Sunteți pe pagina 1din 8

Ce este incalzirea globala?

Incalzirea globala este fenomenul de crestere a temperaturilor medii inregistrate ale atmosferei in imediata apropiere a solului, precum si a oceanelor. Fenomenul de incalzire globala a inceput sa ingrijoreze dupa anii '60, in urma dezvoltarii industriale masive si a cresterii concentratiei gazelor cu efect de sera care sunt considerate in mare masura responsabile de acest fenomen. Cauza principala a incalzirii globale este cresterea concentratiei de CO2 in atmosfera in ultimele secole. Efectele incalzirii globale Expertii Grupului Interguvernamental asupra Evolutiei Climei (GIEC) au lansat un diagnostic alarmant asupra pericolelor incalzirii globale. Potrivit acestora, o incalzire cu 2 sau 3 grade Celsius pe plan global fata de nivelul mediu de temperatura din 1990 va avea un impact negativ urias asupra tuturor regiunilor planetei. Pana in anul 2080, circa 3,4 miliarde de oameni vor suferi din cauza apei provocate de topirea ghetarilor, iar alti 600 de milioane de oameni vor suferi de foame de pe urma secetei, degradarii si salinizarii solului. Seceta va afecta regiuni intinse din sudul Africii, America Latina, zona mediteraneeana, Orientul Mjlociu si Africa de Nord. Unele studii prezic spre exemplu ca padurile amazoniene s-ar putea usca pur si simplu, antrenand pieirea unui numar urias de specii de animale si plante. Expertii spun ca la fel s-a intamplat acum 55 de milioane de ani, la sfarsitul Paleocenului, cand o crestere cu 5 grade Celsius a temperaturilor medii a pustiit planeta. Pentru a se putea salva, speciile trebuie sa se adapteze acestor schimbari sau sa migreze odata cu zonele climatice. Acele specii care nu se pot adapta sau nu pot sa migreze, risca sa dispara din cauza schimbarilor climatice din habitatul lor. De exemplu, speciile din zonele montane nu vor avea unde sa se mute in zone mai inalte si mai reci ceea ce ar duce la disparitia lor daca acestea nu se vor adapta. O situatie similara se va inregistra in regiunea arctica. Flora si fauna din zona nu se pot muta mai spre nord pentru a se feri de incalzirea globala si risca sa dispara.

Evoluia temperaturilor medii anuale i a mediilor pe cinci ani n epoca industrializrii

Incalzirea globala

Fenomene sinergice
Vulcanismul este un factor a crui importan a fost subestimat pn recent. Vulcanismul contribuie la nclzirea global n dou moduri:

prin gazele cu efect de ser (n general CO2) care sunt coninute n magm; prin cenua vulcanic, i aerosolii sulfuroi care obtureaz radiaia solar.

Se consider c efectul vulcanilor n perioada preindustrial (nainte de 1850) a fost de nclzire, dar dup, efectul a fost de rcire, datorit contribuiei la ntunecarea global.

Erupie a vulcanului Kanaga din Alaska

Consecine
Economice
Raportul UE privind consecinele nclzirii globale asupra mediului de securitate atrage atenia asupra faptului c topirea gheurilor arctice ar putea face exploatabile resurse naturale ca pescuitul, sau zcmintele de gaze naturale i petrol care sunt momentan blocate sub platforma continental ngheat. Acest lucru ar putea genera divergene ntre Rusia, Statele Unite, Canada, Norvegia i Danemarca.

Asupra agriculturii
Un timp s-a crezut c nclzirea global are efecte benefice asupra agriculturii datorit creterii concentraiei de CO2 asimilabil prin fotosintez. Creterea temperaturilor a permis cultivarea plantelor n locuri unde acest lucru nu era posibil, de exemplu cultivarea orzului n Islanda Tot aceast nclzire poate determina deplasarea zonelor de pescuit spre nord.

Transport
Drumurile, pistele de aterizare, cile ferate, conductele pot fi afectate de variaiile de temperatur mai mari, pot avea o durat de serviciu mai mic i pot necesita ntreinere sporit. De exemplu, topirea permafrostului poate afecta aeroporturile.

Sntate
Creterea temperaturilor mrete riscul afeciunilor cardiovasculare i mrete concentraiile de ozon troposferic, care este un poluant care poate produce astm bronic. Organizaia Mondial a Sntii (OMS) apreciaz c procesul de nclzire global este

vinovat de moartea anual a 150 000 de persoane i mbolnvirea altor 5 milioane din cauza valurilor de cldur sau a diferitelor calamiti naturale declanate de acest proces. n Romnia, n iunie 2008 canicula a determinat 187 de cazuri care au necesitat ajutor medical, din care 139 n Bucureti.

