evrika group www.cursonline.

.eu cursuri de perfectionare, calificare, specializare avizate de Ministerul Muncii si Ministerul Educatiei contabilitate, expert fiscal, inspector resurse umane, inspector in domeniul sanatatii si securitatii in munca, limbi straine: incepator, mediu, avansat, pentru afaceri si limba romana pentru straini

CAPITOLUL I DATE INFORMATIVE I.1. OBIECTUL CONTABILITATII

Obiectul contabilitatii agentilor economici i formeaza: patrimoniul acestora, rezultatele financiare si elementele extrapatrimoniale. Sub aspect juridic, patrimoniul poate fi definit ca fiind totalitatea drepturilor si obligatiilor n expresie baneasca apartinnd unei persoane fizice sau juridice. Sub aspect economic, patrimoniul poate fi definit ca reprezentnd totalitatea, respectiv, universalitatea valorilor corporale si necorporale contabilizate sub forma de bunuri materiale, nemateriale ori financiare. Ele trebuie sa apartina subiectului de drept care este ntreprinderea Ca unitate sintetica de structura, patrimoniul are urmatoarele trasaturi caracteristice: - este o universalitate juridico-economico-financiara; - este personal, n sensul ca apartine unei anumite persoane si este netransmisibil fiind conditie fundamentala de ntemeiere ontologica a persoanei; - este distinct fata de persoana careia i apartine si nu este inclus acesteia; - este unic si indivizibil. Existenta unui patrimoniu presupune mbinarea a doua elemente: - persoana fizica sau juridica, ca subiect de drepturi si obligatii; - bunurile economice, ca obiecte de drepturi si obligatii. Intre obiectele de drepturi si obligatii, pe de o parte, si drepturile si obligatiile pe de alta parte, sta persoana fizica sau juridica n calitatea sa de subiect de drepturi si obligatii. Patrimoniul poate deveni obiect de studiu al contabilitatii numai in cazul in care el este investit, adica utilizat n activitatea economica n vederea obtinerii de bunuri si servicii destinate vnzarii, cumpararii, ori n activitati administrative si social culturale prin care se satisfac necesitati reale ale societatii. Forma de prezentare a patrimoniului in contabilitate este aceea a unei balante cu doua parti egale, n mod conventional, partea din stnga egalitatii poate fi denumita patrimoniu economic, iar cea din dreapta egalitatii, patrimoniu juridic. Deci, egalitatea generalizatoare este:ACTIV = PASIV Continutul juridic are ca fundament continutul economic, iar continutul economic

este suportul material concret al continutului juridic ca provenienta sau sursa de formare a diverselor elemente patrimoniale concrete, aflate in stnga egalitatii. Patrimoniul economic este format, deci, din bunuri economice, ca obiecte de drepturi si obligatii, evaluabile n bani. Ele formeaza substanta materiala a patrimoniului, concretizata n bunuri materiale (cladiri, masini, materiale, marfuri etc.) si ca bunuri nemateriale sau necorporale (creante, valori n curs de decontare, brevete de investitii etc.). Patrimoniul juridic este format din drepturile si obligatiile eu valoare economica care reprezinta cauza, provenienta juridica a elementelor patrimoniale concrete si formeaza substanta juridica a patrimoniulu ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZA CONTABILITATEA 1. Legea 82 din 1991 republicata care este legea contabilitatii. 2. Ordinul 3055 din octombrie 2009 care se refera la reglementari contabile conform cu directivele europene. DATE INTRODUCTIVE Societile comerciale, societile/companiile naionale, regiile autonome, institutele naionale de cercetare-dezvoltare, societile cooperatiste i celelalte persoane juridice au obligaia s organizeze i s conduc contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiar, potrivit prezentei legi, i contabilitatea de gestiune adaptat la specificul activitii. Instituiile publice, asociaiile i celelalte persoane juridice cu i fr scop patrimonial, precum i persoanele fizice care desfoar activiti productoare de venituri au, de asemenea, obligaia s organizeze i s conduc contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiar i, dup caz, contabilitatea de gestiune. Contabilitatea este activitatea specializat n msurarea, evaluarea, cunoaterea, gestiunea i controlul activelor, datoriilor i capitalurilor proprii, precum i a rezultatelor obinute din activitatea persoanelor juridice i fizice, si trebuie s asigure nregistrarea cronologic i sistematic, prelucrarea, publicarea i pstrarea informaiilor cu privire la poziia financiar, performana financiar i fluxurile de trezorerie, att pentru cerinele interne ale acestora, ct i n relaiile cu investitorii prezeni i poteniali, creditorii financiari i comerciali, clienii, instituiile publice i ali utilizatori. Orice operaiune economico-financiar efectuat se consemneaz n momentul efecturii ei ntr-un document care st la baza nregistrrilor n contabilitate, dobndind astfel calitatea de document justificativ. Contabilitatea se ine n limba romn i n moneda naional. Contabilitatea operaiunilor efectuate n valut se ine att n moneda naional, ct i n valut, potrivit reglementrilor elaborate n acest sens.

