Allplan 2004 Manual Arhitectura

Aceasta documentatie a fost intocmita cu atentie. Nemetschek si autorii programului nu isi asuma nici o responsabilitate fata de cumparatori sau orice alta entitate, in ceea ce priveste responsabilitatile, pierderile sau pagubele produse, direct sau indirect, prin folosirea acestui software, inclusiv dar nu limitat la orice intrerupere a service-ului, pierderi in afaceri, profituri anticipate, sau consecintele pagubelor rezultate din folosirea sau operarea acestui software. Informatiile din acest document pot fi modificate fara un anunt prealabil. Companiile, numele si datele folosite in exemple sunt fictive daca nu este specificat altfel. Nici o parte a acestui document nu poate fi reprodusa sau transmisa prin nici un mijloc electronic sau mecanic, indiferent de motiv, fara permisiunea scrisa expresa din partea Nemetschek. Microsoft, Windows, Windows NT si IntelliMouse sunt marci inregistrate ale Microsoft Corporation. BAMTEC este o marca inregistrata a Hussler, Kempten, Germany. MicroStation este o marca inregistrata a Bentley Systems, Inc. AutoCAD, DXF si 3D Studio MAX sunt marci inregistrate ale Autodesk Inc. San Rafael, CA. Parti ale acestui produs au fost dezvoltate folosind LEADTOOLS. (c) 1991-2000, LEAD Technologies, Inc. Toate drepturile rezervate. Allplan si Allplot sunt marci inregistrate ale Nemetschek AG, Munich. Allfa este o marca inregistrata a Nemetschek CREM Solutions GmbH, Munich. Toate celelalte marci (inregistrate) sunt proprietatea respectivelor companii. Martie, 2004 Nemetschek Technology GmbH, Munich. Toate drepturile rezervate.

Document No. 04eng01m02-2-PSHG0204

Manual

Cuprins

Cuprins
Bun venit ........................................................................................ 1
Introducere..........................................................................................................2 Surse de informatii ...........................................................................................3 Scolarizare si suport in elaborarea proiectelor.........................................5

Instalare.......................................................................................... 7
Documentatia de instalare a programului.................................................7 Cerinte ..................................................................................................................8 Inaintea instalarii.............................................................................................10 Instalare pe un post de lucru independent..............................................12 Prima instalare in retea .................................................................................14

Capitolul 1: Notiuni de baza....................................................15

Suprafata de lucru ..........................................................................................16 Navigarea in program Module.................................................................24 Lucrul cu proiecte, desene si layere ...........................................................26 Utilizarea mouse-ului.....................................................................................27 Controlul afisajului pe ecran........................................................................30 Ordinea de afisare ...........................................................................................32 Activarea si dezactivarea functiilor ...........................................................36 Asistent...............................................................................................................37 Corectarea erorilor..........................................................................................38 Salvarea documentelor..................................................................................39 Definirea grosimii creionului, tipului de linie si a culorii ....................40 Modificarea grosimii creionului, tipului de linie si a culorii .............41 Utilizarea Clipboard-ului...............................................................................42

II

Cuprins

Allplan 2004

Utilizarea obiectelor OLE .............................................................................. 45 Utilizarea XRef-urilor..................................................................................... 48 Selectarea elementelor, Vedere generala................................................. 50 Lucrul cu Extindere introducere punct..................................................... 51 Desen de precizie ............................................................................................ 61 Aplicarea hasurii, motivului si umpluturii ............................................... 73 Hasura si scara de referinta ......................................................................... 75 Motivul si scara de referinta........................................................................ 78 Lucrul eficient utilizand librarii, favorite si stiluri ................................ 81

Capitolul 2: Primii pasi ............................................................. 90

Setari initiale pentru exercitiile 1 si 2 ...................................................... 91 Exercitiul 1: Cartus ......................................................................................... 99 Exercitiul 2: Detaliu balustrada ................................................................123 Cotarea balustradei ......................................................................................148 Probleme..........................................................................................................155

Capitolul 3: Organizarea proiectului...................................157

Administrarea datelor folosind ProiectPilot .........................................158 Utilizarea Layere-lor.....................................................................................165 Crearea proiectului.......................................................................................173 Crearea mapelor ............................................................................................175 Sugestii pentru organizarea proiectului ................................................178 Configurarea layere-lor...............................................................................179

Manual

Cuprins

III

Unit 4: Proiectul cladirii ........................................................ 185

Exercitiul 3: Parterul.................................................................................... 186 Setarile............................................................................................................. 187 Peretii............................................................................................................... 191 Proiectie si tehnica ferestrelor ................................................................. 226 Reteaua de axe.............................................................................................. 228 Stalpii ............................................................................................................... 235 Deschideri ....................................................................................................... 239 Horn.................................................................................................................. 258 Verificarea desenului................................................................................... 260 Completarea desenului ............................................................................... 261 Cotare si etichetare...................................................................................... 266 Conturul scarii............................................................................................... 273 Planseu ............................................................................................................ 274 Exercitiul 4: Etajul ........................................................................................ 286 Exercitiul 5: Subsolul................................................................................... 310

Capitolul 5: Planuri de referinta ......................................... 312

Lucrul cu planurile de referinta ............................................................... 313 Exercitiul 6: Acoperis................................................................................... 317 Exercitiul 7: Planuri libere ......................................................................... 337

Capitolul 6: Scari ..................................................................... 343

Exercitiul 8: Scara cu podest la jumatate ............................................. 346

Capitolul 7: Macro .................................................................. 358

Exerctiul 9: Modelare macro..................................................................... 360

IV

Cuprins

Allplan 2004

Capitolul 8: Vederi si sectiuni...............................................367

Exerctiul 10: Sectiuni...................................................................................368 Exerctiul 11: Fatade......................................................................................376

Capitolul 9: Calcul cantitati ..................................................377

Exercitiul 12: Camere, finisaje si suprafete locuibile..........................378 Exercitiul 13: Extras de materiale ............................................................398

Capitolul 10: Plotarea planurilor .........................................407

Cerinte pentru plotare.................................................................................408 Exerctiul 14: Cartuse proprii......................................................................410

Capitolul 11: Prezentare.........................................................426

Modulul Vizualizare......................................................................................427 Pregatiri preliminare ....................................................................................432 Exercitiul 15: Animatie cu intregul model al cladirii .........................434 Exercitiul 16: Definire lumini si suprafete.............................................437 Exercitiul 17: Render....................................................................................443 Exerctiul 18: Inregistrarea unui film, traseul camerei, Film AVI .....445

Anexa ..........................................................................................451
Functii - Vedere generala ...........................................................................451

Manual

Cuprins

Manual

Introducere

Introducere
Bine ati venit in lumea inteligenta a programului Allplan 2004, solutia cea mai adecvata pentru proiectarea in domeniul constructiilor. Acest manual va ofera o descriere a tuturor functiilor de baza din modulele principale ale programului Allplan 2004. Veti descoperi ca in timpul cel mai scurt veti putea folosi eficient Allplan 2004. Acest capitol contine urmatoarele: O imagine de ansamblu a continutului acestui manual Documentatie pentru Allplan 2004 Ajutor suplimentar in utilizarea Allplan 2004 Cui sa va adresati pentru scolarizare si suport in elaborarea proiectelor

Introducere

Allplan 2004

Informatii despre manual

Acest manual consta in trei sectiuni: Documentatie cu privire la instalarea Allplan 2004. Introducere in conceptele de baza. Un tutorial care va va fi ghid prin fazele importante ale procesului de proiectare, de la schita 2D pana la desenarea 3D a unei case. Acest tutorial contine exercitii structurate in 11 lectii. Deoarece tutorialul nu contine informatii detaliate cu privire la toate instrumentele programului, va recomandam si utilizarea Ajutorului direct (F1). Informatiile din acest manual sunt disponibile pe Internet. Mai multe informatii puteti gasi la sfarsitul capitolului 3, Organizarea proiectului. In elaborarea acestui manual s-a plecat de la premiza ca fiecare utilizator este familiarizat cu anumite cunostinte si modul de operare Microsoft-Windows. Urmarind indicatiile prezentate in continuare atat utilizatorii experimentati de CAD precum si noii veniti in acest domeniu vor obtine cunostinte solide ce le vor permite utilizarea la intreaga capacitate a progamului Allplan 2004.

Manual

Introducere

Surse de informatii
Documentatia pentru Allplan 2004 consta in urmatoarele:
Ajutorul direct este principala sursa de informatii la care puteti apela in timp ce lucrati cu Allplan 2004. Puteti obtine informatii despre functii apasand pe tasta F1, sau puteti sa activati Ajutor din bara de instrumente Standard si sa indicati butonul corespunzator functiei. Acest manual consta in trei parti. Prima parte va arata cum sa instalati Allplan 2004. A doua parte va ofera o privire de ansamblu asupra conceptelor si termenilor cat si asupra modului de introducere a datelor in Allplan 2004. A treia parte contine un tutorial. Materialul Noutati in Allplan 2004 ofera informatii cu privire la noutatile in ultima versiune.

Introducere

Allplan 2004

Ajutor suplimentar
Sugestii pentru utilizare eficienta Meniul Ajutor contine Sfaturi pentru utilizare efectiva. Forum Adresa: www.allplanforum.com FAQs pe Internet Cateva din cele mai frecvente intrebari sunt disponibile pe Internet la urmatoarea adresa: http://www.nemetschek.ro Sugestii cu privire la Ajutor Sugestiile sau intrebarile dumneavoastra cu privire la Ajutor sunt binevenite; trimiteti e-mail la: nemro@fx.ro.

Manual

Introducere

Scolarizare si suport in elaborarea proiectelor

Procesul de scolarizare, prin structura si cantitatea de informatii ce sunt transmise, are o influenta deosebita asupra modului in care ulterior va desfasurati activitatea, inclusiv asupra modului de exploatare a programului. O introducere profesionala in programele achizitionate precum si seminariile pentru utilizatori avansati pot sa reduca cu pana la 35% timpul de invatare. Seminariile sunt destinate acelor utilizatori care vor sasi imbunatateasca cunostintele referitoare la program. Scolarizari cu caracter individual sunt cele mai eficiente deoarece sunt orientate in functie de specificul fiecarei activitati. Cursuri intensive cu durata o zi sunt destinate sefilor de birou si abordeaza tematica intr-un mod compact si condensat. Pentru informatii mai detaliate despre programul de scolarizare contactati-ne:
Telefon: 021-253.25.80 Fax: 021-253.25.81

Introducere

Allplan 2004

Sugestii Permanent ne straduim sa imbunatatim calitatea generala a documentatiei. Comentariile si propunerile dumneavoastra sunt importante pentru noi si de aceea ne bucuram sa primim sugestii despre acest manual. Va rugam sa nu ezitati sa ne contactati pentru a va exprima punctul de vedere cu privire la acest manual practic. Ca punct de contact va oferim urmatoarea adresa:
NEMETSCHEK Romania Sales & Support SA Bucuresti, Str. Iancu Capitanu nr. 27, sector 2 Tel: 021- 253 25 80 Fax: 021- 253 25 81

E-mail: nemro@fx.ro

Manual

Instalare

Instalare
Documentatie referitoare la instalare
Documentatie referitoare la instalarea Allplan 2004 poate fi gasita in urmatoarele materiale: In manual este descrisa procedura de instalare pe un post de lucru independent si in retea. Pe CD-ul Allplan 2004 veti gasi fisierul install.hlp cu informatii referitoare la instalarea programului. Va recomandam sa cititi continutul acestui fisier inainte de instalare.

