CURS NR 1

Auditul repr. examinarea profesionala de catre o pers independenta si competenta a fidelitatii reprezentarilor contabile si financiare n vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente prin raportarea ei la un criteriu (standard, norma) de calitate. Auditul financiar are rolul de a verifica respecatrea cadrului conceptual al contabilitatii, postulate, principii, norme, reguli general acceptate a procedurilor interne stabilite de managementul organizatiei. Auditul trebuie sa urmareasca si sa verifice certificarea reflectariii corecte in contabilitate a situatiilor financiare si imaginea lor fidela, clara si completa pe intregul exercitiu financiar.Corelarea acestor verificari cu modul de aplicare al legislatiei contabile inclusiv a cadrului conceptual de armonizare al reglementarilor contabile, cadrul general de intocmire si prezentare al situatiilor financiare. Auditul trebuie sa urmareasca daca procedurile de culegere si prelucrarea a datelor sunt bine stabilite si daca se aplica in permanenta.Auditul repr o revedere critica ptr evaluarea unei situatii financiar contabile determinate.Repr o examinare efectuata de un profesionist competent si independent in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra validitatii si corectei aplicari a procedurilor interne stabilite de managementul unitatii patrimoniale.Imaginea fidela e asociata cu prudenta, regularitatea si sinceritatea.Regularitatea ctb pp respecatrea regulilor, a principiilor contabile si a principiilor general acceptate prevazute in legislatia interna si in cadrul general de intocmire si prezentare a sit fin precum si standardele de contabilitate nationale si internationale. Ptr a fi utile, info oferite de sit fin tb sa fie inteligibile, relevante, credibile si comparabile. Inteligibilitatea, o calitate esentiala a info furnizate de sit. fin. e aceea ca ele pot fi usor intelese de utilizator in care scop se pp ca utilizatorii dispun de cunostinte suficiente privind mediul economic, de notiuni de contabilitate sau dorinta de a studia info oferite. Relevanta-ptr a fi utile info tb sa fie relevante ptr luarea deciziilor de catre utilizatori.Info sunt relevante atunci cand infl deciziile economice ale utilizatorilor, evalueaza evaluarile trecute, prezente sau viitoare confirmand sau corectand evaluarile anterioare.Info despre pozitia financiara sau performantele entitatii sunt folosite ca baza ptr previzionarea pozitiei si performantei fin viitoare si a altor probleme de care utilizatorii sunt direct interesati cum ar fi rata dividendelor si salariilor, capacitatea entitatii de a-si onora obligatiile scadente. Relevanta info e infl de natura sa si de pragul de semnificatie.In anumite cazuri, natura info e suficienta prin ea insasi ptr a determina relevanta sa.Info sunt semnificative daca omisiunea sau prezenta lor eronata ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza sit.fin. Pragul de semnificatie depinde de marimea elementului saua erorii judecata in imprejurimile specifice omisiunii sau prezentarii eronate.Astfel, pragul de semnificatie ofera mai degarba o limita, un plafon decat sa repr o insusire calitativ primara pe care info tb s-o aiba ptr a fi utila. Credibilitatea ptr a fi utile info tb sa fie utile.Info e credibila atunci cand nu contine erori semnificative, nu e partinitoare iar utilizatorii pot avea incredere ca reprezinta corect ceea ce si-a propus sa reprezinte sau ceea ce se asteapta in mod rezonabil sa reprezinte. Reprezentarea fidela- ptr a fi credibila, info tb sa repr cu fidelitate tranzactiile si alte evenimente pe care aceasta fie si-a propus sa le reprezinte fie ceea ce ar putea fi asteptat in mod rezonabil sa reprezinte. Ex: BILANTUL tb sa repr in mod credibil tranzactiile si alte evenimente care se concretizeaza in active, datorii si capitaluri proprii ale entitatii la data raportarii care indeplinesc criteriile de recunoastere. Prelevanta economicului asupra juridicului.Ptr ca info sa reprez credibil evenimentele si tranzactiile pe care isi propune sa le reprezinte e necesar ca acestea sa fie contabilizate si prezentate in concordanta cu fondul lor si cu realitatea economica si nu doar cu forma lor juridica. Neutralitatea ptr a fi credibila, info cuprinsa in sit fin tb sa fie neutra(lipsita de influenta). Sit fin nu sunt neutre daca prin selectarea si prezentarea info influenteaza luarea unei decizii sau formularea unui rationament ptr a realiza un rezultat sau obiectiv predeterminat. Prudenta- Cei care elaboreaza situatii financiare trebuie sa se confrunte cu incertitudini care, inevitabil, planeaza asupra multor evenimente si circumstante, cum ar fi ncasarea creantelor ndoielnice, durata de utilizare probabila a imobilizarilor corporale si numarul eventualelor reclamatii cu privire la produsele n garantie. Astfel de incertitudini sunt recunoscute prin prezentarea naturii si valorii lor, dar si prin exercitarea prudentei n ntocmirea situatiilor financiare. Prudenta nseamna includerea unui grad de precautie n exercitarea rationamentelor

necesare pentru a face estimarile cerute n conditii de incertitudine, astfel nct activele si veniturile sa nu fie supraevaluate, iar datoriile si cheltuielile sa nu fie subevaluate. Integralitatea- Pentru a fi credibila, informatia din situatiile financiare trebuie sa fie completa, n limitele rezonabile ale pragului de semnificatie si ale costului obtinerii acelei informatii. O omisiune poate face ca informatia sa fie falsa sau sa induca n eroare si astfel sa nu mai aiba un caracter credibil si sa devina defectuoasa din punct de vedere al relevantei. Comparabilitatea- Utilizatorii trebuie sa poata compara situatiile financiare ale unei entitati n timp pentru a identifica tendintele n pozitia financiara si performantele sale. Utilizatorii trebuie totodata sa poata compara situatiile financiare ale diverselor entitati, pentru a le evalua pozitia financiara, performanta si modificarile pozitiei financiare. CURS NR 2

Obiectivele auditului financiar-contabil

Auditul financiar-contabil are ca obiective urmatoarele : sa constate reflectarea imaginii fidele a situatilor patrimoniului si a rezultatelor financiare n situatiile financiare anuale, situatii care trebuie sa ofere o imagine corecta a pozitiei financiare, performantei financiare, fluxurilor de trezorerie si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata; sa exprime opinii ntr-un raport de audit, care trebuie sa contina, n mod corect opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare ofera o imagine fidela n concordanta cu un cadru general de raportare financiara si, atunci cnd este cazul, daca situatiile financiare ndeplinesc cerintele statutare; sa mentina calitatea si coerenta sistemului contabil, astfel nct sa asigure certitudinea reflectarii n bilant si n contul de profit si pierdere n mod corect, sincer si complet a patrimoniului, situatiei financiare si a rezultatelor exercitiului; sa asigure mbunatatirea utilizarii informatiei contabile; aprecierea performantelor si eficientei sistemelor de informare si organizare. Pentru realizarea obiectivelor mentionate mai sus, auditorul are n vedere respectarea unor criterii ce sunt absolut obligatorii n cazul auditului financiar-contabil :

Criteriul exhaustivitatii si integritatii nregistrarilor

1. Trebuie sa verifice cu mare atentie procedurile utilizate de entitatea auditata pentru validarea tuturor modificarilor patrimoniale: cresteri-diminuari de active, respectiv diminuarii de pasive. Aceasta solutie are dezavantajul ca necesita un timp ndelungat pentru validare. 2. Auditorul poate utiliza rezultatul inventarierii. El trebuie sa se convinga ca inventarierea s-a facut n conformitate cu prevederile legale. Daca, ca urmare a operatiunilor de inventariere s-au descoperit tranzactii nenregistrate n contabilitate, iar acestea au fost operate, se considera ca toate operatiunile sunt corect nregistrate n evidente. Respectarea criteriului exhaustivitatii si integritatii nregistrarilor presupune ca auditorul sa se asigure ca : toate operatiunile reflectate n documentele justificative corespunzatoare sunt nregistrate n contabilitate, deci fara omisiuni; nu exista operatiuni contabilizate de mai multe ori.

