.

Va multumim pentru ca ati ales produsele noastre. VALROM INDUSTRIE S.R.L. produce in Romania tubulatura din polietilena si polipropilena. VALROM este o societate care priveste dincolo de granitele traditionale si patrunde fara temeri pe plan national si european cu o gama larga de produse necesare realizarii retelelor de apa, canalizare sau gaze. La fabrica situata in Bucuresti - Bd. Preciziei nr. 9, sector 6, personalul societatii, format din manageri si tehnicieni specializati in Italia in domeniul materialelor plastice, asigura: o inalta calitate a produsului; cea mai buna organizare a procesului productiv; o strategie comerciala adecvata. Bazandu-se pe propriile cunostinte si capacitati tehnice si umane, VALROM ofera la preturi competitive produse de o calitate superioara, ce corespund in totalitate cerintelor Dumneavoastra. Aceasta carte tehnica a fost elaborata pentru a servi la intocmirea proiectelor si executia retelelor de apa, gaze si canalizare din polietilena. Pentru datele tehnice complete privind modul de punere in opera al retelelor folosind tubulatura din polietilena de inalta densitate, va rugam sa va adresati serviciului tehnic al firmei noastre. Pentru sugestii si observatii privind prezenta documentatie precum si pentru orice detalii si lamuriri suplimentare, va ramanem in continuare la dispozitie.

DATE TEHNICE GENERALE Informatiile pe care vi le prezentam provin din experiente diferite si din date extrase din literatura de specialitate. Datele sunt cu caracter general. Este recomandabil ca in cazuri deosebite sa contactati serviciul nostru tehnic pentru a obtine informatii mai detaliate. O parte din formulele din aceasta carte sunt empirice.

CONVERSIA UNITATILOR DE MASURA IN SISTEMUL S.I. (EXPRIMATE IN UNITATI DERIVATE, MULTIPLI SI SUBMULTIPLI DE UZ TEHNIC COMUN). Marime impartiti valorile exprimate in kgf x m kgf kgf x m 2 kgf / mm kgf x m / cm 2 at. kgf / cm atm 2 kgf / mm CP cal cal / (g x C) kcal / h cal / (s x cm x C) l hl 3 dm / min x cm CP
2

cu 9,80665 9,80665 9,80665 9,80665 9,80665 0,0980665 0,101325 9,80665 0,735499 4,1868 4,1868 1,163 4,1868 1 0,1 0,01666 0,01 0,001

lucru-energie forta greutate (forta de greutate) momentul unei forte sarcini unitare modul de elasticitate rezilienta presiune (*) tensiune putere cantitatea de caldura caldura specifica flux de caldura conductivitate termica volum debit volumic rezistivitate electrica vascozitate dinamica

pentru a obtine echivalentul in unitati S.I. J N Nxm 2 N / mm J / cm M Pa

2

N / mm kW J J / (g x C) W W / (cm x C) 3 dm 3 m 3 dm /s x m Pa x s

CUPRINS 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. DOMENII DE UTILIZARE GAMA DE PRODUCTIE MATERIA PRIMA CARACTERISTICILE GENERALE ALE CONDUCTELOR VALROM CALCULUL GROSIMII PERETELUI NORMATIVE CONTROLUL CALITATII MARCA DE CONFORMITATE - SISTEMUL DE CALITATE ATOXICITATE REZISTENTA LA PRODUSE CHIMICE COMPORTAMENTUL LA FOC COMPORTAMENTUL LA RADIATII ELECTRICITATE STATICA INTERACTIUNEA CU MEDIUL RECUPERAREA SI REFOLOSIREA POLIETILENEI FOLOSITE DE VALROM TRANSPORT SI DEPOZITARE POZAREA SISTEME DE IMBINARE RACORDURI FIXE RACORDURI MOBILE RACORDURI SI PIESE SPECIALE ANCORAREA PARTILOR SPECIALE LOVITURA DE BERBEC REZISTENTA LA PROPAGAREA FISURII TUBULATURI IN ZONE SEISMICE REZISTENTA LA ABRAZIUNE TUBULATURI IMPAMANTATE SUPUSE LA INCARCARI MODALITATEA DE CALCUL A STRIVIRII DILATAREA TERMICA TUBULATURI SUSPENDATE CONDUCTE DE CANALIZARE CURBAREA CONDUCTELOR TRACTAREA CONDUCTELOR TESTE DE TRAGERE REALINIEREA CONDUCTE SUBACVATICE VERIFICAREA LA PLUTIRE VERIFICAREA ANCORARII REZISTENTA LA PRESIUNEA EXTERNA VERIFICAREA TUBULATURI SUB PRESIUNE TUBULATURI CARE NU SUNT SUB PRESIUNE - CANALIZARI CONDUCTE DE GAZ DEFECTIUNI SI REPARATII PRELUCRAREA MECANICA A PE de inalta densitate. VOPSIREA LIPIREA PIERDERI DE SARCINA PENTRU APA GRAFICELE PIERDERILOR DE SARCINA IN TUBURI DIN PE i.d. UNI 7611/7613 MRS 8 PE 80 6,3 GRAFICELE PIERDERILOR DE SARCINA IN TUBURI DIN PE i.d MRS 10 PE 100 80 CONDUCTE DE GAZ TABELELE PIERDERILOR DE SARCINA IN CONDUCTELE DE GAZ TIPUL 316 COSTUL DE POZARE pag. 3 pag. 3 pag. 5 pag. 7 pag. 8 pag. 10 pag. 10 pag. 11 pag. 12 pag. 12 pag. 20 pag. 20 pag. 20 pag. 21 pag. 21 pag. 21 pag. 21 pag. 22 pag. 22 pag. 25 pag. 26 pag. 26 pag. 27 pag. 28 pag. 28 pag. 28 pag. 29 pag. 30 pag. 33 pag. 35 pag. 39 pag. 43 pag. 43 pag. 44 pag. 45 pag. 45 pag. 45 pag. 46 pag. 46 pag. 47 pag. 47 pag. 47 pag. 47 pag. 48 pag. 48 pag. 49 pag. 49 pag. 67 pag. 51 pag. 57 pag. 59 pag. 60 pag. 63

37. 38. 39. 40. 41. 42. 43.

44. 45.

46.

1.

DOMENII DE UTILIZARE

Tubulatura produsa de VALROM are o gama larga de utilizare, lucru pus in evidenta de valabilitatea tehnica a acestor produse, increderea in ele, simplitatea la montaj si intretinere. In cele ce urmeaza, va prezentam cateva domenii de utilizare a produselor VALROM: Retele de distributie a apei potabile; Retele de irigare; Instalatii mobile de irigare; Retele antiincendiu; Linii de transport a lichidelor alimentare; Linii de transport a lichidelor industriale; Retele de distribuire gaz; Retele de canalizare urbana; Instalatii de tratare a apelor; Sisteme de drenaj; Sisteme de drenaj in medii speciale; Scurgeri civile la interiorul constructiilor; Sisteme de protectie a cablurilor electronice; Sisteme de protectie a retelelor telefonice; Conducte de ventilare speciale; Conducte pentru lichide abrazive.

GAMA DE PRODUCTIE Productia VALROM este stabilita dupa normativele nationale si internationale specifice domeniului si, data fiind diversitatea sa, pune la dispozitia utilizatorilor o gama larga de tubulatura pentru satisfacerea cerintelor ridicate de diferite domenii de utilizare. TUBURI DIN P.E.I.D. UNI 7611 - tip 312 - PE 80 DIMENSIUNI - PRESIUNI NOMINALE - GREUTATI SDR 41 SDR 26 SDR 17,6 SDR 11 PN=2,5 PN=4 PN=6 PN=10 Gros. Greut. Gros. Greut. Gros. Greut. Gros. Greut. mm kg/m mm kg/m mm kg/m mm kg/m 1,6 0,10 1,9 0,118 2,0 0,151 2,3 0,172 2,0 0,197 3,0 0,281 2,3 0,287 3,7 0,433 2,9 0,444 4,6 0,671 3,6 0,693 5,8 1,060 2,9 0,681 4,3 0,984 6,9 1,497 3,5 0,986 5,1 1,400 8,2 2,141 2,7 0,95 4,3 1,474 6,3 2,097 10 3,172 3,1 1,244 4,9 1,892 7,1 2,686 11,4 4,113 3,5 1,557 5,4 2,342 8,0 3,364 12,8 5,158 3,9 1,969 6,2 3,069 9,1 4,389 14,6 6,724 4,4 2,505 7,0 3,869 10,2 5,525 16,4 8,5 4,9 3,076 7,7 4,733 11,4 6,843 18,2 10,474 5,5 3,89 8,7 6,007 12,8 8,625 20,5 13,256 6,1 4,799 9,7 7,431 14,2 10,644 22,8 16,361 6,9 6,031 10,8 9,255 15,9 13,311 25,5 20,5 7,7 7,571 12,2 11,773 17,9 16,846 28,7 25,934 8,7 9,624 13,7 14,859 20,1 21,346 32,3 32,9 9,8 12,193 15,4 18,823 22,7 27,108 36,4 41,753 11,0 15,369 17,4 23,902 25,5 34,258 41,0 52,853 12,2 18,981 19,3 29,445 28,3 42,240 * 45,5 13,7 23,804 21,6 36,864 31,7 52,942 * 51,0 SDR 41 SDR 26 SDR 17,6 SDR 11

2.

Extern 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2 2 1/2 3 4 mm

20 25 32 40 50 63 75 90 110 125 140 6 160 180 8 200 225 250 10 280 315 355 16 400 450 500 560 Extern

SDR 7,4 PN=16 Gros. Greut. mm kg/m 2,8 0,156 3,5 0,243 4,5 0,396 5,6 0,614 6,9 0,944 8,7 1,497 10,4 2,128 12,5 3,064 15,2 4,552 17,3 5,882 19,4 7,378 22,1 9,610 24,9 12,156 27,6 14,975 32,12 18,997 34,5 23,389 * 38,6 29,20 * 43,4 36,90 * 49,0 * 55,2

Ext Mm 20 25 32 40 50 63 75 90 110 125 140 160 180 200 225 250 280 315 355 400 450 500 560 Ext

SDR 7,4

PN=2,5 PN=4 PN=6 PN=10 PN=16 Gros. Greut. Gros. Greut. Gros. Greut. Gros. Greut. Gros. Greut. mm kg/m mm kg/m mm kg/m mm kg/m mm kg/m 630 15,4 30,104 24,3 46,654 35,7 67,044 * 57,3 710 17,4 38,296 27,4 59,241 40,2 85,105 800 19,6 48,546 30,8 74,960 45,3 107,00 900 22,0 61,216 24,7 94,980 51,0 135,50 1000 24,4 75,496 38,5 117,09 * Neprevazuta in norma mm

Mm 630 710 800 900 1000

TUBURI DIN P.E.I.D. UNI ISO 4437 - tip 316 - PE 80 PENTRU GAZ DIMENSIUNI - SERIE - GREUTATI SDR 26 SDR 17,6 SDR 11 Extern Ext Seria S 12,5 Seria S 8 Seria S 5 mm Gros. Greut. Gros. Greut. Gros. Greut. mm mm kg/m mm kg/m mm kg/m 1/2 20 3,0 0,164 20 3/4 25 3,0 0,213 25 1 32 3,0 0,281 32 1 1/4 40 3,0 0,359 3,7 0,433 40 1 1/2 50 3,0 0,457 4,6 0,671 50 2 63 3,6 0,693 5,8 1,06 63 2 1/2 75 4,3 0,984 6,9 1,497 75 3 90 5,1 1,40 8,2 2,141 90 4 110 6,3 2,097 10,0 3,172 110 125 7,1 2,686 11,4 4,113 125 140 8,0 3,364 12,8 5,158 140 6 160 6,2 3,069 9,1 4,389 14,6 6,724 160 180 7,0 3,869 10,2 5,525 16,4 8,497 180 8 200 7,7 4,733 11,4 6,843 18,2 10,474 200 225 8,6 6,00 12,8 8,625 20,5 13,256 225 250 9,7 7,431 14,2 10,644 22,8 16,361 250 10 280 10,8 9,255 15,9 13,311 25,5 20,5 280 315 12,2 11,773 17,9 16,846 28,7 25,934 315 355 13,7 14,859 20,1 21,346 32,3 32,9 355 16 400 15,4 18,823 22,7 27,108 36,4 41,753 400 450 17,4 23,902 25,5 34,258 41,0 52,853 450 500 19,3 29,445 28,3 42,240 45,5 65,193 500 560 21,6 36,864 31,7 52,942 51,0 81,786 560 630 24,3 46,654 35,7 67,044 57,3 103,34 630 TUBURI DIN P.E. MRS 10 - PE 100 80 - ISO 4427 STANDARD / DIMENSIUNI - PRESIUNI NOMINALE - GREUTATI 27,6 17 6 bar 10 bar Greut. Gros. Greut. Gros. Greut. Gros. i i kg/m mm kg/m mm kg/m mm mm mm 2,0 46,0 0,31 3,0 44,0 0,46 4,6 2,3 58,4 0,46 3,8 55,4 0,73 5,8 2,8 69,4 0,65 4,5 66,0 1,03 6,8 0,65 3,3 83,4 0,93 5,4 79,2 1,50 8,2 0,94 4,0 102,0 1,36 6,6 96,8 2,34 10,0 1,23 4,6 115,8 1,78 7,4 110,2 2,79 11,4 1,54 5,1 129,8 2,21 8,3 123,4 3,51 12,7 1,98 5,8 148,4 2,86 9,5 141,0 4,57 14,6 27,6 17 6 bar 10 bar

SDR PN e mm 50 63 75 90 110 125 140 160 SDR PN

Gros. mm

41 4 bar I mm

2,2 2,7 3,1 3,5 4,0

85,6 104,6 118,8 133,0 152,0 41 4 bar

11 16 bar Greut. i kg/m mm 40,8 0,67 51,4 1,06 61,4 1,47 73,6 2,14 90,0 3,18 102,2 4,11 114,6 5,12 130,8 6,73 11 16 bar

e mm 180 200 225 250 280 315 355 400 450 500 560 630 710 800 900 1000

Gros. mm 4,4 4,9 5,5 6,2 6,9 7,7 8,7 9,8 11,0 12,3 13,7 15,4 17,4 19,6 22,0 24,5

Greut. Gros. I kg/m mm mm 171,2 2,49 6,6 190,2 3,06 7,3 214,0 3,87 8,2 237,6 4,78 9,1 266,2 6,01 10,2 299,6 7,55 11,4 337,6 9,60 12,9 380,4 12,17 14,5 428,0 15,35 16,3 475,4 18,97 18,1 532,6 23,80 20,3 599,2 30,11 22,8 675,2 38,31 25,7 760,8 48,58 29,0 856,0 61,28 32,6 951,0 75,59 36,2

Greut. Gros. i kg/m mm mm 166,8 3,66 10,7 185,4 4,50 11,9 208,6 5,68 13,4 231,8 7,00 14,8 259,6 8,78 16,6 292,2 11,02 18,7 329,2 14,02 21,1 371,0 17,77 23,7 417,4 22,48 26,7 463,8 27,73 29,7 519,4 34,80 33,2 584,4 43,91 37,4 658,6 55,77 42,1 742,0 70,86 47,4 834,8 89,65 53,3 927,6 110,64 59,3

i mm 158,6 176,2 198,2 220,4 246,8 277,6 312,8 352,6 396,6 440,8 494,0 555,8 626,4 705,8 794,0 882,2