Reglementarile din Ordinul 3055 se aplica urmatoarelor categorii de persoane juridice : 1.societati comerciale societati in nume colectiv - societati in comandita pe actiuni - societati pe actiuni - societati cu raspundere limitata 2. societatile sau companiile nationale 3. regiile autonome 4. institute nationale de cercetare-dezvoltare 5. societati cooperatiste si celelalte persoane juridice care in baza legilor speciale de organizare functioneaza pe principiile societatilor comerciale

SITUATIILE FINANCIARE ANUALE Persoanele juridice care la data bilantului depasesc limitele a 2 din urmatoarele 3 criterii: 1 total active reprezinta 3.650.000 euro 2 cifra neta de afaceri 7.300 .000 euro 3 nr. mediu de salariati 50 intocmesc urmatoarele situatii financiare: - bilantul - contul de profit si pierdere - situatia modificarilor capitalului propriu - situatia fluxului de trezorerie - note explicative ale situatiilor financiare anuale Toate aceste note se anexeaza la bilant. Persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a 2 dintre criteriile de marime intocmesc situatii financiare simplificate care cuprind: - bilantul contabil - contul de profit si pierdere - note explicative la situatiile financiare anuale simplificate. Potrivit legii contabilitatii situatiile financiare trebuie insotite de o declaratie scrisa de asumare a raspunderii conducerii persoanelor juridice pentru intocmirea situatiilor financiare si de raportul administratorilor si procesul verbal al Adunarii Generale de aprobare a bilantului. FORMATUL BILANTULUI ACTIV Prima grupa din Activ ACTIVE IMOBILIZATE - cuprinde 1.imobilizari necorporale : - cheltuieli de constituire - cheltuieli de dezvoltare - concesiuni, brevete, licente - fondul comercial

- avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie. 2. imobilizari corporale : terenuri si constructii instalatii tehnice si masini alte instalatii, utilaje si mobilier avansuri si imobilizari corporale in curs de executie

3. imobilizari financiare : - actiuni detinute la societati afiliate - imprumuturi acordate soc. afiliate - interese de participare - investitii detinute ca imobilizari - imprumuturi acordate societatilor compania este legata prin interese de participare A doua grupa din Activ ACTIVE CIRCULANTE cuprinde 1. Stocurile : stocuri de materii prime si materiale consumabile stocuri de produse finite si marfuri productie in curs de executie (neterminata) avansuri pentru cumparari de stocuri

de

care

2. Creante : - creante comerciale (clienti) - sume de incasat de la societatile afiliate - alte creante (cu personalul, cu bugetul de stat) 3. Investitii pe termen scurt : - actiuni detinute la societatile afiliate - alte investitii pe termen scurt

4. Casa si conturi la banci A treia grupa din Activ - CHELTUIELI IN AVANS PASIV 1. Datorii care trebuiesc platite intr-o perioada de pana la 1 an - imprumuturi din emisiunea de obligatiuni - sume datorate institutiilor de credit - avansuri incasate in contul comenzilor (primite de la clienti) - datorii comerciale furnizori - efecte de comert de platit - sume datorate entitatilor afiliate - sume datorate societatilor de care societatea este legata prin interese de participare - alte datorii inclusive datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale 2. Datorii care trebuie platite intr-o perioada mai mare de 1 an

3. Provizioanele : - provizioane pentru pensii si obligatii similare - provizioane pentru impozite - alte provizioane 4. Venituri in avans 5. Capital si rezerve: - capitalul subscris - primele de capital - rezervele din reevaluare - rezervele care pot fi : rezerve legale, statutare sau contractuale si alte rezerve - profitul sau pierderea reportata - profitul sau pierderea exercitiului financiar FORMATUL CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE Venituri din exploatare : - cifra neta de afaceri = veniturile din activitatea de baza a societatii, ex: venituri din vanzarea produselor - variatia stocurilor de produse finite si a productiei in curs de executie - productia realizata de societate pentru scopurile sale - alte venituri din exploatare Cheltuieli din exploatare : cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile - alte cheltuieli materiale: cheltuieli cu obiecte de inventar, cu materiale nestocate - cheltuieli cu personalul (cheltuieli cu salariile si asigurarile sociale) - cheltuieli cu amortizarile - alte cheltuieli de exploatare. Venituri financiare : - venituri din interese de participare - venituri din dobanzi si din diferente de curs valutar Cheltuieli financiare: - cheltuieli cu dobanzile - cheltuieli cu diferentele de curs valutar - alte cheltuieli financiare Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare cheltuieli generate de o calamitate- foarte rare Total venituri Total cheltuieli Profitul brut (venituri-cheltuieli)