Criteriul realitatii nregistrarilor

Auditorul are obligatia sa urmareasca daca toate elementele de activ si pasiv nregistrate n contabilitate sunt justificate si pot fi verificate, corespund cu cele identificate fizic prin inventariere sau prin alte proceduri cum ar fi : confirmari primite de la terti, analize de laborator, control ncrucisat, etc. De asemenea, se verifica daca activele si pasivele apartin entitatii patrimoniale, n sensul ca toate operatiunile efectuate apartin si sunt n numele firmei.

Criteriul corectei nregistrari n contabilitate si corectei prezentari cu ajutorul conturilor anuale.

Aplicarea acestui criteriu are mai multe obiective care trebuie localizate corect, functie de perioada de referinta, evaluarea modificarilor, nregistrarea si ntocmirea situatiilor financiare. a) Perioada corecta n care sunt evidentiate elementele patrimoniale, presupune respectarea principiului independentei exercitiului, utilizarea unei contabilitati de angajament n folosirea conturilor de regularizari. Regularizarea operatiunilor dupa inventariere impune corecta delimitare n timp a cheltuielilor si veniturilor pe ntreaga perioada a exercitiului financiar. b) Evaluarea corecta presupune ca elementele patrimoniale sa fie evaluate n conformitate cu prevederile legii contabilitatii si cu cadrul general de ntocmire si prezentare a situatiilor financiare. Situatiile financiare anuale(bilantul, contul de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie, politicile contabile si note explicative) trebuie sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei, modificarilor capitalului propriu si a fluxurilor de trezorerie ale ntreprinderii pentru respectivul exercitiu financiar. Obiectul situatiilor financiare este de a furniza informatii despre pozitia financiara, performantele si modificarile pozitiei financiare ale ntreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori n luarea deciziilor economice pentru : a hotar cnd sa cumpere, sa pastreze sau sa vnda o investitie de capital; a evalua raspunderea sau gestionarea manageriala; a evalua capacitatea ntreprinderii de a plati si de a oferi alte beneficii angajatorilor sai; a evalua garantia pentru creditele acordate ntreprinderii; a determina politicile de impozitare; a determina profitul si dividendele ce pot fi distribuite; a elabora si utiliza date statistice despre venitul national; a reglementa activitatea ntreprinderilor.

Clasificarea auditului
n functie de modul de organizare a activitatii de audit se disting tipurile de audit intern si extern : Auditul intern reprezinta o evaluare sau monitorizare organizata de catre conducerea unei entitati sub forma unui serviciu privind examinarea sistemelor proprii de contabilitate si de control intern.Auditul intern este, practic, o activitate independenta de asigurare obiectiva si consultativa destinata sa adauge valoare si sa antreneze mbunatatirea activitatii unui organism, pe care l sustin n ndeplinirea obiectivelor printr-o abordare sistematica si ordonata a evaluarii sicresterii proceselor de gestionare a riscului de control si de conducere. Auditul extern este efectuat de un profesionist independent si raspunde nevoilor tertilor si entitatii auditate n ceea ce priveste gradul de ncredere care poate fi acordat tranzactiilor si situatiilor financiare ale acestuia ,respectarea reglementarilor legale, statutelor, regulamentelor si deciziilor manageriale, precum si respectarea principiilor economicitatii, eficientei si eficacitatii n activitatea desfasurata.

Deosebirile existente ntre auditul intern si auditul extern.

1. n ceea ce priveste statul este deja lucru cunoscut ca auditul intern face parte din personalul ntreprinderii, auditorul extern este un prestator de servicii independent din punct de vedere juridic. 2. n ceea ce priveste beneficiarii auditului, auditul intern lucreaza n folosul responsabililor ntreprinderii manageri, Directia generala, Comitetul de audit, iar auditorul extern lucreaza in folosul tuturor utilizatorilor informatiei contabile ( actionari, salariati, statul, bancile,organismele de bursa, debitori, furnizori, clienti, etc, ). 3. n ceea ce priveste obiectivele auditului n timp ce obiectivul auditului intern este sa aprecieze bunul control asupra activitatii ntreprinderii (dispozitive de control intern) si sa recomande actiunile necesare pentru imbunatatirea acestuia, obiectivele auditului extern este sa certifice : -regularitatea -sinceritatea -imaginea fidela a calculelor, rezultatelor si situatiilor financiare.

4. n ceea ce priveste domeniul de aplicare auditul extern nglobeaza tot ceea ce participa la determinarea rezultatelor, la elaborarea situatiilor financiare si numai la aceasta, nsa n toate functiile ntreprinderii. Domeniul de aplicare a Auditului Intern este mult mai vast deoarece include nu numai toate functiile ntreprinderii ci si toate dimensiunile lor. 5. n ceea ce priveste prevenirea fraudei auditul extern se preocupa de orice frauda de ndata ce aceasta are, sau se presupune ca are o influenta asupra rezultatelor. n schimb o frauda care se refera de exemplu la confidentialitatea dosarelor personalului este problema auditului intern si nu a auditului extern. 6. n ceea ce priveste independenta se ntelege de la sine ca aceasta independenta nu este de acelasi tip. Independenta auditorului extern este cea a titularului unei profesii liberale, este juridica si statutara, cea a auditorului intern are restrictiile analizate si stabilite ntre angajator si angajat. 7. n ceea ce priveste periodicitatea auditurilor :auditul intern e permanent iar cel extern periodic. 8. n ceea ce priveste metoda - Auditorii externi si efectueaza lucrarile dupa metode verificate pe baza de comparatii, analize, inventare. Metoda auditorilor interni este specifica si originala, ea se supune unor reguli precise care trebuie respectate daca vrem ca activitatea sa fie clara, completa si eficace.

b) n functie de sfera de cuprindere a auditului:

-auditul de regularitate legalitate; -auditul de performanta. Auditul de regularitate cuprinde atestarea responsabilitatfinanciare a entitatilor presupunnd examinarea si evaluarea nregistrarilor financiare si exprimarea opiniilor asupra situatiilor financiare. Auditul de performanta se refera la auditul economicitatii,eficacitatii si eficientei. Economicitatea minimizarea costului resurselor utilizate pentru o activitate prin prisma obtinerii unei calitati adecvate fara a afecta calitatea.Acest principiu este cel mai important n efectuarea auditului performantei. Eficienta relatia dintre iesiri,constnd n bunuri,servicii si altele si resursele utilizate pentru producerea lor. Eficacitatea masura n care obiectivele au fost atinse si raportul dintre efectele scontate si efectele obtinute pentru o activitate data.