Greut. Gros. kg/m mm 5,76 16,4 7,10 18,2 9,01 20,5 11,04 22,7 13,86 25,4 17,57 28,6 22,35 32,2 28,25 36,3 35,80 40,9 44,10 45,4 55,11 50,8 69,68 57,2 88,39 112,28 141,99 175,33

Greut. i kg/m mm 147,2 8,50 163,6 10,48 184,0 13,27 204,6 16,32 229,2 20,46 257,8 25,90 290,6 32,92 327,4 41,79 368,2 52,86 409,2 65,28 458,4 81,77 515,6 103,59

MATERIA PRIMA Materiile prime utilizate de VALROM sunt selectionate cu rigurozitate de la cei mai buni furnizori europeni. Aceste produse, rezultate din polimerizarea etilenei, sunt rezultatul unor studii indelungate si amanuntite, efectuate in laboratoarele de cercetare a produselor de polimeri din Europa. Rezultatele obtinute pana in prezent confirma valabilitatea folosirii polimerilor in domeniul tubulaturilor sub presiune. Polimerul folosit pentru tubulatura are o structura moleculara care garanteaza pastrarea caracteristicilor mecanice pentru cel putin 400.000 - 500.000 ore de functionare, la presiunea de lucru si la o temperatura a fluidului de 20C. Sub aspectul tehnico-economic, durata medie de viata a unei instalatii a fost fixata la 50 ani, depasirea acestei perioade marind invechirea retelei cu consecinta imediata a inlocuirii acesteia. Cercetari recente demonstreaza mai aproape de adevar perioada de lucru de 20 - 30 de ani, dat fiind marea viteza de modificare a mediului definit ca un intreg de elemente: urbane, sociale, economice, etc. Metoda de a verifica valabilitatea unor polimeri pentru tevi consta, in principal, din prelevarea mostrelor de tub produs in instalatii industriale si supunerea lor la teste de presiune. Conform procedurilor ISO, sunt stabilite solicitarea de perete si temperatura de proba T, obtinandu-se durata unei serii de probe. Totalitatea rezultatelor de durata sunt date pe graficul bilogaritmic (solicitarea , timpul t pentru diverse temperaturi T), si prin intermediul elaborarii ISO, se obtin grafice = f(timp) la diferite temperaturi, numite Curbe de regresie. In baza acestor curbe, caracteristice pentru fiecare material, functie de solicitarea , se poate determina durata de viata a produsului. Functie de marimea solicitarii , se calculeaza grosimea peretilor. In continuare, va prezentam formulele pentru determinarea grosimii (1) si a solicitarii specifice (2):

3.

PN D (1) s = 2 + PN

PN ( D s) (2) = 2s

PN = presiunea nominala a tubului [MPa] D = diametrul exterior al tubului [mm] s = grosimea tubului [mm] = tensiunea tangentiala la perete [MPa]

O caracteristica a acestor curbe este un varf ce desparte doua faze ale comportamentului vascos, care determina tipul de ruptura. Deasupra varfului avem comportament ductil cu mare deformare inainte de rupere; in regiunea situata sub varf avem o microfisura, nu o deformare. Actuala tendinta este de a produce polimeri cu curbe de regresiune de joasa inclinare pentru a obtine prestatii mai bune pe termen lung. Aceasta evolutie este vizibila in curbele de regresiune tipice ale unui polimer traditional si ale unui polimer la prestatii inalte.

E F O R T T A N G E N T I A L [MPa]

Curbe de regresie PE 80 MRS 8,0 63 (inalta densitate traditionala)

E F O R T T A N G E N T I A L [MPa]

Curbe de regresie PE 80 MRS 8,0 63 (densitate medie)

DURATA [h] DURATA [h] 50 ani

DURATA [h] 50 ani

E F O R T T A N G E N T I A L [MPa] Curbe de regresie PE 100 MRS 10 80 (inalta densitate la prestatii inalte)

DURATA [h]

50 ani

CARACTERISTICI TIPICE PENTRU POLIETILENA DE INALTA DENSITATE PE80 Caracteristici fizice Metode Unitati Valori 3 Masa volumica standard, la 23C ISO R 1183 Kg/m 954 ASTM D 1505 Indice de fluiditate cu 2,16 Kg (MI2,16) g/10 min <0,15 DIN 53735I ISO 1133 Indice de fluiditate cu 5 Kg (MI5) g/10 min 0,45 ASTM D 1238 Caracteristici mecanice Metode Unitati Valori Rezistenta la tractiune, la 23C la 50 mm/min DIN 53455 MPa 24 la 100 mm/min Test special Nr. 4 MPa 25 Rezistenta la rupere, la 23C la 50 mm/min ISO R 527 MPa 35 la 100 mm/min Test special Nr. 2 MPa 36 Alungirea la rupere, la 23C la 50 mm/min % >600 la 100 mm/min % >600 Modul de elasticitate la tractiune la ISO R 527 MPa 1200 23C Duritatea SHORE, la 0C DIM 53505 64 20C ASTM D 2240 58 40C 55 60C 51 80C 49 Caracteristici termice Metode Unitati Valori Punct de inmuiere VICAT (1 Kg) DIN 53460 C 127 ISO 306 Punct de inmuiere VICAT (5 Kg) C 72 ASTM D 1525 DIN 52612 Conductibilitate termica la 23C W/mK 0,45 -1 -4 ASTM D 696 Coeficient de dilatare liniara K 1,3 x 10 Caldura specifica, la 23C kJ/kg K 1,8 Calorimetrie 100C kJ/kg K 3,3 ASTM D 746 Temperatura de fragilitate C >-100 Caracteristici electrice Metode Unitati Valori 14 Rezistenta superficiala de izolare DIN 53482 >10 17 Rezistivitate electrica de volum la VDE 0 303/3 >=10 cm 23C Factor de pierderi dielectrice la 23C DIN 53482 -4 la 1 kHz VDE 0 303/3 3 x 10 3 -4 la 10 kHz DIN 53483 7 x 10 Constanta dielectrica la 23C, intre VDE 0 303/4 3 0,1 kHz si 10 kHz DIN 53483 2,6 VDE 0 303/4 DIN 53481 2 Rigiditate dielectrica VDE 0 303/2 2,2 x 10 kV /cm Caracteristici determinate pe placi de 2 mm grosime Alte caracteristici Metode Unitati Valori Rezistenta la fisurare sub tensiune ASTM D 1693 h >1000 Test BELL TELEPHONE, T50 CARACTERISTICILE GENERALE ALE CONDUCTELOR VALROM Folosirea materiilor prime de inalta calitate, alaturi de utilizarea liniilor de extrudare de mare productivitate (moderne si specifice pentru aceste materiale), permite producerea constanta a tubulaturilor cu calitati tehnologice deosebite, cu urmatoarele rezultate: rezistenta optima la stress-cracking cu fiabilitate mare in timp a conductelor sub presiune; excelenta rezistenta chimica; protectie ridicata la raze UV, garantata de folosirea materiilor prime aditivate la origine cu negru de fum; 4.

siguranta totala si intr-o plaja larga a normativelor de atoxicitate nationale si internationale;

insensibilitate la fenomenele de coroziune electrochimica; rezistenta buna la temperaturi mai scazute de -40C; mare flexibilitate; caracteristici hidraulice optime care se mentin constante in timp; rugozitate foarte scazuta, ceea ce face ca aceste tuburi sa intre in categoria tuburilor netede; rezistenta exceptionala la abraziune le fac ideale pt. transportul de maluri si lichide abrazive; masa scazuta; siguranta si simplitatea sistemelor de imbinare; inalta productivitate la montare. [KJ/m ]
2

[MPa]

C Variatia cu temperatura (T - C) a modulului de elasticitate la tractiune (E - MPa). [MPa]

C Variatia cu temperatura (T - C) a rezistentei 2 la soc (KJ / m ). %

C Variatia cu temperatura (T - C) a solicitarii la tractiune (MPa). 5.

Variatia cu temperatura (T - C) a alungirii (%).

CALCULUL GROSIMII PERETELUI In baza premizelor paragrafului 3 (Materia prima), se calculeaza grosimea tubulaturilor folosind urmatoarea formula: s = grosimea tubului [mm] PN * D PN = presiunea nominala [MPa] s= D = diametrul extern al tubului [mm] 2 + PN = tensiunea tangentiala de calcul la 20C [MPa] Valoarea luata de este o caracteristica a fiecarui material, fiind extrasa de pe diagrama curbelor de regresie la 20C, extrapolate la 50 de ani. Valoarea este corecta la un coeficient de siguranta de 1,25. Dupa clasificarea ISO 4437 se identifica diferitele familii de PE, denumite dupa cum urmeaza: DEFINIREA MATERIALULUI SI A TENSIUNII DE PROIECTARE Denumire Rezistenta minima admisibila (MRS) Tensiune de proiectare ( (HDS) MPa MPa PE 100 10,0 8,0 PE 80 8,0 6,3 PE 63 6,3 5,0 PE 40 4,0 3,2 PE 32 3,2 2,5 in care: MRS = Minimum Required Strength = rezistenta minima admisibila (MPa) extrasa dupa ISO 4437 de la curbele de regresie la 20C

 = Tensiunea hidrostatica de proiectare (Mpa) = HDS = Hydrostatic Design Stress Cu aceste elemente este posibil sa calculati grosimea tuburilor folosite la diferte PN. In cazul folosirii continue a tuburilor la temperatura superioara temperaturii standard de 20C, pentru a lucra in siguranta, trebuie aplicati urmatorii coeficienti (c)* tensiunii de proiect (HDS): TC c 20= 20 =HDS20 [MPa] T=HDST [MPa] 20 5,0 x 1,00 = 5,00 25 5,0 x 0,78 = 3,90 30 5,0 x 0,62 = 3,10 35 5,0 x 0,48 = 2,40 40 5,0 x 0,37 = 1,85 45 5,0 x 0,29 = 1,45 50 5,0 x 0,23 = 1,15 55 5,0 x 0,18 = 0,90 60 5,0 x 0,15 = 0,75 * - exemplu pentru material PE 63 Ca urmare, s-au obtinut valorile prezentate in tabelul de mai jos, valori ce au fost omologate UNI 7611 pentru PE 63 (50): C Presiune de lucru MAX [bar] 20 2,5 4,0 6,0 10,0 16,0 30 1,6 2,5 4,0 6,0 10,0 40 1,0 1,6 2,5 4,0 6,0 50 0,6 1,0 1,6 2,5 4,0 60 0,4 0,6 1,0 1,6 2,5 vizualizata pe graficul urmator: PN - presiune nominala [bar] Tubulaturile din PE de inalta densitate sunt definite dupa urmatoarele criterii: PN = presiune nominala [bar] S = serie SDR = raport intre dimensiunile standard In Italia se folosesc de regula primele doua (PN, S), cel de-al treilea fiind intalnit in alte tari europene. Normativa UNI imparte tuburile din PE de inalta densitate in trei tipuri: - Tipul 312: pentru lichide sub presiune pentru clasele de presiune nominale (PN): 2,5 - 4 - 6 - 10 - 16 bar - Tipul 316: pentru gaz pentru seriile (S): 12,5 8-5 - Tipul 303: pentru scurgeri civile si industriale DEFINIREA TERMENILOR UTILIZATI PN = presiunea interna maxima admisibila (bar) pentru lucru continuu la 21C S = serie dupa ISO E4065 SDR = Standard Dimension Ratio - raport intre diametrul extern nominal (E) si grosimea nominala (s) Relatii intre: , S, SDR, PN.

Temperatura continua de lucru [C]

SDR =

E , s

MRS , 1,25

S=

SDR - 1 10 10 20 = , PN = = 2 PN S SDR - 1

Nota: 1,25 este coeficientul de siguranta si este stabilit referindu-l la presiunea unei coloane de apa la 20C pentru durata de 50 de ani (pr EN 32162).

SDR 41 33 27,6 26 22 21 17,6 17 13,6 11 9 7,4 6 6.

DENUMIREA DUPA NORMA CEN TC 155 S.S. 20 S PE 6350 PE 8063 PN - bar PN - bar 20 2,5 3,2 16 3,2 4 13,3 12,5 4 5 10,5 6 10 5 8,3 6 8 8 6,3 8 10 5 10 12,5 4 12,5 16 3,2 16 20 2,5 20 25

PE 10080 PN - bar 4 5 6 8 10 12,5 16 20 25 32

NORMATIVE La nivel international, normativele sectorului (tuburi si racorduri) au ca referinta normele ISO (International Organization for Standardization); aceste normative au fost adoptate ca atare de catre tarile producatoare si respecta elementele fundamentale: criterii dimensionale criterii calitative criterii de proba La aceasta organizatie, nascuta in 1947 (90 de tari membre), s-a alaturat, in 1961, Comitetul European de Normare (CEN), din care fac parte peste 18 tari care apartin C.E.E. si E.F.T.A., pentru a armoniza normele pe scara europeana. Prin intermediul Comitetelor Tehnice sunt redate proiectele de norma (prEN) care, odata aprobate de CEN, devin norme europene, si sunt adoptate de fiecare stat in parte ca Norme Nationale. Tubulatura produsa de VALROM este in conformitate cu normativele UNI si cu principalele normative nationale europene, avand prestatii si caracteristici adecvate in functie de ceea ce este indicat, in prezent, in proiectele de norma CEN publicate. Principalele norme UNI, referitoare la tubulatura din PE, sunt indicate mai jos: - UNI 7611+FA 1 (tuburi din PE de inalta densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri, dimensiuni, accesorii). - UNI 7612 (racorduri din PE de inalta densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri, dimensiuni, accesorii). - UNI 7613 (tuburi din PE de inalta densitate pentru conducte de scurgere: tipuri, dimensiuni, accesorii). - UNI ISO 4437 (tuburi din PE pentru conducte impamantate pentru distribuirea de gaz combustibil: seria metrica-specifica). - UNI 7615 (tuburi din PE de inalta densitate pt. conducte de presiune si metode de proba). - UNI 7990 (tuburi din PE de joasa densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri, dimensiuni, accesorii). - UNI 7991 (tuburi din PE de joasa densitate: metode de proba). - UNI 8451 (tuburi din PE de inalta densitate pentru conducte de scurgere de la interiorul constructiilor: tipuri, dimensiuni, accesorii). In cele ce urmeaza, indicam normativele ISO: ISO 161 - Tuburi din materiale termoplastice pentru distribuirea lichidelor: diametre nominale exterioare si presiuni nominale. ISO 1167 - Tuburi din plastic pentru distribuirea lichidelor: determinarea rezistentei la presiunea interna ISO/TR 7474 - Tuburi din PEHD si fitinguri: rezistenta chimica raportata la lichidele transportate. 7. CONTROLUL CALITATII Existenta laboratorului de probe si testari asigura verificarea procesului de productie si garanteaza calitatea tubulaturii. VALROM a elaborat un program propriu de control al calitatii pentru a garanta intr-o maniera performanta compatibilitatea produsului finit cu standardele interne si internationale.

