Sunteți pe pagina 1din 14

Excesul ponderal si curele de slabire

n ultimii ani a nceput sa se traga un serios semnal de alarma privind cresterea semnificativa a numarului persoanelor supraponderale si obeze. Atentia lumii medicale este atrasa tot mai mult de acest grup populational, care creste procentual ntr-un ritm ngrijorator, nu numai n tarile dezvoltate, dar si-n tarile sarace. Daca n urma cu 150 de ani, munca fizica avea o pondere de circa 90%, iar cea intelectuala de 10%, n ziua de azi ntlnim o situatie inversa, datorita beneficiilor oferite de mecanizarea si automatizarea proceselor de productie, care se regasesc la fiecare loc de munca. ntr-adevar, munca a fost usurata considerabil, randamentul, productivitatea muncii si productia au crescut si ele, dar oamenii au nceput sa se miste tot mai putin, iar de-aici si pna la kilogramele n plus, drumul a fost extrem de scurt. si activitatile casnice au beneficiat din plin de avntul tehnologic, iar astazi n aproape orice familie gasim masini de spalat, frigidere, roboti de bucatarie, storcatoare de fructe si legume, aspiratoare etc. Acest fapt nu este nici pe departe rau n sine, masinile prelund din munca noastra si usurndu-ne-o. Astfel efortul fizic a fost redus ntr-o buna masura, att la serviciu ct si acasa. De parca acest lucru n-ar fi fost suficient, n ziua de azi, cam la fiecare colt de strada, gasim alimente care nu mai trebuie sa fie supuse unui proces de preparare din partea noastra, ci doar cumparate, mestecate si nghitite, multe dintre acestea ncntndu-ne nu numai privirea, ci si papilele gustative. S-a ajuns astfel ca si-n Romnia dupa unele statistici, sa se constate ca numarul persoanelor care si-au depasit greutatea normala se apropie vertiginos de 50%, iar dintre acestea mai bine de 20% fiind reprezentate de persoanele obeze. Pe parcursul timpului au fost concepute si folosite tot felul de formule de calcul n ceea ce priveste greutatea ideala, supraponderalitatea si obezitatea, la ora actuala, este folosita formula propusa de Societatile Germana si Americana de Nutritie. Prin intermediul unui raport dintre greutatea persoanei (masurata n kilograme) si patratul naltimii acesteia (exprimat n metri), se obtine indicele de masa corporala (IMC), formula aplicabila tuturor celor ce se ncadreaza ntre 150 si 200 cm naltime. Un raport : sub 18,5 semnifica subponderalitate ; cuprins ntre 18,5-24,9 corespunde normoponderalitatii (sunt deja studii care recomanda pentru femei, ca limita normoponderalului sa fie la valoarea de 23,9 !) ; de peste 28 de unitati implica o crestere semnificativa a riscului cardio-vascular ; cuprins ntre 25-29,9 corespunde supraponderalitatii ; cuprins ntre 30-34,9 corespunde obezitatii de gr. I ; cuprins ntre 35-39,9 corespunde obezitatii de gr. II ; mai mare sau egal cu 40 de unitati corespunde obezitatii de gr. III. (Totusi exista n ultimul timp tot mai multe voci autorizate care doresc ca si acest sistem de cuantificare referitor la greutatea ideala sa fie revizuit, n special n ceea ce priveste granitele normoponderalului si ale subponderalului, cum ar fi de altfel si logic, daca urmarim de jos n sus, de la obezitatea gr. III spre normoponderalitate. Astfel se propune ca granita sa se situeze la un IMC = 20 si nu la valoarea de 18,5. S-a constatat de pilda ca persoanele cu un IMC = 19 n ceea ce priveste sanatatea se comporta mult mai aproape de subponderal, dect de normoponderal. Autorul acestei carti subscrie si el la ideea plasarii granitei normoponderalitatii la un IMC = 20), nu de dragul formulei de mai sus, care "merge" din 5 n 5 unitati, ci n primul rnd din considerente fiziologice. Pentru subponderalitate sunt propuse de-asemenea 3 grade :

subponderal gr. I, pentru un IMC cuprins ntre 15-19,9 (aici sunt controverse si discutii interminabile cu cei care sustin ideea ca normoponderalul ar fi de fapt pna la IMC = 18,5 !) ; subponderal gr. II, pentru un IMC cuprins ntre 10-14,9 ; subponderal gr. III, pentru un IMC mai mic de 10. Cred ca este de prisos sa va rog sa va imaginati cum ar arata o persoana cu un IMC = 10 ! De exemplu, la o naltime de 170 cm, o persoana ar avea.28,9 kg ! S-au ntlnit astfel de cazuri n istorie (lagarele de concentrare naziste, lagarele de munca silnica din perioada "epurarilor" comuniste), dar si- 23223f59x n prezent cu referire la tarile subdezvoltate, sau la persoanele care sufera de anorexie. Merita mentionat si faptul ca obezitatea cu ct apare mai de timpuriu si cu ct dureaza mai mult, cu att se va "scapa" mai greu de ea, iar complicatiile sale vor fi mai severe. Daca la copii obezitatea este deseori hiperplazica (grasime stocata ntr-un mare numar de celule grase), la adulti ea este hipertrofica (grasime stocata ntr-un numar redus de celule adipoase). S-a demonstrat pe loturi mari statistice ca 4 din 5 copii, care de mici sunt obezi, nu-si vor mai reveni niciodata la greutatea normala ! sansa ca un adult sa slabeasca comparativ cu un copil este mult mai mare, acesta dezvoltnd asa cum am vazut o obezitate hipertrofica. Cauzele cresterii n greutate : aportul alimentar crescut cantitativ, sau / si calitativ, raportat la un efort fizic insuficient sau ineficient ; masa de seara ("bat-o vina !"), sau / si mncatul ("ciugulitul") nentrerupt ntre mese ; rar (sub 1% din cazuri), sunt descrise unele cauze endocrine : hipotiroidia, boala Cushing, hipersecretia hormonului de crestere etc. Daca ne-am referi doar la prima cauza enumerata, ea poate surveni pentru anumite perioade scurte de timp, n care persoana n cauza fie este supusa unui grad ridicat de stres, fie este nsarcinata (si are "pofte"), fie este supusa unor temperaturi joase (este cunoscut faptul ca frigul stimuleaza senzatia de foame iar caldura pe cea de satietate) etc. Astfel, vom rezuma : mannc mai mult dect consum, iar excesul se depune ! Din normoponderal nu se va ajunge niciodata peste noapte obez, ci vor trebui sa treaca luni sau ani de zile, pna la o supragreutate. S-ar putea ca n momentul de fata cineva care a depasit greutatea normala sa aiba un aport alimentar scazut, dar el / ea fiind predispus(a) la nemiscare (pe masura ce greutatea-i creste), totusi greutatea sa nu-i va scadea, ci din contra. Apare n acest context un veritabil cerc vicios : cu ct voi creste n greutate, ma voi misca tot mai putin, ceea ce conduce automat la o crestere suplimentara n greutate. Dar si reciproca este perfect valabila : scaznd n greutate ma voi putea misca mai usor, ceea ce va duce la un potential nou de scadere n greutate. Alcoolul, n afara faptului ca este o substanta foarte calorigena (7 kcal pentru fiecare gram), daca este consumat nainte de mese, el va stimula mult apetitul, determinnd o supraalimentare calorica, prin cresterea senzatiei de foame. Alcool nseamna att berea, ct si vinul alb sau rosu, care reprezinta dupa parerea unor specialisti, cele mai puternice excitante ale secretiei gastrice acide, avnd din acest motiv un potential ulcerogen. Exista si persoane (cei drept, rare), care fie au un nivel al hormonilor tiroidieni la limita superioara a normalului, fie sunt hipertiroidieni veritabili, care datorita accentuarii substantiale a metabolismului bazal, pot sa mannce mai mult cantitativ dect o persoana normala si totusi sa nu se ngrase, ba chiar sa scada n greutate. Aceasta situatie trebuie privita ca o exceptie si nu drept o regula ! Este important de stiut ca daca-mi doresc sau "tintesc" spre o anumita greutate va trebui sa consum un anumit numar de calorii, n functie de activitatea pe care o desfasor si-n functie de sex. Astfel :