Profesia de auditor financiar

O caracteristica esentiala a unei profesiuni o constituie acceptarea responsabilitatii acesteia fata de public. Publicul profesiei de auditor financiar l reprezinta clientii,creditorii, guvernele, angajatorii, angajatii, investitorii, comunitatea de afaceri si financiara si alte entitati care se bazeaza pe obiectivitatea si integritatea auditorilor financiari n mentinerea functionarii ordonate a entitatii. Interesul public este definit ca binele comunitatii de indivizi si institutii pe care o deserveste un auditor financiar profesionist. Auditorii financiari profesionisti au un rol important n societate. Investitorii, creditorii, angajatorii si alte segmente ale comunitatii de afaceri, precum si Guvernul si publicul n sens larg se bazeaza pe auditorii financiari profesionisti n ceea ce priveste o centralizare si o raportare financiara corecta, un management financiar eficient si consultanta competenta pentru o varietate de aspecte aferente afacerii si impozitarii. Profesia de auditor financiar se supune codului privind conduita etica si profesionala in acest domeniu care recunoaste ca obiectivele profesiei de auditor financiar reprezinta desfasurarea activitatii la cele mai inalte standarde de profesionalism ptr a atinge cel mai inalt nivel de performanta si in general ptr a indeplini cerintele interesului public.Aceste obiective impun indeplinirea a 4 cerinte de baza: Credibilitate -n ntreaga societate se manifesta nevoia de credibilitate a informatiilor si sistemelor de informatie. Profesionalism - Clientii, angajatorii si alte parti interesate au nevoie de persoane care sa poata fi identificate cu claritate ca profesionisti, n cadrul domeniului de auditor financiar. Calitatea serviciilor - Este necesara asigurarea ca toate serviciile tinute de la un auditor financiar sunt efectuate la cel mai nalt standard de performanta. ncrederea - Utilizatorii serviciilor furnizate de auditorii financiari profesionisti trebuie sa poata avea ncrederea ca exista un cadru al conduitei, eticii profesionale, care guverneaza desfasurarea acestora. n scopul atingerii obiectivelor profesiunii de auditor financiar, auditorii financiari trebuie sa respecte un numar de preconditii sau principii fundamentale. Acestea sunt :

Integritatea - Un auditor financiar profesionist trebuie sa fie direct si onest n desfasurarea serviciilor profesionale. Integritatea constituie calitatea din care deriva ncrederea publica si este criteriul fundamental pe care un auditor l utilizeaza n judecarea deciziilor sale. De asemenea, integritatea se refera la abilitatea unei persoane de a rezista presiunilor si de a fi capabil sa-si pastreze independenta si obiectivitatea. Obiectivitatea - Un auditor financiar profesionist trebuie sa fie corect si nu trebuie sa ngaduie ca obiectivitatea sa fie afectata de prejudecati, conflicte de interese sau influente externe. Respectarea independentei elimina relatiile care pot afecta obiectivitatea unui auditor n ndeplinirea responsabilitatilor sale profesionale. Clientii, precum si ceilalti utilizatori se bazeaza pe informatii furnizate de auditori, tocmai pentru ca ei cred ca auditorii prezinta integritate profesionala, independenta si obiectivitate. n mod cert, opinia unui auditor are o relevanta minora daca aceste conditii nu sunt ndeplinite. Competenta profesionala si atentia cuvenita Un auditor financiar profesionist trebuie sa desfasoare serviciile profesionale cu atentia cuvenita, competenta si constiinciozitate, si are datoria permanenta de a mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator beneficiaza de avantajele unui serviciu profesional competent, bazat pe cele mai noi aspecte de practica, legislatie si tehnici.. Confidentialitatea - Un auditor financiar trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor dobndite pe parcursul derularii serviciilor profesionale si nu trebuie sa dezvaluie nici o astfel de informatie fara o autorizare corespunzatoare si specifica. n Codul Etic sunt prezentate cteva elemente care sunt luate n considerare n aprecierea cazurilor n care, desi confidentiale, unele informatii trebuie sau pot fi dezvaluite fara ca auditorul sa fie acuzat de ncalcarea principiului eticii. Acestea sunt : existenta unei autorizari. Daca autorizarea de a dezvalui anumite informatii confidentiale este data de client, auditorul trebuie sa aiba n vedere interesele tuturor partilor implicate care pot fi afectate, inclusiv ale tertilor. n plus, auditorul trebuie sa se asigure ca nu depaseste limitele autorizarii date de catre clientul sau; existenta unei cerinte legale. Legea autorizeaza auditorul sa dezvaluie informatii confidentiale pentru furnizarea de probe, n derularea unei proceduri juridice si pentru dezvaluirea ncalcarii legii catre autoritatile publice; existenta unei cerinte de natura profesionala. Auditorul trebuie sa dezvaluie informatii considerate confidentiale, n urmatoarele situatii : a) n general, cnd respectarea standardelor tehnice si a normelor de etica profesionala impune aceasta actiune; b) pentru a-si proteja interesul profesional n cazul unei proceduri legale (cnd este actionat n judecata); c) pentru a raspunde la cererile de natura profesionala ale unui membru al profesiei sau al organismului profesional; d) pentru a raspunde la o ancheta sau investigatie executata de un membru al profesiei sau al organismului profesional. Confidentialitatea nu implica numai abtinerea de a dezvalui informatiile obtinute ci si obligatia de a nu folosi aceste informfolosul propriu sau al altui tert. Totodata, auditorii trebuie sa se asigure ca att subordonatii lor ct si persoanele de la care obtin consultanasistenta tehnica respecta principiul confidentialitatii. Conduita profesionala - Un auditor financiar profesionist trebuie sa actioneze ntr-o maniera corespunzatoare reputatiei profesiei si trebuie sa evite orice comportament care ar putea discredita profesiunea. Standardele tehnice - Un auditor financiar profesionist trebuie sa desfasoare servicii profesionale n concordanta cu standardele tehnice si profesionale relevante. Auditorii financiari profesionisti au datoria de a ndeplini cu grija si competenta instructiunile clientului sau angajatorului, trebuind sa corespunda cerintelor de integritate, obiectivitate si, n cazul auditorilor financiari profesionisti, de independenta. n plus, acestia trebuie sa se conformeze standardelor tehnice si profesionale promulgate de : IFAC (de exemplu, Standardele Internationale de Audit); Comitetul pentru Standarde Internationale de Contabilitate; Organismele profesionale membre sau alte organisme cu atributii de reglementare; Legislatiei relevante.