10

Controalele sunt efectuate in timpul fiecarei etape de productie a tubului, de la materia prima la parametrii de productie, de la controlul dimensional al produsului la determinarea caracteristicilor sale. Prin aceste faze, printr-un control atent si teste de laborator, rezulta un sistem de productie cu un control al calitatii bine definit. Urmarind constant procesul de productie, de la polimer la produsul finit, controlul tehnic de calitate este o componenta fundamentala a filozofiei VALROM. Calitatea produsului final este rezultanta cunoasterii si stapanirii tehnicilor si problematicilor de productie. DIMENSIUNI SI TOLERANTE UNI 7611-7613 SDR 41 SDR 33 SDR 26 SDR 17,6 SDR 11 Presiunea nominala PN - bar 2,5 3,2 4 6 10 Grosime - mm +0,4 2,0 +0,4 2,0 +0,4 +0,5 2,0 2,3 +0,4 +0,5 2,0 3,0 +0,4 +0,5 +0,6 2,0 2,3 3,7 +0,4 +0,5 +0,7 2,0 2,9 4,6 +0,4 +0,5 +0,6 +0,8 2,0 2,5 3,6 5,8 +0,4 +0,5 +0,7 +0,9 2,0 2,9 4,3 6,9 +0,5 +0,6 +0,8 +1,1 2,2 3,5 5,1 8,2 +0,5 +0,5 +0,7 +0,9 +1,2 2,7 3,5 4,3 6,3 10,0 +0,6 +0,6 +0,7 +1,0 +1,4 3,1 3,9 4,9 7,1 11,4 +0,6 +0,8 +1,0 +1,5 3,5 5,4 8,0 12,8 +0,6 +0,7 +0,9 +1,2 +1,7 3,9 5,0 6,2 9,1 14,6 +0,7 +0,9 +1,3 +1,9 4,4 7,0 10,2 16,4 +0,7 +0,8 +1,0 +1,4 +2,1 4,9 6,2 7,7 11,4 18,2 +0,8 +0,9 +1,1 +1,5 +2,3 5,5 7,0 8,7 12,8 20,5 +0,9 +1,0 +1,2 +1,7 +2,5 6,1 7,8 9,7 14,2 22,8 +0,9 +1,1 +1,3 +1,8 +2,8 6,9 8,7 10,8 15,9 25,5 +1,0 +1,2 +1,5 +2,0 +3,1 7,7 9,8 12,2 17,9 28,7 +1,1 +1,3 +1,6 +2,3 +3,5 8,7 11,1 13,7 20,1 32,3 +1,2 +1,5 +1,8 +2,5 +3,9 9,8 12,4 15,4 22,7 36,4 +1,3 +1,7 +2,0 +2,8 +4,3 11,0 14,0 17,4 25,5 41,2 +1,5 +1,8 +2,2 +3,1 12,2 15,5 19,3 28,3 +1,6 +2,0 +2,4 +3,4 13,7 17,4 21,6 31,7 +1,8 +2,2 +2,7 +3,8 15,4 19,6 24,3 35,7 +2,0 +2,4 +3,0 +4,3 17,4 22,0 27,4 40,2 +2,2 +2,7 +3,3 19,6 24,9 30,8 +2,4 +3 +3,7 22 28 34,7 +3,2 +3,4 +4,1 24,4 31 38,5 +3,2 +4 29,3 37,2 -

Diametru extern

SDR 7,4 16 2,0 +0,4 2,0 +0,5 2,3 +0,5 2,8 +0,6 3,5 +0,7 4,5 +0,8 5,6 +0,9 6,9 +1,1 8,7 +1,3 10,4 +1,5 12,5 +1,8 15,2 +2,0 17,3 +2,2 19,4 +2,5 22,1 +2,7 24,9 +3,0 27,6 +3,4 31,1 +3,7 34,5 +0,4

10 12 16 20 25 32 40 50 63 75 90 110 125 140 160 180 200 225 250 280 315 355 400 450 500 560 630 710 800 900 1000 1200 8.

min. 10,0 12,0 16,0 20,0 25,0 32,0 40,0 50,0 63,0 75,0 90,0 110,0 125,0 140,0 160,0 180,0 200,0 225,0 250,0 280,0 315,0 355,0 400,0 450,0 500,0 560,0 630,0 710,0 800,0 900,0 1000,0 1200,0

max. 10,3 12,3 16,3 20,3 25,3 32,3 40,4 50,5 63,6 75,7 90,9 111,0 126,2 141,3 161,5 181,7 201,8 227,1 252,3 282,6 317,9 358,2 403,6 454,1 504,5 565,1 635,7 716,4 807,2 908,1 1009,1 1210,8

SISTEMUL DE CALITATE Fabricatia este realizata pe instalatii de extrudare complet automatizate, iar controlul este realizat zilnic in laboratoarele VALROM in conformitate cu norma de control ISO 9004. De asemenea, se efectueaza un control periodic din partea unor institute nationale autorizate si de catre Institutul Italian de Plastic (IIP).

11

ATOXICITATE Una dintre caracteristicile fundamentale ale conductelor VALROM este respectarea in totalitate a normativelor sanitare nationale si internationale referitoare la transportul de apa potabila si lichide alimentare. Aceasta compatibilitate este obtinuta atat prin folosirea polimerilor netoxici, cat si printr-o eficienta tehnologie de stocare si transport. 10. REZISTENTA LA PRODUSE CHIMICE Tubulaturile VALROM prezinta o excelenta rezistenta la agentii chimici in general, atat organici cat si anorganici. PEHD poate fi atacat relativ usor doar de hidrocarburi alifatice si aromatice cu derivatii lor halogenati la temperaturi mai mari de 90C. Oxidantii cu concentratie ridicata ataca PEHD in mod mai mult sau mai putin evident, de aceea, in anumita cazuri, nu este recomandabila folosirea tuburilor PEHD. Pentru a permite o corecta folosire a PEHD la transportul de lichide industriale a fost elaborata norma ISO TR 7474; aceasta norma indica comportamentul tubulaturilor din PE de inalta densitate in prezenta produselor chimice specifice in stare lichida si gazoasa. Este deci posibila verificarea compatibilitatii conductelor VALROM la transportul produselor chimice; inainte de a transporta lichide speciale, este recomandata verificarea corectitudinii folosirii si la oficiul nostru tehnic. Legenda: R = rezistent RL = rezistenta limitata N = nesatisfacator Sol. sat. = solutie saturata la 20C Sol. = solutie apoasa cu concentratie mai mica de 10% dar nesaturata Sol. dil. = solutie apoasa diluata cu concentratie 10% Conc. sol. ap. = concentratie obisnuita de solutie apoasa

9.

pentru urmatoarele marci de tuburi: - PE de i.d. UNI 7611 - Tip 312 - PE de i.d. UNI 7613 - Tip 303 - PE de i.d. UNI-ISO 4437 - Tip 316

12

Reactiv sau produs Acetat (vezi norma pentru acetati) Acetic, acid glacial Acid acetic Aldehida acetica Anhidrida acetica Acid acetic Acetona Acid (vezi numele acidului) Apa Apa de clor Apa oxigenata Apa oxigenata Apa regala Acid adipic Alcool Sulfat Clorura de aluminiu Fluorura de aluminiu Sulfat de aluminiu Amoniac (gaz) Amoniac (lichefiat) Apa amoniacala Clorura de amoniu Fluorura de amoniu Nitrat de amoniu Sulfat de amoniu Sulfura de amoniu Anilina Clorura de antimoniu Acetat de argint Cianura de argint Nitrat de argint Arsenic Anhidrida (vezi norma anhidridelor) Carbonat de bariu Clorura de bariu Hidroxid de bariu Sulfat de bariu Benzaldehida Benzen Benzina (hidrocarburi alifatice) Acid benzoic Bere Sare borica Acid boric Brom (lichid) Brom (vapori uscati) Acid bromhidric Acid bromhidric Butan (gaz) Alcooli butilici Acid butiric Carbonat de calciu Clorat de calciu

Concentratie

Temperatura 20C 60C R R R R R RL R RL R R N R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R RL R R R R R N N R R R R R R R RL R RL RL R RL R N R N N R R R R R R RL RL R R R R R R R R RL R R R R R R R R R RL RL RL R R R R N NR R R R R RL R R

>96% 10% 100% 100% 100% Sol. sat. 30% 90% HCL/HNO3=3/1 Sol. sat. 96% Sol. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. 100% 100% 100% 100% Sol. dil. Sol. sat. Sol. Sol. sat. Sol. sat. Sol. 100% 90% Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. 100% 100% Sol. sat Sol. sat Sol. sat 100% 100% 50% 100% 100% 100% 100% Sol. sat. Sol. sat.

13

Reactiv sau produs Clorura de calciu Hidroxid de calciu Hipoclorit de calciu Nitrat de calciu Sulfat de calciu Sulfura de calciu Anhidrida carbonica (uscata) Oxid de carbon Tetraclorura de carbon Sulfura de carbon Acid cianhidric Ciclohexanol Ciclohexanon Acid citric Clorhidrat Acid clorhidric Acid clorhidric Clor acetic, monoacid Clor (gaz) uscat Cloroform Acizi metil-benzoici Acid cromic Acid cromic Decaldronaftalina Dextrina Dioxan Diotilftalat Heptan Etanol / etandiol (vezi alcool etilic) Etil acetat Alcool etilic Eter etilic (dietil eter) Fenol Clorura de fier (II) Sulfat de fier (II) Clorura de fier (III) Nitrat de fier (III) Sulfat de fier (III) Acid fluorhidric Acid fluorhidric Acid fluorhidric Fluor Acid fluorsilicic Formaldehida Acid formic Acid formic Triclorura de fosfor Acid fosforic Acid fosforic Alcool furfurilic Glucoza Glicerina Glicol etilenic Acid glicolic Hidrogen Hidrogen peroxid (vezi apa oxigenata)

Concentratie Sol. sat. Sol. sat. Sol. Sol. sat. Sol. sat. Sol. dil. 100% 100% 100% 100% 10% 100% 100% Sol. sat. 10% Conc. Sol. 100% 100% Sol. sat. 20% 50% 100% Sol. 100% 100% 100% 100% 40% 100% Sol. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. Sol. sat. 4% 60% 100% 100% 40% 40% 50% 98% 100% 100% 50% 95% 100% Sol. sat. 100% 100% Sol. 100%

Temperatura 20C 60C R R R R R R R R R R RL RL R R R R N RL N RL R R R R RL R R R R R R RL N RL R R R R R R R R R RL R R R R R R R R RL N R R R R R R R R R R R R R R R R N N RL RL RL R R RL N N RL RL R R R R R R R RL N N R R R R RL R RL RL R R R R R

14

Reactiv sau produs Hidrogen sulfurat Hidrochinina Acid lactic Lapte Drojdie de bere Carbonat de magneziu Clorura de magneziu Hidroxid de magneziu Nitrat de magneziu Acid maleic Melasa Mercur Nitrat de mercur Cianura de mercur Clorura de mercur Metanol (vezi alcool etilic) Clorura de metil Clorura de metil Alcool metilic Clorura de nichel Nitrat de nichel Sulfat de nichel Acid nicotinic Acid nitric Acid nitric Acid nitric Acid nitric Acid oleic Uleiuri si grasimi Uleiuri minerale Acid oxalic Oxigen Ozon Acid proplonic Acid proplonic Acid picric Acetat de plumb Piridina Bicarbonat de potasiu Bicromat de potasiu Bisulfat de potasiu Bromat de potasiu Bromat de potasiu Carbonat de potasiu Clorat de potasiu Clorura de potasiu Cromat de potasiu Cianura de potasiu Fericianura de potasiu / Ferocianura de potasiu Fluorura de potasiu Fosfat de potasiu Hidroxid de potasiu Hidroxid de potasiu Hipoclorit de potasiu Nitrat de potasiu Perclorat de potasiu

Concentratie 100% Sol. sat. 100% Sol. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Conc. sol. ap. 100% Sol. Sol. sat. Sol. sat. 100% 100% 100% Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. dil. 25% 50% 75% 100% 100% Sol. sat. 100% 50% 100% Sol. sat. Sol. sat. 100% Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. 10% Sol. Sol. Sol. sat. Sol. sat.

Temperatura 20C 60C R R R R R R R R RL R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R RL N RL R R R R R RL N N R R R R R RL R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R N R R R R R N N N RL RL RL R RL N R RL RL R R R R R R R R R R R R R R R RL R R

15

Reactiv sau produs Permanganat de potasiu Persulfat de potasiu Sulfat de potasiu Sulfit de potasiu Sulfura de potasiu Clorura de cupru Nitrat de cupru Sulfat de cupru Acid salicilic Benzonat de sodiu Bicarbonat de sodiu Bisulfit de sodiu Bromura de sodiu Carbonat de sodiu Cianura de sodiu Clorat de sodiu Clorura de sodiu Fericianura de sodiu Ferocianura de sodiu Fluorut de sodiu Fosfat de sodiu Hidroxid de sodiu Hidroxid de sodiu Hipoclorit de sodiu Nitrat de sodiu Nitrit de sodiu Sulfat de sodiu Sulfura de sodiu Anhidrida sulfuroasa Acid sulfuric Acid sulfuric Acid sulfuric (oleum) Anhidrida sulfurica Acid sulfuros Clorura de staniu (II) Clorura de staniu (IV) Revelatoare foto Acid de taniu Acid tartaric Clorura de tionil Toluen Tricloretilena Trietanolamina Uree Urina Vinuri si spirtoase Xilina Carbonat de zinc Clorura de zinc Oxid de zinc Sulfat de zinc

Concentratie 20% Sol. sat. Sol. sat. Sol. Sol. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. 40% Sol. 15% clor Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. 100% 10% 50% 100% 30% Sol. sat. Sol. Sat. Conc. sol. ap. Sol. Sol. 100% 100% 100% Sol. Sol. 100% Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat.

Temperatura 20C 60C R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R N N N N R R R R R R R R R R R R N N N RL N N RL R R R R R R R N RL R R R R R R R R

16

Lichide pentru care este posibil transportul, fara presiune, (canalizari) pana la 60C prin intermediul tuburilor din PE de inalta densitate nesupuse la presiuni mecanice Reactiv sau produs Concentratie
Acetat Acid acetic Apa Apa oxigenata Acid adipic Alcool Sulfat Clorura de aluminiu Fluorura de aluminiu Sulfat de aluminiu Amoniac (gaz) Amoniac (lichid) Amoniac (solutie) Clorura de amoniu Fluorura de amoniu Nitrat de amoniu Sulfat de amoniu Sulfura de amoniu Clorura de amoniu Acetat de argint Cianura de argint Nitrat de argint Arsenic Carbonat de bariu Clorura de bariu Hidroxid de bariu Sulfat de bariu Acid benzoic Bere Sare borica Acid boric Acid bromhidric Acid bromhidric Butan (gaz) Alcooli butilici (butanoli) Carbonat de calciu Clorat de calciu Clorura de calciu Hidroxid de calciu Hipoclorit de calciu Nitrat de calciu Sulfat de calciu Anhidrida carbonica (uscata) Oxid de carboniu Acid cianhidric Ciclohexanol Acid clorhidric Acid clorhidric Clor acetic (monoacid) Acid citric Dextrina Dioxan Etandiol (vezi glicol etilenic) Fenol Clorura de fier (II) Sulfat de fier (II) Clorura de fier (III) Nitrat de fier (III) Sulfat de fier (III) Acid fluorhidric Acid fluorsilicic 10% 30% Sol. sat. 96% Sol. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. 100% 100% Sol. dil. Sol. sat. Sol. Sol. sat. Sol. sat. Sol. 90% Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. 50% 100% 100% 100% Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. Sol. sat. Sol. sat. 100% 100% 10% 100% 10% Conc. sol. ap. Sol. Sol. sat. Sol. 100% Sol. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. Sol. sat. 4% 40%

17

Reactiv sau produs

Formaldehida Acid formic Acid formic Acid fosforic Glucoza Glicerina Glicol etilenic (etandiol) Acid glicolic Hidrochinina Hidrogen Hidrogen sulfurat Lapte Acid lactic Drojdie de bere Carbonat de magneziu Clorura de magneziu Hidroxid de magneziu Nitrat de magneziu Acid maleic Melasa Mercur Cianura de mercur Clorura de mercur Nitrat de mercur Metanol (vezi alcool metilic) Alcool metilic Clorura de nichel Nitrat de nichel Sulfat de nichel Acid nitric Acid oxalic Bicarbonat de potasiu Bicromat de potasiu Bisulfat de potasiu Bisulfit de potasiu Bromat de potasiu Bromura de potasiu Carbonat de potasiu Cianura de potasiu Clorat de potasiu Cromat de potasiu Fier cianura de potasiu Fier cianura de potasiu Fluorura de potasiu Fosfat de potasiu Hidroxid de potasiu Hidroxid de potasiu Nitrat de potasiu Perclorat de potasiu Permanganat de potasiu Persulfat de potasiu Sulfat de potasiu Sulfura de potasiu Acid propionic Clorura de cupru Nitrat de cupru Sulfat de cupru Acid salicilic Benzoat de sodiu Bicarbonat de sodiu Bisulfit de sodiu Bromura de sodiu Sodiu carbonat

Concentratie
40% 50% 96% 100% 50% Sol. sat. 100% 100% Sol. Sol. sat. 100% 100% 100% Sol. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Conc. sol. ap. 100% Sol. sat. Sol. sat. Sol. 100% Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. 25% Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. 10% Sol. Sol. sat. Sol. sat. 20% Sol. sat. Sol. sat. Sol. 50% Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. Sol. sat. Sol. sat.