Instalare

Allplan 2004

Cerinte
Cerinte Hardware Lista urmatoare contine configuratia minima pentru rularea Allplan 2004. Informatii detaliate despre configuratia hardware pentru fiecare produs pot fi gasite pe Internet la adresa www.nemetschek.ro Cerinte minime INTEL Pentium III sau compatibil 128 MB RAM (fara posibilitatea activarii display list) 1 GB spatiu liber pe hard disk +400 MB pe partitia de sistem CD-ROM (pentru instalare) 1 port paralel sau USB pentru hardlock Placa video, rezolutie1024 x 768, 32 MB Monitor 19-inch 1024 x 768 Placa retea (pentru functionarea in retea) Mouse cu 3 butoane Floppy disk, conexiune la Internet sau email (pentru licenta) Cerinte Software Allplan 2004 ruleaza pe urmatoarele sisteme de operare: - Windows XP Professional / Home, Service Pack 1 - Windows 2000, Service Pack 4 - Windows NT 4.0, Service Pack 6a - Windows 2003 Server - Novell Versions 5 / 6 ca server de date
Important: Verificati intreaga retea: pe toate statiile de lucru trebuie sa fie instalat unul din sistemele de operare mentionate mai sus. Note:
-

Va recomandam Windows XP Professional sau Windows 2004. Alte sisteme de operare cum ar fi Samba, Linux, HP-UX sau MacIntosh nu au fost

Manual

Instalare

testate de noi, prin urmare nu va recomandam sa rulati Allplan 2004 pe aceste sisteme. - Nu puteti instala programul pe baza unui server terminal (sau client Citrix). Este necesara instalarea Internet Explorer 6.0. Cerinte ulterioare Urmariti indicatiile urmatoare daca ati instalat un sistem de operare nou (de ex. Windows XP). Sistemul de operare trebuie sa fie deja instalat si sa functioneze. Cerintele hardware si software mentionate mai sus se aplica si in cazul calculatoarelor ce servesc drept server de date pentru instalarea Allplan 2004. Toate perifericele trebuie sa fie conectate si configurate corect. Cand instalati doua sau mai multe posturi de lucru Allplan 2004 in retea, asigurati-va ca sistemele de operare ale acestora sunt conectate corect in retea. Cand instalati in retea, trebuie sa faceti upgrade la versiunea Allplan 2004 pe toate calculatoarele pentru a putea continua lucrul. Important: - Allplan 2004 poate fi instalat pe un post de lucru doar daca aveti fisierul de licenta corespunzator. - Nu puteti folosi mai multe versiuni de Allplan cu o baza de date comuna!

10

Instalare

Allplan 2004

Inainte de instalare
Structura de date
Datele instalate de Allplan 2004 se impart in trei categorii: Fisiere comune: componente ale programelor Nemetschek care sunt utilizate de Allplan 2004. Aceste fisiere comune sunt instalate pe aceeasi partitie cu sistemul de operare (partitia de sistem). Din aceasta cauza partitia de sistem trebuie sa aiba spatiu liber de minimum 400 MB pe hard disk. Directorul in care se instaleaza aceste fisiere nu poate fi specificat explicit in timpul procesului de instalare. Daca fisierele de sistem sunt suprascrise de fisiere noi in timpul procesului de instalare, fisierele originale sunt salvate intr-un director denumit Backup_No, pentru a asigura conditiile initiale in cazul in care doriti sa dezinstalati programul. De aceea, aceste fisiere de siguranta nu trebuie sa fie sterse. Fisierele de program: acestea sunt intotdeauna instalate local pe fiecare post de lucru. Fisiere de date: de exemplu standardul biroului si proiectele. Inainte de instalare trebuie sa va decideti asupra directorului in care doriti sa instalati programul deoarece nu acesta poate fi schimbat ulterior doar prin dezinstalare si re-instalarea programului. Va recomandam sa selectati doua directoare separate pentru fisierele de date si fisierele de program. Fisiere de date la instalarea in retea Cand instalati in retea, directorul pentru fisierele de date sau partitia pe care se afla fisierele de date centrale trebuie setat (shared) astfel incat sa poata fi accesat de pe toate posturile de lucru pe care va fi instalat Allplan 2004. Acest lucru se aplica si in cazul instalarii cu optiunea Workgroup Manager, cand fisierul de date este instalat

Manual

Instalare

11

local. Si in acest caz, directorul cu fisiere de date va trebui se fie setat astfel incat sa poata fi accesat prin retea (shared). Exemplu: Doriti sa utilizati directorul Allplan ca director pentru fisierele de date.

Directorul Allplan este setat pentru accesul in retea (shared). Daca instalati cu optiunea workgroup manager, nu puteti utiliza acest director ca director central de date deoarece nu se afla sub un director shared.

Directorul Proiecte este setat pentru accesul in retea (shared) . Instalarea cu Workgroup Manager este posibila deoarece directorul Allplan este shared. Nota: Informatii detaliate despre modul in care se realizeaza setarea accesului prin retea la un director sau o partitie de pe alt calculator sunt furnizate in Help-ul online al sistemului de operare pe care il utilizati.

12

Instalare

Allplan 2004

Instalarea pe un Post de Lucru Independent

Datorita aplicatiei de instalare a Allplan 2004 instalarea programului este foarte facila si rapida. Pentru a instala Allplan 2004 pe un post de lucru independent
Inainte de instalare, cititi urmatoarele:

Cerinte pentru instalarea si rularea Allplan FT Structura de date

1 Inchideti orice aplicatie care ruleaza, inchideti calculatorul. 2 Introduceti hardlock-ul in portul paralel. Daca utilizati mai multe programe care necesita prezenta unui hardlock, aveti grija ca hardlock-ul Allplan FT sa fie primul in port, urmat apoi de hardlock-urile celorlalte programe. 3 Porniti toate perifericele. 4 Porniti calculatorul. 5 Intrati ca Administrator pe calculatorul respectiv sau ca un Utilizator cu drepturi de Administrator. 6 Introduceti CD-ul Allplan 2004 in unitatea CD-ROM. Instalarea ar trebui sa se lanseze automat. Daca acest lucru nu se intampla, faceti click pe butonul Start, selectati Run si introduceti litera corespunzatoare unitatii CD-ROM, urmata de calea in care se gaseste programul de instalare si cuvantul setup. De exemplu, introduceti e:\setup. 7 Selectati limba pentru procedura de instalare si apasati OK pentru confirmare. Presupunem ca pentru procedura de instalare ati ales limba Engleza. 8 Apasati Next pentru confirmarea ferestrei Welcome.

Manual

Instalare

13

9 Termenii licentei software sunt afisati in caseta de dialog Software License Agreement. Daca sunteti de acord cu termenii licentei, apasati Yes. 1 Introduceti numele dumneavoastra si numele firmei in caseta de dialog User Information. Apoi apasati Next. 2 In caseta de dialog Installation Option selectati optiunea First-time installation (daca nu exista instalata o versiune anterioara de Allplan). Apoi faceti click pe Next. 12 In caseta de dialog Select License Information selectati unitatea cu fisierele de licenta. Apoi apasati Next. 3 In caseta de dialog Setup Type selectati tipul dorit. Apoi apasati Next. Typical: Programul va fi instalat cu optiunile comune. Aceasta este optiunea recomandata. Compact: Programul va fi instalat cu optiunile minime. Custom: Puteti alege fisierele pe care doriti sa le instalati. Implicit, toate componentele sunt selectate. In caseta de dialog Select Components, dezactivati componentele pe care nu doriti sa le instalati. 14 Selectati partitia unde doriti sa instalati programul si fisierele. Program folder: Acesta este directorul unde se va instala Allplan FT. Central file storage folder: Acesta este directorul unde se vor instala fisierele de date (ex., proiectele, standardul de birou). 4 In caseta de dialog Select Program Folder specificati directorul unde se vor instala simbolurile si programul Allplan FT. 16 Verificati setarile care apar in caseta de dialog Start Copying. Daca acestea sunt ceea ce ati dorit, faceti click pe Next pentru a porni instalarea programului. 17 In unele cazuri sistemul va va cere sa reporniti calculatorul dupa ce instalarea s-a terminat. Dupa ce sistemul a repornit, intrati cu acelasi utilizator cu care ati facut instalarea (Administrator sau ca utilizator cu drepturi de Administrator).

14

Instalare

Allplan 2004

18 Daca nu este deja instalat pe calculatorul dumneavoastra, programul Microsoft Data Access va fi instalat dupa terminarea instalarii Allplan 2004. Este esential ca acest program sa fie instalat pe calculatorul dumneavoastra. Aceasta asigura functionarea optima a programului Allplan 2004.

Prima Instalare in Retea

Inainte de a instala programul, cititi fisierul Helpfiles\English\install.hlp de pe CD-ul Allplan FT si capitolul Cerinte pentru rularea Allplan 2004. Directorul pentru fisierele de date sau partitia unde este localizat acesta trebuie sa fie setat astfel incat sa poata fi accesat prin retea (shared) de toate posturile de lucru pe care Allplan 2004 va fi instalat. Acest lucru este valabil si in cazul instalarii cu Workgroup Manager, atunci cand directorul fisierelor de date este localizat pe postul de lucru unde va fi instalat. In acest caz directorul fisierelor de date va fi plasat, de asemenea, intr-un director ce poate fi accesat prin retea (shared). Selectati acelasi director pentru toate posturile de lucru. Acest director va servi pentru stocarea fisierelor comune si va asigura accesul la date pentru toate posturile de lucru. Daca folositi optiunea Workgroup Manager, programul trebuie instalat cu aceasta optiune pe toate posturile de lucru din retea. Nu este posibila existenta simultana a unor posturi de lucru cu Workgroup Manager instalat si a unora fara. Pentru a instala in retea
1 Instalati Allplan 2004 pe toate posturile de lucru cum a fost descris in Instalarea pe un Post de Lucru Independent. 2 Verificati daca Allplan 2004 porneste corect pe toate posturile de lucru.

Manual

Notiuni de baza

15

Capitolul 1: Notiuni de baza

Acest capitol va ofera informatii referitoare la navigarea in Allplan si la structura programului. Acest capitol trateaza urmatoarele aspecte: Interfata utilizator Structura de module in Allplan 2004 Lucrul cu proiecte, desene si layere Functiile pe butoanele mouse-ului Activare si dezactivare functii Utilizare Asistent Folosirea meniului contextual Corectarea erorilor Salvarea documentelor Definirea si modificarea proprietatilor de format Utilizare Clipboard Obiecte OLE si XRef Selectarea elementelor Extindere introducere punct Desen de precizie Introducere polilinii si suprafete Introducere hasuri, motive, umpluturi Lucrul eficient utilizand biblioteci si stiluri Utilizare macro

16

Notiuni de baza

Allplan 2004

Interfata utilizator
Bara titlu Bara de titlu a aplicatiei Allplan afiseaza proiectul curent, mapa si desenul. Bara meniu Toate functiile din barele de instrumente pot fi activate prin meniuri.

Functiuni de baza Bara contine functii de baza din modulul general si functiile specifice modulului selectat. Functiile sunt organizate pe flyouturi.

Asistent punct Aceasta bara include functii care va ajuta la introducerea punctelor. Functiile se activeaza cand va pregatiti sa introduceti un punct de exemplu, dupa activarea functiei Linie. Asistent Punct nu este disponibil daca ati activat Extindere introducere punct.

Bara configuratie Aceasta bara contine functiile cele mai importante din Arhitectura, Inginerie, Peisagistica sau Urbanism (in functie de configuratia selectata.

Bara Asistent Filtru Aici gasiti functii care faciliteaza procesul de selectie a elementelor. Functiile se activeaza cand este nevoie sa selectati elemente dupa ce activati functia Stergere, de exemplu.

Functii in bara Fereastra Acestea va ajuta sa controlati afisarea pe ecran.

Bara de statut Aici gasiti informatii despre desenul curent de exemplu scara de referinta si unitatea de masura.

Manual

Notiuni de baza

17

Bare de instrumente
Barele de instrumente contin butoane prin care activati diferite functii. Cand pozitionati cursorul deasupra unui buton se afiseaza un ToolTip cu o descriere scurta a functiei.

Barele de instrumente pot fi pozitionate pe marginea suprafetei de lucru (setarea standard) sau in mod liber pe ecran. Pentru a schimba pozitia unei bare de instrumente, pozitionati cursorul deasupra partii de sus a barei, tineti apasat butonul stang al mouse-ului si trageti bara in spatiul de lucru. Cu optiunea Fixare bare de instrumente din meniul Vedere puteti fixa barele de instrumente pentru a preveni mutarea accidentala a acestora. Bara Functiuni de baza
flyout Constructii 2D flyout Text flyout Linii cota flyout Plotare flyout Prelucrare Navigator CAD flyout Creare flyout Creare II flyout Modificare Specifice modulului selectat

Jumatatea de sus a acestei bare de instrumente cuprinde toate functiile uzuale, care vor fi utilizate in permanenta de exemplu, functii de desenare 2D, text, cotare si prelucrare. Aceste functii sunt intotdeauna disponibile in aceasta forma indiferent de modulul selectat.