CURS NR 3

ORGANIZAREA ACTIVITATII DE AUDIT FINANCIAR-CONTABIL SI RESPONSABILITATILE ACESTUIA

n Romnia, activitatea de audit financiar este organizata si exercitat prin CAFR. Auditul financiar reprezinta activitatea de examinare in vederea exprimarii de catre auditorii fin a unei opinii asupra sit fin in conformitate cu standardele internationale de audit si adoptare de CAFR. Auditul fin se efectueaza de catre pers fizice si juridice care au dobandit aceasta calitate in conditiile legii. CAFR numita in continuare Camer, pers fizica autonoma este o organizarie profesionala de utilitate publica fara scop lucrativ, din care fac parte auditorii financiari. A fost infiintata prin lege in vederea organizarii si coordonarii activitatii de audit fin asigurand exercitarea independent a profesiei de auditor fin. Camera auditorilor exercita prestatii in interesul tertilor si al statului in conformitate cu standardele normele si reglemantarile legale. Organelle de conducere, administrare si control ale Camerei sunt: -Conferinta Camerei - Consiuliul Camerei -Consiliul permanent al Consiliului Camerei Managementul executiv al Camerei este exercitat de Cons. Camerei compus din Presedinte, vicepresedinti si membri. Are aparat executiv structurat pe departamente functionale coordonate de vicepresedintii consiliului. Camera are urm atributii si obligatii principale: - elaborarea ROF care cuprinde prevederile referitoare la organelle de conducere ale Camerei si modul de alegere a acestora, atrib si raspunderile Camerei, regulile si conditiile de atribuie si respectiv de retragere a calitatii de auditor fin cerintele privind asigurarea pt riscul profesional in exercitarea profesiei ,reguli privind investigarea afacerilor, dispunerea sanctiunilor disciplinare si procedurilor de disciplina. - Elaborarea codului etic, standar de audit, norme de desfacere a examenului de aptitudini profesionale, reguli privind pregatirea continua a auditorilor financiari si altele. Camera are urmatoarele atributii: - atribuie calitatea de auditor financiar si emite autorizatii pt exercitarea acestei profesii - organizeaza si urmareste programe de pregatire continu a auditorilor fin - controleaza calitatea ctivitatii de audit fin; - adopta norme interne privind activitatea camerei; - retrage dreptul de exercitare a profesiei de AF; - asigura reprezentarea interna. a profesiei de AF din Romania; - Camera poate infiinta reprezentante in tara si in stainatate. Membrii Consiliului Camerei sunt alesi in cadrul Conferintei ordinare putand indeplini cel putin 2 mandate . Consiliul allege pentru aceiasi perioada Biroul Permanent, precum si persoanele care indeplinesc fc de conducere. Accesul la profesia de auditor financiar Ptr a deveni AF persoanele fizice trebuie sa: -sa fie licentiat al unei facultati cu profil economic -sa aiba o vechime in activitatea fin.ctb de minim4 ani sau calitatea de expert ctb respectiv de contabil autorizat cu studii superioare economice. - au promovat testul de verificare a cunostintelor in domeniul fin.-ctb pt accesul al stagiu; - au satisfacut pe parcursul stagiului de 3 ani cerintele cerintele Codului privind conduita etica si prof in domeniul auditului finsnciar; - au promovat examenul de aptitudini profesionale.

Camera stabileste normele privind desfasurarea programului de pregatire a stagiarilor in activ. de audit fin care consta in: -conditii de acces si amitere la stagiu; - Durata,organizarea si desfasurarea stagiului; - atrib. Indrumatorilor de stagiu; - modul de completare a caietului de practica in active de AF precum si alte obligatii ale stagiarului. Dpdv al membrilor Camerei, auditorii financiari pers fizice pot fi: AF pers fizice active AF pers fizice nonactive

AF membrii ai Camerei vor fi inscrisi la Registrul auditorilor financiari, pe baza declaratiei pe propria raspundere, in una din cele 2 sectiuni: AF activi si AF nonactivi. AF nonactiv nu are dreptul sa exercite profesia de AF activ cat timp se afla in situatia de incompatibilitate prevazuta de lege si de normele Camerei. Schimbarea calitatii declarate de AF activ sau nonactiv se va comunica Camerei in termen de 15 zile de la modif sit existente anterior. AF pers fizice sau juridice care au dobandit aceasta caliatate si sunt membrii ai camerei, in exercitarea independenta a profesiei, pot desfasura activ. de audit fin.,activ de audit intern, activ.de consultanta fin ctb si fiscala, activ.de asigurare a managementului fin ctb ,activ. de pregatire profesionala de specialitate in domeniu, activ. de expertiza ctb ,activ de evaluare si active de organizare judiciara si lichidare. Pf si pj care au calitatae de AF pot practica activitatea de ec-fin mentionate mai sus cu respectarea reglementarilor specifice fiecareia dintre activitatile respective dupa caz si a principiilor independentei. Organul de conducere al Camerei este Conferina camerei care poate fi ordinara si extraordinara. Conferinta ordinara dezbate raportul anual de activitate al consiliului camerei, aproba BVC pt anul incheiat si pt anul urmator, allege si revoca membrii Cons Camerei, aproba progr de activitate al Consil Camerei, aproba constituirea, reorganizarea sau desfiintarea reprezentantelor din tara si din strainatate ale Camerei. Conferinta extraordinara ale Camerei poate fi convocata de Biroul Permanent sau la cererea 213 din nr membrilor Consil Camerei ori a 115 din nr membrilor Consil Camerei. Reguli de baza pt exercitarea profesiei - AF membri activi ai camerei, in exercitarea indep a profesiei, trebuie sa fie liberi si perceputi a fi liberi la orice constrangere care ar putea aduce atingeri princ de indep, obiectivitate si integritate profesionala. - AF activi nu pot sa-si exercite profesia de AF la o entitate economica daca sunt angajati ai acesteia sau daca au relatii care conduc la la situatia de incompatibilitate sau conflict de interese. - Prin incompatibilitate sau conflict de interese se inteleg toate situatiile care pot aduce atingeri cerintei fundamentale de independenta in exercitarea profesiei de AF activ. Daca pe durata exercitarii profesiei , AF activ nu mai indeplineste conditii pt exercitarea acesteia, AF activ are obligatii sa renunte de indata la indeplinirea contractului sis a notifice clientul asupra motivului renuntarii la contract. AF activi au urm obligatii care rezulta din respectarea principiilor fundamentale ale codului etic: - sa nu incheie contractul daca in ultimii 2 ani anteriori acceptarii acestuia au fost administratori sau angajati ai clientului ori ai unei entitati ec. din cadrl grupului; - san u incheie contractul daca in conducerea sau in actionariatul semnificativ al clientului se regasesc rude sau afini pana la gradul al 4lea al AF; - pe parcursul desfasurarii active de audit financiar nu pot efectua operatii ctb pt clientul respectiv, insa pot face recomandari privind inreg ctb; - daca desf activitatii de ctb, consultanta, fiscaliatate sau alte activitati profesionale similare, sa nu accepte contract pt activitatea de audit fin la acelasi client; - cantractul de audit fin incheiat cu clientul tb sa cuprinda clauza de confidentialitate si eventualele clause speciale adaptate de la caz la caz.