18

Reactiv sau produs

Clorat de sodiu Cianura de sodiu Fericianura / ferocianura de sodiu Fluorura de sodiu Fosfat de sodiu Hidroxid de sodiu Hidroxid de sodiu Hipoclorit de sodiu Nitrat de sodiu Nitrit de sodiu Sulfat de sodiu Sulfura de sodiu Anhidrida sulfuroasa Acid sulfuros Acid sulfuric Acid sulfuric Clorura de staniu (II) Clorura de staniu (III) Revelatoare foto Acid tanic Acid tartric Uree Urina Vin si spirtoase Carbonat / clorura / oxid / sulfat de zinc

Concentratie
Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. 40% Sol. 15% clor Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. 100% 30% 10% 50% Sol. sat. Sol. sat. Conc. sol. ap. Sol. Sol. Sol. Sol. sat.

Lichide pentru care este posibil transportul, fara presiune, (canalizari) pana la 20C prin intermediul tuburilor din PE de inalta densitate nesupuse la presiuni mecanice Reactiv sau produs Concentratie
Acetaldehida Acid acetic, acid glacial Anhidrida acetica Apa oxigenata Acid acetic amidon Acid amidon Anilina Benzaldehida Benzina (hidrocarburi alifatice) Acid butiric Ciclohexanona Acid cromic Acid cromic Decalina Diotilftalat Heptan Etanol / Alcool etilic Acetat de etil Acid fluorhidric Acid fosforic Triclorura de fosfor Alcool furfurilic Acid nicotinic Uleiuri, grasimi si uleiuri minerale Acid oleic Oxigen Acid picric Acetat de plumb Piridina Hipoclot de potasiu Acid propionic Acid sulfuric Trietanolamina 100% >96% 100% 90% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 20% 50% 100% 100% 100% 40% 100% 60% 95% 100% 100% Sol. dil. 100% 100% Sol. sat. Sol. sat. 100% Sol. 100% 98% Sol.

19

Lichide al caror transport nu este posibil prin intermediul tuburilor din PE de inalta densitate Reactiv sau produs Concentratie
Apa de clor Apa regala Brom lichid Brom (vapori uscati) Sulfura de carboniu Tetraclorura de carboniu Clor (gaz) uscat Cloroform Acizi metil-benzoici Fluor Clorura de metilen Acid nitric Acid nitric Acid nitric Ozon Acid sulfuric (oleum) Anhidrida sulfurica Clorura de tionol Toluen Tricloretilen Xilen Sol. sat. HCl/HNO3=3/1 100% 100% 100% 100% 100% 100% Sol. sat. 100% 100% 50% 75% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

COMPORTAMENTUL LA FOC Polietilena este un produs combustibil care, pus in contact cu flacara, arde lent, cu flacara putin luminoasa de culoare galbuie. Produsul incendiat tinde sa faca sa picure material topit. In timpul arderii de degaja CO, CO2, H2O, precum si obisnuitele produse de ardere ale hidrocarburilor; nu se degaja gaze corozive. Dupa normativele DIN IEC 707/VDE 0304 T.3. si UL 94, comportamentul la foc este clasificat dupa cum urmeaza: BH 3 - 15 mm/min FH 3 - 15 mm/min UL 94 HB Temperatura de autoaprindere dupa ASTM D1929 este de 350C. Indicele Limita de Oxigen (ILO) a PE de inalta densitate este de 17,4%, iar caldura de ardere are valoarea de 46.500 KJ/Kg. Opacitatea fumului este scazuta, ASTM D2843 indicand o valoare de 15. Toxicitatea fumului este de asemenea redusa. COMPORTAMENTUL LA RADIATII Tubulaturile din PE de inalta densitate nu prezinta contraindicatii pentru conductele de apa cu emisie de raze beta sau gama; un exemplu il constituie conductele defluente de la instalatiile nucleare. Iradierea PE de inalta densitate cu raze , raze X si flux de electroni, genereaza fenomene de reticulare care, in absenta oxigenului, imbunatatesc rezistenta polimerului, modificandu-i numai valorile de alungire la tractiune. ELECTRICITATE STATICA Tubulaturile din PE de inalta densitate sunt supuse la fenomene electrostatice datorita valorii ridicate 18 a rezistivitatii materialului (>10 cm.). In cazul conductelor pentru produse gazoase, prin prezenta in flux a particulelor solide sau a micropicaturilor, se pot crea acumulari de electricitate statica in mod special pe componentele metalice ale conductei (flanse, vane, etc). Tubulaturile impamantate sunt supuse la acumulari de sarcini, data fiind umiditatea mediului si amplul contact tubulatura - teren. Exista situatii particulare ambientale si de instalatie (ex: tub de gaz, suspendat in mediu uscat, ventilat si in prezenta unor produse usor inflamabile) in care trebuie evaluata importanta fenomenului. Trebuie luat in considerare faptul ca o mare umiditate ambientala reduce in mod drastic posibilitatea de acumulare de sarcini electrostatice. Daca trebuiesc efectuate interventii pe tubulaturi pentru transportul de gaz combustibil, este recomandabil, unde se opereaza in siguranta maxima, sa puneti in pamant partea de tub manipulata imbaiata cu apa aditivata cu produse tensioactive (ex.: detergenti) in asa fel incat sa o mentineti umeda; legati-o la pamant cu o bucata de material mentinut umed. 13. 12.

11.

20

14.

INTERACTIUNEA CU MEDIUL Inertia termica ridicata a conductelor VALROM, datorata tipului specific de polimer folosit, nu produce nici o interactiune cu mediul inconjurator, si aceasta inca din faza de fabricare. Tubulaturile nu sunt supuse la actiuni biochimice de catre microorganisme, fiind fabricate din materiale care nu pot oferi suport nutritiv. Pozarea conductelor din PE de inalta densitate in sisteme cu puternica agresivitate microbiologica, in prezenta animalelor rozatoare sau a insectelor, nu genereaza probleme particulare, confirmand si in acest caz valabilitatea produsului. 15. RECUPERAREA SI REFOLOSIREA POLIETILENEI FOLOSITE DE VALROM Polietilena este un material termoplastic, prin urmare, deseurile rezultate din procesul de productie se preteaza a fi prelucrate in instalatii de reciclare. Caldura de ardere ridicata si calitatea produselor sale de combustie fac din polietilena un material interesant pentru arderea in instalatii de incinerare. 16.

TRANSPORT SI DEPOZITARE Transportul corect al tubulaturilor VALROM necesita un plan de prindere neted, lipsit de asperitati. Sarcina trebuie sa fie fixata cu fasii si benzi in colivii nemetalice. In punctele de lucru de legare, in cazul tuburilor de grosime mica, se recomanda folosirea suportilor de distributie a solicitarilor de legare. Descarcarea si eventualele mutari pe santier trebuie sa fie efectuate cu ajutorul motostivuitoarelor, macaralelor sau excavatoarelor dotate cu balanta . Este indicata depozitarea tuburile in stive, pe o fundatie plana, lipsita de asperitati; colacii pot fi depozitati in pozitie inclinata si sprijiniti de un perete vertical, plan; pentru tipurile cu grosime mica (tip PN 4/6), este indicata stivuirea pe orizontala, pentru a fi mai bine protejate de eventualele deformatii. Barele trebuie sa fie depozitate pe teren curat, in stive (nu mai inalte de 1,50 m in cazul tuburilor tip PN 2,5; 3,2; 4). Va amintim ca o depozitare corecta usureaza in mod sensibil viitoarele operatii de manipulare a tubulaturilor. 17. POZAREA Dupa executarea excavatiilor in conformitate cu indicatiile proiectului, se recomanda nivelarea fundului santului cu un strat de nisip. Dupa pozarea conductei, spatiile libere ramase intre tub si peretele santului vor fi umplute cu pamant selectionat. In locurile in care exista cele mai bune conditii de prestatii tub/economicitate, se recomanda pastrarea unei largimi a fundului gropii egala cu diametrul tubului la care se adauga 40 cm; de asemenea se va pastra o zona alaturata de protectie avand cel putin 15 cm de nisip deasupra si sub conducta. Deasupra stratului superior de nisip se accepta material fin provenit din sapatura, in straturi tasate, de circa 30 cm grosime. (vezi figura de mai jos). Pentru o umplere ulterioara a santului se poate folosi materialul de recuperare; acesta trebuie sa fie bine batatorit, excluzandu-se astfel materialele imbibate cu apa, turba, mal, etc. Umplerea trebuie efectuata intr-o singura directie si pe cat posibil in timpul orelor diminetii. Este indicat sa lasati libere extremitatile tubului pentru a putea executa cu usurinta operatiile ulterioare de montare. In conditii speciale, operatia de pozare poate fi in mod sensibil imbunatatita (vezi figura de mai jos) utilizand materiale geotextile in scopul stabilizarii fundului gropii (1), peretilor (2), protectiei tubului (3); metoda este utila si pentru a ancora conducta (impiedica plutirea conductei pe panza freatica) (4). O pozare corecta a tubului permite obtinerea celor mai bune rezultate in exploatare. Utilizarea materialelor geotextile in pozare

21

18.

SISTEME DE IMBINARE Tubulaturile VALROM se preteaza la diferite metode de imbinare si prezinta o varietate larga de posibilitati de alegere a acestora in baza evaluarilor tehnico-economice specifice. Racordurile sunt impartite in doua categorii fundamentale: 1. asamblari nedemontabile 2. asamblari demontabile ASAMBLARI NEDEMONTABILE Asamblarile nedemontabile se realizeaza utilizand unul din urmatoarele procedee de sudare: sudarea cu jet de aer cald sudarea cu extruder portabil sudarea cap la cap cu termoplaca sudarea cu mufa electrosudabila sudarea cu mufa

SUDAREA CU JET DE AER CALD Cele doua extremitati care urmeaza a fi lipite se incalzesc cu un jet de aer cald (circa 230C) care aduce in stare plastica si firul de material (intotdeauna din PE) adaugat de-a lungul imbinarii, dupa care se realizeaza contactul intre ele (sudarea propriu-zisa). Odata sudura racita, se obtine un racord de o buna etanseitate; pe de alta parte, prezinta limite mecanice datorate procedurii de sudura si sectiunii reduse de material interesat. Aceasta metoda de imbinare este folosita pentru parti supuse la presiune, piese speciale pentru descarcare, structuri cu forme complexe cum ar fi cazi, turnuri de spalare, etc. SUDURA CU EXTRUDER PORTABIL Prin intermediul unui mic extruder portabil (in greutate de 10 - 12 Kg) se extrudeaza, pornind de la granule, un cordon de sudura care este inglobat de cele doua extremitati; cele doua extremitati se incalzesc in prealabil cu un jet de aer la circa 210 C. Se poate considera o evolutie a sistemului cu fir la un ordin de marime superior. Folosind acest tip de sudura se obtin imbinari grele, puternice, de o mare siguranta. Domeniul de aplicabilitate este cel al pieselor care nu sunt supuse la presiuni; sistemul este frecvent folosit cu rezultate optime la construirea pieselor pentru canalizari (in special puturi de mari dimensiuni D.1000 si D. 1200). SUDURA DE CAP CU TERMOPLACA Este o metoda de imbinare tipica a rasinilor termoplastice care s-a dezvoltat odata cu evolutia polimerilor; este caracterizata de o mare incredere derivata din simplitatea intrinseca a operatiei. Procedura de sudura cuprinde urmatoarele faze: 1. introducerea capetelor de sudura intr-un suport cu menghine reglabile 2. curatirea si asezarea in acelasi plan a celor doua capete cu ajutorul unei freze cu cutite 3. preincalzirea suprafetelor care vor fi lipite prin compresia catre o termoplaca (210C) teflonata 4. extragerea placii incalzite si imediata compresie a celor doua capete 5. racire in masina pana la circa 60C 6. scoaterea din masina si inceperea unei noi suduri Masina de sudat este formata dintr-un suport cu menghine mobile care se pot deschide. Miscarea de apropiere si indepartare este realizata prin intermediul unui piston hidraulic alimentat si comandat de la o centrala oleodinamica portabila. Freza este formata din doua placi rotitoare, cu lame cutit, care sunt presate intre cele doua capete prin intermediul prinderii hidraulice a tuburilor. Placa termostatica are rezistente inecate si este acoperita cu un strat antiadeziv de teflon pentru a evita lipirea polietilenei incalzite. Temperatura este controlata de un termostat. Fiecare masina este prevazuta cu o gama proprie de de sudat. Procedura de sudare este extrem de simpla, dar pentru a se obtine rezultate optime, este necesara respectarea urmatoarelor cerinte: o buna aliniere axiala a conductelor; control si corectii ale eventualelor ovalizari prezente la capetele tuburilor; curatirea corpurilor straine, urmelor de unsoare, a apei, a suprafetelor de sudat, a masinii si a frezei; spalati-va pe maini; buna functionare a sculelor; 2 respectarea presiunilor specifice de preincalzire si sudare, aplicand 0,5 Kg/cm pentru sudare;

22

respectarea temperaturii placii (210C); respectarea timpilor de preincalzire, sudare si racire; fiecare masina de sudura trebuie sa indice parametrii tipurilor de tub pe care le poate suda; racirea trebuie sa se faca natural; evitati metodele de racire brusca (cu apa sau cu aer); fixarea sudurii trebuie sa fie ferita de intemperii si de temperaturile mai joase de 0C prin intermediul unor suporti sau al altor acoperitori; temperatura mediului in jurul sudurii trebuie sa fie cuprinsa in plaja 0 45C.