18

Notiuni de baza

Allplan 2004

Jumatatea de jos cuprinde functia pentru accesarea Navigatorului CAD si functii specifice modulului in flyouturile Creare, Creare II si Modificare. Continutul acestor flyout-uri se modifica in conformitate cu modulul selectat (de exemplu, imaginea arata continutul acestor flyout-uri avand selectat modulul de Constructii 2D). Nota: Un icon gol este afisat atunci cand flyout-urile Creare II or Modificare pentru modulul selectat nu contin nici o functie. Barele Configuratie Configuratia Arhitectura
flyout flyout flyout flyout flyout flyout flyout Acoperisuri si planuri Pereti, plansee, elem. constructie Deschideri Camere Constructii scari Structuri de acoperis Modificare 3D

Configuratia Inginerie
flyout Model flyout Armare FF flyout Armare bare flyout Armare plase flyout BAMTEC flyout Reprezentare flyout Modificare flyout Extras si liste

Manual

Notiuni de baza

19

Allplan 2004 ofera diverse configuratii standard. Accesul la cele mai importante functii pentru specialitati specifice este oferit in fiecare dintre aceste configuratii. Pentru a selecta o configuratie standard, fati click pe meniul Vedere, pozitionati cursorul pe Configuratie standard si selectati o configuratie. Vor fi afisate barele de instrumente corespunzatoare configuratiei selectate. Bara Asistent Punct Bara de instrumente Asistent punct contine functii pe care le puteti utiliza in procesul de introducere a punctelor. Functiile din aceasta bara de instrumente sunt disponibile doar dupa activarea unei functii care necesita introducerea unui punct, de exemplu cand desenati o linie.
Punct global Punct delta Punct delta Punct delta Punct prin unghi/lungime Punct de referinta Punct de impartire Punct de intersectie Punct de mijloc Sector de cerc Punct pe perpendiculara Creare automata geometrie Definitii punct simbol Optiuni introducere punct Functiuni suma

Nota: Bara de instrumente Asistent punct este disponibila doar daca optiunea Extindere introducere punct este dezactivata. Daca Extindere introducere punct este activa, Asistent punct este disponibil in meniul contextual sau in functie de instrumentul selectat afisat in randul de dialog.

20

Notiuni de baza

Allplan 2004

Bara Asistent filtru Bara de instrumente Asistent filtru cuprinde functii pe care le puteti utiliza pentru a selecta elemente. Functiile din aceasta bara de instrumente devin active cand este nevoie sa selectati elemente dupa selectarea unei functii de modificare sau la stergerea elementelor, de exemplu.
Preluare Filtru dupa format Filtru dupa element Filtru dupa elemente de arhitectura Filtru inginerie Diverse functii de selectie Fereastra selectie Functiuni Suma

Bara de Instrumente dinamice Bara de instrumente dinamice apare atunci cand o functie ofera mai multe posibilitati de realizare. Mai jos gasiti bara de Instrumente dinamice pentru functia Linie. Dupa selectarea functiei, puteti alege una din optiunile de introducere disponibile in bara de Instrumente dinamice. sau Functiile din bara de instrumente dinamice pot fi afisate separat, ca o bara variabila, sau in dreapta jos in bara de stare sau in linia de dialog. Din meniul Vedere Instrumente Instrumente dinamice, puteti alege una din reprezentari.

Manual

Notiuni de baza

21

Flyout-uri Icon-urile cu un triunghi negru in partea dreapta jos contin flyout-uri. Flyout-urile contin functii inrudite.

Pentru a desfasura un flyout, faceti click pe un icon cu triunghi negru si tineti apasat butonul mouse-ului. Pentru a selecta o functie tineti apasat butonul mouse-ului si pozitionati cursorul pe functia dorita. Apoi eliberati butonul mouse-ului. Nota: Cand se inchide flyout-ul, este afisat icon-ul pentru ultima functie activata.

22

Notiuni de baza

Allplan 2004

Meniul contextual
Meniul contextual este afisat in pozitia in care se afla cursorul cand faceti click-dreapta pe un element sau in spatiul de lucru. Daca faceti click-dreapta pe un element, sunt afisate functiile de prelucrare specifice elementului selectat. Daca faceti dublu-click dreapta pe un element se activeaza functia cu care a fost creat elementul si sunt preluate si setarile elementului respectiv. Daca faceti click-dreapta in spatiul de lucru, sunt afisate functiile pe care se utilizeaza cel mai frecvent. Puteti accesa Prelucrare plan sau sa treceti in alt modul.

Meniul Contextual care apare facand click dreapta pe suprafata de lucru

Meniu contextual pentru perete

Manual

Notiuni de baza

23

Linia de dialog
Linia de dialog se afla in partea de jos a suprafetei de lucru si aici se introduc valorilor solicitate de program. Optiunile alternative de introducere a datelor sunt separate prin bara inclinata. Dupa fiecare valoare introdusa confirmati apasand tasta ENTER. Nota: Puteti face calcule in linia de dialog si puteti transfera rezultate obtinute cu Functiuni masurare si Calculator. Puteti folosi combinatiile de taste CTRL+C si CTRL+V pentru a copia/introduce text in/din linia de dialog.

Daca optiunea Extindere introducere punct este activa, linia de dialog include functii din Asistent punct:

Bara statut
Bara statut este pozitionata sub linia de dialog. Aici sunt afisate informatii referitoare la desenul curent - de exemplu scara de referinta si unitatea de masura. Puteti modifica aceste valori dand click pe ele.

Nota: Daca ati activat optiunea Instrumente dinamice in bara de statut (din Vedere Instrumente), functiile din bara de Instrumente dinamice sunt afisate in partea dreapta a barei de statut.

24

Notiuni de baza

Allplan 2004

Orientarea in program Modulele

Allplan 2004 este structurat pe module. Fiecare modul contine functiile pentru o disciplina specifica. Cele mai importante functii sunt intotdeauna disponibile in barele Functiuni de baza, Configuratie si in meniuri. Astfel accesul la functiile cel mai frecvent utilizate este oferit fara a fi nevoie sa terceti in alt modul. Modulele sunt structurate pe grupe: Modulul general, Module aditionale, etc. Pentru a trece dintr-un modul in altul utilizati una din urmatoarele optiuni: Faceti click dreapta in spatiul de lucru si selectati modulul dorit din Schimbare modul in meniul contextual.
Sugestie: Daca ati activat optiunea Schimbare automata a modulului la creare elemente de acelasi tip din Optiuni generale, Speciale, sistemul va trece automat la modulul corespunzator cand creati elemente utilizand meniul contextual.

Folositi Instrumente Configurare pentru a insera icon-uri din categoria Schimbare modul intr-o bara de instrumente sau pentru a defini scurtaturi. Astfel puteti trece rapid dintr-un modul in altul. Selectati un modul din Navigator CAD. Aici puteti vedea clar structura de module.

Nota: Nu puteti utiliza Navigatorul CAD pentru a accesa modulul Paginare desene, plotare. Folositi functia Prelucrare plan.

Manual

Notiuni de baza

25

Lucrul cu proiecte, desene si layere

Proiectul este o unitate organizationala. Un proiect nou este creat pentru fiecare proiect de cladire pe care il incepeti. Din punct de vedere tehnic, un proiect este un director; metaforic vorbind, este un sertar care contine desenele. Un "proiect privat" nedenumit pentru exersare si testare este disponibil pentru fiecare utilizator. Mapele constituie o unitate in interiorul proiectului. O mapa poate contine 128 desene. Puteti atribui orice desen unei mape. Pot fi create pana la 1,000 de mape per proiect. Mapa poate fi pozitionata in planul de plotare pentru a fi tiparita printr-o singura comanda. Desenarea propriu-zisa si procesul de creare se fac in cadrul desenelor. Acestea sunt echivalentul foilor de calc utilizate in proiectarea traditionala. Desenele formeaza structura proiectelor. In termeni IT, un desen este un fisier stocat pe hard disk. Puteti afisa si prelucra pana la 40 de desene in acelasi timp cu alte cuvinte, puteti avea mai multe desene deschise simultan. Proiectul poate contine pana la 6000 de desene. Daca lucrati fara layere, elementele cladirii (pereti, scari, cotare etc.) sunt trasate pe desene si suprapuse ca foile de calc. Layer-ele ofera un mod aditional de structurare in interiorul desenelor. Acestea se aplica tuturor desenelor dintr-un proiect. Elementelor de desen le pot fi atribuite automat layerele corespunzatoare. Layer-ele pot fi setate astfel incat sa nu fie vizibile. Planul este unitatea pe care o trimiteti la imprimanta sau ploter. In general, planul (aranjarea desenelor) se face dupa terminarea desenului. Fiecare proiect poate contine 3,000 de planuri.

26

Notiuni de baza

Allplan 2004

Utilizarea Mouse-ului
Cele trei butoane ale mouse-ului sunt asociate cu functii care se modifica in functie de cerintele curente din Allplan. Exista trei stari diferite: Nici o functie nu este activa. O functie de desenare este activa (de ex. Linie). O functie de prelucrare este activa (de ex. Stergere). Nota: Informatiile din tabel sunt valabile pentru un mouse cu 3 butoane. Daca folositi un mouse cu 2 butoane, puteti simula butonul din mijloc apasand simultan tasta CTRL si butonul stang al mouse-ului. Nota: In Optiuni generale Definitii, puteti modifica utilitatea butonului din mijloc al mouse-ului

Daca in urmatoarele tabele functiunile mouse-ului depind de aceasta setare, numarul respectivei functii este afisat intre paranteze: 1: Daca ati activat optiunea Clasic tasta din mijloc pentru functii liniare si margini activare. 2: Daca ati activat optiunea Conform Windows tasta mijloc mouse pentru functii de ecran.

Manual

Notiuni de baza

27

Tabel 1: nici o functie nu este activa

Buton Mouse
Stang

Metoda
Click pe element Dublu-click pe element CTRL + dublu-click pe element

Rezultat
Selecteaza elementul cu indicatoare. Afiseaza proprietatile elementului. Afiseaza proprietatile de format ale elementului.

Tineti apasat si deplasati Toate elementele cuprinse in fereastra de selectie au indicatoare. Daca mouse-ul apasati si tasta SHIFT, si elementele intersectate de dreptunghi sunt selectate. Dublu-click in spatiul de Deschide fereastra de dialog Selectie mape si desene lucru CTRL + dublu-click in Deschide fereastra de dialog Layer. spatiul de lucru
Mijloc

Dublu-click CTRL + dublu-click Tineti apasat si deplasati mouse-ul (2)

Regenereaza tot ecranul. Regenereaza doar sectiunea vizibila pe ecran. Muta vederea. Sageata de langa cursor arata directia de miscare. Cu cat este pozitionat mai departe cursorul de ancora, cu atat se face miscarea mai rapid..

SHIFT + click si Muta vederea. deplasare mouse CTRL + click si deplasare Mareste imaginea. mouse ALT + click si deplasare Mareste/micsoreaza in functie de directia in care miscati cursorul. mouse
Drept

Click pe un element Click in spatiul de lucru Dublu-click pe un element

Afiseaza meniul contextual pentru elementul respectiv. Meniul contine functii generale si functii de prelucrare specifice elementului in cauza. Afiseaza meniul contextual general. Activeaza functia cu care a fost creat elementul si preia toate setarile cu care a fost creat.