CURS NR 4. Raportarea in audit Toate misiunile de audit fin. se finalizeaza prin intocmirea unui raport de audit care tb sa respecte urm. cerinte: - sa fie usor de inteles si lipsit de ambiguitate - sa cuprinda numai inf sustinute de probe suficiente si relevante - sa fie complec, exact, obiectiv, convingator, concis si uniform astfel incat sa facilizeze intelegerea de catre utilizator. In raportul de audit, auditorii isi exprima opinia de audit asupra sit. fin. auditate, constatarile, rezultatele si formuleaza concluzii si recomandari cu privire la masurile ce urmeaza a fi luate in legatura cu sit. fin. auditate. Cerintele raportului de audit: - usor de inteles formularea continutului raportului de audit tb sa fie simpla ptr a fi accesibila celor carora li se adreseaza, sa se utilizeze un limbaj cat mai clar si simplu, iar in sit. in care se utilizeaza termeni tehnici, abrevieri sau acronime acestea tb sa fie definite intr-un glosat de termeni. - lipsit de ambiguitate auditorul se va asigura ca opinia, constatarile lui sunt exprimate cu acuratete si nu lasa loc de interpretari. In acest sens se recomanda utilizarea de formulari standard al caror continut este general acceptat. - cuprinde numai constatari sustinute de probe suficiente si relevante este esential ca opinia de audit sa fie sustinuta de probe care sa justifice concluziile la care s-a ajuns. - complet raportul de audit tb sa cuprinda toate informatiile necesare pt a satisface obiectivele auditarii pt intelegerea adecvata si corecta a aspectelor prezentate si sa intruneasca cerintele cerute in legatura cu acestea; totodata raportul de audit poate avea anexate sit. fin. care au facut obiectul auditului. - exact raportul de audit tb sa cuprinda probe de audit reale, suficiente si pertinente evidentiate in dosarele de lucru ale auditorului si care tb sa demonstreze corectitudinea si rezonabilitatea concluziilor si a constatarilor prezentate. Prezentarea corecta presupune descrierea cu acuratete a sferei de cuprindere a auditului si a metodologiei de audit aplicata. O inexactitate aparuta in raportul de audit si poate crea dubii asupra validitatii intregului raport de audit si poate distrage atentia de la esenta raportului. De asemenea, rapoartele inexacte pot prejudicial credibilitatea institutiei care a realizat raportul de audit. - obiectiv credibilitatea unui raport de audit este semnificativ mai mare in cazul in care probele de audit sunt prezentate printr-o metoda impartiala. Daca auditorii au relatii sau interese legate de entitatea auditata vor existata suspiciuni asupra independentei si obiectivitatii acestora. - convingator informatiile prezentate in raportul de audit tb sa fie suficiente pt a convinge utilizatorii de realitatea constatarilor, de rezonabilitatea concluziilor si de beneficial implementarii recomandarilor. - claritatea organizarea reala a materialului, acuratetea si precizia explicarii faptelor si a formularii concluziilor este esentiala pt claritatea si intelegerea raportului, structurarea raportului pe capitole si utilizarea de titluri fac raportul mai usor de inteles. De asemenea, cand situatia o permite se pot utilize mijloace vizuale, tabele, grafice pt claritatea si sintetizarea unor materiale complexe. - concis raportul tb sa fie concis si sa cuprinda concluzii si recomandari care sa sprijine pe probele auditate. Standardul international de audit defineste raportul de audit ca fiind documente in care auditorii isi exprima opinia asupra sit. fin. elaborate de entitatea auditata. Forma si continutul raportului de audit Raportul de audit cuprinde urmatoarele elemente de baza prezentate, de regula, sub urmatoarea forma: Titlul raportul de audit tb sa aiba un titlu corespunzator. Poate fi adecvata utilizarea in titlu a titlurilor auditor independent pe a face o distinctie intre raportul de auti si alte rapoarte ce ar putea fi elaborate de catre alte persoane cum ar fi conducatorul entitatii, Consiliul de Adminitratie sau rapoarte intocmite de catre alti auditori ce nu tb sa indeplineasca cerintele etice ale unui auditor independent.

 Cui se adreseaza raportul de audit tb sa fie adresat in conformitate cu conditiile prevazute in agnajament contract de prestari servicii si in reglementarile legale. In general raportul de audit este adresat fie actionarilor, fie consiliul de admin. a soc pt care se face auditul sit. fin. Paragraf de deschidere sau introductiv raportul de audit tb sa identifice sit. fin. ale entitatii care a fost auditata inclusive data si perioada acoperita de sit. fin. In cadrul raportului de audit tb sa fie inclusa o declaratie asupra faptului ca sit. fin revin in resposabilitatea conducerii . Intocmirea unor astfel de sit impune din partea conducerii efectuarea unor estimari si rationamente contabile semnificative, precum si determinarea principiilor si metodelor contabile corespunzatoare utilizate in pregatirea sit. fin. In contract responsabilitatea auditorului este de a acredita aceste sit. fin. cu scopul de a exprima o opinie asupra lor. Ex: Raportul auditorului independent. Raport cu privire la sit. fin. Am auditat sit. fin. ale companiei ABC care cuprind: bil la data de 31.dec.20xx, CPP, sit modif cap proprii si sit. fluxurilor de trez aferente exercitiului incheiat la acea data, precum si un sumar al politicilor contabile semnificative si ale informatii explicative. Responsabilitatea conducerii privind sit. fin. conducerea este responsabila cu prezentarea fidela acestor sit. fin. in conformitate cu standardele internationale de raportare financiara si pt acel control intern pe care conducerea il considera necesar pt intocmirea de sit. fin. care sunt lipsite de denaturari semnificative cauzate de frauda, fie eroare. Responsabilitatea auditorului responsabilitatea noastra este de a exprima o opinie cu privie la aceste sit. fin. pe baza auditului nostru. Am desfasurat auditul in conformitate cu standardele internationale de audit, aceste standarde prevad conformitatea cu cerintele etice, planificarea si desfasurarea auditului in vederea obtinerii asigurarii rezonabile cu privire la masura in care sit. fin. sunt lipsite de denaturari demnificative. Paragraf referitor la aria de aplicabiltate in acest paragraph se prezinta natura unui audit prin referire la standardele internationale de audit declarand ca auditul a fost efectuate in conformitate standardele internationale de audit. Aria de aplicabilitate se refera la procedurile de audit considerate necesare pt a atinge obiectivele auditatului. Raportul tb sa include o declaratie asupra faptului ca auditul a fost planificat si desfasurat ptr a obtine o asigurare rezonabila asupra sit. fin. si ca acestea nu contin denaturari semnificative. In raportul de audit tb aratat ca auditul efectuat include examinarea pe baza de teste a probelor pt sustinerea sumelor din sit. fin. si a altor informatii prezentate. Evaluarea principiilor contabile folosite la intocmirea sit. fin., evaluarea estimarilor semnificative facute de catre conducere la intocmirea sit. fin. si evaluarea prezentarilor generale a sit. fin. sis a include o declaratie a auditorului asupra faptului ca auditul confera o baza rezonabila pt opinie. Ex: Am desfasurat auditl in confrmitate cu standardele internationale de audit. Aceste standarde prevad conformitatea cu cerintele etice si planificarea si desfasurarea auditului in vederea obtinerii asigurarii rezonabtile cu masura in care sit. fin. sunt lipsite de denaturari semnificative. Un audit implica desfasurarea de proceduri in vederea obtinerii de probe de audit cu referire la evaluarea riscurilor de denaturare semnificativa a sit. fin. cauzata fie de frauda, fie de eroare. In efectuarea acestor evaluari ale riscului auditorului ia in considerare controlul intern relevant pt intocmirea de catre entitati si prezentarea fidela a sit.fin. in vederea conceperii de proceduri de audit care sa fie adecvate circumstantelor, dar nu cu scopul estimarii unei opinii cu privire la eficienta controlului intern al entitatii. Un audit include, de asemenea, evaluarea gradului de adecvare a politicilor contabile si a caracterului rezonabil al estimarilor contabile efectuate de catre conducere, precum si evaluarea prezentarii generale a sit fin. Credem ca probele de audit pe care le-am obtinut sunt suficiente si adecvate pt a furniza o baza pt opinia noastra de audit. Paragraful referitor la opinie raportul de audit tb sa contina in mod clar opinia auditorului asupra sit fin, respective daca prezinta o imagine corecta si fidela sau daca prezinta fidel din toate punctele de vedere semnificative conform unui cadru general de raporate si atunci cand este cazul, conform cerintelor statutare. Termenii folositi pt exprimarea opiniei auditorului sunt: prezinta fidel din toate punctele de vedere semnificativ sau ofera o imagine corecta si fidela cu privire la. In ambele cazuri acesti termeni indica printer altele faptul ca auditorii au in vedere acele aspecte ce sunt semnificative in contextual sit fin. De