Impozitul pe profit Profitul sau pierderea neta (profitul brut-impozitul pe profit) I.2. PLANUL DE CONTURI

Reprezinta sintaxa intregului mecanism de reprezentare si calcul al situatiei patrimoniului si al rezultatului obtinut, cuprinde 9 clase de conturi dupa cum urmeaza: 1. Conturi de capitaluri 2. Conturi de active imobilizate 3. Conturi de stocuri si productie in curs de executie 4. Conturi de terti 5. Conturi de trezorerie 6. Conturi de cheltuieli 7. Conturi de venituri 8. Conturi speciale sau in afara bilantului 9. Conturi de gestiune ( calcul de costuri este interna) Simbolizarea conturilor se bazeaza pe sistemul zecimal de codificare, astfel conturile sunt impartite in minim 10 clase simbolizate de la 0 la 9 , clasele sunt divizate la randul lor in maxim 10 grupe simbolizate de la 00 la 99, grupele cuprind maxim 10 conturi de gradul 1 simbolizate de la 000 la 999. Fiecare cont divizionar se diferentiaza pe maxim 10 conturi de gradul 2 simbolizate de la 0000 la 9999. XXXX primul indica clasa - primele doua grupa - trei indica sinteticul de gradul 1 - petru indica sinteticul de gradul 2 Ex. : cont 512 Banca are 2 sintetice de gradul 2 5121 - banca in lei - 5124 banca in valuta Daca in cadrul unei grupe conturile sintetice de gradul 1 nu sunt de aceeasi functie A sau P separarea se face prin ultima cifra a simbolului, astfel prin cifrele de la 1 la 8 sunt codificate conturile regula iar prin cifra 9 conturile exceptie. Ex. : - 401 furnizori - 404 furnizori de imobilizari - 408 furnizori facturi nesosite - 409 furnizori debitori sau avansuri acordate furnizorilor ( A ) Conturile din clasele 6 de cheltuieli si 7 de venituri sunt astfel simbolizate incat prin structura codului sa se asigure o corelatie de obiect privind natura resurselor utilizate si rezultatelor obtinute.

I.3.

CONTUL

Instrument de baza al contabilitatii cu ajutorul caruia se reflecta in expresie baneasca si sub dublu aspect existenta si miscarea unui mijloc economic sau a unei grupe omogene de mijloace economice in toate fazele circuitului economic. Contul este mijloc de calcul contabil pentru stabilirea soldului final pe baza soldului initial si a modificarilor successive ale unui element de A sau de P in cursul unei perioade de timp.

Contabilitatea isi realizeaza in mod curent obiectivele prin inregistrari complete si neintrerupte in conturi, iar generalizarea acestor date se face la anumite perioade de timp cu ajutorul balantei de verificare si bilantului. Conturile se deschid pentru elementele patrimoniului si in functie de continutul economic al fiecarui element component; si conturile au un continut economic , astfel exista conturi deschise pentru active si conturi deschise pentru pasive. STRUCTURA CONTULUI 1. denumirea sau titlul contului pentru a fi identificat fiecare cont are o denumire stabilita cat mai aproape sau daca este posibil sa se identifice cu denumire elementului patrimonial pentru care se deschide, pentru a usura munca in acest domeniu conturile au un simbol cifric. 2. explicatia operatiei economice inregistrata in cont, aceasta se face descriptiv prin explicarea pe scurt a operatia economica inregistrata in cont si contabil inscriindu-se in dreptul fiecarei sume inregistrata in cont simbolul contului corespondent. 3. debitul si creditul contului, debitul este partea sau situatia din stanga oricarui cont, iar creditul este partea sau situatia din dreapta oricarui cont. D C

Continutul economic al debitului si creditului este diferit in functie de continutul economic al contului. Daca conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli debitul reprezinta existentele si cresterile de active si cheltuieli, iar creditul reprezinta micsorarile de active si cheltuieli pe o anumita perioada de timp. Daca conturile sunt deschise pentru pasive si venituri , debitul reprezinta micsorari de pasive si venituri , iar creditul contului reprezinta existenta si cresteri de pasive si venituri pe o anumita perioada de timp. A inscrie o suma in debitul unui cont inseamna a debita acel cont, iar a scrie o suma in creditul unui cont inseamna a credita acel cont.