Dublu-click in spatiul de Deschide fereastra de dialog Layer. lucru

28

Notiuni de baza

Allplan 2004

Tabel 2: o functie de desenare este activa (ex. pentru desenarea unei linii)
Buton mouse
Stang

Metoda
Click in spatiul de lucru sau pe element CTRL + click

Rezultat
Pozitioneaza sau cauta puncte in spatiul de lucru. Aliniaza punctele cu cele existente

Mijloc

Click in spatiul de lucru (1) Dublu-click (2)

Aliniaza punctele cu cele existente. (snap liniar). Regenereaza ecranul

Click si deplasare mouse Muta vederea. Sageata de langa cursor arata directia de miscare. Cu cat (2) este pozitionat mai departe cursorul de ancora, cu atat se face miscarea mai rapid. SHIFT + click si Muta vederea. deplasare mouse CTRL + click si deplasare Mareste imaginea. mouse ALT + click si deplasare Mareste/micsoreaza vederea in functie de directia in care miscati cursorul. mouse Drept Click in spatiul de lucru Deschide si inchide functia Suma. Sau Desfasoara meniul Asistent punct (daca ati activat Extindere introducere punct in Extras). Confirma introduceri cand este cerut in linia de dialog: <confirmare>. Paraseste functia (= tasta ESC).

Click pe o bara de instrumente

Manual

Notiuni de baza

29

Tabel 3: o functie de modificare este activa (de ex. pentru stergere)

Buton mouse
Stang

Metoda
Click pe element Click si deplasare mouse

Rezultat
Selecteaza elementul sau executa functia selectata asupra elementului. Selecteaza elementele intr-o zona dreptunghiulara.

Mijloc

1. Click + apoi click din nou in spatiul de lucru Dublu-click (2) Click si deplasare mouse (2) SHIFT + click si deplasare mouse CTRL + click si deplasare mouse Click in spatiul de lucru Click pe o bara de instrumente

Selecteaza elementele intr-o zona dreptunghiulara. Regenereaza tot ecranul. Muta vederea. Sageata de langa cursor arata directia de miscare. Muta vederea. Mareste imaginea. Deschide/inchide functia Suma. Confirma introduceri cand este cerut in linia de dialog: <confirmare>. Iese din functie (= tasta ESC).

Drept

Mijloc-stang

Selecteaza un segment. Click pe element cu butonul din mijloc si apoi cu butonul stang al mouse-ului

Mijloc-drept

Click pe element cu butonul din mijloc si apoi cu butonul drept al mouse-ului Click in spatiul de lucru cu butonul din mijloc si apoi cu butonul drept al mouse-ului

Selecteaza elemente cu aceeasi grosime de linie sau acelasi tip de linie (conform setarii din Optiuni generale-Definitii). Deschide o zona de selectie. Folositi butonul stang al mouse-ului pentru a incadra elementele dorite in zona de selectie.

30

Notiuni de baza

Allplan 2004

Controlul afisajului pe ecran

Icon-urile din bara de instrumente Fereastra (sub spatiul de lucru) va ajuta sa controlati afisarea elementelor pe ecran. Aceste functii sunt disponibile chiar daca alta functie este activa. Daca lucrati in mai multe ferestre, aceste icon-uri sunt disponibile in partea de jos a fiecarei ferestre. Icon Nume Regenerare tot ecranul Definire zona imagine Mutare ecran Utilizare
Regenereaza tot ecranul. Mareste o zona de ecran. Cand sunt mai multe ferestre deschise, zona este afisata in fereastra de unde ati activat functia. Zona poate fi definita in oricare din ferestre. Permite deplasarea unei sectiuni de imagine de-a lungul unei directii, ce este determinat prin introducerea a doua puncte. Sfat: Deplasarea sectiunii de ecran se poate realiza in mod dinamic si cu ajutorul tastei din mijloc al mouse-ului sau prin intermediul tastelor sageata. Regenereaza sectiunea afisata pe ecran. Permite micsorarea progresiva a imaginii (scara ecranului va fi dublata). Permite o marire progresiva a imaginii (scara ecranului va fi divizata la jumatate.) Se poate alege intre vederea plan sau orice alta vedere sau izometrie standard.

Regenerare ecran Micsorare ecran Marire ecran Flyout Vederi standard Proiectie libera Mod navigare Vedere precedenta Vedere urmatoare

Permite activarea campului de dialog Proiectie libera in care vor fi setate si respectiv salvate proiectiile libere. In fereastra normala: obtineti o perspectiva. Se poate naviga ca si in fereastra de animatie. In fereastra de animatie: daca este dezactivat, puteti desena ca si in ferestrele normale. Restabileste vederea anterioara. Afiseaza urmatoarea vedere.

Manual

Notiuni de baza

31

Icon

Nume Salvare, incarcare vedere Scara ecran Fereastra permanent in plan apropiat Calcul ascundere Reprezentare sectiune Copiere continut fereastra in Clipboard

Utilizare
Salveaza sau acceseaza o vedere. Astfel puteti salva sectiuni de imagine utilizate mai frecvent. Aici se seteaza scara ecranului. Permite afisarea ferestrei in planul apropiat.

Permite activarea / dezactivarea prezentarii imaginii ecranului cu linii ascunse. Desenele vor fi prezentate cu linii ascunse dupa click pe Regenerare ecran respectiv Regenerare tot ecranul. Permite prezentarea unei sectiuni de arhitectura, care a fost definita cu Pozitia sectiunii. Identificarea sectiunii se face prin click pe linia de sectiune sau prin introducerea denumirii acesteia. Permite copierea continutului de ecran in Clipboard. De aici pot fi inserate si in alte programe.

32

Notiuni de baza

Allplan 2004

Ordine asezare
Ordinea in care elementele sunt afisate pe ecran
Implicit, elementele sunt afisate in ordinea in care au fost create sau modificate. Astfel elementul pe care l-ati creat sau modificat ultima data este in fata celorlalte. Programul ofera mai multe setari pentru modificarea ordinii de afisare. De exemplu, se poate evita situatia in care umpluturile ascund elementele de sub ele. Ordinea de asezare este salvata ca numar cuprins intre -15 si +16. Pe baza acestui numar elementele sunt afisate pe ecran: elementul cu valoarea cea mai mare este afisat in fata tuturor celorlalte elemente. Daca doua elemente au acelasi numar, elementul creat ultima data este afisat in fata celuilalt. Elementele noi primesc o valoare fixa. Elementele din Allplan 2003 cu proprietatea de format In plan apropiat primesc automat valoarea 12. Mai multe informatii gasiti in capitolul Valori pentru proprietatea Ordine asezare. Nota: Elementele noi sunt afisate intotdeauna deasupra. Setarile se aplica doar dupa regenerarea ecranului. In cazul elementelor care constau din elemente subordonate (macro, grupa elemente, XRef), setarea facuta pentru elementul principal are prioritate in fata setarii pentru elementele subordonate.

Ordinea de asezare a elementelor

Ordinea de asezare a elementelor depinde de mai multi factori. Urmatorul tabel arata ordinea pe baza careia sunt afisate elementele pe ecran. Prioritatea este data in coloana Nr.; cu cat este mai mic numarul, cu atat este mai mare prioritatea respectivei setari. De exemplu, elementele din desene pasive sunt intotdeauna afisate in spatele elementelor din desenele active, indiferent

Manual

Notiuni de baza

33

de setari. Nr.
1 2 3 4

Setare
Statut desen Reprezentare pe ecran, optiunea Elemente de suprafata in fundal Ordine de asezare Momentul in care au fost create/ modificate elementele

Explicatie
Elementele din desene active sunt intotdeauna afisate in fata elementelor din desenele pasive in fundal. Daca ati activat aceasta optiune, elementele de suprafata (hasura, motiv, umplutura) sunt pozitionate in spatele altor elemente. Vezi proprietatea Ordine de asezare Elementele create/modificate ultimele sunt afisate in fata celorlalte elemente.

Valori pentru Ordine asezare

In urmatorul tabel sunt afisate valorile pentru Ordine asezare pentru elemente create in Allplan 2004. Puteti seta aceste valori in Optiuni generale, Unitati. Valori implicite pentru elementele noi Element
Linii cota/text cu decupare Obiecte OLE Linii cota/text fara decupare Simboluri (macro) Nemetschek Elemente de constructie XRef Hasura, motiv Bitmap Umpluturi Linii ale elementelor de arhitectura (in cazul peretilor multi-strat, prioritatea va creste cu fiecare strat cu 11) Elemente de suprafata ale elementelor de arhitectura (in cazul peretilor multi-strat, prioritatea va creste cu fiecare strat cu 1) Linii camere Elemente suprafata pentru camere

Valoare implicita
+16 +11 +10 +5 0 0 -3 -5 -7 +7 +6 -1 -8

34

Notiuni de baza

Allplan 2004

Nota: Cand convertiti un element de suprafata in alt element de suprafata cu functia Conversie suprafata, prioritatea nu se schimba. Elementele din desene pasive sunt intotdeauna in spatele elementelor din desene active. Daca ati activat optiunea Elemente suprafata in fundal in Reprezentare pe ecran, umpluturile sunt intotdeauna in spatele altor elemente, indiferent de prioritatea setata. La conversia datelor din V2003 in V2004 Proprietate in V2003
In plan apropiat Toate celelalte elemente

Prioritate in V2004
+12 0

La conversia datelor din V2004 in V2003 Prioritate in V2004

Prioritate > 5 Prioritate = 5

Proprietate in V2003
In plan apropiat Fara proprietatea In plan apropiat

Modificarea ordinii de asezare

Exista doua metode pentru modificarea ordinii de asezare: Selectati Modificare proprietati format (Functiuni de baza sau Proprietati format din meniul contextual al elementului selectat) si introduceti o valoare cuprinsa intre -15 si + 16. Faceti click-dreapta pe element si in Ordine asezare (din meniul contextual care se desfasoara) alegeti: Functie
In fata

Efect

Muta elementul in fata tuturor elementelor. Prioritatea atribuita este de +16. Muta elementul in spate. Prioritatea atribuita este In spate de -15. Un plan in fata Muta elementul cu un nivel mai sus.

Manual

Notiuni de baza

35

Functie

Efect
Prioritatea creste cu valoarea 1. Muta elementul mai in spate cu un nivel. Prioritatea este redusa cu 1.

Un plan in spate In fata altor elemente

Muta elementul in fata altui element pe care il indicati. In comparatie cu elementul indicat , prioritatea elementului modificat creste cu 1. In spatele altor Muta elementul in spatele altui element pe care il indicati. In comparatie cu elementul indicat , elemente prioritatea elementului modificat scade cu 1.

36

Notiuni de baza

Allplan 2004

Activare si dezactivare functii

Allplan 2004 va ofera mai multe optiuni pentru activarea, utilizarea si dezactivarea functiilor.

Activare functii
Faceti click pe icon-ul corespunzator. Faceti dublu-click dreapta pe un element. Se activeaza functia cu care a fost creat elementul respectiv si se preiau si parametrii acestuia. Functiile se pot activa si prin combinatiile de taste shortcut. O lista a tuturor shortcut-urilor poate fi obtinuta accesand din meniul Ajutor optiunea Ocupare tastatura. In mod suplimentar shortcut-ul pentru anumite functii este afisat si in ToolTip. Se poate utiliza meniul contextual. Functiile se pot activa si prin intermediul meniurilor.

Utilizarea functiilor
Dupa activarea functiei veti obtine informatii suplimentare in randul de dialog. De exemplu: Agatare punct (de ex. functia Linie: De la punct): Selectarea elementelor (de ex., Stergere: Ce stergeti?). In unele situatii pot fi afisate ferestre suplimentare de dialog sau bare de intrumente unde se pot efectua setari pentru functii.

Dezactivarea functiilor
Apasati tasta ESC. Faceti click dreapta pe o bara de instrumente. Activati alta functie.

Manual

Notiuni de baza

37

Asistent
Asistentul este o mica fereastra care poate fi afisata pe suprafata de lucru si care cuprinde diverse elemente realizate cu functii ce sunt frecvent utilizate. Cand faceti click pe un element cu butonul din dreapta al mouse-ului, se deschide un meniu contextual de unde puteti selecta functii de prelucrare corespunzatoare elementului respectiv. Astfel Asistentul va scuteste de efortul de a mai cauta iconitele si functiile respective. Faceti doar click dreapta pe un element si selectati functia dorita in meniul contextual.

Spre deosebire de o fereastra normala Allplan 2004 nu puteti desena intr-o fereastra Asistent. Dar prin intermediul iconitelor de pe marginea de jos a ferestrei puteti utiliza diferite functii pentru a controla afisarea pe ecran. Fereastra Asistent are proprietatea Permanent in plan apropiat si nu poate fi minimizata sau maximizata. Anumite fisiere Asistent predefinite sunt furnizate de program, dar puteti de asemenea sa va creati propriile fisiere Asistent.