asemenea, pt a aviza cititorul/utilizatorul asupra contextului in care este exprimata fidelitatea, opinia auditului tb sa indice cadrul general in baza caruia au fost intocmite sit. fin. Ex: In opinia noastra sit fin prezinta fidel din toate punctele de vedere semnificative (sau ofera o imagine corecta si fidela) cu privire a pozitita fin a companiei ABC la 31.dec. 20xx si la performanta sa fin si a fluxurilor de trezorerie aferente exercitiului incheiat la acea data in conformitate cu standardele internationale de raportare financiara (IFRS). Data raportului o conditie foarte importanta a raportului de audit o reprezinta datarea acestuia la data cand s-a incheiat auditul. Prin acestea este informat cititorul ca auditorul a analizat efectul asupra sit fin si asupra raportului privind evenimentele si tranzactiile cunoscute de auditor si care s-au produs pana la acea data. Deoarece raportul auditorului este intocmit rapoarte asupra sit fin sunt semnate sau aprobate de conducere. Adresa auditorului este un element de mare importanta, in raport tb sa se mentioneze un anumit amplasamnet care de regula este orasul in care se afla biroul auditorului care are responsabilitatea efectuarii raportului. Semnatura auditorului raportul de audit este semnat, de regula, in numele firmei de audit deoarece firma este cea care isi asuma reponsabilitatea. Raportul de audit se semneaza de auditor in numele firmei pe fiecare pagina. Concluzionand, raportul de audit tb sa stabileasca daca opinia auditorului sit fin ofera o imagine fidela a pozitiei financiare, a performantei la data raportarii, rezultatele activitatii si a fluxurilor de numerar pt perioada auditata in concordanta cu reglementarile in vigoare.

CURS NR 5. Planificarea auditului Pentru realizarea unei misiunii de audit financiar se parcurge urmatoarele etape: 1.Planificarea 2.Executia 3.Raportarea 4.Supervizarea Punctele 1,2,3 cad in sarcina auditorului financiar iar 4 se exercita de conducerea structurii de audit.Standardele de audit stabilesc sarcina auditorului,planificarea activitatii de audit ca etapa menita sa asigure eficienta activitatii. Din planificarea auditului autorii isi construiesc o strategie generala si o abordare detaliata cu privire la natura,durata,sfera de acoperirea auditului. Auditorul palnifica efectuarea auditului in mod eficient si oportun.Intinderea planului va fi diferita in functie de marimea entitatii,complexitate,experienta si cunoasterea activitatii entitatii.De regula in cadrul misiunii de audit ,planul reprezinta 60%-70% din fondul de timp alocat pentru realizarea misiunii de audit.Planul auditului cuprinde planul general de audit si programul de audit. Planul general de audit -reprezinta formularea strategiei generale de audit care stabileste directia de audit,desfasurarea auditului,constituind un ghid pentru elaborarea programului de audit. -este intocmit de auditorul financiar; -trebuie sa fie detaliat,forma sa precisa si continutul vor fi diferite in functie de marimea entitaii,complexitatea auditului,de motodologia specifica si tahnologia utilizata de auditor, Auditorul treebuie sa elaboreze si sa doc.un program de audit care sa stabileasca natura,durata intinderii procedurilor de audit,planificarea si cerintele pentru implementarea planului general de audit. Programul de audit -reprezinta un set de instructiuni adresate asistentilor implicatii in audit si ca mijloc de control si evidenta a desfasurarii activitatii. -este intocmit de auditorul financiar -trebuie sa ia in considerare ev.specifice ale riscurilor inerente si de control precum si nivelul necesar de asigurare garantat de nivelul de fonduri. Pe parcursul desfasurarii activitatii de audit palnul general de audit si programul de audit sufera si completari ori de cate ori este necesar. Planificarea este continua pe parcursul angajamentului datorita modificarii echipei de audit ori rezultatele neasteptate ale procedurii de audit. In derularea auditului in etapa de planificare una din etape cea mai imporatnta este cunoasterea activitatii entitatii.Planul va cuprinde: Descrierea informatiilor necesare:auditorul va lua in considerare identificarea si anlizarea urmatorilor factorii: Factorii externi:politici,legislativi,fact.privind modul in care opereaza entitatea,economici,sociali.unul din cei mai importanti factorii este cel legislativ sub incidenta careia functioneaza entitatea.Intelegerea entitatii,a legislatiei si a modificarilor aparute este foarte importanta deoarece poate influientaactivitatea. Factorii interni:includ planul strategic si planurile anuale ale entitatilor auditate,informatiile ce se refera la sistemul de management,contabil si control intern.Operatiunile ec-financiare efectuate de entitate,rapoartele precedente de audit intern si audit extern ,sistemele de politici contabile precum si gradul de utilitate al sistemului informatic. Descrierea surselor de informatii: -dosarul permanent care contine date privind istoricul entitatii precum si date relevante ce urmeaza a fi evaluate de auditor; -legislatia aferenta:actul normativ de infiintare,statut,ROF,alte norme interne; -rapoartele compartimentelor de audit intern;