- femei

- sedentare : greutatea dorita x 26 kcal / kg - active : greutatea dorita x 30 kcal / kg - foarte active : greutatea dorita x 35 kcal / kg - barbati - sedentari : greutatea dorita x 30 kcal / kg - activi : greutatea dorita x 35 kcal / kg - foarte activi : greutatea dorita x 40 kcal / kg Exemple : 1. Femeie activa cu greutatea dorita 50 kg. 50 x 30 kcal / kg = 1500 kcal ; 2. Barbat sedentar cu greutatea dorita de 75 kg. 75 x 30 kcal / kg = 2250 kcal. Privind aceste valori referitoare la numarul de calorii pe zi, coroborate cu valorile caloriilor pentru fiecare aliment date la sfrsitul acestui capitol, nu am vesti prea bune pentru doamnele si domnisoarele de statura minola n special, adica pentru cele care au ntre 150-160 cm naltime. De ce ? Deoarece, o astfel de persoana de pilda cu o naltime de 155 cm, dar avnd o greutate (sau din contra, tintind spre o greutate) de 50 kg, chiar activa fiind, va trebui sa se cam "lupte" cu ispitele culinare si cu eventualele kilograme n plus. Pentru o doamna de 50 kg si activa, numarul de calorii zilnic admise, pentru a-si mentine greutatea, sau pentru a ajunge la greutatea ideala corespunzatoare valorii de mai sus, aceasta va trebui sa aduca prin aportul alimentar zilnic cel mult 30 x 50 = 1500 kcal. Un regim alimentar format dintr-o singura lingura de ulei (140 kcal), de pepene rosu de 6 kg (750 kcal), 200 g de cartofi fierti (160 kcal), 200 g pine (500 kcal) si 100 g carne de crap (104 kcal), furnizeaza corpului 1654 kcal. Deci mare atentie la ct si ce anume consuma o astfel de persoana, deoarece va putea avea mari probleme cu kilogramele (n plus) ! Nu sunt nsa nici adeptul curelor de slabire extrem de restrictive (cele care furnizeaza sub 800 kcal / zi), din cauza riscurilor pe care le comporta si a compliantei reduse n rndul pacientilor. Efectele supragreutatii sunt urmatoarele : cresterea frecventei de aparitie a calculilor (pietrelor) biliari ; depuneri patologice de grasime sub piele, preferential n anumite zone, cu formarea de lipoame ; limitarea efortului fizic, scaderea fortei musculare si a capacitatii de efort ; este blocata absorbtia de catre muschi a acizilor grasi liberi ; obezul transpira mai abundent la un efort fizic redus comparativ cu un normoponderal. Tot el va obosi si mai repede, va face pauze mai dese ("ca sa-si traga sufletul"), iar activitatea sa fizica va avea un randament inferior ; distrugerea printr-o presiune mare a cartilajului articular. Acest lucru se regaseste si la articulatiile de forta (genunchi, sold, glezna) si la corpii vertebrali ai coloanei vertebrale. Daca n primul caz consecintele pe termen lung vor fi reprezentate de schiopatari si mobilizari din ce n ce mai dificile pentru efectuarea unor anumite miscari, n cel de-al II-lea caz, vom asista la compresiuni nervoase hiperalgice (foarte dureroase) consecinta tasarilor vertebrale, datorate la rndul lor suprasarcinii suportate de corpii vertebrali, raportat la unitatea de suprafata vertebrala, a micsorarii rezistentei vertebrale si a reducerii naltimii individului. Asa apar artrozele ; ncarcarea aparatului cardio-vascular si aparitia cardiopatiei ischemice, a hipertensiunii arteriale, cu risc potential ridicat de infarct miocardic si accident vascular cerebral (ischemic sau hemoragic). Ateroscleroza apare n general cu 10 ani mai devreme la obezi dect la persoanele normoponderale, precocitatea ei accentundu-se cu sexul (mai frecventa la barbati, comparativ cu femeile dinainte de menopauza) si unele obiceiuri vicioase : fumat, alcool, cafea. Tot