38

Notiuni de baza

Allplan 2004

Corectarea erorilor
Cand faceti o operatie gresita in Allplan 2004, puteti utiliza Anulare (bara de instrumente Standard) pentru a anula operatia. Numarul de operatii de anulare este nelimitat. De exemplu, daca ati mutat din greseala un element, puteti anula mutarea. Puteti sa anulati cati pasi doriti, pana la ultimele date salvate. Puteti sa anulati mai multi pasi deodata. Faceti click pe sageata de langa iconita Anulare, tineti butonul mouse-ului apasat si trageti cursorul peste toti pasii pe care doriti sa-i anulati. Apoi eliberati butonul mouse-ului.

Sugestie: Daca ati sters elemente, puteti sa anulati rapid operatia dand dublu-click dreapta in spatiul de lucru (functia Stergere trebuie sa fie inca activa).

Refacere reface operatiile pe care le-ati anulat. Operatiile de refacere nu sunt posibile insa daca ati adaugat noi elemente de desen intre timp. Nota: Puteti utiliza functia Anulare si in timp ce alte functii sunt active. Functia curenta va fi inchisa si toate datele pe care le-ati introdus cat timp aceasta a fost activa vor fi anulate.

Manual

Notiuni de baza

39

Salvare
Cel mai important aspect: datele dumneavoastra sunt salvate automat de fiecare data cand iesiti din Allplan 2004. Nu este nevoie sa salvati datele in mod explicit (ca in alte programe) inainte sa parasiti Allplan 2004. In timp ce lucrati in Allplan 2004, puteti sa salvati datele manual, dar puteti sa lasati si programul sa o faca automat dupa numarul de operatii la care este setat. Datele din desenele active si cele care sunt active in fundal pentru modificare se salveaza. Si cand executati anumite operatii (de ex. trecerea in modulul Paginare desene, plotare), programul salveaza automat datele. Nota: Nici o operatie realizata inainte de salvare nu mai Anulare. poate fi anulata cu functia Dupa urmatoarele operatii se salveaza datele: Comutarea intre diferitele desene, mape, planuri de plotare sau proiecte. Trecerea in modulul Paginare desene, plotare. Exportul datelor din Allplan 2004 cu Export. Salvarea manuala prin click pe Salvare (din bara de instrumente Standard) Salvarea automata. Puteti activa aceasta functie si defini un interval de functii intre salvari in Optiuni generale, Special.

40

Notiuni de baza

Allplan 2004

Nota: In acest caz intervalul se calculeaza pe baza numarului de functii activate si nu in functie de timpul scurs. Prin urmare daca lucrati o perioada mai lunga de timp cu aceeasi functie datele nu sunt salvate decat daca functia este dezactivata intre timp si activata din nou.

Definire grosime creion, tip linie si culoare linie

Inainte de a desena un element puteti defini grosimea creionului si tipul de linie din bara de instrumente Format. Cand este activa optiunea Culoare dupa creion (setare implicita), culoarea este asociata automat cu creionul. Daca se lucreaza pe layere si este activa optiunea Atribuire proprietati format, proprietatile de format sunt setate automat in concordanta cu layer-ul curent.

Meniul Format Scurt cuprinde o lista cu patru dintre cele mai uzuale grosimi, tipuri de linie si culoare. Puteti configura care setari sa fie prezente in Definitii, Selectie grosime creion+format, Selectie linie + format si Selectie culoare.

Manual

Notiuni de baza

41

Modificare grosime creion, tip linie si culoare linie

Folositi Modificare proprietati format (flyout Prelucrare) pentru modificarea grosimii creionului, tipului de linie si a culorii unui element. Dupa selectarea functiei puteti preciza care dintre proprietatile de format vor fi modificate in fereastra de dialog care apare. Cu puteti prelua proprietatile de format ale unui element existent.

Nota: Proprietatile de format ale elementelor pot fi modificate din meniul contextual prin click pe Proprietati format.

42

Notiuni de baza

Allplan 2004

Utilizare Clipboard
In Allplan 2004 puteti sa copiati elemente in Clipboard si sa le inserati in orice desen sau in alta aplicatie. Sunt disponibile cateva functii suplimentare in meniul de Instrumente dinamice pentru aceasta operatie. Nota: Clipboard-ul nu este disponibil pentru definirea motivelor si a fonturilor. Caracteristici Allplan 2004 Puteti utiliza Clipboard-ul in Allplan 2004 in acelasi mod ca in alte programe din Windows. Totusi, exista cateva elemente si proprietati specifice: Layere: elementele isi pastreaza layer-ele. Elementele localizate in layere blocate (vizibile sau invizibile) nu se copiaza. Numar grupa: intregul continut al Clipboard-ului este pozitionat ca o grupa si primeste un numar de grupa. Astfel puteti grupa rapid elemente si le puteti prelucra ca pe o singura entitate (folosind butonul din mijloc si cel stang al mouse-ului). Marime desen: daca se depaseste marimea setata a desenului apare un mesaj de eroare. Text: daca aplicatia din care ati copiat text in Clipboard este server OLE, continutul clipboard-ului este inserat ca obiect OLE in Allplan 2004. Pentru a insera continutul Clipboard-ului ca text normal, utilizati Introducere continut Text Unicode neformatat. Textului ii sunt atribuiti parametrii curent setati. Elemente FEA si Allfa: Elementele FEA si Allfa nu pot fi copiate in Clipboard. Copiere Utilizati aceasta functie pentru a copia elementele selectate in Clipboard. Le puteti insera in desenul actual de fiecare

Manual

Notiuni de baza

43

data cand doriti prin intermediul functiei Introducere si Introducere la pozitia de origine. Elementele pot fi de asemenea inserate si in alte aplicatii. Aceasta comanda nu este disponibila daca nu este selectat nici un element. Decupare Utilizati aceasta functie pentru a muta elementele selectate in Clipboard. Le puteti insera in fisierul curent de fiecare data cand doriti prin intermediul optiunii Introducere si Introducere la pozitia de origine. Elementele pot fi de asemenea inserate in alte aplicatii. Aceasta comanda nu este disponibila daca nici un element nu este selectat. Introducere Puteti insera elementele, text simplu si imagini pixel din Clipboard in Allplan 2004. Functia se poate utiliza doar in vederea in plan. Daca Clipboard-ul este gol sau contine elemente care nu pot fi inserate in Allplan 2004, aceasta functie nu poate fi utilizata. Daca aplicatia din care ati inserat elemente in Clipboard este server OLE, continutul clipboard-ului este inserat ca obiect OLE in Allplan 2004. Pentru a insera elementele din Clipboard ca text normal, utilizati Introducere continut. Nota: Prin intermediul Clipboard-ului, elementele Allplan 2004 pot fi inserate doar in tipul de desen din care au fost copiate in Clipboard. Continutul Clipboard-ului este intotdeauna inserat in desenul activ chiar daca datele au fost copiate dintr-un desen activ in fundal. Introducerea elementelor din Clipboard in Allplan 2004 In Instrumente dinamice aveti la dispozitie functii care ajuta la pozitionarea elementelor. Daca pozitionati elemente Allplan 2004 intr-un desen, aceste sunt introduse ca date originale (ceea ce inseamna ca toate caracteristicile si proprietatile sunt incluse). Daca introduceti text, se utilizeaza parametrii actuali setati in

44

Notiuni de baza

Allplan 2004

Allplan 2004. Daca Clipboard-ul contine o imagine, aceasta poate fi introdusa in desen. Urmatoarele setari sunt utilizate: Adancime culoare: mai multe culori Transparenta: inchis; culoare: negru. Latime: 100 pixeli = 1000mm Formatele DIB (sau BMP) si WMF sunt compatibile cu Clipboard-ul. Nota: Daca Clipboard-ul contine mai multe formate acceptate de Allplan 2004, utilizati functia Introducere continut din meniul Editare pentru a selecta un format pe care doriti sa-l inserati.. Introducerea elementelor Allplan 2004 in alte aplicatii Daca utilizati combinatia de taste Ctrl+V pentru a insera elemente Allplan 2004 in alte aplicatii, acestea sunt inserate ca Windows Enhanced Metafile. Daca insa Clipboard-ul contine elemente text (de exemplu: linii de text normale, text paragraf, numere, etichete), acestea sunt introduse intotdeauna intr-o alta aplicatie tot ca text.. Introducere in pozitia de origine Utilizati Introducere in pozitia de origine pentru a introduce elemente Allplan 2004 in pozitia in care au fost create. Daca clipboard-ul este gol sau nu contine elemente Allplan 2004, aceasta functie nu este disponibila. Nota: Daca introduceti elementele in acelasi desen, acestea exista de doua ori in aceeasi pozitie. Introducere continut Cu aceasta functie specificati ce element din Clipboard va fi inserat in Allplan 2004. Aceasta functie este disponibila doar daca Clipboard-ul contine mai multe formate compatibile cu Allplan 2004 (de ex. bitmap si text).

Manual

Notiuni de baza

45

Utilizare obiecte OLE

Datele dintr-un document sursa (ex. Microsoft Word) pot fi asociate sau inserate intr-un desen Allplan 2004. Cand selectati aceste date, aplicatia originala se deschide si puteti sa prelucrati date in documentul sursa. Urmatoarele tipuri de obiecte pot fi inserate in Allplan 2004 (in functie de aplicatiile instalate): fisiere Excel (.xls) fisiere Word (.doc) fisiere RTF (.rtf) fisiere PowerPoint (.ppt) fisiere pixel (e.g. .bmp, .jpg) Programul cu care se stabileste legatura trebuie sa fie o aplicatie server OLE. Altfel programul asociat nu poate oferi obiecte OLE.

Asociere si introducere obiecte OLE

Sunt disponibile doua metode pentru inserarea obiectelor OLE in Allplan 2004. Diferenta consta in modul in care obiectele sunt salvate in Allplan 2004: Asociere obiecte Se stabileste o legatura intre desenul Allplan 2004 si obiectul asociat. Daca obiectul se modifica, legatura din Allplan 2004 poate fi actualizata manual. Daca faceti dublu-click pe obiectul asociat in Allplan 2004 se deschide aplicatia in care a fost creat si puteti sa il prelucrati ca de obicei. Daca asociati obiecte cu Allplan 2004, calea catre documentul sursa (spre aplicatia originala) trebuie pastrata. Daca modificati calea trebuie sa restabiliti legatura. Inserare obiecte Daca obiectele sunt introduse in Allplan 2004, o copie a documentului sursa este pozitionata in desenul Allplan 2004. Dupa inserarea acestei copii, obiectul nu mai este

46

Notiuni de baza

Allplan 2004

legat de documentul sursa; cu alte cuvinte, desenul din Allplan 2004 nu poate fi actualizat pentru a reflecta modificarile din documentul sursa. Obiectele introduse pot fi prelucrate in Allplan 2004 sau in aplicatia originala; dar nici o modificare nu are efect asupra documentului sursa.

Asociere sau introducere imagini ca obiecte OLE

Daca introduceti imagini pixel ca obiecte OLE in Allplan 2004, trebuie sa luati in considerare marimea obiectelor respective. Puteti afla aceasta marime astfel: faceti click pe Prelucrare fisiere pixel din meniul Fisier, selectati fisierul dorit si faceti click pe Detalii. Se aplica urmatoarele limitari la inserarea imaginilor ca obiecte OLE in Allplan 2004: 3,800,000 bytes necomprimat la o marime a desenului de 2,600,000 (normal) 12,000,000 bytes necomprimat la o marime a desenului de 8,500,000 (maximum) Dupa inserarea imaginii, este bine sa salvati desenul. Aceasta operatie reduce (comprima) datele in desen. Daca desenul depaseste valoarea mentionata mai sus, puteti utiliza Prelucrare fisiere pixel pentru a modifica marimea fisierului si a-l salva sub un alt nume. Utilizati functia Imagine pixel pentru a introduce fisiere pixel mari care nu pot fi inserate folosind OLE.