-documentele de lucru ale auditului anului interior; -diverse rapoarte intocmite de entitate; -interviul cu managementul personalului cheie; -discutii cu echipa de audit intern din cadrul entitatii; Informatiile cu privire la entitate trebuie actualizate la inceputul fiecarui audit.Pentru colectarea informatiilor auditorii utilizeaza?. -analizarea dosarului permanent si documentelor de lucru din dosarele curente ale anilor anteriori; -studierea legislatiei; -discutii cu conducerea si personalul; -analizarea rapoartelor interne si externe care nu sunt cuprinse in dosar; Informatiile colectate vor fi structurate si ulterior prezentate in planul de audit astfel incat sa asigure urmatoarele aspecte referitoare la entitatea auditata. Istoricul entitatii:structura organizatorica ,cadrul legal,politicile contabile,sistemele de control intern,sistemul IT utilizat,utilizarea informatiilor colectate. Cunoasterea activitatii entitatii sta la baza obtinerii unei intelegeri preliminare a sistemului contabil precum si a sistemului de control intern stab riscului de audit stabilirea nivelului pragului de semnificatie(planul procedurii de audit).Planul general de audit va cuprinde o serie de capitole si subcapitole. -cadrul general al auditului face parte din capitolul I si cuprinde o scurta prezentare a entitaii auditate; -cadrul juridic cuprinde actul normativ de abilitare sau mandatul,functie de care se va realiza auditul respectiv. Factorii care influienteaza procesul de audit in sensul duratei ariei de cuprindere si scopul acestuia; -forma si perioada auditata -forma si continutul documentelor prin care se va finaliza auditul -cadrul general al auditului:se disting obiective generale,specifice,principale. Pentru a aborda auditul setine seama de concluziile privind abordarea preliminara sist.contabil si a sist.de control intern al entitatiii auditate si impactul acestora asupra auditului. Prezentarea riscurilor specifice la nivelul entitatii auditate si impactul acestora asupra auditului stabilirea risculiui de audit si evaluarea riscului inerent si a riscului de control stabilirea nivelului materialitatii pragului de semnificatie prezentarea modalitatii de alegere si apectele care trebuie avute in vedere stabilireea tipului de abordare a auditului si a modului de obtinere a probelor de audit si stabilirea principalelor domeniilor ce vor fi auditate. .Resursele necesare vor fi evaluate pe diferitele faze de realizare a auditrii. Pe timpul efecturii aciunii de audit, se vor forma mai multe echipe de lucru, repartizate pe domenii diferite de activitate ale entitii auditate, ca de exemplu: audit intern, contabilitate, etc. Cnd situaia o va impune, echipa de auditori va apela la serviciile unor experi tehnici externi. .Calendarul activitii de audit. Calendarul activitilor cuprinse n planul de audit va include: perioada de elaborare i aprobare a planului de audit; perioada de realizare a aciunii de audit; termenul limit de elaborare a proiectului raportului de audit; termenul limit pentru discutarea proiectului raportului de audit cu conducerea entitii auditate; termenul limit de aprobare a raportului de audit; termenul limit pentru transmiterea raportului/ certificatului de audit (n cazul auditului fondurilor alocate de Uniunea European) utilizatorilor finali. Elaborarea programelor detaliate de audit Planificarea auditului presupune deopotriv elaborarea planului de audit i a programelor detaliate de audit. Pentru a aduce la ndeplinire planul de audit care reflect strategia adoptat n vederea efecturii auditului situaiilor financiare, auditorii vor elabora programe detaliate, n care vor descrie proceduri de audit pe care le vor utiliza pentru auditarea diferitelor seciuni ale situaiilor financiare. mprirea pe seciuni a situaiilor financiare are ca scop mbuntirea calitii auditului prin planificarea de proceduri specificepentru venituri, cheltuieli, subvenii, achiziii, transferuri etc. mprirea pe seciuni a situaiilor financiare va depinde de mrimea entitii auditate i de complexitatea activitii acesteia.

Programul de audit const ntr-o list a procedurilor de audit care vor fi utilizate de ctre auditori pentru auditarea fiecrei seciuni a situaiei financiare. Programul de audit este un instrument prin care auditorii i conductorii ierarhici ai acestora urmresc activitatea efectiv de audit. Elaborarea programelor de audit constituie ultimul pas al fazei de planificare a auditului. Coninutul i formatul programelor de audit Procedurile de audit constituie principala component a programelor de audit. Pe lng procedurile de audit, n mod obinuit un program de audit trebuie s cuprind i urmtoarele elemente : organismul care efectueaz auditul; exerciiul financiar la care se refer situaiile financiare; entitatea auditat; aria/seciunea auditat; data nceperii i ncheierii auditului; numrul de zile alocate pentru audit; obiectivele generale i specifice; procedurile de audit; teste de control; proceduri de fond; semntura auditorilor; data ncheierii auditului; controlul calitii auditului data i semntura supervizorului. Principala surs de informaii pentru ntocmirea programelor de audit o constituie planul de audit. Auditorii trebuie s-i exercite raionamentul profesional n evaluarea riscului pentru selectarea procedurilor de audit necesare reducerii acestuia la un nivel acceptabil. Pe baza modelului riscului, care prezint legtura dintre componentele riscului de audit (riscul inerent, riscul de control, riscul de nedetectare), auditorii utilizeaz raionamentul profesional pentru a decide proporia utilizrii procedurilor de fond i a celor de control. Auditorii trebuie s determine materialitatea pentru a stabili nivelul acceptabil al erorilor din situaiile financiare (nivel care nu afecteaz imaginea utilizatorilor raportului asupra poziiei financiare a entitii). Procedurile de audit Testele de control confirm c sistemul de control intern funcioneaz potrivit evalurii iniiale a auditorilor. Pentru testarea organizrii i funcionrii sistemul de control intern, auditorii pot utiliza : chestionare teste computerizate (n cazul auditului asistat pe calculator); observaia direct a procedurilor de control intern aplicate la nivelul entitii; intervievarea persoanelor care au aplicat procedurile de control intern; intervievarea altor pri implicate etc. Procedurile de fond sunt acele proceduri de audit aplicate pentru obinerea de probe de audit care s ateste c situaiile financiare nu conin informaii eronate materiale (semnificative). n practic se ntlnesc dou tipuri de proceduri de fond: a)teste ale detaliilor tranzaciilor i soldurilor conturilor; b)proceduri analitice Stabilirea materialitatii PRAGUL DE SEMNIFICATIE=o expresie a semnificatiei sau importantei reletive a unui aspect particular al sistemului financiar luat in ansamblu Materialitatea este un concept bazat pe recunoasterea faptului ca rareori situatiile financiare pot fi absolut corecte si cu un anumit grad de toleranta in acuratetea acestora. Ea poate fi definit:prin valoare, natura sau context Materialitatea prin valoare :fiecare materialitate a auditului trebuie sa s e bazeze pe circumstantele individuale.

CURS NR 6.

Abordarea auditului
Se cunosc 2 metode: -abordarea pe proceduri de sistem - abordarea pe proceduri de fond Abordarea pe baza de sistem consta n evaluarea sistemului de control i a celui de contabilitate pentru a se stabili dac auditorul se poate baza pe sistemul de control existent n unitate. Dac rezultatul evalurii sistemului de control de contabilitate sunt satisfctoare auditorii vor efectua un numr mai redus de proceduri de fond.Totui, utilizeaz combinaii de teste de control i proceduri de fond astfel ca auditorul s obin probe de audit suficiente i relevante pe care sa-i bazeze concluziile auditului desfurat. Procedurile de audit sunt incluse n programul de audit care poate fi: -testul de control -proceduri de fond Testele de control conduc auditorii spre concluzia n ce provete sistemul de control intern. De fapt, nc din faza de planificare, pentru evaluarea riscului de control, auditorii evalueaz sistemele contabil i de control intern. n faza de execuie, auditorii efectueaz teste de control n cazurile n care, din faza de planificare au estimat c i pot baza concluziile pe controalele interne ale entitii. Testele de control confirm c sistemul de control intern funcioneaz potrivit evalurii iniiale a auditorilor. Pentru testarea organizrii i funcionrii sistemul de control intern, auditorii pot utiliza : chestionare teste computerizate (n cazul auditului asistat pe calculator); observaia direct a procedurilor de control intern aplicate la nivelul entitii; intervievarea persoanelor care au aplicat procedurile de control intern; intervievarea altor pri implicate etc. Procedurile de fond La auditarea situaiilor financiare auditorii vor efectua ntotdeauna proceduri de fond. Procedurile de fond sunt acele proceduri de audit aplicate pentru obinerea de probe de audit care s ateste c situaiile financiare nu conin informaii eronate materiale (semnificative). Prin contrast cu testele de control, al cror scop este s verifice controalele interne ale entitii auditate, pentru a evalua n ce msur se pot baza pe rezultatele acestora, procedurile de fond constituie verificri directe ale operaiunilor/tranzaciilor i ale informaiilor contabile. Prin procedurile de fond se verific, de asemenea, dac operaiunile din situaiile financiare sunt n conformitate cu legislaia i reglementrile n vigoare. Scopul procedurilor de fond este acela de a reduce riscul de nedetectare la minim, pentru a determina un nivel acceptabil al riscului de audit. n practic se ntlnesc dou tipuri de proceduri de fond: a)teste ale detaliilor tranzaciilor i soldurilor conturilor; b)proceduri analitice. a)Testele detaliilor tranzaciilor i soldurilor conturilor Aceast categorie de teste const n aplicarea unor proceduri de audit, cum ar fi: inspecia documentelor i a activelor, observaia asupra proceselor i procedurilor, controlul calculelor, investigarea i confirmarea. b)Procedurile analitice Acestea sunt proceduri care utilizeaz comparaii ale indicatorilor sintetici i alte tehnici similare pentru a evalua caracterul rezonabil al informaiilor contabile i a identifica poteniale zone de risc. Procedurile analitice orienteaz auditorul ctre posibile erori materiale (semnificative) n informaiile contabile. Deviaiile mari fa de evoluia obinuit a cifrelor nu sunt ns suficiente pentru a identifica un risc de audit ridicat. Ca urmare, acestea trebuie combinate cu teste ale detaliilor tranzaciilor i soldurilor conturilor. Aplicarea procedurilor analitice se bazeaz pe prezumia c exist relaii ntre date i c aceste relaii vor continua s existe.