SUDURA CAP LA CAP - SCHEMA CE INDICA DIFERITELE FAZE

P T 1 2 3 4 5

presiune de sudura timp timp de adaptare timp de preincalzire timp de apropiere timp de crestere a presiunii timp de sudura/racire

TIMPI IN FUNCTIE DE GROSIMILE TUBURILOR ( INDICATIV )

s [mm]

4,3 - 6,8 7,1 - 11,4 12,7-18,2 20,1 - 25,5 28,3 - 36,4

Timp de incalzire la Timp de intrerupere Timp pentru atingerea presiunii presiunea de 0,5 a incalzirii si Kgf/cm2 apropierii de de sudare de 1,5 2 [sec] extremitatile tubului Kgf/cm [sec] [sec] 60 - 70 4-8 6-8 70 - 120 6 - 10 8 - 12 120 - 170 7 - 15 10 - 15 170 - 210 10 - 20 15 - 20 210 - 250 10 - 25 20 - 25
2

Timp de racire a sudurii [min]

6 - 10 10 - 16 17 - 24 25 - 32 33 - 40

N.B.: valorile 0,5 si 1,5 Kgf / cm se refera la suprafata de sudat

23

INALTIMEA BORDURII G s e tu u i [m ] ro im a b lu m G s e tu u i [m ] ro im a b lu m

TIMPUL PTR. ATINGEREA PRESIUNII DE SUDURA

PE R IN CL AZ IR E

Inaltimea maxima a bordurii [mm]

S U D U R A

Timp pana la atingerea pres. de sudura [sec]

INCALZIREA MATERIALULUI Grosimea tubului [mm] Grosimea tubului [mm] Timp de incalzire [min]

TIMPUL TOTAL DE SUDARE

Timp total de sudare pana la racirea la 70 grd. C [min]

SUDAREA CU RACORDURI ELECTROSUDABILE Aceasta metoda de sudare, care data fiind simplitatea si siguranta in functionare, se dezvolta continuu, se bazeaza pe realizarea unui manson electric ca mod de racord. Mansonul din PE, obtinut de obicei prin turnare, contine la interiorul peretelui o rezistenta electrica care uneste suprafata interioara a mansonului cu cea externa a tubului. In timpul racirii, fenomenul de contractie comprima straturile topite, generand conditiile optime de sudura. Operatiile de sudare, excluzandu-le pe cele de aliniere, fixare si curatire a tuburilor, sunt efectuate cu ajutorul unui aparat de sudare portabil (poate fi si autoprogramabil) care recunoaste modelul mansonului, temperatura mediului, fixandu-se la parametrii de sudare, respectiv timpul de incalzire. Ca si la tipurile de sudare precedente, este de mare importanta o buna curatire a suprafetelor de contact tub/racord raschetand tubul si scotand protectia mansonului in momentul folosirii. In cazul in care este ceruta de tipul de racord, folosirea mai multor suporturi de fixare permite recuperarea timpilor morti de racire, marind viteza de pozare. O mare simplificare a sistemelor de imbinare este obtinuta prin folosirea unui singur element baza, foarte simplu, cum ar fi mansonul, pentru a uni toate componentele (curbe, T, reductii, etc.) care sunt in mod special desenate.

MANSON ELECTRIC

24

SUDAREA IN MUFA Este o metoda putin raspandita care se foloseste in mod special la sudarea pieselor cu diametre foarte mici. Se foloseste o termoplaca profilata in asa fel incat sa incalzeasca simultan suprafata externa a tubului si cea interna a piesei speciale (210C). In momentul incalzirii se introduce tubul in piesa speciala, evitand orice rotire si se asteapta racirea imbinarii. CONCLUZII: Siguranta in exploatare a sudurii PE de inalta densitate, pe langa faptul ca este legata de caracteristicile polimerului (mare docilitate), depinde in egala masura de normele simple de sudare, aplicabile la toate metodele: curatirea suprafetelor si planaritatea acestora corecta fixare a pieselor de unit respectarea parametrilor de sudare: temperatura, timpi, presiuni respectarea timpilor de racire protectia impotriva timpului nefavorabil. N.B.: In timpul sudarii nu se degaja fum sau vapori nocivi iar temperatura de sudare este mult inferioara temperaturii de inflamabilitate a materialului.

ASAMBLARI DEMONTABILE Aceste racorduri se impart in doua categorii: racorduri hibride racorduri pur mecanice RACORDURI HIBRIDE In acest mod se pot defini racordurile care se realizeaza prin sudarea unei flanse la capatul tubului. Faceti sudura inainte de a folosi flansele libere si buloanele pentru efectuarea imbinarii. Acest racord este fara indoiala mai costisitor decat sudura directa, dar este necesar la imbinarea cu metal sau armaturi.

Flansa libera Cartela de prindere Garnitura din neopren

RACORDURI MECANICE Se bazeaza esential pe doua concepte: 1. se obtine etansarea prin intermediul unei garnituri toroidale (OR) care lucreaza pe exteriorul tubului 2. se obtine incastrarea la tub prin intermediul colierelor de prindere dintate anti-desfacere Totalitatea acestor exigente genereaza racorduri de metal (alama/fonta) care, pe langa faptul ca sunt introduse, se incastreaza in tub si in acelasi timp comprima OR-ingul, marind etansarea. Aceste racorduri se folosesc la imbinarea tuburilor cu diametre cuprinse intre 16 si 110 - 125 mm, pana la PN 10, sunt simplu de folosit si sigure, dar pot prezenta costuri ridicate la diametre mari, fapt care implica o confruntare cu alte tipuri de imbinare. In situatii logistice dificile, cu asistenta personalului specializat, pot fi rezolvate multe probleme de montaj.

25

19.

RACORDURI SI PIESE SPECIALE Pentru a rezolva diferitele situatii intalnite in proiectarea si instalarea conductelor VALROM, a fost realizata o serie de piese speciale (curbe, T, reductii, derivatii). Aceste piese sunt obtinute prin injectie sau prin lipire cu elemente fabricate, plecand de la tubul profilat in mod corespunzator. Pentru diametre mici se vor prezenta o serie de fitinguri uzuale (mansoane, T, reductii, coturi, prize, etc.) realizate fie din materiale plastice speciale, fie din materiale metalice (alama, bronz).

P I E S E S P E C I A L E T I P IC E

C O T L A 9 0 g rd . P R O F IL A T

C O T L A 9 0 g r d .I N S E G M E N T E

T P R O F IL A T

T IN S E G M E N T E

F L A N S A L IB E R A

FLANSA O ARBA

C A R T E L A D E P R IN D E R E

T RED US

R E D U C T IE C O N C E N T R IC A

DOP

R E D U C T IE E X C E N T R IC A

P R IZ A C U C O L IE R R E G L A B I L

M A N S O N E L E C T R IC

P R IZ A S U B S A R C I N A

20.

ANCORAREA PIESELOR SPECIALE Atunci cand se folosesc piese speciale sudate sau cu componente anti-desfacere, tubulaturile din PE de inalta densitate nu necesita - in mod normal - sisteme de ancorare pentru ca partea tubulatura-teren este suficienta pentru a le mentine fixate pe pozitie.

26

In cazul pozarii tuburilor cu sectiune mare in terenuri cu consistenta scazuta, sprijiniti aceste puncte speciale cu o sapa de beton pentru a lega complet conductele si pentru a le descarca de eventualele solicitari parazite. Forta la care este supusa piesa speciala are valoarea data de:

F = K P S in care:
F = forta pe piesa [Kgf] K = coeficient de forma 2 P = presiune maxima de proba [Kgf/cm ] S = aria sectiunii piesei speciale supusa la 2 forta [cm ] K:1 K:1,4 K:0,7 dopuri, reductii, T coturi la 90 coturi la 45

Piesele speciale cum ar fi vanele, robinetii cu sertar, etc., trebuie sa fie sustinute de un suport daca sunt de greutate ridicata si supuse la miscari bruste.

LOVITURA DE BERBEC Un fenomen care apare in retelele hidraulice sub presiune este lovitura de berbec: ridicarea presiunii care se datoreaza variatiilor vitezei lichidului transportat; aceasta variatie a vitezei apare in urma manevrarii rapide a vanelor si a robinetilor cu sertar. In cazul in care nu este riguros controlat, acest fenomen poate duce la serioase disturbari si defectiuni. Folosirea tubulaturilor din PE de inalta densitate VALROM reduce in mod evident acest impediment; in speta, modulul de elasticitate scazut al tubului taie in mod drastic punctele de presiune protejand intreaga instalatie. Situatia in care avem suprapresiune maxima apare cand timpul de inchidere al robinetului este mai mic sau egal cu timpul de propagare al perturbatiei pe parcursul robinet - rezervor - robinet (2L).

21.

=
Allievi:

2L c
Calculul valorii maxime de presiune se poate efectua, cu o buna aproximatie, cu ajutorul formulei lui

c=

Cs D 1+ i Ep S

[m/s]

C = viteza de propagare a perturbarii [m/s] Cs = viteza sunetului in apa la 15C = 1.420 m/s 8 2 = modulul de elasticitate al apei 2 x 10 Kgf/m 8 2 Ep = modulul de elasticitate al PE i.d. 0,9 x 10 Kgf/m DI = diametrul intern al tubului [m] S = grosimea tubului [m]

Calculati viteza de propagare a perturbarii; valoarea h a suprapresiunii este data de:

h =

c V0 g

[mH2O] in care:

c V0 g

= viteza de propagare a perturbarii [m/s] = viteza apei in tub [m/s] 2 = acceleratia gravitationala [m/s ]

Valorile calculate pentru h sunt in medie de 3 pana la 5 ori mai mici in comparatie cu valorile obtinute pentru tubulaturile din otel.

27

22.

REZISTENTA LA PROPAGAREA FISURII

Propagarea fisurii este un fenomen care, data fiind aparitia sa in structurile metalice (tuburi si placi), s-a dorit examinat si in sectorul conductelor din material plastic. Studiul clasic este realizat cu ajutorul testului Robertson care consta in crearea in mod controlat a unei spargeri in peretele unei conducte presurizate cu gaz si masurarea lungimii propagarii. Una dintre problemele esentiale ale acestui test este dificultatea de formare a spargerii: se supune o extremitate a tubului de proba, (oportun profilata si crestata) la o lovitura de energie calibrata. Deoarece incepe ruperea, punctul de instalare trebuie racit la circa -110C cu azot lichid. Testul se considera trecut daca lungimea sparturii este mai mica sau egala cu 5,5 diametrul tubului. Conductele VALROM se incadreaza lejer in limitele de proba.

batator

structura

crestatura pentru formarea fractionarii (-110 grd. C)

fund de etansare

mostra de tub

postament

23.

TUBULATURI IN ZONE SEISMICE Tubulaturile VALROM se preteaza foarte bine la folosirea in zonele seismice datorita caracteristicilor mecanice speciale ale PE de inalta densitate care prezinta un raspuns optim la solicitarile aparute intr-un eveniment seismic. In afara mentinerii continuitatii retelei, supusa cu usurinta la desprindere in cazul imbinarilor mufate, exista si tendinta de a reduce sensibil inevitabilele lovituri de berbec care iau nastere in conducte. Teste efectuate pe modele in mod special monitorizate au confirmat aceste prestatii la evenimente seismice de ordinul a 7 grade pe scara RICHTER si IX grade pe scara MERCALLI, situatii in care se produc grave leziuni la tubulaturile impamantate.

Acceleratia [cm/s ]

Inregistrarea unui fenomen seismic

24.

Timp [sec]

REZISTENTA LA ABRAZIUNE Tubulaturile VALROM din PE de inalta densitate probeaza si in cazul transportarii lichidelor care contin particule abrazive exceptionalele calitati ale acestui polimer. Modulul de elasticitate scazut, tenacitatea, rugozitatea scazuta, hidrofobicitatea, coeficientul scazut de frecare, inalta inertie chimica, permit un transport excelent si cu o mare eficienta tehnica si economica a lichidelor si malurilor abrazive. Testele accelerate, efectuate in conditii extreme, au demonstrat ca durata de viata a tubulaturilor din PE de inalta densitate este mai mare de 4 pana la 10/15 ori in comparatie cu tubulaturile din otel si materiale din beton.

28

In acest mod, proiectarea si gestionarea sistemelor de transport ale lichidelor abrazive devine posibila, exploatand la maximum greutatea redusa, flexibilitatea si rezistenta la coroziune a conductelor VALROM. Capacitatea ridicata de prelucrare a acestui material permite, odata identificate punctele critice ale unei instalatii, construirea de piese speciale cu forma optima pentru a reduce uzura si a facilita inlocuirea. Masa redusa, autocuratirea si absenta rugozitatilor prezentate de aceste conducte simplifica considerabil eventualele operatii de intretinere cu economii notabile in domeniul tehnic si in timp. Aceste caracteristici recomanda tuburile VALROM in instalatii miniere, de dragare, si in toate domeniile unde se cauta materiale rezistente la abraziune.
REZISTENTA LA ABRAZIUNE

PEHD

GRES

PVC

Fe Ciment centrif. MATERIALE

GRP. Ciment amiant.

TUBULATURI IMPAMANTATE SUPUSE LA INCARCARI Tubulaturile din PE de inalta densitate sunt in cvasitotalitate impamantate si, daca pozarea se face dupa procedurile uzuale, nu apar probleme de strivire (in special pentru conductele sub presiune). In cazul conductelor de suprafata care prezinta o valoare mare a raportului diametru/grosime, se cere verificarea comportamentului sub sarcini externe cu consecinta determinarii grosimii adecvate. Tuburile tip 303 corespunzatoare PN 3,2 sunt prevazute de norma 7613 pentru folosirea la lichide cu temperatura pana la 40C; impamantarea se va face la o adancime de pana la 6 m pentru groapa ingusta si pana la 4 m pentru groapa larga. Este luat ca referinte un teren cu masa 3 volumica de 2100 Kg/m si unghi de frecare in valoare de 22,5. Acoperirea de 1 m pentru <600 mm si de 1,5 m pentru >600 mm, permite traficul pana la 12 tone; acoperirea de 2,0 m pentru >600 mm permite traficul de 20 tone (vezi tabelul alaturat).

25.

12 tone 20 tone

<600 mm 1,0 m 1,5 m

>600 mm 1,5 m 2,0 m

Conditiile de pozare si lucru diferite cer o verificare la strivire. Este necesar sa va amintiti ca PE , ca toate materialele plastice, are un comportament mecanic vascoelastic legat de valoarea solicitarii, de durata si temperatura de lucru. In timp ce materialele traditionale au proprietati mecanice care se pot schematiza simplu cu modele rigide (ex. ceramic) sau elastice (ex. metale), PE este definibila cu un model mai complex (vezi figura alaturata) care reuneste componenta de deformare pur elastica (1), deformatia intarziata complet reversibila (2) si deformatia permanenta ireversibila (3). Pornind de la acest model, se pot ataca si defini corect caracteristicile mecanice ale acestor polimeri si ale prefabricatelor sale.

Modelul comportamentului vascoelastic

29

Se poate face o analogie cu materialele metalice daca se considera comportamentul acestora sub solicitari la temperaturi inalte, ca de exemplu tevile cazanelor sau ale reactorilor chimici. Examinand fenomenul strivirii, se remarca flexibilitatea peretelui tubului si se observa un fenomen interesant: notabila participare a terenului la prestatiile tubulaturii. In timp ce un tub traditional suporta sarcina situata deasupra sa, tubul din PE de inalta densitate descarca o parte importanta a solicitarii pe terenul din imediata vecinatate. In acest mod, tuburi cu caracteristici mecanice sensibil diferite pot obtine prestatii finale echivalente, daca nu superioare.

MODALITATEA DE CALCUL A STRIVIRII VALROM, in baza experientei acumulate, foloseste metoda IMHOFF-GAUBE-ROTTNER care, in baza dimensiunilor tubului, a gropii, a tipului de teren si de sarcina permite calcularea sigura a deformarii tubului in timp.
TIPUL TUBULUI TIPUL TERENULUI DIMENSIUNILE GROPII SARCINA PE TUB DATORATA TERENULUI TIPUL TRAFICULUI SARCINA PE TUB DATORATA TRAFICULUI SARCINA PE TUB CAUZATA DE APA SARCINA TOTALA A TUBULUI

26.

