Mihai Eminescu a fost un poet, prozator i jurnalist romn, considerat de cititorii romni i de critica literar postum drept cea

mai important voce poetic din literatura romn. Receptiv la marile romantisme europene de secol XVII i XIX, poetul i-a asimilat viziunile poetice occidentale, creaia sa aparinnd unui romantism trziu. Poezia Sara pe deal se ncadreaz n prima etap a poeziei de iubire i natur. A fost publicat n 1885 n revista Convorbiri literare. O variant dateaz din 1871, iar alta din 1872, se pot regsi fragmente din Sara pe deal n romanul Geniu pustiu i nuvela La curtea cuconului Vasile Creang. n oper, putem gsi mai multe figure de stil. Personificrile. De exemplu: Apele plng. cred c ar nsemna acel curs al apei ce se nsoete cu un zgomot caracteristic. Epitetele. Spre exemplu: naltul, vechiul salcm. Poate c vechi ar arta experiena acestui arbore, iar nalt ar fi egal cu a vzut multe i de toate. Comparaiile. Exemplu: Arde-n iubire ca para. Aici eul liric deja i arat suferina, durerea provocat de sentimental misterios-dragostea. Metaforele. Stelele nasc umezi ar da de neles c apar lacrimi fr s contientizeze. Salcmul din poezia eminescian Sara pe deal sugereaz un centru al Universului, ctre care converg eroii arhetipali poetul i iubita spre a realiza iubirea: Vechiul salcmAstfel de noapte bogat/Cine pe ea n-ar da viaa lui toat?. Simetria idilic a capetelor rezemate unul de altul pe verticala axial a salcmului devenit centru al lumii corespunde acestui sens. Luna este un simbol cultivat de scriitorii romantici. Ea ntrine feeria naturii, dar i trirea artistic, considerat msur a timpului. Una dintre principalele stri ale eului liric ar fi nerbdarea. Asta putem conchide din versurile: Ah! n curnd satul n vale-amuete/Ah! n curnd pasu-mi spre tine grbete. Particulatiti prozodice: rima- imperecheat, feminin piciorul metric anapest, lungimea versului - 15-16 silabe. Tema poeziei ar putea fi constituit din tendina eului liric spre o iubire ideal. O dragoste imaginat ntr-un mediu rustic. Ideea ar fi intensitatea acelu sentiment miraculous ce ajunge a fi comparat cu obiecte cereti, cu Universul.