Auditorii trebuie s aib n vedere atingerea unui nivel de asigurare rezonabil pentru utilizarea unei combinaii de teste de control i proceduri de fond, n vederea obinerii unor probe de audit relevante, pe baza crora s stabileasc concluziile auditului. Setul de proceduri de fond stabilit de auditori constituie n fapt partea cea mai important a programului de audit. Auditorii trebuie s ating un nivel de asigurare rezonabil n cel mai eficient mod posibil. Lista procedurilor stabilite de auditori pentru efectuarea auditului constituie n fapt programul de audit. Etapa de execuie a auditului const n aplicarea procedurilor cuprinse n programul de audit. Stabilirea pragului de semnificatie(materialitatea) Materialitatea este un concept bazat pe recunoaterea faptului c rareori situaiile financiare pot fi absolut corecte i c un anumit grad de toleran n acurateea acestora exist. Materialitatea reprezint nivelul maxim de eroare identificate n urma verificrii operaiilor selectate prin eantioane, pentru care auditorii sunt dispui s-l accepte. n cazul unui audit al situaiilor financiare, auditorul urmrete s estimeze nivelul global al erorilor, neregularitilor sau inexactitilor i dac acestea sunt considerate ca fiind materiale, atunci aceast problem este adus n atenia utilizatorilor. Deoarece trebuie obinute probe de audit competente, relevante i rezonabile pentru a-i susine judecata i concluziile, auditorul trebuie n fapt, s obin garania c situaiile financiare care au fost auditate nu sunt practic eronate. Materialitatea se poate exprima aa: un aspect este material dac omiterea sau declararea sa eronat sau fals ar influena acceptabil, rezonabil deciziile unui destinatar al raporului de audit. Materialitatea poate fi definit n trei moduri : -prin valoare - prin natura -prin context. Materialitatea prin valoare Pentru a stabili materialitatea prin valoare, auditorul trebuie s determine nivelul cel mai mare al erorilor pe care acesta l poate accepta, considerat individual sau luat mpreun cu alte erori din cadrul populaiei. Nivelul materialitii prin valoare este stabilit la nceputul auditului i va fi considerat numai ca un reper pe parcursul efecturii acestui. Auditorii trebuind s ia n considerare un ir ntreg de valori pentru materialitate i s justifice nivelul ales al acesteia. Fiecare materialitate a auditului trebuie s se bazeze pe circumstane individuale. Cnd decide asupra utilizrii unei cifre pentru materialitate, auditorul trebuie s aib n vedere dou ntrebri n legtur cu aspectele auditate : -ct de mare este interesul legislativului i al altor utilizatori ? -care sunt ateptrile utilizatorilor n legtur cu aceasta? Materialitatea se determinat ca un procent din venituri sau din cheltuieli si poate fi stabilit ntre 0,5 -2%. Materialitatea prin natur n etapa planificrii, auditorii trebuie s ncerce s anticipeze toate circumstanele care ar putea fi materiale prin natur sau context, cu scopul de a selecta cele mai eficiente proceduri de audit. Pentru auditori este mult mai uor s aprecieze erorile materiale dup natura lor, avnd n vedere aspecte specifice despre care se cunoate c utilizatorii situaiilor financiare vor fi interesai ntr-o msur mai mare, fapt ce impune un grad ridicat de acuratee privind unele pri ale situaiilor financiare ct i situaiile financiare anuale n ansamblu. Exemple de aspecte de materialitate prin natur pot fi : salariul managerului general, situaia fluxurilor de trezorerie, plile speciale, pierderile financiare, .a. Materialitatea prin context Materialitatea prin context este mai greu de evaluat n etapa de planificare. O eroare sau omisiune poate fi material (semnificativ) datorit contextului sau circumstanelor n care apar i tocmai datorit efectului pe care l au asupra unor puncte cheie din situaiile financiare.

De exemplu: -transformarea unui profit n pierdere, sau invers; - schimbarea unei tendine din situaiile financiare, n general, sau pentru anumite articole; - mrirea artificial a pierderilor peste limitele reglementate i prezentarea lor ca atare n situaiile financiare. Auditorul trebuie s fie atent la cauzele posibile ale materialitii prin natur sau prin context, deoarece acestea se vor trata drept cazuri speciale n cadrul misiunii de audit. Materialitatea exprim nivelul maxim admisibil de eroare acceptat pentru a putea decide dac conturile sunt corecte sau nu. Acest nivel maxim este cunoscut ca nivel al materialitii sau prag de materialitate.58 Aceasta nseamn c, atunci cnd determinm materialitatea, auditorul trebuie s aib n vedere utilizatorii probabili i precizia care o solicit acetia pentru a putea lua decizii. Cu alte cuvinte, materialitatea este un concept al raionamentului profesional ce poate varia n funcie de utilizarea situaiilor financiare, de gradul de interes public, precum i de oricare alt cerin de raportare prevzut de legislaie. Totui, aceast variaie se nscrie n anumite limite, conform practicii internaionale (ex: 0,5-2% pentru cheltuieli). Relaia dintre materialitate i riscul de audit Pentru entitatea auditat ntotdeauna auditorul trebuie s abordeze materialitatea n contextul evalurii riscului. Riscul se refer la probabilitatea existenei unei erori n situaiile financiare neidentificate de ctre auditori, iar materialitatea la limita pn la care putem tolera eroarea. Materialitatea i riscul de audit sunt invers proporionale. Astfel, cu ct materialitatea este mai mare, cu att riscul de audit este mai mic i viceversa. Auditorii trebuie s aib n vedere aceast conexiune atunci cnd stabilesc tipul de proceduri de audit pe care urmeaz s le utilizeze, termenele desfurrii auditului i aria de cuprindere a procedurilor de audit.