ateroscleroza, este mai proximala (adica la originea arterei afectate) la nivelul vaselor coronare de la inima, mai riscanta si mai severa la cei cu supragreutate ; predispozitie la diabet tip II, stiindu-se ca aproximativ 80% dintre diabeticii de tip II sunt obezi ; plagile se vindeca mai greu, iar acestea pot supura. esutul adipos este destul de slab vascularizat si din acest motiv el se va apara greu n fata unei agresiuni microbiene. Daca un microb va difuza aici, va determina relativ frecvent abcese si flegmoane, a caror rezolvare necesita interventii de mica chirurgie ; abdomenul fiind ncarcat cu grasime ("burta"), el va mpinge si diafragmul n sus, iar respiratia se va executa cu vrfurile pulmonare si mai putin cu bazele cu bazele ; tranzitul intestinal este ncetinit datorita grasimii din cavitatea abdominala care efectiv apasa si pe intestine, fapt care predispune la constipatii (uneori rebele la tratament), fermentatii colonice si balonari ; risc anestezic. Daca un obez trebuie sa suporte o interventie ce necesita anestezie generala, acest procedeu va fi riscant pentru el. Riscul deriva tocmai din faptul ca anestezicele se dizolva si se acumuleaza (stocndu-se n buna masura) n grasimi, va fi necesara o doza mare de substanta anestezica pentru a obtine rezultatul scontat, iar la revenire, trezirea va avea loc dupa un timp ndelungat, pna se va goli aproape toata grasimea de substanta anestezica. Acest aspect este potentat si de faptul ca obezul nu respira cu toata suprafata pulmonara ci doar cu vrfurile (deci superficial), iar eliminarea la o buna parte dintre anestezice se face preponderent pe cale respiratorie ; varicele si hemoroizii sunt ntlnite mai des ; sunt generate substante pro-inflamatoare de tipul PCR (proteina C reactiva) si IL6 cu efecte nefaste ndeosebi pe vase si pe articulatii ; crizele de apnee nocturna (nerespirare n somn), la fel si sforaitul ; refluxul gastro-esofagian si esofagita de reflux ; tulburari ale ciclului menstrual (neregularitati, reduceri / cresteri ale fluxului menstrual etc.) ; sterilitatea si impotenta la ambele sexe ; la baietii obezi, aparitia caracterelor sexuale secundare ntrzie, n vreme ce la fetite, apare pubertatea precoce, cu un risc consecutiv de a se nchide precoce cartilajele de crestere. Apare astfel statusul de "micuta si grasa" ; creste n proportie semnificativa frecventa cazurilor de guta ; coagulabilitatea sngelui si de-asemenea riscul de formare al cheagurilor venoase sporesc, procese accentuate si de nemiscare ; aproape ntotdeauna la un obez suntem n fata si a unui profil lipidic alterat ; se reduce speranta de viata n medie cu un trimestru pentru fiecare kilogram n plus de supragreutate ; tesutul adipos n exces . nu sta degeaba ! El produce hormoni asemanatori ca structura hormonului estrogen natural si din acest motiv este capabil sa creasca predispozitia cancerelor de sn, col uterin si prostata la persoanele supraponderale si obeze ; tulburari ale procesului de termoreglare, n special n anotimpul cald. Exista probleme serioase n ceea ce priveste pierderile de caldura datorita faptului ca grasimea functioneaza ca un izolator, mpiedicnd corpul sa piarda caldura n exces ; dupa ce s-a crescut n greutate cu un anumit numar de kilograme, creierul memoreaza noua greutate actuala si declanseaza senzatia de foame prompt, de fiecare data cnd exista

"riscul" ca pacientul sa.slabeasca. Acest lucru face ca sa fie destul de dificile tentativele de restabilire a greutatii normale. Exista si teorii de natura fiziopatologica, care sustin ca persoanele supraponderale si obeze ar avea stomacul dilatat si ca acesta ar fi capabil sa primeasca o mai mare cantitate de alimente, pentru a se umple si pentru a declansa senzatia de satietate. Dar si reciproca este valabila : "teoria stomacului strmt" pentru persoanele subponderale, ct si pentru cele care urmeaza o cura de slabire ; se formeaza uneori falsa idee psihica (n legatura cu imaginea de sine) de "gras si frumos". n urma unor studii riguroase pe loturi mari populationale, s-a ajuns la concluzia ca ar exista si obezi normoponderali. Paradoxal, nu ? n acest sens, s-a dovedit ca un important marker al obezitatii si a riscurilor legate de ea este si asa numita obezitate abdominala. Chiar la o persoana care se ncadreaza n limitele 18,5-24,9 pentru IMC, daca are un perimetru abdominal mai mare sau egal cu 80 cm la femei si mai mare sau egal cu 94 cm la barbati, pacientul n cauza se ncadreaza n grupa celor cu obezitate abdominala. Masurarea perimetrului amintit anterior se executa la distantei dintre ultima coasta (sus) si nivelul cel mai nalt al oaselor bazinului (jos), cam cu 1-2 degete de-asupra ombilicului. Obezitatea abdominala : amplifica riscul cardio-vascular independent de IMC (si la valori de sub 25) ; creste foarte mult riscul hipertensiunii arteriale si al diabetului de tip II ; este markerul clinic al insulino-rezistentei si al stimularii temporare a secretiei de insulina de catre pancreas. Receptorii insulinici fiind efectiv "nfundati" n periferie, pancreasul va fi suprasolicitat pentru a produce mai multa insulina (cu efect aterogen marcat). Dar aceasta suprasolicitare va duce n timp la epuizarea capacitatii secretorii a pancreasului, care este sinonima cu diabetul zaharat de tip II ; este nsotita deseori si de cresterea cantitatii de Cortizol din glandele cortico-suprarenale, care va forta si mai mult capacitatea secretorie a pancreasului ; este asociata cu o diminuare a secretiei de testosteron la barbati, cu toate implicatiile sale : afectarea potentei sexuale, a pilozitatii si a fertilitatii ; lipsa ovulatiei la femei, scaderea fertilitatii si neregularitati ale ciclului menstrual ; alterarea profilului lipidic, a testului de toleranta la glucoza, sau hiperglicemie. Este interesant de remarcat ca peste o treime dintre femei si peste un sfert dintre barbati au n Romnia obezitate abdominala, factor ce se ntlneste mai frecvent la populatia din mediul rural dect la cea urbana. Diminuarea consumului de carne din alimentatie, reducerea sau abstinenta de la bauturi alcoolice si normalizarea greutatii la un supraponderal sau obez, este nsotita ntotdeauna cu reducerea riscului de a dezvolta guta. Curele de slabire. ncepnd cu revolutia din 1989 si odata cu nmultirea canalelor TV, am avut si noi romnii ocazia sa vedem ce se mai ntmpla si cum mai este si "pe-afara" n legatura cu silueta, greutatea ideala, top-modeluri, star-uri si miss-uri. Desi micul ecran ne prezinta adesea top-"scnduri", sau top-"scobitori", dect top-modele (pe care lesne le-am putea considera umerase ambulante), exista totusi o greutate ideala pe care fiecare dintre noi ar trebui s-o avem. Orice abatere n sensul unui exces sau deficit, va avea n timp un serios rasunet asupra starii de sanatate a propriului nostru organism. Se constata de-asemenea o marire a consumului produselor fast-food, hot-dog, ciocolate, prajituri si sucuri din coloranti si zahar, iar unii nu-si pot stapni apetitul, si ntr-un timp foarte scurt, devin supraponderali sau obezi.