Manual

Notiuni de baza

47

Transparenta obiectelor OLE

Obiectelor OLE pot fi introduse cu fundal transparent sau cu fundalul din aplicatia originala; setarea implicita este transparent. Aceasta inseamna ca fundalul obiectului este de fapt de culoarea setata in Allplan 2004. Este bine sa dezactivati optiunea Fundal transparent daca folositi fundal negru in Allplan 2004 si obiectul OLE inserat este un document Word care contine text negru, de exemplu.

Prelucrare obiecte OLE

Daca faceti dublu-click pe un obiect OLE se deschide aplicatia originala si il puteti prelucra ca de obicei. Puteti prelucra obiectele asociate cu Allplan direct in aplicatia originala si le puteti actualiza apoi in Allplan 2004. Faceti dublu-click pe aceste obiecte si prelucrati-le. Obiectele introduse pot fi prelucrate in Allplan 2004 sau in aplicatia originala; nici o modificare facuta nu se afecteaza documentul sursa. Puteti folosi functiile Allplan 2004 cum ar fi Copiere, Mutare etc. pentru a prelucra obiecte OLE. Pentru a modifica marimea obiectelor OLE folositi functia Deformare.

48

Notiuni de baza

Allplan 2004

Utilizare XRef
Puteti insera un desen ca XRef in alt desen. Desenul se va actualiza automat reflectand orice modificare facuta in desenul introdus ca XRef. XRef-urile pot fi inserate la orice scara si sub un unghi pe care il puteti specifica. Nu puteti introduce desene goale ca XRef. Un XRef este pozitionat astfel incat dimensiunile sa fie compatibile cu cele ale elementelor din desen. Daca dimensiunile se modifica, puteti folosi Actualizare toate XRef din meniul contextual. XRef-urile pot fi decupate (numai cand modificati, nu cand pozitionati XRef-urile). Puteti activa/dezactiva afisarea XRef-urilor si a marginilor XRef-urilor in Reprezentare pe ecran. XRef-urile sunt pozitionate intotdeauna pe layer-ul curent. Dar elementele componente ale XRef-ului isi pastreaza layer-ul. Un desen care contine un XRef nu poate fi inserat ca XRef din nou. Daca un desen care a fost introdus ca XRef nu mai exista, marginile sunt pastrate in desenul in care a fost introdus.

Prelucrare XRef
Puteti prelucra XRef-uri folosind urmatoarele functii: Stergere, Copiere, Mutare si Rotire. Puteti utiliza Modificare proprietati format pentru a modifica proprietatile de format ale XRef (de ex. layer-ul). Nu pot fi utilizate alte functii din Allplan 2004 pentru prelucrarea XRef-urilor. Scara si unghiul XRef-ului pot fi modificate ulterior pozitionarii. XRef-urile pot fi modificate ca o singura entitate; nu pot fi modificate elemente individuale ale XRef. Daca selectati Prelucrare desen XRef din meniul contextual al unui XRef se deschide desenul care a fost inserat ca XRef.

Manual

Notiuni de baza

49

Daca modificati ordinea de asezare a XRef-ului, aceasta modificare afecteaza intregul continut al desenului XRef.

Restrictii in utilizarea XRef-urilor

Tineti cont de urmatoarele restrictii cand doriti sa lucrati cu XRef-uri in Allplan 2004: Agatare punct: sistemul agata numai puncte de pe marginile XRef, nu si de pe elementele din XRef. Liste: elementele din XRef nu sunt evaluate si analizate in liste. Animatie: elementele din XRef nu pot fi vizualizate in animatie. Interactiune elemente: elementele de arhitectura din XRef si elementele de arhitectura din desen nu interactioneaza. Calcul ascundere: XRef-urile nu sunt afisate cu linii ascunse.

50

Notiuni de baza

Allplan 2004

Selectie elemente, Vedere generala

Pentru a prelucra elementele trebuie sa le selectati. Mai intai selectati functia dorita (de ex.: copiere) si apoi selectati elementele pe care doriti sa le modificati cu aceasta functie. Puteti selecta elementele fie prin click pe ele fie prin definirea unei zone de selectie in jurul lor. Pentru selectie puteti folosi Asistent filtru. Urmatorul tabel cuprinde o prezentare generala a optiunilor de selectare: Pentru a face operatia
Selectarea unui element. Selectarea mai multor elemente si /sau zone.

Executati instructiunile:
Click pe element.

Selectati Functiuni suma din Asistent filtru, faceti click pe elemente si/sau selectati zone. Apoi inchideti paranteza. Functiuni suma se poate activa si prin click dreapta in spatiul de lucru. Selectarea elementelor intr-o zona. Pentru a deschide fereastra de selectie: Tineti apasat butonul stang al mouse-ului si definiti fereastra de selectie. Introduceti doua puncte pe diagonala prin click pe butonul din mijloc al mouse-ului (atentie la setarile din Optiuni generale). Activare poligonala: Faceti click pe Activare poligonala si introduceti punctele de contur. Unele functii (de ex. Export) permit selectarea tuturor elementelor din desenul activ si din desenele active in fundal prin click pe Tot din bara de Instrumente dinamice. Click Continuare activare din Asistent filtru. Click pe un element cu butonul din mijloc si apoi cu cel stang al mouse-ului. Click pe un element cu butonul din mijloc si apoi cu cel drept al mouse-ului. Puteti specifica daca selectia se bazeaza pe grosime creion sau tip linie in OptiuniOptiuni generale Definitii.

Selectarea tuturor elementelor. Reselectarea elementelor care au fost ultima oara selectate. Selectarea elementelor cu acelasi numar de grupa Selectarea elementelor cu aceeasi grosime de creion si tip de linie.

Manual

Notiuni de baza

51

Lucrul cu Extindere introducere punct

Toate exercitiile din tutorial sunt executate folosind Extindere introducere punct. Aceasta optiune este activa implicit cand instalati programul pentru prima data. Informatii despre Introducere normala punct, functiuni suma, bara Asistent punct etc. gasiti in capitolul Desen de precizie. Puteti activa sau dezactiva Extindere introducere punct oricand. Aceasta optiune se activeaza si se dezactiveaza in meniul Extras. Daca ati activat Extindere introducere punct, preview-ul afiseaza viitoarea pozitie a elementului ce va fi introdus. Cu alte cuvinte, pozitia elementului este relativa la punctul agatat de cursor. Nota: Ilustratiile arata linia de dialog cand este variabila (nu cand este fixata in partea de jos a ecranului). Pozitia liniei de dialog nu afecteaza in nici un fel Extindere introducere punct.

52

Notiuni de baza

Allplan 2004

Linia de dialog
Cand selectati o functie care presupune introducerea de puncte, urmatoarele icon-uri si casete de introducere date sunt afisate in linia de dialog:

Cu exceptia modulelor Constructii 2D, Text si Linii cota in care a treia dimensiune nu este necesara, este disponibila si directia z:

Cautare puncte Puteti cauta puncte si le puteti pozitiona cu ajutorul mouse-ului ca de obicei. Dar aveti la dispozitie o noua optiune pentru introducerea elementelor pe baza punctelor existente. Cand mutati cursorul in apropierea unui punct, sistemul agata acest punct. Este afisat un X rosu pe punctul selectat.

Fig.: punct cautat evidentiat cu un X rosu

Punctele selectate sunt afisate in toate vederile.

Manual

Notiuni de baza

53

Valorile pe care le introduceti in linia de dialog se refera la acest punct. Folositi tasta TAB sau SHIFT+TAB pentru a trece dintr-o caseta in alta. Puteti face si calcule (ca si cu Calculator).

Fig.: calcul: DX = 4, DY = 4 = 2

Afisare puncte in preview Valorile pe care le introduceti in linia de dialog se reflecta imediat si in preview. Crucea rosie se deplaseaza in punctul rezultat din valorile introduse.

Fig.: preview al punctului, la distanta DX=2, DY=3 fata de punctul agatat

54

Notiuni de baza

Allplan 2004

Dupa ce apasati ENTER sau facti click in spatiul de lucru, punctul introdus este folosit ca punct initial pentru noul element (linie in acest exemplu) sau ca punct de referinta pentru functiile de modificare.

Fig.: apasati ENTER sau faceti click in spatiul de lucru pentru a pozitiona punctul; linia este atasata de cursor

Dar inainte de a pozitiona punctul, puteti sa indicati alt punct folosind cursorul: distanta introdusa in linia de dialog se refera la noul punct selectat.

Manual

Notiuni de baza

55

Referinta la punctul selectat sau la punctul pozitionat? Cand introduceti valori in linia de dialog, stiti imediat daca valorile se refera la un punct selectat de sistem sau ultimul punct pozitionat: In cazul punctelor selectate, casetele pentru introducere date se coloreaza in galben. In cazul punctelor pozitionate, casetele de introducere date sunt albe. Valoarea introdusa anterior este propusa Iconurile de langa casetele de introducere date sunt butoane: Daca faceti click pe unul din aceste butoane, valoarea introdusa va fi propusa pentru urmatorii pasi; dar aceasta valoare nu este impusa, poate fi modificata.

Fig.: DY=3 este propus din nou pentru urmatorul punct

56

Notiuni de baza

Allplan 2004

Asistent punct in meniul contextual Daca faceti click dreapta cand aveti o functie activa, puteti accesa functiile din Asistent punct. Aceste functii va ajuta la cautarea si pozitionarea punctelor. Sugestie: Daca faceti click dreapta pe un element, functia pe care o selectati din meniul contextual se aplica automat elementului. Daca deschideti meniul contextual in spatiul de lucru, tot ce trebuie sa faceti este sa indicati elementul asupra caruia se aplica functia.

Fig.: asistent punct din meniul contextual

Fig.: Punctul de mijloc al unei linii existente poate fi determinat rapid deschizand meniul contextual direct pe element

Fig.: punct de impartire

Manual

Notiuni de baza

57

Asistent punct/dialog dependent de context Cand activati o functie, meniul contextual si/sau linia de dialog includ functii care se pot aplica in cazul functiei selectate: Functia Contur automat este inclusa in meniul contextual cand se presupune ca trebuie introdusa o suprafata. Daca ati ales Introducere in unghi drept sau Introducere sub unghi oarecare, sistemul cere valorile DX/DY sau lungimea. Daca ati activat Coordonate globale, in meniul contextual este disponibil Punct directie. Introducere in unghi drept, Daca ati activat in meniul contextual gasiti optiunea Modificare directie. Functii din meniul contextual In acest capitol sunt descrise functiile din Asistent punct care sunt disponibile in meniul contextual cand este activa optiunea Extindere introducere punct. Celelalte functii din Asistent punct sunt explicate in detaliu in urmatoarele pagini. Icon Nume Ultimul punct Distanta punct Punct directie Definire punct simbol Utilizare
Este utilizat ultimul punct introdus. Punctul selectat este fix; valorile introduse pe directiile x, y sau z se refera la acest punct chiar daca mutati cursorul pe alte puncte. Coordonata curenta este folosita ca si coordonata fixa. Puteti selecta coordonata x, y, sau z sau o combinatie a acestora din submeniu. Cand utilizati functiile Impartire element, Pichetare element si Perpendiculara prin pichet, puteti face setarile pentru punct aici.

58

Notiuni de baza

Allplan 2004

Daca ati activat optiunea Extindere introducere punct, functiile pe care le gaseati in mod normal in bara de instrumente Asistent punct sunt disponibile in linia de dialog: Coordonatele X, Y si Z Punct Delta (referinta la punctul selectat /definit) Coordonate polare Punct global Functii pentru introducerea unei distante sunt oferite pentru diferite elemente (de ex. elemente de arhitectura si deschideri): Distanta la punctul de referinta Distanta la element Punct delta sau coordonate globale In linia de dialog Punct delta (coordonate locale) este activ implicit: valorile pe care le introduceti in casetele de date sunt relative la punctul selectat sau la ultimul punct introdus. Puteti sa comutati pe sistem de coordonate globale facand Punct global: valorile din casetele de click pe introducere date sunt relative la punctul global (X=0, Y=0, Z=0). Puncte bazate pe coordonate polare Coordonate polare in linia de dialog, puteti Daca alegeti introduce unghiul, lungimea si distanta (de la stanga la dreapta) pentru element. Pentru a dezactiva aceasta optiune faceti click pe alt icon (Punct delta sau Punct global).