MODEL DE CALCUL

PANZA DE APA

CARACTERISTICILE MATERIALULUI

SOLICITAREA TUBULUI

CONDITII DE MEDIU >5% DEFORMATIA <=5%

OK STOP

Calculul pentru verificarea strivirii tuburilor din PE de inalta densitate impamantate (metoda IMHOFF-GAUBE-ROTTNER) A Tub din PE de inalta densitate Diametru Grosime Latimea santului Inaltimea de acoperire ..........x s..........PN.......... D=..........cm s=........cm B=..........cm H=...........cm H/B=..........

C D E F

Teren 3 Tip ..........cu =..........Kgf/cm Temperatura de lucru 20C Durata prevazuta in operare 50 ani Determinarea coeficientului Cg din diagrama lui MARSTON Cg=..........

30

G H

Sarcina q a terenului pe inelul de conducta lung de 1 cm

Cg B D = q =..........Kgf / cm nT = P =.......... Kgf / cm2 2 2

Sarcina qT datorata traficului stradal 1. Sarcina P pe tubulatura

n=coeficientul terenului, n=3 compact, n = 6 nisip netasat T = sarcina max. pe roata........Kgf (vezi tabelul) H = acoperirea tubului..........cm 2. Sarcina qT pe un inel de conducta lung de 1 cm

1,5 P Bm = q T .......... Kgf / cm

I L M

N O P

Bm= largimea medie a gropii..........cm Sarcina totala qC pe un inel de conducta lung de 1 cm q+qT=qC..........Kgf/cm Tensiune de perete 2 qC/2s=t=..........Kgf/cm Modulul elastic ET al materialului functie de T(C) de lucru si de durata prevazuta de punere in opera 2 ET=..........Kgf/cm Deformarea diametrului tubului

Clasa

Trafic max. Trafic mediu Trafic min. Autodeschidere

Sarcina totala pe roata Kgf 600.000 100.000 450.000 300.000 120.000 80.000 30.000 75.000 50.000 20.000 20.000 10.000

Sarcina totala Kgf

D s = D diametru mediu =..........cm

Deformarea maxima admisibila

D 0,05 = max
Deformarea

q D 0,005 C = =.......... cm ET s
Q Comparatie cu max (<max)

In cazul valorilor >max este necesara trecerea la o conducta cu o grosime mai mare, sau folosirea unei protectii adecvate.

Modul de elasticitate E (MPa)

MODUL DE ELASTICITATE FLEXIUNE (E - t - 20C) 20

LA

MPa

DIGRAMA LUI MARSTON a) b) c) d) e) teren fara coeziune = 1,7 teren cu piatra de rau/nisipos = 1,9 teren umed/argilos = 2,0 argila compacta = 2,1 argila compacta hidrosaturata = 2,2

31

coeficient C

raportul H/B

coeficient C

32

raportul H/B

DILATAREA TERMICA O caracteristica a materialelor plastice, implicit si a PE de inalta densitate, este valoarea ridicata a coeficientului de dilatare lineara (t) in comparatie cu cea a materialelor traditionale folosite in producerea tuburilor (de la 15 la 20 de ori mai mare decat t metale). Pentru tubulaturi neimpamantate expuse la mari variatii termice se impune examinarea fenomenului de dilatare termica. In cazul tubulaturilor impamantate, in afara situatiilor particulare, odata ce s-a facut fixarea termica de pozare, problema dilatarilor termice este neglijabila. Calculul variatiilor de lungime ale conductelor din PE de inalta densitate fabricate de VALROM se efectueaza cu formula clasica:

27.

L = t L T

in care: L = variatia lungimii L = lungimea tubului -4 -1 = coeficient de dilatare conventional 2 x 10 K t folosita pentru intocmirea nomogramei L/T/L anexate (la pagina 34).

Odata calculata variatia lungimii maxime posibile in conditiile de proiectare, va trebui aleasa o metoda mai buna pentru a compensa aceasta situatie. Sistemul cel mai la indemana si care rezolva cea mai mare parte a cazurilor este folosirea imbinarilor de dilatare; imbinarile de dilatare sunt de trei feluri:cu racord elastic, luneta si cu manson. Imbinarea cu racord elastic descarca miscarile axiale si unghiulare pe o componenta de elastomer, avand pe de alta parte o flexibilitate si etansare hidraulica ridicate Alungirile nu sunt mari. Imbinarea cu luneta permite alungiri mari dar este mai sensibila decat celelalte tipuri fiind, din aceasta cauza, mai putin folosita.

Imbinare cu racord de dilatare

Imbinare de dilatare cu manson

Imbinarile cu manson sunt similare cu imbinarile cu luneta dar sunt mai simple si mai putin costisitoare, distribuind lungimea utila pe un numar superior de tronsoane, rezolva mai bine si adesea economic problemele de miscare ale conductei; pot fi aplicate tuburilor cu diametre pana la 500 PN 4. In anumite cazuri se impune blocarea conductei, fortele generate fiind absorbite de catre tubulatura si de catre mediul inconjurator.

Din aceasta cauza este necesar un calcul al structurii cu aceleasi valori ale caracteristicilor mecanice ale polimerului in conditiile de lucru. Se considera segmentul de tub incastrat intre doua margini ca o tija incarcata la maxim; se impune verificarea lungimii critice de presoflexare. in care: LK de di T T = lungimea tubului [mm] = e tub [mm] = i tub [mm] -4 -1 = coeficientul de dilatare termica = 2 x 10 K = saltul termic

LK = 0,354

de 2 + di 2 T

33

Nomograma T / L / L pentru tuburi din PE L = lungimea tubului [mm] I = variatia lungimii [mm] T = diferenta de temperatura [C] = coeficientul de dilatare liniara [mm/mC]

Exista si posibilitatea, preferabila in anumite cazuri, de a efectua compensatia prin intermediul unui brat dilatator sau a unei lire de dilatare. A) Compensatie cu brat dilatator B) Compensatia cu lira de dilatare

H 26 L
L= variatia lungimii [mm] = diametrul extern al tubului [mm] H = lungimea bratului [mm]

H 26

L 2

Nota: B>L, L = L1 + L2 Se recomanda introducerea punctului fix la jumatatea meandrei.

COLIERE PENTRU FIXARE SI SUSTINERE

SUSTINERE

FIXARE

34

28.

TUBULATURI SUSPENDATE

In cazul instalarilor externe sau in galerii subterane sustinerea tubulaturilor din PE de inalta densitate poate fi efectuata cu suport continuu sau pe puncte cu coliere de reglare. In ambele cazuri este bine a se interpune o perna antifrictiune din material sintetic intre tub si sustinere (ex. PE). Suportul continuu se recomanda a imbratisa conducta pentru cel putin 90/120 atat timp cat nu avem de-a face cu concentrari de solicitare pe tub. Pentru sustinerea cu suporturi distantate este posibila verificarea distantei maxime la care acestea sunt puse, in functie de tipul de suport folosit: A) perfect incastrat la o extremitate si prins de alta B) prins la cele doua extremitati Referinta este sageata maxima de inflexiune care este considerata, in mod normal, admisibila cu valori de 0,2% in 10 ani. Este introdus factorul timp pentru ca este vorba de un material vascoelastic care prezinta un comportament mecanic legat de timp. Modulul E se citeste pe graficul E/t/, cu determinat de: A) Tubul incastrat la o extremitate este prins la cealalta ,avand o sarcina uniform distribuita

FMX =
FMX P

PL3 185EJ
= Sageata maxima admisibila [m] = Sarcina totala = = Greutatea tubului + lichidul transportat +suprasarcina [kgf/m] = Distanta intre suporti [m] = Momentul de inertie al tubului = Modulul elastic al materialului [Mpa] = Distanta de la axa neutra [m]

P L c 8 J

L J E c

Calculati , cititi E; daca valoarea lui FMX este mai mare decat 0,2% atunci trebuie redusa distanta dintre prinderi. B) Tubul prins cu o sarcina uniform distribuita

FMX FMX

3 PL = PL = 384 EJ 384EJ

Modulul E se citeste pe graficul E/t/, cu determinat de:

P L c 8 J

Calculati , cititi E; daca valoarea lui FMX este mai mare decat 0,2% atunci trebuie redusa distanta dintre prinderi.

35

Modulul de scurgere la flexiune al PE de inalta densitate f (, t ) pentru T= 20 C ,

Modulul elastic E (MPa)

MPa
Interaxele suportilor ptr. tuburi suspendate din PE de inalta densitate clasa PN 2,5 cu: Sageata max. = 2 /00 a interaxelor suportilor T = 20 C T = 10 ani
0

Interaxele suportilor [cm]

Sarcina complexa pe unitatea de lungime [Kgf/m]

Interaxele suportilor ptr. tuburi din PE de inalta densitate suspendate clasa PN 3,2 cu:

36

Sageata max. = 2 /00 a interaxelor suportilor T = 20 C T = 10 ani

Interaxele suportilor [cm]

Sarcina totala pe unitatea de lungime [Kgf/m]

Interaxele suportilor ptr. tuburi din PE de inalta densitate suspendate clasa PN 4 cu: Sageata max. = 2 /00 a interaxelor suportilor T = 20 C T = 10 ani
0

Interaxele suportilor [cm]

Sarcina totala pe unitatea de lungime [Kgf/m]

Interaxele suportilor ptr. tuburi din PE de inalta densitate suspendate clasa PN 6 cu:

37

Sageata max. = 2 /00 a interaxelor suportilor T = 20 C T = 10 ani

Interaxele suportilor [cm]

Sarcina totala pe unitatea de lungime [Kgf/m]

Interaxele suportilor ptr. tuburi din PE de inalta densitate suspendate clasa PN 10 cu: Sageata max. = 2 /00 a interaxelor suportilor T = 20 C T = 10 ani
0

Interaxele suportilor [cm]

Sarcina totala pe unitatea de lungime [Kgf/m]

Interaxele suportilor ptr. tuburi din PE de inalta densitate suspendate clasa PN 16 cu: Sageata max. = 2 /00 a interaxelor suportilor
0

38

T = 20 C T = 10 ani

Interaxele suportilor [cm]

Sarcina totala pe unitatea de lungime [Kgf/m]

29.

CONDUCTE DE CANALIZARE

Sistemele de canalizare civile si industriale cer o mare eficienta si siguranta de transport (egala cu cea a retelelor de presiune) datorita cantitatilor si sarcinilor mari de apa uzata. Aceste prestatii sunt pe de o parte dificil de realizat cu produsele tubulare traditional folosite, iar pe de alta parte nu se poate face studierea si proiectarea in teritoriu cu sisteme rafinate de colectare si tratare a descarcarilor speciale fara a exista in acelasi timp o totala siguranta de functionare a etansarii tubulaturilor folosite. Culegerea descarcarilor poluante si concentrate in directii determinate contribuie la o crestere a potentialului de risc al contaminarii mediului; de aceea, este de maxima importanta folosirea acelor produse si tehnologii care garanteaza din plin absoluta etansare a retelelor de colectare. Tubulaturile din PE de inalta densitate VALROM raspund in totalitate acestor cerinte, permitand proiectarea si realizarea optima a retelelor de canalizare civile si industriale. In afara proprietatilor mecanice necesare pentru aceste intrebuintari, tuburile noastre ofera, prin sudura si prelucrari, posibilitatea de a crea linii de serviciu monolitice (fara discontinuitati) cum ar fi puturile de culegere si inspectare care pot fi usor construite din acelasi material si cu un design care mentine continuitatea tubulaturii. In acest mod creste calitatea de etansare a conductelor, incomparabil mai buna decat cea pentru tubulaturile traditionale. Urmatorii factori de siguranta sunt: capacitatea tubului de a se adapta fara probleme la eventualele stivuiri pe planul de pozare si lungimea standard a barelor (12 m) care reduce numarul de imbinari si prin urmare de puncte critice. Rugozitatea scazuta a suprafetelor interne (=0,03), data de tehnologia de productie moderna, este mentinuta in timp din cauza inertiei chimice ale PE. Aceasta garanteaza o prestatie hidraulica constanta in timp si o buna capacitate de autocuratire, in timp ce inalta rezistenta la abraziune permite viteze mari de scurgere a lichidelor transportate. Prestatiile hidraulice ale tuburilor din PE de inalta densitate VALROM pentru canalizari (tip 303 PN 3,2 - tip 312 PN 2,5) sunt calculate cu o buna aproximatie cu formula lui CHEZY:

39

V = K R i in care: V = viteza lichidului transportat [m/s] I = inclinarea tubului [m/m] K= 87 R R+c

in care:

Q = S V =

87 S R i R + 0,06
3

in care:

R = S/P raza medie a sectiunii udate [m] 2 S = sectiunea udata a tubului [m ] P = perimetrul sectiunii udate a tubului [m] C = coeficientul de rugozitate a tubului 0,06

Q = debitul conductei [m /s] Cu aceste metode este posibila calcularea Q/r/i si V/r/i. In mod normal, se ia ca referinta inclinarea de 1% si se corecteaza apoi cu un factor de inclinare.

V ` = V 10 i

Q` = Q 10 i

VALORI ORIENTATIVE ALE DIMENSIUNILOR PUTURILOR DE INSPECTARE

Trebuie sa tineti cont ca in timpul turnarii invelisului, acesta supune tubul la strivire; prin urmare, este necesara o umplere a tubului cu apa pentru a limita intensitatea fortei sau efectuarea de turnari partiale, succesive, lasand invelisul sa se intareasca pe rand; se pot astfel adapta pentru realizarea pozarii tuburilor de aceeasi grosime minima (PN 2,5) prevazute de norma UNI 7611, in afara tuburilor de grosimi care corespund normei UNI 7613 (tip 303).

d1 mm 110 125 160 200 250 315 400 500 630 710 800 900 1000 1200

d2 mm 500 700 900 1000 1200

L mm

h mm

H mm 800 800 1000

300/400 d1/2 + 100 300/400 d1/2 + 100 300/400 d1/2 + 150

400/500 d1/2 + 150 1000/1400 500/600 d1/2 + 150 1400/1500

1400*

600

d1/2 + 150 1500/1600

(*) neprevazuta in norma

PUTURI DE INSPECTARE PN 2,5: TUB [mm] - UMPLEREA (r) - VITEZA (v) [m/s] - DEBIT (Q) I/s Inclinarea de referinta 1%

40

PN 3,2: TUB [mm] - UMPLEREA (r) - VITEZA (v) [m/s] - DEBIT (Q) I/s Inclinarea de referinta 1%

PN 4: TUB [mm] - UMPLEREA (r) - VITEZA (v) [m/s] - DEBIT (Q) I/s Inclinarea de referinta 1%

41

PN 6: TUB [mm] - UMPLEREA (r) - VITEZA (v) [m/s] - DEBIT (Q) I/s Inclinarea de referinta 1%

VALORILE LUI 10
i0/00 0,005 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 1,2 1,4 10 0,071 0,100 0,141 0,173 0,200 0,224 0,245 0,265 0,283 0,300 0,316 0,346 0,374 i0/00 1,6 1,8 2,0 2,2 2,4 2,6 2,8 3,0 3,3 3,4 3,6 3,8 4,0 10 0,400 0,424 0,447 0,469 0,485 0,510 0,529 0,548 0,566 0,583 0,600 0,616 0,632 i0/00 4,2 4,4 4,6 4,8 5,0 5,2 5,4 5,6 5,8 6,0 6,2 6,4 6,6

i pentru inclinatii cuprinse intre 0,050/00 si 1000/00

10 0,648 0,663 0,678 0,693 0,707 0,721 0,735 0,748 0,762 0,775 0,787 0,800 0,812 i0/00 6,8 7,0 7,2 7,4 7,6 7,8 8,0 8,2 8,4 8,6 8,8 9,0 9,2 10 0,825 0,837 0,849 0,860 0,872 0,883 0,894 0,906 0,917 0,927 0,938 0,949 0,959 i0/00 9,4 9,6 9,8 10,0 11 12 13 14 15 16 17 18 19 10 0,970 0,980 0,990 1,000 1,049 1,095 1,140 1,183 1,225 1,265 1,304 1,342 1,378 i0/00 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 10 1,414 1,483 1,549 1,612 1,673 1,732 1,782 1,844 1,897 1,949 2,000 2,049 2,098 i0/00 46 48 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100 10 2,145 2,191 2,236 2,345 2,449 2,550 2,646 2,739 2,828 2,915 3,000 3,082 3,162

30.