Pe piata au si aparut aparate mpotriva "celulitei" (termen des uzitat dar incorect, care ar desemna un depozit de grasime ; n realitate, celulita = abces purulent, furuncul sau flegmon). De-asemenea, a aparut si o "ploaie" de pastile si de creme ce se dau mai mult sau mai putin pe sub mna, prin retele piramidale de distribuitori dubiosi, fara nici un aviz din partea Ministerului Sanatatii sau al Comisiei "Medicamentul". Nu o data s-a dovedit ca aceste medicamente "minune" (!?!), ar contine mai toate niste diuretice puternice, ce provoaca o scadere n greutate de azi pe mine prin uscarea organismului, nsotita si de o pierdere semnificativa de minerale extrem de utile. nsa prin acest proces de uscare generalizata se usuca si creierul (care contine peste 90% apa, lichid esential pentru buna functionare a sa) si muschii (cu astenie, oboseala, indispozitie) si articulatiile / discurile intervertebrale (cu risc potential artrozic), si pielea (ce se va rida si-si va pierde din suplete si culoare), se va reduce cantitatea de apa din vasele de snge (cu cresterea coagulabilitatii sngelui si formare de cheaguri vasculare), si nu n ultimul rnd, rinichii vor fi fortati sa lucreze anormal. Dar apa este o componenta esentiala pentru buna functionare a organismului, si nu ea trebuie pierduta prin eliminare, ci depozitele de grasime (lipidice sau adipoase) n exces !!! Nu cred ca cineva ar fi vazut prin filme ca marile star-uri sa apeleze la pastilele "de uscat", ci ntotdeauna ele apeleaza la sala de gimnastica, unde transpira cu orele la bicicleta ergometrica, la covorul rulant sau la "fiare". Pna si Ministerul Sanatatii al SUA a declarat anul 2001, drept anul exercitiului fizic (si nu al pastilelor "de uscat"). n plus, anumite comprimate contin si derivati amfetaminici, care sunt niste droguri puternic euforizante, determinnd scaderea duratei somnului (uneori chiar la valori de 3-4 ore pe noapte, printr-un mecanism asemanator cafeinei), dau dependenta si blocheaza centru foamei din creier.ca sa nu mai vorbim de costurile acestor medicamente, care nu spoliaza doar de apa, ci si de bani persoanele fraierite prin aceste metode. O cura de slabire corecta, trebuie sa tina cont de urmatoarele aspecte : 1) Persoana care doreste sa scada n greutate, are cu adevarat nevoie de acest lucru ? Nu va trebui sa-mi fac o linie de conduita n ceea ce priveste propria-mi greutate, lund drept model o "scndura" sau un "umeras", ci telul meu va fi normoponderalitatea, adica sa ma ncadrez n limitele (18,5) 20-24,9 pentru indicele meu de masa corporala. Daca indicele de masa corporala al unei persoane este n limitele mentionate anterior (adica valorile normale), nu-i recomand sa se apuce de-o cura de slabire si nici sa ia n considerare punctele 5) - 33) de mai jos ! ; 2) Daca este absolut necesara, cura va tenta diminuarea masei adipoase a corpului, cu cresterea compensatorie a masei musculare ; 3) Daca doriti sa scadeti n greutate este obligatoriu sa va achizitionati un cntar de apartament verificat metrologic si sa va cntariti n fiecare dimineata, preferabil "net" si nu " brut", adica mbracat(a) ; 4) Este necesar de-asemenea, sa va cumparati si o oglinda mare, n care sa va puteti vedea zilnic cum aratati, ct mai sumar mbracat(a) si pentru a va putea face o imagine despre ce si ct mai aveti de facut. Chiar daca nu sunteti supraponderal(a) sau obez(a), puteti sa va modelati corpul printr-un program zilnic si sustinut de exercitii fizice, care vor face sa dispara orice urma de.burtica, transformnd-o ntr-un tesut muscular de invidiat ; 5) Retineti : orice cura de slabire este perceputa de catre organismul dvs. drept un stres suplimentar, iar acesta va reactiona ca atare ! .iar daca e vorba de stres, atunci nervul vag va actiona pe pancreas si va determina o productie sporita de insulina, care la rndul ei va ncerca sa depuna orice se va absorbi din intestin. Tocmai aici intervine picolinatul de crom (vezi punctul 28). De-aceea este recomandabil ca scaderea n greutate sa nu aiba loc ntr-o perioada cu stres intens cotidian, ci n concediu. Nu fiti excesiv de dur(a) cu organismul dvs. n aceasta perioada,

deoarece s-ar putea sa va scada ntr-o masura importanta si apararea corpului, astfel nct sa contactati o viroza, bronsita etc. ; 6) Apucati-va de-o cura de slabire pna nu ati luat proportii considerabile ! ntr-adevar, si un obez gradul III de 155 cm naltime poate sa-si normalizeze greutatea corporala, dar i va fi de departe mai greu, si va reusi ntr-o perioada mult mai ndelungata, cu "praguri" mai multe (poate si dupa cteva esecuri, uneori descurajante !), comparativ cu o persoana de aceeasi naltime, dar supraponderala ! Este bine ca la orice greutate peste cea normala sa va hotarti ca este cazul sa reveniti la normalitate, dar este incomparabil mai usor atunci cnd numarul de kilograme n plus nu este (att de / prea) mare ; 7) Nu se indica scaderi n greutate mai mari de 2-3 kg pe saptamna, deci lent-progresiv si nu rapid-violent. Ar fi indicat ca pentru pierderi de masa adipoasa necesare de peste 5 kg, sa fiti urmarit(a) de un medic si nu de alte persoane "cunoscatoare" sau "binevoitoare" n ale slabitului ! ; 8) Persoana care doreste sa se supuna unei cure de slabire, va trebui sa nvete pe de rost (fireste, cu aproximatie), numarul de calorii al fiecarui aliment din dieta sa zilnica, ct si numarul de calorii care se consuma practicnd un anumit tip de exercitii fizice, utiliznd n acest scop tabelele de la finele acestui capitol ; 9) Dieta va fi formata preponderent (90-95%) din alimente care elibereaza sub 200 kcal / 100 g de produs si mai ales din cele sub 100 kcal% (vezi tabelul de la sfrsitul capitolului). Nu recomand o cura unilaterala numai cu un singur aliment, ci una diversificata cu ct mai multe alimente. Satietatea este data de fenomenul destinderii stomacului, dar ea va fi realizata si de catre alimentele care contin putine calorii. Tartele de cereale joaca un rol exceptional si-ntr-o cura de slabire (nu peste 3 linguri / zi !), deoarece ele destind stomacul, dau rapid senzatia de satul si asta.cu zero-calorii !!! Un mare nutritionist a facut odata urmatoarea remarca : "Tartele de cereale sunt deosebit de bune pentru sanatate ; totusi, defectul lor cel mai mare rezida tocmai din faptul, ca sunt prea ieftine ca sa fie luate n seama !" ; 10) Alimentele care-mi vor compune dieta, nu vor furniza sub 1000-1200 kcal / zi. Studiile ntreprinse n domeniul curelor de slabire au demonstrat ca un regim alimentar excesiv de restrictiv, de sub 1200 kcal / zi, determina efecte nocive. Astfel, are loc o consumare a proteinelor musculare, imediat dupa ce glicogenul hepatic si cel muscular au fost "arse", cu crutarea (culmea !) tesutului adipos. Pentru o eficienta maxima a unei cure de slabire, este necesar deci un aport caloric de minim 1200 kcal / zi + exercitii fizice progresive (si ca intensitate si ca durata), dar care sa nu produca febra musculara. n conditii de spitalizare si de supraveghere medicala stricta uneori se tenteaza si o cura cu numai 600-800 kcal / zi, pentru perioade scurte (1-2 saptamni), dublate de un regim proteic nalt (ce implica scaderea substantiala a poftei de mncare si cheltuieli energetice mari pentru absorbtie). Nu va recomand sa treceti la acest regim la domiciliu si nesupravegheat(a) ! Sunt multi nutritionisti care contraindica (si din motive ntemeiate !) o cura ultra-restrictiva de sub 1000 kcal / zi, chiar la o persoana minola, sau care are de-a face cu praguri dese si prelungite ; 11) Pinea nu e (prea) periculoasa (242 kcal%), dar mai important este ceea ce punem pe pine (unt 721 kcal%, margarina 767 kcal%, ca sa dau doar cteva exemple). Multi nutritionisti nu interzic consumul de pine, admitnd-o ntr-o cantitate de pna la 150-200 g pe zi. Sunt persoane care-o considera nca din start un dusman de temut si-n consecinta o exclud din alimentatie nca de la nceput. Personal, nu va recomand excluderea totala a pinii, ci reducerea cantitatii ei, dar n primul rnd nlocuirea pinii albe cu cea graham. Nu uitati acest ultim amanunt ! ;