A D Existent + - C D Platile, reducerile -

P C Existent +

4. rulajul contului - totalitatea sumelor incasate in cont intr-o perioada de timp fara existentele initiale formeaza rulajul contului. Avem rulaj debitor si rulaj creditor. Continutul economic al rulajului contului este diferit in functie de continutul economic al contului, astfel daca conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli rulajul debitor reprezinta cresteri de active si cheltuieli, iar rulajul creditor reprezinta micsorarile de active si cheltuieli. Daca conturile sunt deschise pentru pasive si venituri rulajul debitor reprezinta micsorari de pasive si venituri , iar rulajul creditor reprezinta cresteri de pasive si venituri pe o perioada de timp. 5. total sume totalitatea sumelor inscrise in cont intr-o perioada de timp, formate din existentele initiale si rulaje reprezinta total sume. Avem total sume debitoare (TSD) si total sume creditoare (TSC). In cazul conturilor deschise pentru active, TSD se obtine insumand existentele initiale cu rulajul debitor, iar TSC se identifica cu rulajul creditor. In cazul conturilor deschise pentru pasive, TSD se identifica cu rulajul debitor, iar TSC se obtine insumand existentele initiale cu rulajul creditor si reprezinta totalitatea pasivelor de care dispune societatea. In cazul conturilor deschise pentru cheltuieli si venituri total sume se identifica cu rulajele conturilor deoarece nu au existente initiale. 6. solduri - le reprezinta diferenta dintre total sume stabilita la un anumit interval de timp Avem 3 situatii : - Sd cand TSD > TSC - Sc cand TSC >TSD - cand TSD = TSC contul s-a balansat sau s-a soldat Conturile de A pot prezenta numai Sd sau O Conturile pe P pot prezenta numai Sc sau O REGULI DE FUNCTIONARE A CONTURILOR Conturile de ACTIV Incep sa functioneze prin debitare si se debiteaza cu existentele initiale de active preluate din activul bilantului initial , se mai debiteaza cu cresterile de active si cheltuieli determinate de operatiile ec. consemnate in documentele justificative, se crediteaza cu micsorarile de active si cheltuieli determinate de operatiile ec. Pot prezenta numai Sd care reprezinta existentele de active la un moment dat sau sold 0. Conturile de PASIV Incep sa functioneze prin creditare si se crediteaza cu existentele initiale de pasive preluate din pasivul bilantului initial, se mai crediteaza cu cresterile de pasive si venituri determinate de op. ec. consemnate in documentele justificative, se debiteaza cu micsorarile de pasive si venituri determinate de op. ec. consemnate in documentele justificative. Pot prezenta numai Sc care reprezinta existentele de pasive la un moment dat sau 0. Cele 2 reguli generale se aplica la majoritatea conturilor utilizate in contabilitatea financiara si de gestiune. Conturile care se supun acestor reguli se numesc conturi