CURBAREA CONDUCTELOR

Marea flexibilitate a tubulaturilor din PE de inalta densitate VALROM permite rezolvarea imediata a problemelor de proiectare, montare si pozare altfel dificile (daca nu imposibile) folosind alte materiale. Aceasta proprietate impune o siguranta maxima de functionare pe langa economii in privinta vitezei de pozare si recuperare economica. In evaluarea curburilor admisibile se pot identifica doua situatii tipice date de raportul tub/grosime tub: 1. /s >= 25 2. /s < 25 valabil pentru PN 2,5 - 3,2 - 4 valabil pentru PN 6 - 10 - 16

42

In canalizari (numai cazuri de tip 1.) se considera situatia peretelui in presoflexiune care necesita raza de curbura de 20, calculabila cu formulele A) sau B)

A) RPF =

2T 112s ,

B) RPF =

100 T PN

in care: RPF T PN s

Nota: Formula B) simplificata este mai des folosita.

= raza de curbura [mm] = diametrul tubului [mm] = presiunea nominala a tubului [bar] = grosimea tubului [mm]

In cazurile de tipul 2., pentru tuburile folosite in mod normal pentru conducte sub presiune sau pentru intrebuintari dificile, se impune evaluarea alungirii a fibrelor externe ale peretelui tubulaturii. Aceasta alungire, care in mod normal se limiteaza la 2%, duce la o raza de curbura R:

R = T 2

in care: R = raza de curbura [mm] T = diametrul extern al tubului [mm] = alungirea de referinta [%]

In cazul caracteristicilor termoplastice ale tuburilor, a fost facut un tabel continand razele de curbura ale tubulaturilor din PE de inalta densitate care se refera la PN si la temperatura de pozare. Presiune nominala - raza de curbura - temperatura Raza de curbura R PN T 20C T 10C 2,5 48 83 3,2 39 68 4,0 30 52 6,0 30 52 10,0 25 52 16,0 25 52 31.

T 0C 120 98 75 75 75 75

TRACTAREA CONDUCTELOR Flexibilitatea remarcabila, greutatea mica si incasabilitatea tubulaturilor din PE de inalta densitate VALROM permit folosirea metodelor de pozare simple si economice ale sistemelor traditionale. Exista posibilitatea de a folosi tehnicile de prefabricare in santier si de a tracta segmentele pregatite la locul de pozare. Tubulaturile, chiar si cele de lungimi notabile (100 m si mai lungi), sunt tractabile cu usurinta data fiind usurinta de alunecare pe teren. Tractarea este facilitata de rulouri sau perne de curgere pentru a proteja conductele de asperitatile solului. In cazurile speciale se cere o evaluare a solicitarilor de tractiune pentru a putea determina cu exactitate lungimea conductei tractabile. Calculul se bazeaza pe confruntarea solicitarii maxime de tractiune admisibila (adm) a materialului, corectata cu un coeficient de siguranta, cu T calculata in baza solicitarilor prevazute. Elementele importante sunt: durata solicitarii continue, temperatura de lucru si modalitatile de scurgere. O metoda de calcul valabila in marea parte a situatiilor foloseste urmatoarea procedura: calculul fortei de tractare pentru un tub orizontal

F = P L
in care: F = forta de tractare [N] P = greutatea unitara a tubului 2 [N/mm] Kg/m x 10 = coeficientul de frecare L = lungimea tubului [mm]

Valori indicative Tipul suprafetei PE/teren compact PE/asfalt curat PE/sapa PE/fier static 0,50 0,45 0,50 0,45 dinamic 0,30 0,25 0,40 0,35

43

in care:

T =

F Ks A

T F A Ks

= solicitarea la tractiune [N/mm ] = forta de tractiune [N] 2 = aria sectiunii peretelui tubului [mm ] = coeficientul de siguranta de evaluat in baza conditiilor de pozare

Valoarea lui T va fi confruntata cu adm. Pentru determinarea lui adm este posibila folosirea graficului (t, T, ) de mai jos; fiind definita o durata (t) a solicitarii de tragere si evaluata temperatura medie (T) la care va lucra tubul, se determina valoarea lui adm. Se considera adesea adm 0,5 grafic pentru a compensa incertitudinile solicitarii efective a conductei. Daca T > adm, se reduce lungimea partii sau, daca este posibil, se imbunatatesc conditiile de tragere. 32. TESTE DE TRAGERE

Solicitarea [N/mm 2 ]

Miscarea tubulaturilor se efectueaza cu ajutorul masinilor operatoare si motostivuitoarelor. Pentru tractare, tubul este prins de capete cu materiale moi (fasii de nylon si poliester) si tractat cu o viteza care, in comparatie cu dimensiunile tubului, poate atinge 100 mm/min la alunecare. In cazuri speciale de folosire (ex. relining), esentiala pentru probleme de gabarit, este pregatirea unui cap de tragere racordat la interiorul tubulaturii prin intermediul unui stecher cilindric (ca exemplu). Numarul si dimensionarea stecherelor si a respectivelor gauri sunt calculate in functie de valorile limita de rezistenta la compresie si la taierea materialului. VERIFICAREA LA COMPRESIE c = sarcina de compresie [N/mm ] F = solicitarea [N] Z = numar de gauri D = diametrul gaurilor [mm] s = grosimea peretelui [mm]
2

T[grd. C]

F c = Z Ds

c = 10 N / mm 2 la 20C 1h
VERIFICAREA LA TAIERE

Timp

F t = 2Z bs

t = 4 N / mm2 la 20C 1h

t = sarcina de taiere [N/mm ] F = solicitarea [N] Z = numarul de gauri b = distanta de la gaura la bordura tubului [mm] In cazul in care nu au fost respectate limitele c si t este necesara interventia la dimensionarea pe racord. Este indicat sa se mentina viteza constanta in timpul operatiilor de tractare.

Capete de tragere

44

33.

REALINIEREA

Modificarile structurii urbane si ale teritoriului contribuie la o imbatranire rapida a retelelor de servicii existente care, fie prin cresterea cererilor, fie prin decaderea prestatiilor, adesea devin insuficiente. Fenomenul capata amploare in cazul apeductelor, canalizarilor si conductelor de gaz la care, datorita defectelor si pierderilor ridicate, se constata carente majore. Tubul din PE de inalta densitate, pe langa faptul ca este utilizabil in marea majoritate a cazurilor pentru renovarea instalatiilor, se preteaza in diferite situatii la solutii interesante pentru reutilizarea parcursurilor de servicii vechi. Operatia clasica de aliniere - relining - se efectueaza introducand in vechile conducte sau in locasurile create tubulaturi din PE de inalta densitate care, data fiind marea rezistenta si flexibilitate, pot fi pozate cu usurinta chiar si pe lungimi considerabile. Se lucreaza optim cu diametrul intern al cavitatii mai mare cu 10% decat diametrul tubulaturii introduse. Aceasta metodologie reduce timpii de intrerupere a serviciului si elimina eventualele neplaceri cu consecinta impactului scazut asupra traficului de mijloace si persoane precum si asupra curateniei de pe santier. Odata tubul ales, procedura consta in pregatirea gropii in zonele de introducere si tragere, in tractarea conductei, de exemplu prin intermediul unui cap tractant. In functie de caracteristicile de lucru este posibila prepararea partilor in lungime de cateva sute de metri. Operatiile de introducere se efectueaza in timp minim; un tub cu 400 mm poate fi introdus cu viteza de 1,5/3 m/min. fara nici o problema. Daca se impune, se pot efectua, in timpi succesivi, gropi punctiforme pentru eventualele prinderi. Cavitatea dintre noul tub si vechea canalizare poate fi reumpluta cu apa si nisip. In timpul tractiunii este indicat sa nu depasiti solicitarile la tractiune care genereaza alungiri mai mari de 3 4%. INTRODUCEREA TUBULUI CONTINUU INTRODUCEREA TUBULUI IN BARE

34.

CONDUCTE SUBACVATICE

Instalarea conductelor subacvatice, in special in mediu marin, prin agresivitatea si prezenta de situatii statice si dinamice dificile, isi gaseste rezolvarea optima in tubulaturile din PE de inalta densitate. Experiente efectuate pe o perioada de peste 20 de ani asupra conductelor submarine confirma prestatiile excelente ale acestor tubulaturi exploatate in aceste conditii vitrege. Se poate afirma cu obiectivitate maxima ca acest material este folosit cu precadere pentru acest tip de instalatii. Data fiind inatacabilitatea PE de catre mediul marin, principala problema a conductelor subacvatice consta in definirea situatiilor dinamice reale, considerandu-se dificila prevederea conditiilor efective de pozare si lucru care adesea trebuiesc luate in calcul cu evaluari statistice. Comportamentul vascoelastic al PE, alaturi de marea siguranta in functionarea imbinarilor sunt elemente cheie care contribuie la cresterea domeniului de siguranta in exploatare al acestor instalatii. Viteza si simplitatea in pozare sunt si ele elemente determinante de confirmare a validitatii de alegere tehnico-economica a tubulaturii din PE de inalta densitate. Existand o faza de plutire pentru aceste conducte, se pun probleme de verificare la plutire, urmate succesiv de verificari de prindere. VERIFICAREA LA PLUTIRE Avand greutatea specifica de 3 950 Kgf/m , PE de inalta densitate prezinta o impingere spre suprafata apei. Deoarece conducta pluteste, trebuie verificat daca: cu

115 Cs 1,20 si , S = ( volumtub + volumaccesorii ) apa

= 1.000 Kgf/m (apa dulce) 3 = 1.030 Kgf/m (apa de mare)
3

apa apa

P = Ptub + Plichidtransportat + Paccesorii Cs < S

Calculul se aplica pe unitatea de lungime sau pe module de tubulatura.

45

VERIFICAREA ANCORARII La tubulaturile pozate pe fundul apelor, ancorarea trebuie calculata astfel incat sa impiedice conducta sa se mute sub actiunea situatiilor particulare de functionare (ex: bule de aer) sau datorita solicitarilor externe ale curentilor laterali. Impingerea acestor curenti se calculeaza in situatia extrema in care acestia au directia perpendiculara pe conducta:

S = 0,052V 2 K
S V K

in care:

Ancora folosita va trebui sa satisfaca:

= impingerea pe conducta [Kg/m] = viteza curentului [m/s] = diametrul tubului [m] = coeficientul de forma al ancorarii K = 0,6 pentru ancorarea pe inele K = 0,9 pentru ancorarea pe paralelipipede

Z>

S F

in care

Z = ancorarea folosita [Kg/m] S = impingerea laterala a curentului [Kg/m] F = coeficientul de frecare conducta / fund marin F=0,1 (fund malos) F=0,3 (fund nisipos)

Aceste valori vor trebui ulterior adaptate situatiilor de risc maxim. Ancorarea trebuie sa fie uniform distribuita de-a lungul tubului pentru a evita solicitarile excesive de flexiune. Ancorarea este alcatuita din semiinele prefabricate din sapa montate pe conducta cu tiranti si buloane. Pentru a evita deteriorari ale tubului, precum si alunecari ale ancorarii, se interpun intre bloc si tub, in timpul operatiilor de centrare, fasii de cauciuc sau de tesut din polipropilena. In timpul operatiilor de centrare efectuate prin tragere sau impingere (se lucreaza cu viteze care pot fi superioare celei de 10 m/min.) trebuie sa fie ingrijita si usurata alunecarea conductei pe teren pentru a evita abraziunile si suprasolicitarile. Scufundarea se face innecand conducta; in timpul coborarii tubului pe fund avem solicitari mai mari de flexiune datorate formei de S pe care o ia tubul. Trebuie verificat ca solicitarile la tractiune si flexiune sa fie compatibile cu materialul; daca este cazul, se va lucra cu accesorii (plutitoare) pentru a corecta conditiile de pozare. In cazuri particulare este posibila protejarea conductei infundand-o in transeea excavata anterior cu draga. In aceste aplicatii dificile apar evident calitatile conductelor din PE de inalta densitate VALROM: flexibilitatea, greutatea mica, rezistenta si manevrabilitatea. 35. REZISTENTA LA PRESIUNEA EXTERNA Presiunile de strivire sunt elaborate dupa date experimentale relevate pe tuburi din PE de inalta densitate la temperatura de 20C. Date fiind caracteristicile termoplastice ale PE de inalta densitate, prestatiile tubulaturilor sunt strans legate de temperatura de lucru si, deoarece temperaturile de lucru in aceste cazuri sunt mai mici decat 20C, prestatiile obtinute sunt superioare. In cazul tubulaturilor impamantate, cu o compactare optima a materialului care inconjoara tubul, obtinem o crestere notabila a presiunii de colaps care oscileaza intre 1,5 si 3 ori valoarea din tabel. In cazul depresiunilor generate de situatii de instalare sau manevra, se poate recomanda folosirea accesoriilor ca: vane de inchidere lenta sau aerisiri automatice.

PRSEIUNEA EXTERNA [bar]

DURATA SOLICITARII [h]

46

36.