12) Evitati orice aliment iritant sau excitant (cafea, -cola, cacao, ciocolata, fumat, muraturi, otet, condimentele si sarea n cantitate mare, ceapa, usturoi), deoarece acestea provoaca foame prin iritatie gastrica. Alcoolul va fi si el proscris, deoarece furnizeaza circa 700 kcal% (deci enorm !), ct si datorita faptului ca este la rndu-i un iritant gastric + spoliaza corpul de minerale si vitamine ; 13) Se vor evita sau se va limita aportul alimentelor care furnizeaza peste 300 kcal%, si mai ales pe cele situate n capul listei ; 14) Luati serios n calcul si indicele glicemic al alimentelor pe care le consumati, alaturi de numarul de calorii ale acestora. Consumnd un aliment cu un indice glicemic sub 40, sansele ca eu sa scad n greutate (sau sa-mi mentin greutatea ideala) sunt cu mult mai mari, comparativ cu alegerea unor alimente cu indice glicemic moderat (40-70), sau mare (peste 70) ; 15) Se cere multa seriozitate si vointa ! n acest sens, se afirma ca prima zi ar fi cea mai grea ntr-o cura de slabire. De ce ? Pentru ca doar n prima zi s-ar respecta "la litera" indicatiile cu privire la cura (asta luati-o ca pe-o gluma !). Este strict contraindicata "joaca de-a slabitul" (are un efect deprimant psihic) cu mncatul ! Am cunoscut o persoana care de 20 de ani se straduia (vorba-vine !) sa slabeasca, nemncnd nimic dimineata, putin la prnz, pentru ca seara sa devoreze tot ce-i statea n cale. Rezultatul ? Obezitatea ! Masa de seara se depune aproape integral, pe cnd cea de dimineata aproape deloc, gratie unei componente hormonale (insulina). Concluzia ? Se va mnca binisor dimineata, mai putin la prnz si foarte putin sau deloc seara ; 16) Nu cedati "ispitelor" culinare sub nici un motiv si mai ales a celor legate de unele ocazii speciale : chefuri, zile de nastere, onomastici, sarbatori, invitatii la masa, simpozioane, nunti, diverse "cumetrii" etc. Pot exista n anturajul dvs. si "prieteni" mai dolofani, care invidiosi pe dvs. ca v-ati apucat de dat jos kilogramele n plus, fac tot ce le sta n putinta sa va descurajeze, sa va cheme la masa, sau sa va ispiteasca culinar. Promiteti-le ca neaparat le veti face o vizita dupa reusita curei, dar pna atunci evitati-i si veti avea numai de cstigat ! Gnditi-va ca aveti un tel (greutatea ideala) si mergeti doar nainte, fara sa va abateti ! ; 17) Datorita posibilelor carente vitaminice, care sunt aproape inevitabile ntr-o cura de slabire, se recomanda si o cura de Spirulina (2-4 grame / zi), luata nainte de masa, deoarece s-a demonstrat ca aceasta are capacitatea de a "taia" pofta de mncare, constituind n acelasi timp si un suport vitaminic si de minerale absolut necesare organismului. Daca Spirulinei i se va asocia si pulberea de roscove (karob) va fi cu att mai bine. Karob-ul (2 linguri de 3 ori pe zi, dizolvate ntr-un pahar cu apa) este recomandat n foarte multe cure de slabire din urmatoarele motive : contine foarte mult Calciu (400 mg%) si unele vitamine din grupul B, formeaza o retea care destinde rapid si persistent stomacul dnd satietate, are un gust placut (de cacao cu miere) ; 18) Se vor consuma lichide (apa, dar nu sucuri ce contin zahar si coloranti !), cel putin 2-2,5 l / zi. Daca veti consuma bauturi carbogazoase exista riscul unei importante pierderi de Calciu (metal de care aveti o deosebita nevoie pentru o contractie musculara eficienta !), iar daca veti consuma diverse tipuri de bauturi "racoritoare", sa stiti ca acestea au calorii ! Numai apa si tartele de cereale nu contin calorii ! ; 19) Cu ct veti consuma o cantitate mai redusa de lichide pe perioada curei, cu att va fi mai nesanatos, dar veti scadea mai repede "la cntar". Greutatea indicata de cntarul dvs. va fi cea. uscata, kilograme pe care le veti lua la loc, cnd veti rencepe sa consumati lichide. Deci recomandarea mea este : beti apa ! ; 20) naintea oricarei cure de slabire ce va presupune un efort fizic mediu sau intens, controlativa starea inimii si a vaselor de snge la un cabinet medical, si doar cu avizul medicului ncepeti un efort fizic progresiv crescnd ;