Pozitionarea punctelor
Daca ati activat Extindere introducere punct, puteti introduce puncte si elemente indicand un punct existent si introducand distanta fata de acesta in linia de dialog.

Manual

Notiuni de baza

59

In Introducere normala punct (daca Extindere introducere punct nu este activa), folositi Functiuni suma. Urmariti instructiunile: Folositi cursorul pentru a indica punctul de inceput. Sistemul gaseste acest punct si il marcheaza cu un simbol. Introduceti coordonatele relative , si in linia de dialog (folositi tasta TAB pentru a trece dintr-o caseta de introducere in alta). Pozitionati punctul apasand tasta ENTER.

Setarea optiunilor
Puteti configura setarile specifice optiunii Extindere introducere punct astfel incat sa se potriveasca cu cerintele dumneavoastra: faceti click pe Optiuni introducere punct din meniul contextual (dupa ce activati o functie de introducere sau modificare).

60

Notiuni de baza

Allplan 2004

Fig.: optiuni introducere puncte

Manual

Notiuni de baza

61

Puteti face urmatoarele setari pentru Extindere introducere punct: Introducere distanta de la punctul selectat Daca ati activat aceasta optiune, introducerile din linia de dialog sunt relative la punctul selectat. Daca optiunea nu este activa, se aplica urmatoarele reguli: - Introducerile din casetele de date evidentiate cu galben (relative la punctele selectate de sistem) sunt ignorate. - Doar dupa ce ati introdus un punct valorile dintr-o caseta de introducere date (dX/dY/dZ) sunt folosite ca diferenta de la punctul initial pozitionat la punctul final. - Daca valorile sunt 0, un punct poate fi selectat. Acest punct poate fi folosit direct (facand click pe el sau Distanta apasand tasta ENTER), sau puteti selecta punct din meniul contextual. Daca alegeti Distanta punct, valoarea introdusa pentru distanta se refera la acest punct. - Daca nu este activ nici un punct si selectati Distanta punct, valorile din linia de dialog sunt relative la punctul selectat.
Implicit: activ.

Marime simbol punct plecare si final (1-5)

Aici definiti marimea simbolului pentru punct de referinta si punct initial. Valoare implicita: 3

Culoare simbol afisare

Aici alegeti culoarea pentru simbol. Setare implicita: rosu.

62

Notiuni de baza

Allplan 2004

Desen de precizie
In Allplan 2004 puteti crea rapid desene precise chiar si fara sa cunoasteti coordonatele punctelor sau lungimea elementelor, si fara constructii de ajutor complicate. Puteti prelua valori pentru lungime si coordonate de la elemente existente. In plus, puteti executa calcule in linia de dialog si puteti folosi Functiuni masurare si Calculator, transferand ulterior rezultatele in linia de dialog.

Introducere lungimi si coordonate

General In Allplan 2004, valorile pentru lungime si coordonate sunt intotdeauna introduse ca valori reale. Cu alte cuvinte, nu trebuie sa recalculati lungimea de fiecare data pentru a lua in calcul scara de referinta. De exemplu, cand desenati un perete de lungime 8.60 m, introduceti 8.6 (daca ati ales unitatea de masura pentru lungime in m). Executarea calculelor in linia de dialog Puteti executa calcule in linia de dialog atunci cand sistemul cere introducerea unei valori pentru lungime.

Transferul valorilor masurate Valorile obtinute cu Functiuni masurare pot fi transferate direct in linia de dialog facand click in caseta de dialog Valori masura pe valoarea care urmeaza sa fie transferata.

Manual

Notiuni de baza

63

Daca folositi , puteti copia rezultatul in Clipboard si il puteti introduce in alte aplicatii Windows cu combinatia de taste CTRL+V.

Transferul valorilor din calculator Valorile calculate cu linia de dialog. Calculator sunt transferate direct in

Afisarea Coordonatelor
Coordonatele cursorului pe directiile x, y si z si distanta absoluta la ultimul punct introdus sunt afisate in bara de instrumente Coordonate. Puteti specifica in meniul contextual daca sa fie afisate coordonatele absolute sau valoarea delta de la ultimul punct.

64

Notiuni de baza

Allplan 2004

Sugestie: Pentru a determina coordonatele unui punct specific dintr-un element sau a desena un punct introducandu-i coordonatele, folositi Punct global. Pentru a determina coordonatele unui punct puteti sa faceti clickdreapta pe element, si sa alegeti Proprietati format pagina Informatii.

Nota: Coordonatele nu sunt afisate in izometrii.

Manual

Notiuni de baza

65

Puncte specifice
Cand pozitionati un punct cu butonul stang al mouse-ului, cursorul poate afisa puncte specifice de pe elemente existente. Pot fi afisate urmatoarele tipuri de puncte: punct final, punct de mijloc, punct oarecare de pe element sau punct de intersectie. Nu este nevoie sa cunoasteti coordonatele acestor puncte si nici sa lucrati cu constructii de ajutor. Daca activat Afisare simbol puncte specifice va fi afisat un simbol (CursorTip) langa cursor. Acest simbol indica tipul de punct care a fost detectat in raza de cautare. In Optiuni introducere puncte puteti alege tipurile de puncte pe care sa le detecteze sistemul si de asemenea puteti opta pentru tipul de desen in care sa fie cautate punctele (in desen activ, in desene pasive). Cu ajutorul functiilor liniare puteti alinia puncte cu puncte existente. Si in acest caz sunt afisate simboluri de ajutor. Nota: Daca ati ales din bara de Instrumente dinamice Introducere sub unghi oarecare, aceasta setare are prioritate fata de orice setare pentru cautare puncte. Doar punctele de pe elemente pozitionate sub unghiul specificat in bara de Instrumente dinamice vor fi detectate.

66

Notiuni de baza

Allplan 2004

Utilizare CursorTips (puncte specifice)

Daca ati activat CursorTips (afisare puncte specifice), simbolurile sunt afisate langa cursor inainte de alegerea punctelor. Aceste simboluri indica tipul de punct detectat in raza de cautare. Simbolurile sunt afisate dupa ce ati activat o functie de desenare (Linie, de exemplu) si ati deplasat cursorul pe spatiul de lucru. Utilizati Optiuni introducere punct pentru a alege tipurile de puncte pe care le va detecta sistemul. Urmatoarele simboluri sunt afisate pentru a indica tipuri de puncte: Icon Semnificatie
Punct liber: Nu exista nici un punct specific in raza de cautare. Cercul indica raza de cautare. Punct final: Indica cel mai apropiat capat de element. Aceasta optiune nu poate fi dezactivata. Punct intersectie: Indica punctul de intersectie (intre doua elemente) aflat in raza de cautare. Punct mijloc: Indica punctul de mijloc (al unei linii sau poligon) aflat in raza de cautare. Element: Indica un punct oarecare de pe un element. Punct grila: Indica cel mai apropiat punct de grila aflat in raza de cautare. Nota: In Definire rastru faceti setarile pentru rastru. Rastrul este vizibil doar daca ati activat Rastru des/inc (din bara de instrumente Special). Punctele grila sunt detectate chiar daca rastrul nu este afisat. Functii liniare tasta mijloc resp. CTRL + mouse stanga: Cel mai apropiat punct in raza de cautare este detectat cu butonul din mijloc al mouse-ului sau cu CTRL + buton stang mouse (in functie de setarile din Optiuni generale) cand pozitionati puncte. In acest mod puteti trasa rapid perpendiculare. Aceasta optiune nu poate fi dezactivata.

Cautare puncte specifice cu butonul stang al mouse-ului Puteti detecta urmatoarele tipuri de puncte pe elemente existente: punct final, de mijloc, de intersectie sau oarecare.

Manual

Notiuni de baza

67

Allplan 2004 detecteaza puncte pe o raza de cautare definita in jurul cursorului. Cand va apropiati cu cursorul de elemente in spatiul de lucru, sistemul detecteaza puncte la o distanta specifica (raza de cautare), chiar daca intersectia axelor cursorului nu este pozitionata exact pe punct. Specificati raza de cautare in Optiuni introducere puncte in pagina Snap. In functie de setarile din Optiuni introducere puncte, raza de cautare se aplica doar desenului activ sau poate include desene active in fundal sau pasive.

Cursor

Raza cautare

Programul detecteaza punctul deoarece se afla in raza de cautare

Optiuni generale puteti activa optiunea Semnal Nota: In sonor la apasarea unor puncte nedefinite.

68

Notiuni de baza

Allplan 2004

Functii liniare Folositi functiile liniare pentru a pozitiona puncte aliniate la puncte existente. Folositi combinatia CTRL + buton stang mouse. Daca ati activat optiunea Afisare functii liniare in Optiuni cautare puncte, programul marcheaza punctele care sunt aliniate perpendicular si creeaza linii temporare de legatura cu aceste puncte. Sugestie: Functiile liniare sunt de ajutor in cazul in care desenul contine putine elemente. Este mai dificila alinierea la punctele corecte daca numarul de elemente de constructie creste. Nota: Daca apasati tasta SHIFT in timpul acestei operatii simbolurile specifice si liniile de ajutor nu vor mai fi vizibile.

Simbol functii liniare Cursor

Raza cautare Punct detectat

Manual

Notiuni de baza

69

Bara de instrumente Asistent punct

Bara de instrumente Asistent punct include functii care faciliteaza procesul de introducere puncte. Daca optiunea Extindere introducere punct este activa, functiile din aceasta bara de instrumente sunt disponibile in linia de dialog si in meniul contextual. Daca optiunea Extindere introducere punct nu este activa, functiile pot fi gasite in bara de instrumente; ele devin active doar in momentul in care trebuie sa introduceti un punct dupa selectarea unei functii de creare elemente, de exemplu. Icon Puncte specifice
Punct global

Utilizare
Gaseste un punct pe baza coordonatelor lui.

Punct delta

Gaseste un punct pe baza distantei pe directia X relativ la ultimul punct introdus. Gaseste un punct pe baza distantei pe directia Y relativ la ultimul punct introdus. Gaseste un punct pe baza distantei pe directia Z relativ la ultimul punct introdus. Pozitioneaza un punct la o distanta specifica si sub un anumit unghi fata de ultimul punct. Pozitioneaza un punct pe un element la o distanta specifica fata de alt punct (de referinta). Punctul de referinta este afisat ca simbol de directie si este pozitionat la unul din capetele elementului indicat, care este cel mai apropiat de punctul pe care ati facut click. Distanta intre punctul de referinta si punctul selectat este afisata in linia de dialog. Imparte o linie sau un element indicat intr-un numar de segmente. Punctele de impartire pot fi selectate prin click pe ele sau prin introducerea unui numar in linia de dialog. Gaseste punctul de intersectie a doua elemente.

Punct delta

Punct delta

Punct prin unghi/lungime Punct de referinta

Punct impartire

Punct intersectie

Punct de mijloc

Gaseste punctul de mijloc pe un element.

Sector de cerc

Gaseste un punct obtinut prin intersectia a doua cercuri introduse.

70

Notiuni de baza

Allplan 2004

Icon

Puncte specifice

Utilizare

Punct pe perpendiculara Gaseste un punct pe un element care este obtinut prin trasarea unei perpendiculare dintr-un punct oarecare pe acest element. Definitii punct simbol Creare automata geometrie Optiuni introducere punct Functiuni suma Daca utilizati functiile Impartire element, Pichetare element sau Perpendiculara prin pichet (in modulul Plan situatie), puteti face setari aditionale in Asistent punct. Activare/dezactivare detectie automata a conturului inchis.

Deschide o fereastra de dialog unde faceti setarile pentru simboluri puncte specifice si Extindere introducere punct. Activeaza Functiuni suma (deschide/inchide parantezele).

Manual

Notiuni de baza

71

Utilizarea instrumentelor de ajutor

Cand introduceti elemente liniare (un perete sau o linie, de exemplu), puteti sa le construiti liber sau puteti restrictiona directia in care desenati la un unghi specific. Puteti selecta una din metodele disponibile din bara de instrumente dinamice dupa ce pozitionati primul punct.