VERIFICAREA

Aceasta operatie consta, in esenta, in verificarea etansarii sistemului, luand in consideratie conditiile de lucru majorate cu un coeficient de siguranta. In baza tipului de instalatie, apeduct, conducta de gaz, canalizare, exista modalitati de verificare definite de normele legale si de capitolele specifice ale proiectului. Tubulaturi sub presiune Verificarea efectuata pe bucati si in baza indicatiilor de proiect este facuta inainte de impamantarea completa a tubului. Punctele speciale si imbinarile sunt lasate descoperite pentru a verifica eventuala prezenta a pierderilor. Acest control poate fi efectuat fie in mod hidraulic fie cu aer sau gaze inerte; asigurati toate exigentele cerute de aceste operatii. Verificarea lucrarii este efectuata dupa indicatii, pe faze care vor trebui sa respecte urmatoarele prescriptii: Pverificare=1,5 Plucru pastrati valori superioare in mod expres indicate (de evaluat cu atentie) Presiunea de verificare Pverificare trebuie sa respecte: 2 Pverificare=Plucru +2 Kgf/cm Presiunea in timpul verificarii, odata stabilizata, trebuie sa ramana constanta timp de 24 de ore; este oricum necesar sa considerati ajustarile datorate variatiilor de volum ale retelei (deformare elastica si variatia de temperatura). Exista o formula propusa cateodata pentru verificari de tubulaturi din PE de inalta densitate pentru conducte de apa dar care prezinta lipsuri; in cazul in care se doreste folosirea sa, se recomanda atentie data fiind varsta formulei si evolutia polimerilor cu consecinta modificarii caracteristicilor mecanice. Aceasta procedura pleaca de la urmatorul concept: h volumul de apa integrat pentru proba de 1 este de 0,125 l/Km, pentru fiecare 3 bar de presiune si fiecare 25 mm de diametru intern al tubului:

Q = 0,125

L PN i 1000 3 25

Nota: temperatura de referinta este de 20C

h

in care: Q = volumul de integrare [l] L = lungimea conductei [m] PN = presiunea nominala a tubului [bar] I = diametrul intern al tubului [mm]

Pentru probe mai mari de 1 valoarea lui Q va fi multiplicata cu numarul de ore de proba. Tubulaturi care nu sunt sub presiune - Canalizari Verificarea finala trebuie efectuata astfel: conducta este impartita in bucati cu diferenta de nivel de 0,50 m si se verifica etansarea la presiunea determinata de coloana de apa egala cu diferenta de nivel dintre axe a conductei si planul stradal sau teren. Conducte de gaz Controlul preliminar de etansare a imbinarilor este efectuat in mod hidraulic sau in derogare cu aer sau gaze inerte astfel incat sa fie intotdeauna observate toate accesoriile pentru a opera in conditii de siguranta pentru materiale si persoane. Conductele de tipul 4 si 5 sunt probate la 1 bar, conductele de tipurile 6 si 7 fiind probate la 2 bar. Odata testul de etansare depasit, se efectueaza verificarea finala folosind apa si in derogare aer sau gaze inerte, pentru ca intotdeauna, odata puse in practica, toate functiunile de operare sa fie in conditii sigure pentru materiale si oameni. Conductele de tipurile 4 si 5 vor fi verificate la presiunea de 1,5 x presiunea de lucru in timp ce conductele de tipurile 6 si 7 sunt probate la presiunea de 1 bar. Odata stabilizata, presiunea va trebui sa ramana constanta pentru 24 h. Va fi necesar sa luati in consideratie efectele variatiei de temperatura asupra oscilarilor de presiune. NB: In orice caz, presiunea de verificare nu trebuie sa depaseasca presiunea folosita la verificarea hidraulica a tuburilor in lucru (1,5 PN).

47

DEFECTIUNI SI REPARATII Data fiind particularitatea PE de inalta densitate, nu exista defectiuni tipice ale acestui material. Prin urmare avem de-a face cu daune cauzate de excavatoare (in majoritatea cazurilor) si eventuale defecte de sudura sau montare eronata a racordurilor; situatia ultima putand rezulta din operatiile de verificare. Existand probleme comune tuturor retelelor de servicii, este indicat sa se puna benzile metalice de semnalizare in groapa, la circa 30 cm deasupra tubului, pentru a limita la maximum manevrele gresite de excavare sau cercetare. In caz de defectare este necesara identificarea pozitiei de pierdere, izolarea bucatii si punerea ei in loc descoperit in vederea interventiei. Conductele de gaz pot necesita operatii de aerisire. Eficacitatea unei ramificatii corecte a instalatiei se face simtita in aceste cazuri, recompensand timpul folosit in aducerea la zi a desenelor care arata distributia conductelor. In prezenta gravelor leziuni, cu deformari evidente ale conductei, se indica inlocuirea partii distruse cu un trunchi care poate fi racordat in diferite moduri: sudat cap la cap Folosirea unei imbinari de dilatare cu racord de cauciuc poate, sudat cap la cap si flansat in anumite cazuri, sa rezolve flansat anumite probleme de spatiu pentru sudat cu mansoane electrice reparatie. imbinat cu mansoane mecanice Daca exista mici leziuni, se pot folosi benzi de reparare (ex. tip GF), prize cu coliere reglabile mecanice sau electrice, lasate oarbe. In toate cazurile este necesara interventia pe tubulaturi curate si uscate pentru a obtine o siguranta maxima in functionare. Nota: pentru repunerea in lucru a tubulaturilor, pentru conducte de apa, sunt suficiente normele tehnice si procedurile standard. -

37.

PRELUCRAREA MECANICA A PE Asemeni majoritatii materialelor plastice, PE de inalta densitate poseda un scazut coeficient de 2 conductibilitate (0,45 W/mK) si o scazuta forta de taiere specifica ( 100N/mm ). Aceste caracteristici recomanda o mare viteza de operare, avansare scazuta si unghi mic de exfoliere superioara, toate acestea pentru a optimiza aducerea spanului si a smaltului la temperatura de lucru. O racire insuficienta a sculei de lucru conduce la topirea spanului facand dificila indepartarea acestuia, cu consecinta imediata a scaderii finisarii superficiale a bucatii. Pe de alta parte, o supraincalzire poate duce la arsuri, rezultand deteriorarea materialului. Se recomanda, in majoritatea cazurilor, sa se dirijeze un jet de aer pe unelte; se raceste astfel si spanul, indepartandu-se cu usurinta. Uneltele din otel rapid satisfac diferitele exigente de lucru si sunt comparabile cu uneltele din aliaje lejere. PRELUCRAREA TUBULUI DIN PE DE INALTA DENSITATE CU AJUTORUL UNELTELOR ASCHIETOARE PARAMETRII INDICATIVI Gaurirea = unghi de degajare 3 5 = unghi de varf 60 90 v = viteza de taiere 50 150 m/min s = viteza de avans 0,1 0,5 mm/rotatie Strunjirea = unghi de degajare 0 15 = unghi de asezare 5 15 v = viteza de taiere 100 250 m/min s = viteza de avans 0,2 0,5 mm/rotatie Frezarea = unghi de degajare <15 v = viteza de taiere <1.000 m/min Taierea = unghi de degajare 0 5 M = numarul de dinti 2 4 dinti/cm v = viteza de taiere 600 1.500 m/min s = viteza de avans 0,5 6 mm/rotatie

38.

48

39.

VOPSIREA

Folosind procedurile uzuale, vopsirea tubulaturilor din PE de inalta densitate este extrem de dificila. De fapt sunt necesare operatii speciale de tratament superficial si se recomanda luarea in calcul a acestor masuri.

40.

LIPIREA

Data fiind inalta inertie chimica, lipirea PE de inalta densitate este actualmente dificila. Pentru aceasta sunt necesari adezivi speciali greu de procurat. Folosirea adezivilor de contact cu pregatirea suprafetelor de unit pemite o discreta adeziune de filme si pelicule; ramane o operatie care nu este eficienta.

41.

PIERDERI DE SARCINA PENTRU APA

Conductele VALROM apartin clasei tuburilor extrem de netede, caracteristica data de tehnologia de productie. Pentru calculul prestatiilor hidraulice ale unei retele este fundamental coeficientul de rugozitate . Deoarece are o valoare constanta in timp, este un ajutor considerabil pentru proiectare si prezinta o mare siguranta; rafinamentul calculului este foarte ridicat datorita valorilor reale luate de , valori care nu se inrautatesc in timp. O buna prestatie hidraulica duce in mod natural la o imbunatatire a prestatiilor globale ale unei retele de serviciu, cu o ulterioara crestere a eficientei tehnice si economice a sistemului. Calculul pierderilor de sarcina este efectuat cu ajutorul formulei DARCY-WEISBACH:

H=

V2
D 2g

in care valoarea lui este calculata cu formula lui COLEBROOK care se preteaza bine calculului automat:

2,51 = 2 Log + Re 3,715D

in care: H D V g L = pierderea de sarcina [mCA] = factorul de rezistenta hidraulica = diametrul intern al tubului [m] = viteza lichidului condus [m/s] 2 = acceleratia gravitationala [m/s ] = lungimea tubului [m] = coeficientul de rugozitate 0,007 mm

Re = numarul lui Reynolds = (V x D) / Este utilizabila, intr-o alta alternativa, diagrama lui MOODY pe care se citesc valorile luate de , numarul lui Reynolds si rugozitatea relativa / D.

-6 x 10 5 1,520 10 1,308 12 1,240 15 1,142 16 1,109 20 1,007 25 0,857 2 = vascozitatea cinematica [m /s] TC

49

Nota: In aceasta diagrama si in urmatoarele, s-a pastrat notatia din limba engleza pentru scrierea numerelor zecimale
DIGRAMA LUI MOODY
NUMARUL LUI REYNOLDS Re Curbe de rugozitate relativa /D intre .000001 si .050 = dimensiunea rugozitatii superficiale [cm] D= diametrul intern al tubului [cm]

Re =
VD
Tip de tubulatura sau de invelis (nou)

V D

Valorile lui [cm] Interval Val. de protectie Alama .00015 .00015 Cupru .00015 .00015 Ciment .03 - .3 .012 Fonta neprotejata .012 - .06 .024 Fonta reimbracata in asfalt .006 - .018 .012 Fonta reimbracata in ciment .00024 .00024 Fonta imbracata in bitum .00024 .00024 Fonta centrifugata .0003 .0003 Fier galvanizat .006 - .024 .015 Fier sudat .003 - .009 .006 Otel comercial sudat .003 - .009 .006 Otel nituit .09 - .9 .18 Tub din PE de inalta densitate .0023 - apeducte .0007 - canalizari .003

50

NMARUL LUI REYNOLDS R =

42.

GRAFICELE PIERDERILOR DE SARCINA IN TUBURI DIN PE DE INALTA DENSITATE UNI 7611/7613 MRS 8,0 PE 80 6,3 formula lui DARCY WEISBACH factorul de rezistenta calculat dupa COLEBROOK rugozitatea = 0,007 temperatura de referinta 12C apa PIERDERI DE SARCINA IN TUBURI DIN PE de inalta densitate PE 80 / PN 2,5

DEBITUL Q [l/s]

PIERDERE DE SARCINA H [ m.c.a. /Km ]

51

PIERDERI DE SARCINA IN TUBURI DIN PE de inalta densitate PE 80 / PN 3,2

D E B IT U L Q [l/s ]

PIERDERE DE SARCINA H [ m.c.a. /Km ]

52

PIERDERI DE SARCINA IN TUBURI DIN PE de inalta densitate PE 80 / PN 4

DEBITUL Q [m/s]

PIERDERE DE SARCINA H [ m.c.a. /Km ]

53

PIERDERI DE SARCINA IN TUBURI DIN PE de inalta densitate PE 80 / PN 6

DEBITUL Q [l/s]

PIERDERE DE SARCINA H [ m.c.a. /Km ]

54

PIERDERI DE SARCINA IN TUBURI DIN PE de inalta densitate PE 80 / PN 10

DEBITUL Q [l/s]

PIERDERE DE SARCINA H [ m.c.a. /Km ]

55

PIERDERI DE SARCINA IN TUBURI DIN PE de inalta densitate PE 80 / PN 16

DEBITUL Q [l/s]

PIERDERE DE SARCINA H [ m.c.a. /Km ]

56

43.

GRAFICELE PIERDERILOR DE SARCINA IN TUBURI DIN PE DE INALTA DENSITATE CEN TC 155 WI MRS 10,0 PE 100 80 formula lui DARCY WEISBACH factorul de rezistenta calculat dupa COLEBROOK rugozitatea = 0,007 temperatura de referinta 12C apa

PIERDERI DE SARCINA IN TUBURI DIN PE de inalta densitate PE 100 PN 10

DEBITUL Q [l/s]

PIERDERE DE SARCINA H [ m.c.a. /Km ]

57

PIERDERI DE SARCINA IN TUBURI DIN PE de inalta densitate PE 100 PN 16

DEBITUL Q [l/s]

PIERDERE DE SARCINA H [ m.c.a. /Km ]

58

44. CONDUCTE DE GAZ Folosirea tubului din PE in distribuirea de gaz metan O proba elocventa a evolutiei si sigurantei in functionare a tubului din PE este introducerea sa in constructia retelelor de distribuire a gazului metan. Omologarea transportului, distribuirii, acumularii si folosirii gazului natural cu densitate nu mai mare de 0,8 este probata de experiente laborioase efectuate de mai bine de 25 de ani de lucru in intreaga Europa. Usurinta de folosire, siguranta functionarii in timp, lipsa necesitatii de intretinere, au determinat marile societati europene de distribuire a gazului sa opteze pentru alegerea acestui material. Se poate spune, in linii largi, ca in Europa zilelor noastre s-a deschis o noua faza de experimentare, sau mai bine zis de aplicare a gamei de tubulaturi din PE in vederea armonizarii proiectelor de retele cu prestatiile lor. VALROM produce tubulatura din PE de inalta densitate tip 316, special pentru folosirea in sectorul distribuirii de gaz metan. Calitatea materiei prime si a tehnologiei de productie impun elemente de baza pentru acest domeniu de utilizare. Tubulaturile tip 316 sunt identificate de marcarea dupa UNI 4437 de culoare galbena si pot fi produse cu o serie de benzi coextrudate (nu pot fi sterse), de asemenea galbene; astfel se identifica, in orice circumstanta, conducta pentru transportul de gaz. FOLOSIREA TUBULUI DIN PE de inalta densitate UNI ISO 4437 TIP 316
Tipul de conducta clasa a 4 a 5 a 6 a 7 Presiunea de lucru [bar] MIN < MAX > 1,5 4 0,5 1,5 0,04 0,5 0,04 Diametrul max. admis [mm] 160 315 630 630

TUB DIN PE de inalta densitate UNI ISO 4437 TIP 316 MODALITATE DE PUNERE IN OPERA Adancimea de impamantare
Adancime minima de impamantare [m] clasa conductei a a a a 4 5 6 7 0,90 0,90 0,60 0,60 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,40 0,40 0,40 0,40

Tip de teren normal de tara gropi pietros

adancimi inferioare ale valorilor indicate cer o protectie adecvata Distanta fata de cladire
Conducte clasa A 4 a 5 a 6 a 7 Conducta clasa a 4 a 5 a 6 a 7 Paralelism [mm] 1,0 0,8 0,5 0,2
a

3,0 3,0 1,5 0,8

Categoria de pozare B C distanta L [m] 2,0 2,0 2,0 2,0 1,0 1,0 0,8 0,8 Traversare [m] >= 0,5 >= 0,5 >= 0,5 Q.B.

D 1,0 1,0 0,8 0,5

Distanta fata de galerii sau alte linii de servicii

A) teren cu manta superficiala impermeabila: asfalt, placi din piatra, ciment, etc. B) teren fara manta superficiala impermeabila cu latimea >= 2 m deasupra conductei. C) teren de tip A cu aditivare pentru cresterea permeabilitatii si prezenta aerisirilor. D) prefabricate speciale de protectie pentru aerisiri.

45. TABELELE PIERDERILOR DE SARCINA IN CONDUCTELE DE GAZ TIP 316

59

PE 80 MRS 8,0 Mpa 6,3 - 5,0 Mpa TUB DIN PE 80 - S 5

Pierderea de sarcina [mm H2O/Km]

Debit [ m3 / h ]

60

TUB DIN PE 80 - S 8

Pierderea de sarcina [mm H 2O/Km]

Debit [ m3 / h ]

61

TUB DIN PE 80 - S 12,5

Pierderea de sarcina [mm H2O/Km]

Debit [ m3 / h ]

62

46.

COSTUL DE POZARE

Comparatia a fost efectuata intre tubulaturi sub presiune care prezinta analogii dimensionale si modalitati de instalare comparabile (ex. sudura), eliminand produsele cu imbinare mecanica sau mufare; este luat ca referinta tubul de otel imbracat. Analiza costurilor a fost facuta pe diferiti parametri, considerand factorii urmatori: costul tubului transportul desfasurarea piesele speciale sudura situatiile neprevazute protectia catodica Pozarea a fost considerata in zona extraurbana.

COSTUL POZARII
COSTUL UNITAR AL POZARII

Tub din otel imbracat Tub din PE

63

VALROM INDUSTRIE S.R.L., Bucuresti, Bdul Preciziei 9, sector 6, tel./fax: (01)221.20.75, 493.41.47, 493.41.48, 493.41.73

64