21) Nu tentati nca din prima zi un efort fizic brutal, chiar daca sunteti extrem de "suparat(a)" pe kilogramele n plus si ati dori ca ncepnd de mine sa nu le mai aveti ! Riscati pentru a doua zi o serioasa febra musculara, cu cteva efecte nedorite : - limitator al activitatii dvs. fizice pentru cteva zile de-acum ncolo, cnd sar putea sa luati si nu sa dati jos kilograme, tocmai din aceasta cauza ; - acidul lactic, care produce febra musculara, acidifica organismul, determinnd astfel pierderi de Calciu, lucru de care nu aveti deloc nevoie ; - crampe musculare ; 22) Se va creste substantial efortul fizic la echivalentul a cel putin 7-10 km / zi de mers pe jos (ideal ar fi peste aceasta valoare !), sau / si se va combina cu genoflexiuni, flotari, abdomene, alergare, bicicleta, gantere nca 1-2 ore pe zi (cu ct mai mult, cu att mai bine !). Atentie : o persoana "plinuta" de peste 50-60 de ani, care mai are si probleme cardiace, va creste lent, progresiv timpul si amplitudinea exercitiilor fizice, pe masura tolerantei individuale si nu ncepnd de mine (ci poate de peste o luna !), la nivelul de 10 km / zi + gantere !!!. S-a constatat de-asemenea, ca exista o legatura nemijlocita ntre momentul alimentatiei, exercitiile fizice si scaderea / cresterea n greutate. Astfel, daca dupa o ora de exercitii fizice intense, se mai asteapta circa 2-3 ore si abia apoi ne asezam la masa, corpul, n cele 2-3 ore, si va reface rezervele energetice, folosind materialul de depozit lipidic ; deci va exista scadere n greutate. Reciproc, daca dupa o ora de exercitii fizice intense, venim acasa "cu o foame de lup" si ne asezam imediat la masa, refacerea rezervelor energetice ale organismului se va face aproape exclusiv pe seama acelei prizei alimentare, existnd posibilitatea ca pacientul nu numai sa nu scada, ci din contra, chiar sa creasca n greutate ! ; 23) Este indicat ca la fiecare 3-4 zile (sau chiar mai repede) sa fie schimbat exercitiul fizic dominant (alergarea cu genoflexiunile ; genoflexiunile cu mersul pe jos ; mersul pe jos cu flotarile si ganterele etc.), pentru ca organismul sa nu se obisnuiasca rapid cu anumite miscari, cu cresterea consecutiva si exasperanta a randamentului. Sunt prentmpinate astfel scaderile mici si nesemnificative n greutate de la o zi la alta, ct si prelungirea curei. Dar si atunci cnd se trece de la un exercitiu fizic dominant la altul (care va deveni dominant n zilele urmatoare), este recomandabil ca si aceasta din urma sa nu se faca violent, la parametri maximali, deoarece chiar la o persoana antrenata, cu o toleranta fizica excelenta poate surveni pe neasteptate o febra musculara, care sa compromita miscarea din urmatoarele zile. Deci, din nou recomandarea : usor si lent progresiv ! ; 24) Pentru optimizarea oricarui efort fizic indic folosirea suplimentelor de Coenzima Q10, ntr-o doza de 60-90 mg (sau chiar peste !) / zi, preferabil administrate n priza unica nainte cu 20'-30' de debutul acestuia. Coenzima Q10 mareste toleranta la efort att a muschilor, ct si a inimii si transforma ntr-un ritm mai accentuat substratul (glucidic, lipidic) n energie ; daca vor fi adaugate si 2-4 grame de Spirulina, tot naintea exercitiilor fizice, efectele vor fi si mai bune ! 25) Se stie ca pe parcursul unei cure de slabire exista anumite praguri, cnd nu se scade n greutate pentru cteva zile sau chiar saptamni (atunci exista riscul major ca pacientul sa sufere o deceptie si sa renunte la cura !), n ciuda seriozitatii pacientului. Nu disperati ! Continuati, iar pragul odata depasit, scaderea n greutate va continua. Exista situatii (si din nefericire nu sunt prea rare !) n care organismul tinde ca la un aport caloric restrns si la un efort fizic intens, sa-si sporeasca considerabil si de neimaginat randamentul executarii miscarilor, pentru a se opune pierderii de kilograme si pentru a depune totusi ceva, chiar si din putinul acela pe care-l primeste zilnic prin aport. Este tocmai cazul persoanelor care slabesc greu, n ciuda eforturilor pe care le depun si a seriozitatii de care dau dovada. Daca va regasiti n exemplul dat, va fi mai greu de