Lupta mpotriva nclzirii globale


A lupta impotriva schimbarilor climaterice inseamna a actiona in vederea reducerii varsarii in atmosfera a acestor gaze cu efect de sera. In numeroase domenii, mijloacele de prevenire sunt cunoscute si nu inseamna o intoarcere in trecut sau o risipa de confort: folosirea energiei cat mai corect evitand risipa dezvoltarea celor mai bune energii fara gaze cu efecte de sera(energii solare, eoliene, geotermice) reducerea transporturilor aeriene si rutiere in mod special construirea de cladiri , dar si renovarea acestora intr-o maniera ecologica modificarea practicilor agricole, etc. Dar aceste angajamente trebuie luate imediat, incepand din acest moment si urmarite pas cu pas pentru ca este urgent! Pentru evitarea unui dereglaj climatic catastrofal, vor trebui reduse foarte mult emisiile de gaze cu efect de sera in mai putin de 50 de ani.

Concluzii
nclzirea global este, conform observaiilor, un fapt incontestabil. Comunitatea tiinific admite c principala cauz a nclzirii globale este creterea concentraiei de CO2 din atmosfer ca rezultat al activitii umane. Efectele nclzirii globale degradeaz calitatea vieii pe Pmnt. Omenirea poate i trebuie s ia msuri pentru oprirea contribuiei sale la nclzirea global.

Viitorul Pamantului
De-a lungul secolelor, Pamantul a fost profund modificat de activitatile oamenilor. Constienti de pericolul care ameninta viitorul, oamenii se straduiesc astazi sa protejeze si sa conserve planeta. Timp de secole, oamenii au crezut ca rezervele Pamantului sunt inepuizabile. Astazi, procesele de degradare s-au accelerat si, ingrijorati, oamenii de stiinta au lansat semnale de alarma. Guvernele si organizatiile internationale au devenit constiente de pericolele care ameninta mediul si au stabilit masuri pentru a ocroti viitorul Pamantului. Protejarea aerului Acumularea in atmosfera a diverselor gaze, in special vapori de apa, metan si gaz carbonic, a dus la accentuarea unui fenomen natural, efectul de sera. Actionand ca sticla unei sere, aceste gaze impiedica radiatiile de caldura ale Soarelui reflectate de Pamant sa revina in spatiu; s-a observat deja o usoara crestere a temperaturii generale. Daca aceasta va continua sa creasca, ghetarii din Antarctica si Groenlanda risca sa se topeasca. In acest caz, nivelul marii ar creste si regiuni intregi ar fi inundate. Deteriorarea stratului de ozon care protejeaza oamenii de razele daunatoare ale Soarelui (ultraviolete) ii nelinisteste de asemenea pe oamenii de stiinta. Acumularea de produse chimice in straturile superioare ale atmosferei, in special clorofluorocarburile (CFC), risca sa reduca stratul de ozon. S-a putut observa, in special datorita baloanelor-sonda, o subtiere (o gaura) a stratului de ozon deasupra polilor. Din ce in ce mai constiente de aceste pericole, majoritatea tarilor industriale au hotarat sa protejeze atmosfera reducand emanatiile de gaze nocive. Protejarea apei Asemenea aerului, apa este un element indispensabil vietii. Dar rezervele planetei nu sunt inepuizabile. Mari si oceane, lacuri, fluvii si rauri sunt poluate de deseurile industriale si menajere care se deverseaza in ele. Panzele freatice, care constituie rezervele de apa subterana de unde este extrasa apa potabila, sunt contaminate si de ingrasamintele si pesticidele folosite pe scara larga in agricultura. Ploile acide contribuie la poluarea apei. Din fericire, exista remedii.

Pentru a evita poluarea aerului si, ca o consecinta a acesteia, ploile acide, cosurile uzinelor sunt prevazute cu filtre. Incetul cu incetul, se construiesc statii de epurare in apropierea oraselor pentru asanarea si reciclarea apelor uzate.

Rolul ecologiei Astazi, oamenii isi pun cunostintele tehnice in serviciul protejarii naturii. Ei amenajeaza terase pe terenurile in panta pentru a diminua eroziunea solului, planteaza copaci pentru stabilizarea solului sau pentru a servi drept paravanturi. Construiesc diguri pe cursurile de apa sau de-a lungul malurilor pentru a stavili cresterea apelor. Toate aceste amenajari care transforma peisajul natural sunt indispensabile vietii noastre pe pamant. Ecologia, stiinta mediului, este in plina dezvoltare. Numeroase tari au delimitat spatii naturale, parcuri si rezervatii, unde fauna si flora sunt protejate. Se practica trierea si reciclarea deseurilor care erau altadata aruncate la gropile de gunoi, in apele curgatoare sau in mare. Oamenii fac eforturi mai ales sa actioneze impreuna, fiindca poluarea nu cunoaste frontiere. Acesta este motivul pentru care, in cursul Conferintei Internationale care a avut loc la Rio de Janeiro in 1992, guvernele din 158 de tari au hotarat de comun acord o serie de masuri preventive pentru a proteja viitorul planetei.