monofunctionale deoarece se supun numai unei singure reguli. In sistemul contabil exista si conturi care nu se supun rigorilor uneia din cele 2 reguli generale, ele incep sa functioneze fie prin debitare , fie prin creditare si pot prezenta fie Sd fie Sc ; Aceste conturi se numesc conturi bifunctionale. Dubla inregistrare este considerate un principiu de baza al contabilitatii care presupune inregistrarea oricarei operatii ec., oricat de simpla este ea in cel putin 2 conturi, unul care se debiteaza si altul care se crediteaza; legatura care exista intre conturi a fost denumita corespondenta conturilor. Corespondenta conturilor se redacteaza intr-un anumit fel care se numeste formula contabila. Formula contabila reprezinta egalitatea valorica a sumelor inscrise in conturile corespondente si cuprinde urmatoarele componente: 1. contul corespondent D este inscris intotdeauna partea stanga a egalitatii 2. contul corespondent C este inscris intotdeauna in partea dreapta a egalitatii 3. semnul = care reprezinta egalitatea valorica dintre sumele inscrise in conturi 4. sumele inscrise in conturile corespondente Ex. marfuri = furnizori 1000 lei Daca la elementele formulei contabile se mai adauga si alte componenete cum sunt data la care a avut loc op. ec. , documentul care sta la baza op. ec. si explicatia descriptiva a op. ec. obtinem articolul contabil. Formulele contabile se pot clasifica din 2 puncte de vedere diferite : 1.din punct de vedere al numarului conturilor corespondente avem: a) formule contabile simple care se intalnesc ori de cate ori se inregistreaza in contabilitate op. ec. care genereaza modificari numai in 2 elemente patrimoniale ex. : marfuri = furnizori 1000 b) formule contabile complexe care se intalnesc atunci cand se inregistreaza in contabilitate op. ec. care genereaza modificari in mai mult decat 2 elemente patrimoniale, sunt de 2 feluri b) 1. pot avea 1 cont D si 2 sau mai multe conturi creditoare b) 2. pot avea 1 cont corepondent C si 2 sau mai multe conturi corespondente debitoare ex.: % = furnizori 1000 marfuri 900 ambalaje 100 2. din punct de vedere al scopului pentru care se intocmesc: a) formule contabile intocmite conform normelor si instructionilor de aplicare a planului de conturi se numesc formule normale sau corecte. b) formule contabile de corectare, numite si de stornare. Formulele contabile de stornare pot fi : 1. formule de stornare in negru care presupun inversarea formulei contabile eronat intocmite si intocmirea formulei conatbile corecte ex. : marfuri = furnizori 500 lei inregistrare eronata furnizori = marfuri 500 lei stornare in negru materii prime = furnizori 500 lei corect

2. formule contabile de stornare in rosu care presupune intocmirea unei noi formule contabile eronate, dar cu sumele scrise cu culoare rosie sau in chenar ex. : marfuri = furnizori 500 lei materii prime = furnizori 500 corect CLASIFICAREA CONTURILOR Dupa functia contabila se clasifica in : - conturi de A - conturi de P Dupa sfera de cuprindere : - conturi sintetice - conturi analitice Dupa continutul economic : - conturi deschise pentru active - conturi deschise pentru pasive - conuri deschise pentru venituri - conturi deschise pentru cheltuieli - conturi de gestiune - conturi in afara bilantului Conturile deschise pentru A si P se numesc conturi bilantiere deoarece soldurile lor la finele unor perioade de gestiune ofera posibilitatea intocmii bilantului contabil. Conturile de cheltuieli si venituri se mai numesc conturi de rezultate deoarece pe baza datelor inscrise in acestea la finele unor perioade de gestiune se determina rezulatele financiare.

I.4.

BALANTA DE VERIFICARE

Face legatura intre procedeele de baza ale metodei contabile respective intre cont si bilant . Indeplineste functia de instrument de analiza a activitatii economice Se prezinta sub forma unui tablou care cuprinde coloane pentru : - denumirea si simbolul conturilor - soldurile initiale debitoare si creditoare - rulaje debitoare si creditoare - soldurile finale debitoare si creditoare CLASIFICARE 1. Dupa conturile care le cuprind pot fi : - balante de verificare sintetice care cuprind toate conturile sintetice - balante de verificare analitice intocmite inaintea elaborarii balantei sintetice pentru conturile analitice ale fiecarui cont sintetic 2. In functie de numarul de egalitati pe care le contin si forma de prezentare avem - balanta cu o singura egalitate = balanta soldurilor - balanta conturilor cu 2 egalitati = balanta sumelor si a soldurilor - balanta conturilor cu 3 serii de egalitati - balanta de verificare cu 4 serii de egalitati este cea folosita Balanta de verificare se intocmeste lunar. I.5. ETAPE PRACTICE ALE INREGISTRARILOR CONTABILE

1. se ordoneaza documentele justificative in ordinea datelor calendaristice incepand cu primul document neinregistrat; 2. se deruleaza etapele analizei contabile pentru fiecare document justificativ in parte stabilind formulele contabile; 3. formulele contabile se inscriu in cerneala direct pe documentele justificative , operatie numita contare; 4. formulele contabile impreuna cu sumele fiecarei op. se inscriu in contabilitate in mod cronologic in Registrul jurnal sau notele de contabilitate cu respectarea normelor de utilizare a acestor registre; 5. sumele de la fiecare formula contabila din Registrul jurnal se trec in fisele conturilor corespondente cu respectarea regulilor de completare a acestora; 6. la sfarsit de luna sau de cate ori este necesar se inchid conturile stabilind rulajele si soldurile acestora; 7. pe baza conturilor inchise se completeaza balanta de verificare , prilej cu care se certifica exactitatea si corectitudinea inregistrarilor efectuate; 8. cand e cazul pe baza balantei de verificare se intocmeste bilantul contabil;