"dat jos" pentru dumneavoastra, dar nu imposibil. Fiti consecvent(a), rabdato(a)r(e) si veti reusi ! Pragurile se ntlnesc cel mai frecvent la fiecare 8-10% din greutatea anterioara, dar exista si asa numitele "praguri deprimante", la numai 5% din greutatea anterioara. Cu ct sunt mai multe praguri, cu att este mai greu ! ; 26) Abordati cura de slabire la nceput lund n calcul numai cele 2 mecanisme esentiale amintite : reducerea aportului caloric si cresterea arderilor prin exercitiu fizic (plus seriozitate, fireste !). Evitati pe ct posibil sa recurgeti la medicamente, la acestea gndindu-va doar n eventualitatea unor esecuri repetate, daca este necesar sa pierdeti peste 20 kg si la o recomandare medicala competenta. Medicamentele din aceasta clasa au numeroase efecte secundare, care ar putea fi evitate, daca nu am recurge "din prima" la ele. Medicamentele care au cele mai putine efecte secundare si costurile cele mai reduse, sunt cele care inhiba senzatia de foame, dar de la nivelul stomacului si nu de pe creier. Nu tentati singuri o cura de slabire cu medicamente, ci fiti n acest caz supravegheat(a) de un medic !!! ; 27) Vreau sa va atrag serios atentia asupra unui aspect extrem de important : nu dati crezare nici unui anunt si nici unei reclame care v-ar furniza imediat, printr-o simpla comanda telefonica, un produs "minune" pentru slabit, sau care v-ar deschide curiozitatea printr-una din urmatoarele clisee : "pastile devoratoare de grasimi"(abureala !), "slabiti "t" kg, nca din prima saptamna, fara sa faceti nimic (cu referire la miscare), mncnd la fel ca nainte, tot ce va doriti, chiar si dulciuri, dar folosind medicamentul "x" extras numai si numai din plante"(povesti, de adormit copiii mici !) etc. Daca ar fi asa de simplu, n-ar mai fi picior de persoana grasa pe strada, toti siar lua "argogelule"(un soi de pastile, denumite asa, special pentru ca "suna bine"), ar trece apoi pe la restaurantele McDonald's, dupa care odata ajunsi acasa s-ar instala tacticosi n fotoliu, si ar butona din telecomanda televizorului, n vreme ce bulinele le-ar "arde" grasimile. Ce himere ieftine ! Totusi pretul acelor pastile-minune nu este niciodata neglijabil, ele vnzndu-se aproape ntotdeauna prin retele piramidale de distribuitori mai mult sau mai putin dubioase, sau prin anunturi din ziare si reviste unde este trecuta o simpla cutie postala la adresa expeditorului, sau un numar de telefon mobil. Daca veti constata apoi ca ati fost nselat(a)."prinde orbul / scoate-i ochii" ! Reclamele care pretind ca prin diverse procedee revolutionare, de ultima ora se poate slabi (dar care ocolesc cu buna stiinta farmaciile !), prezentndu-va si imagini comparative "cu burta" / "fara burta" dupa numai cteva saptamni de cura, nu uitati ca se pot realiza extrem de simplu si pe calculator, folosind un program nu prea complicat ! ; 28) Obezitatea, cu ct este mai importanta, cu att implica o secretie de insulina mai mare. Insulina secretata n cantitati mari, determina depunerea extrem de usoara a noi kilograme, asa nct pacientul are impresia ca s-ar ngrasa."si cu aer". Pe masura ce cresterea n greutate este tot mai evidenta, acumularea de noi kilograme este tot mai usoara si asta din cauza insulinei. Dar si reciproca este valabila aproape ntotdeauna ! Tocmai de aceea este necesar ca la persoanele obeze, nivelul de insulina sa fie cobort si mentinut la valori joase, aceasta realizndu-se folosind un supliment nutritiv numit picolinatul de crom. Desi doza obisnuita pentru picolinatul de crom este de 80-200 mcg (micrograme) / zi, se poate creste fara riscuri chiar spre 500-600 mcg / zi, special pentru a tine insulina "n fru". Un nivel crescut al insulinei va da si o pofta de mncare pe masura, dar si reciproca este valabila. Picolinatul de crom mai are si proprietatea de a creste semnificativ HDL-colesterolul, care aproape ntotdeauna este scazut la persoanele supraponderale si obeze, ct si-n curele de slabire ; 29) n timpul curei de slabire, exista situatii n care persoana n cauza simte uneori ameteli usoare cnd se ridica din pat, apatie, astenie, scaderea fortei musculare si a vigorii etc. Este bine ca aceste manifestari sa fie aduse la cunostinta medicului supraveghetor, nsa ele sunt cel mai

adesea consecinta scaderii glicemiei. Nu trebuie sa va ngrijoreze prea mult, dar tocmai din acest motiv v-am recomandat ca regimul de slabire sa aiba loc n concediu. Spirulina si Coenzima Q10, la dozele mentionate, previn si remediaza prompt cea mai mare parte a acestor simptome ; 30) Nu renuntati la cura de slabire pna ce n-ati ajuns la .victoria finala si nu va opriti pe traseu pentru a mai face cte-o pauza, ci doar daca medicul va sfatuieste sa faceti asta (aparitia unor carente care-ar trebui grabnic corectate, sau a unor boli etc.) ! Exista altfel riscul de-a o lua din nou n sus cu kilogramele si toata munca dvs. sa fi fost n zadar. Ar fi pacat ! Chiar daca regimul de slabire se va ntinde pe perioade de luni de zile (mai rar ani, n cazul obezitatilor monstruoase), mergeti pna la capat, pentru ca merita din plin efortul dvs. ! ; 31) Exista persoane care n timpul unei cure de slabire.cresc n greutate 1-2 kg, pe o perioada scurta de timp (cteva zile), desi sunt consecvente si-si mentin un aport caloric limitat, dublat de exercitii fizice intense. Este vorba de o reactie adaptativa din partea organismului, avnd un substrat hormonal (care poate fi deprimanta si descurajanta la prima vedere), care s-a apucat sa retina apa si sare. Nu recurgeti la diuretice, nu va pierdeti cu firea si nu va descurajati ! Ati trecut dvs. si prin alte lucruri mai grele n viata ! ; 32) Atentie mare persoanelor care ati fost de mici mai "plinute" (obezitatea hiperplazica), dar ati reusit sa va normalizati acum greutatea ! n special n primul an post-cura, aveti mare grija la ceea ce si ct mncati. S-ar putea sa recstigati extrem de usor n greutate si nu putine kilograme ! Fiti extrem de precaut(a) si zilnic cu ochii pe cntar. Daca ani de zile ati avut un nivel insulinic ridicat, atunci acest hormon nu va reveni la o secretie normala (dar redusa fata de ct a fost initial), dect dupa o perioada mai lunga sau mai scurta de timp, n functie de persoana, dar niciodata dupa prima luna post-cura ! Nu sistati brusc programul de miscare si nu va apucati la fel de brusc iar de alimente calorigene si / sau dulciuri. Riscati sa compromiteti totul. Deci, nu va "culcati" prematur pe laurii victoriei !!! ; 33) Sunt situatii (si nu rare) cnd o persoana care a scazut n greutate printr-o anumita cura, continua sa piarda kilograme (si nu putine), n ciuda faptului ca a redus efortul fizic si a crescut aportul (nu se cunoaste mecanismul exact al acestui fenomen, aparent bizar). Daca pierderea n greutate continua prea mult timp si dupa cura, devenind alarmanta, adresati-va nti medicului care v-a urmarit si cresteti consumul alimentelor calorigene. Fiti linistiti ca problema se va rezolva n cele din urma ! Daca doriti sa slabiti n greutate, urmati pasii descrisi n acest protocol ! Alimente (extrem de) calorigene care furnizeaza peste 300 kcal / 100 g produs : 930 uleiul de orice fel 546 halva de floarea soarelui 360 paste fainoase obisnuite 927 untura de porc 437 masline negre 360 brnza de burduf 923 untura de gsca 425 biscuiti 358 gris 767 margarina 410 zahar 354 orez decorticat 721 unt 400 germeni de gru 344 pinea de secara 705 alune decojite 398 seminte de in 333 linte boabe 700 alcoolul 386 paste fainoase cu ou 323 mazare boabe 650 nuci 377 soia 310 curmale cu smburi 606 migdale 374 fulgi de ovaz 306 stafide 605 ciocolata cu lapte 366 brnza topita 305 telemea de oaie 584 arahide 361 galbenus de ou 303 fasole boabe Alimente slab calorigene (sub 200 kcal / 100 g produs) : 17 ardei gras verde 68 urzici

18 dovlecei 19 castraveti, ridichi 20 rosii, ceapa verde 22 salata verde 25 pepenii rosii, spanac 26 pepenii galbeni 27 vinete 30 conopida, grape-fruit 33 fasole verde, varza alba, rosie, telina radacini 35 ciuperci 36 lami 39 ardei gras rosu 40 mandarine, ceapa uscata 43 sfecla rosie 45 morcovi, piersici 47 portocale 50 capsuni, varza de Bruxelles 53 patrunjel radacini 54 caise, fragi de padure coacaze, praz, iaurt 57 albus de ou de gaina 63 gutui 65 lapte de vaca integral, visine 66 banane 67 mere Indicele glicemic al unor alimente - glucoza - bagheta - cartofi prajiti - orez instant - cartofi uscati - miere - morcovi fierti - cartofi piure - bauturi racoritoare carbogazoase - ciocolata - zahar - cartofi fierti fara coaja - gem de capsuni - orez decorticat - banane - chipsuri - croissant - suc de portocale - dovleac

71 zmeura 72 pastrnac 77 mure 79 pere 80 cartofi noi 81 cirese 82 carnea de stiuca 83 carnea de salau 88 cartofii maturi 89 prune 90 brnza dietetica de vaci 96 fasole verde boabe 98 struguri 100 carnea de iepure 104 carnea de crap 107 macese 125 icre de stiuca 130 icre de crap 134 carne de vita semigrasa 136 carnea de rata 137 usturoi 155 brnza grasa de vaci 174 oul de gaina integral 177 carnea de pui, maslinele verzi 179 carnea de curca 138 136 135 128 116 104 101 100 97 97 92 87 87 83 77 75 75 74 73 - galuste de cartofi - iaurt - nghetata - kiwi - capsuni - cartofi fierti n coaja - mango - morcov fiert - suc de grape-fruit - pere - lapte degresat - pinea de secara - linte maron - fasole colorata - piersica - suc de rosii - paste fainoase integrale - grape-fruit - morcov crud 52 52 52 50 50 50 50 49 47 47 46 44 43 40 40 40 40 36 35

- fulgi de porumb - pepene rosu - faina alba - porumb fiert - pine alba - bauturi tip "-cola" - paste fainoase din faina alba - stafide - fanta - pine integrala - portocale - struguri - faina de secara - hamburgeri n chifla - fasole boabe - pine de secara - caisa - biscuiti cu unt - mere

- portocala 35 - cirese 32 - linte maron 30 - fasole alba 30 - fructoza 30 - bob uscat 27 - crenwursti 27 - alune 22 - grape-fruit 22 - mazare 22 - linte verde 22 - nuci 21 - soia fiarta 20 - broccoli 10 - usturoi 10 - salata 10 - varza 10 - ciuperci 10 - ardei 10 - rosia 10 Numarul aproximativ de kilocalorii care se consuma daca prestam anumite EF : 1 kcal / kg corp / ora stat ntins n pat n stare de veghe. Astfel o persoana de 60 kg va consuma 60 kcal ntr-o ora, nefacnd nimic ; 1,5 kcal / min. stat pe scaun ; 2 kcal / min. stat n picioare ; 6 kcal / min. urcat scarile, dar nu n fuga ; 20 kcal / h scrisul ; 175 kcal / h desen, pictura ; 200-400 kcal / h mersul pe jos (4-6,5 km / h), gradinarit, dans, golf, tenis de masa, munca n gospodarie ; 350 kcal / h gimnastica obisnuita ; 500 kcal / h calaria ; 300-600 kcal / h tenis de cmp, batminton, volei, surf, patinaj, ski ; 32 kcal / km mersul cu bicicleta (15 km/h) ; 400-700 kcal / h fotbal, hochei, alpinism, handbal, judo, karate ; 600-800 kcal / h not ; 800-1000 kcal / h alergarea de rezistenta (cu 12-15 km / h) Unele sporturi (n care se practica un EF intens si maximal): - canotaj si volei 10 kcal / minut - fotbal 1500 kcal / cele 90 de minute - baschet 900 kcal / meci - box (3 x 3 minute) 200 kcal - lupte 9 - 14 kcal / minut - alergari 100 m 35 kcal 200 m 70 kcal 400 m 100 kcal

72 71 70 70 70 70 66 65 65 64 63 62 61 60 60 58 56 55 53

800 m 130 kcal 1500 m 170 kcal 3000 m 230 kcal 5000 m 450 kcal 10000 m 750 kcal maraton (42195 m) 2500 kcal - patinaj viteza 500 m 45 kcal 1500 m 80 kcal 5000 m 200 kcal 10000 m 400 kcal - mars 5 km 250 kcal 10 km 600 kcal 50 km 2300 kcal Observatie ! Privind enumerarea de mai sus referitoare la consumul caloric dat ca exemplu pentru alergare, reiese un fapt surprinzator : ne-am astepta ca numarul de calorii consumate sa creasca direct proportional cu distanta parcursa. Astfel la 400 m sa se consume 4 x 35 kcal, la 10000 m 100 x 35 kcal, lucru care nu se ntmpla de fapt. Ce se ntmpla ? Organismul are un echilibru extraordinar al tuturor constantelor biologice (homeostazia), iar n momentul n care este fortat printr-un EF intens sa piarda calorii ntr-un timp relativ scurt, el reactioneaza prin cresterea randamentului si eficientei miscarilor, limitnd uneori drastic consumul de energie si conducnd implicit la conservarea a ct mai mult tesut adipos (gras). Aceasta este una din principalele explicatii ale faptului ca unele persoane care doresc sa slabeasca, efectund n acest scop un EF intens si prelungit, nu scad prea mult n greutate si dintr-o data, tocmai datorita acestui mecanism de "crutare" al grasimilor. Din acest motiv, nu sunt putine persoanele care ajung ca dupa cteva zile de "tras intens la fiare" sa constate ca nu si-au redus greutatea semnificativ, sa sufere o importanta deceptie si uneori chiar sa renunte la cura de slabire, daca tot nu se vad rezultatele. Observati nsa ca EF intense, dar de scurta durata, au o eficienta mai mare dect cele prelungite. La o cursa de 3000 m se consuma abia de 6,5 ori mai multa energie exprimata n calorii dect la una de 100 m, cnd ne-am astepta sa se consume, "matematic" calculnd, de 30 de ori mai mult. Merita retinut si faptul ca persoanele supraponderale si cele obeze, consuma o cantitate suplimentara de energie (kcal) daca efectueaza acelasi EF, comparativ cu un sub- sau normoponderal. Pentru fiecare kg de tesut adipos "dat jos", trebuie consumate 7000 kcal ! Aceasta nseamna nsa mai mult de 1 kg.la cntar.