Puteti sa desenati sub unghi drept sau sa setati un unghi oarecare. Setarea curenta pentru unghiul sistemului este luata in considerare. Nota: Daca ati ales introducerea sub un unghi oarecare, aceasta setare va avea prioritate fata de orice setare pentru cautare puncte specifice. Doar punctele de pe elemente pozitionate sub unghiul specificat in bara de Instrumente dinamice vor fi detectate. Puteti folosi urmatoarele optiuni din bara de Instrumente dinamice pentru a introduce elemente pe o anumita directie sau sub un anumit unghi: Icon Functie Utilizare

Introducere normala linie Liniile pot fi desenate sub orice unghi. Aceasta este setarea implicita.

Introducere in unghi drept Introducere sub unghi oarecare 45.00 Unghi delta

Linia poate fi introdusa numai sub unghi drept (fata de unghiul sistemului).

Linia poate fi introdusa numai sub unghiul specificat.

Aici definiti unghiul sub care vor fi introduse elementele.

72

Notiuni de baza

Allplan 2004

Functiuni suma
Cu Functiuni suma puteti introduce puncte si elemente folosind coordonate relative la puncte existente. Puteti utiliza Functiuni suma pentru a selecta mai multe elemente. Utilizarea Functiuni suma pentru a introduce puncte Nota: Daca ati activat Extindere introducere punct, puteti introduce puncte indicand punctul initial si introducand Puncte delta in linia de dialog. Sugestie: Puteti deschide/inchide functiuni suma facand click dreapta in spatiul de lucru. Activati functia cu Functiuni suma din bara de instrumente Asistent punct. Faceti click pe un punct de referinta. Un marker apare pe punctul respectiv. Introduceti coordonatele relative astfel incat sa rezulte punctul de introducere. Functiuni suma pentru a inchide functia. Apasati Utilizarea Functiuni suma pentru a selecta elemente Activati functia cu Functiuni suma din bara de instrumente Asistent filtru. Faceti click pe elemente si/sau deschideti ferestre de selectie. Apasati Functiuni suma pentru a inchide functia.

Manual

Notiuni de baza

73

Introducere polilinii
Introducerea generala a poliliniilor este folosita la desenarea poliliniilor si a conturului suprafetelor. Este utilizata de multe functii Allplan 2004, de exemplu la introducerea hasurii, aplicarea umpluturii sau introducerea unei camere. Puteti introduce polilinia cu ajutorul mouse-ului folosind instrumentele de ajutor din bara de Instrumente dinamice sau puteti utiliza un contur sau un element existent. Reguli de baza la introducerea poliliniilor Daca introduceti doua puncte si apasati ESC se creeaza automat un dreptunghi. Poliliniile care trebuie inchise (ex., in cazul hasurii), se inchid automat daca apasati tasta ESC sau cand ultimul punct coincide cu primul punct introdus. Cand faceti click pe un element, puteti defini un punct pe element sau puteti folosi intregul element. In Optiuni din Instrumente dinamice faceti setari aditionale. Puteti crea suprafete compuse din orice numar de suprafete daca alegeti Multi din bara de Instrumente dinamice si folositi apoi Plus si Minus pentru ca suprafata sa fie adaugata sau scoasa din suprafata totala. Cu Contur automat selectati rapid un contur inchis.

Sugestie: Cea mai simpla metoda este desenarea unui dreptunghi prin introducerea a doua puncte diagonal opuse urmata de actionarea tastei ESC.

74

Notiuni de baza

Allplan 2004

Aplicare hasuri, motive si umpluturi

Puteti aplica hasuri, motive sau umpluturi pe suprafete pentru a defini materiale sau a evidentia suprafetele. Catalogul de stiluri de hasura si motiv care se instaleaza odata cu Allplan 2004 include o gama larga de tipuri de hasuri si motive. Totusi puteti sa definiti propriile tipuri de hasuri si motive (faceti click pe Definitii in meniul Extras) sau sa le modificati pe cele existente. Conturul suprafetelor de motiv, hasura, umplutura poate fi afisat in constructie de ajutor daca activati optiunea corespunzatoare in Reprezentare pe ecran. Urmatoarele functii sunt disponibile pentru introducerea suprafetelor: Icon Functie
Hasura

Utilizare
Cu aceasta functie aplicati suprafete de hasura.

Motiv

Cu aceasta functie aplicati suprafete de motiv

Umplutura

Cu aceasta functie aplicati suprafete de umplutura.

Suprafata pixel

Cu aceasta functie aplicati suprafete pixel.

Manual

Notiuni de baza

75

Urmatoarele functii sunt disponibile pentru modificarea suprafetelor: Icon Functie

Modificare suprafete, suprafete-AR Despartire suprafete, elemente arhitectura

Utilizare
Cu aceasta functie adaugati/stergeti suprafete de hasura, motiv, umplutura, suprafete pixel sau elemente de arhitectura (planseu, camera, pardoseala, plafon, invelitoare). Cu aceasta functie despartiti suprafete de hasura, motiv, umplutura, suprafete pixel sau elemente de arhitectura (planseu, camera, pardoseala, plafon, invelitoare) in doua parti.

Unire suprafete, Cu aceasta functie uniti doua suprafete de hasura, motiv, umplutura, suprafete elemente de arhitectura pixel sau elemente de arhitectura (planseu, camera, pardoseala, plafon, invelitoare) pentru a obtine un singur element. Conversie suprafete Cu aceasta functie convertiti elemente de suprafata (hasuri, motive, umpluturi sau suprafete pixel) in elemente de suprafata de alt tip. Puteti utiliza aceasta functie si pentru a modifica proprietatile unui element de suprafata. Cu aceasta functie modificati conturul suprafetelor.

Modificare puncte

76

Notiuni de baza

Allplan 2004

Hasura si scara de referinta

De fiecare data cand aplicati o hasura puteti specifica daca distanta dintre liniile de hasura va ramane constanta sau se va modifica in mod dinamic in functie de scara de referinta. Aceasta inseamna ca puteti sa faceti distinctia intre hasura folosita pentru afisarea obiectelor reale si hasura simbolica, de exemplu hasura de beton. Spatiile intre liniile hasurii apar mai mari sau mai mici in functie de scara de referinta. Hasura simbolica, pe de alta parte, ar trebui sa aiba spatiu constant intre linii indiferent de scara de referinta. Aceasta setare poate fi facuta in doua locuri In proprietatile hasurii, cand creati o suprafata de hasura: aici specificati daca distanta intre linii se adapteaza la scara daca ramane constanta, indiferent de scara.

In Definitii hasura: aici specificati distanta intre liniile hasurii (pentru setarea Adaptare scara de referinta in plan) si scara de referinta pentru calculul distantei intre linii.

Nota: Cand modificati definitiile unei hasuri, toate suprafetele in care ati introdus hasura sunt de asemenea modificate.

Manual

Notiuni de baza

77

Setarea Identica in plan

Daca ati activat optiunea Identica in plan, distanta intre liniile hasurii ramane aceeasi in desen, indiferent de scara. Aceasta setare se aplica elementelor cum ar fi peretii daca ati introdus valoarea 1 in Scara de referinta pentru calculul distantei dintre linii din definitiile stilului de hasura utilizat. Dar afisarea stilurilor de hasura in desen difera de afisarea din plan. Afisarea din planuri este cea care conteaza. Afisare in planul de plotare Distanta intre liniile hasurii este aceeasi la 1:50 si la 1:100 dar numarul de linii se dubleaza. Aceasta distanta este definita de valoarea introdusa in definitia hasurii, indiferent de factorul de scara.

Afisare in desen Deoarece numarul de linii ale hasurii se dubleaza, reprezentarea in desen se modifica asociativ cu scara de referinta.

78

Notiuni de baza

Allplan 2004

Setarea Adaptare scara de referinta in plan

Daca ati activat aceasta setare, distanta intre liniile hasurii se modifica asociativ cu scara de referinta. Aceasta setare se aplica elementelor cum ar fi peretii daca ati introdus o valoare mai mare de 1 in Scara de referinta pentru calculul distantei intre linii in definitiile hasurii utilizate. Dar reprezentarea hasurii in planurile de plotare este diferita de cea in desene. Reprezentarea in plan este importanta. Afisarea in plan Distanta dintre liniile de hasura este la scara 1:50 de doua ori mai mare decat la 1:100 dar numarul de linii ramane constant. Aceasta distanta este definita de valoarea Distanta linii introdusa in definitii hasura si de scara de referinta.

Exemplu: Utilizati hasura numarul 1 cu urmatoarele setari: distanta linii 3mm si scara de referinta pentru calculul distantei intre linii 1:100. Aceasta hasura este creata in desen cu optiunea Adaptare scara de referinta in plan activa, si este pozitionata in planul de plotare la scara 1:50. Distanta intre liniile hasurii in planul de plotare este calculata dupa urmatoarea formula: Distanta linii (din defintii): scara de referinta x scara planului; adica in acest caz: 3mm : 1/100 x 1/50 = 6mm. La scara 1:100 in planul de plotare, distanta intre linii este de 3mm.

Manual

Notiuni de baza

79

Afisarea in desen Deoarece numarul de linii de hasura ramane constant, reprezentarea in desen nu se modifica atunci cand setati o alta scara de referinta.

Motiv si scara de referinta

Dimensiunile unui motiv sau sau a unui element de motiv si reprezentarea acestuia la scari diferite de referinta depind de trei factori: Inaltimea si latimea unui element motiv. Aceste valori se stabilesc din definitii motiv (din Extras Definitii Motiv). Optiunile Adaptare scara de referinta in plan si Nu se modifica la plotare. Faceti aceste setari in parametrii motivului (functia Motiv - Proprietati).

Factor latime si factor inaltime pentru motiv. Aceste valori se seteaza in parametrii motivului.

80

Notiuni de baza

Allplan 2004

Setarea Nu se modifica la plotare

Daca ati ales optiunea Nu se modifica la plotare, dimensiunile elementelor motivului raman aceleasi in planul de plotare, indiferent de scara. Dar reprezentarea motivelor in plan difera de cea in desen. Conteaza reprezentarea in planul de plotare. Reprezentarea in plan Dimensiunile elementelor motivului sunt aceleasi la 1:50 si la 1:100 dar numarul de elemente ale motivului se dubleaza. Factor latime si factor inaltime sunt definite in proprietati motiv.

Exemplu: Utilizati motivul 301 iar inaltimea motivului ar trebui sa fie de 10 mm in planul de plotare. Motivul 301 are inaltimea de 100 mm in definitii motiv. Astfel, trebuie sa introduceti un factor de 0.10 in parametrii motivului (inaltime motiv x factor = inaltimea motivului in planul de plotare). Acum elementul motiv este afisat cu inaltimea de 10 mm (100 mm x 0.10), indiferent de scara setata. Afisarea in desen Deoarece numarul elementelor de motiv se dubleaza, reprezentarea motivului in desen se modifica asociativ cu scara de referinta.

Manual

Notiuni de baza

81

Setarea Adaptare scara de referinta in plan

Daca ati activat optiunea Adaptare scara de referinta in plan, dimensiunea elementelor de motiv in planul de plotare se modifica asociativ cu scara. Aceasta setare se aplica elementelor cum ar fi peretii. Dar reprezentarea motivelor in plan difera de cea in desen. Conteaza reprezentarea in planul de plotare. Afisarea in planul de plotare Marimea elementelor de motiv este la 1:50 de doua ori mai mare decat la 1:100 dar numarul elementelor de motiv este constant. Dimensiunile unui singur element de motiv depind de urmatoarele setari: valorile si factor inaltime /latime din proprietatile motivului si scara din planul de plotare.

Exemplu: Utilizati motivul 301 iar inaltimea motivului ar trebui sa fie de 10 mm in planul de plotare. Motivul 301 are inaltimea de 100 mm in definitii motiv. Astfel, trebuie sa introduceti un factor de 10 in parametrii motivului (inaltimea elementului de motiv in plan = inaltime motiv din defintii x factor x scara din plan). La o scara de 1:100, din aceste valori rezulta o inaltime de 10mm (100mm x 10 x 1/100); la scara 1:50, inaltimea este de 20mm. Afisarea in desen Deoarece numarul elementelor de motiv ramane constant, reprezentarea motivului in desen nu se modifica daca setati o alta scara de referinta.

82

Notiuni de baza

Allplan 2004

Lucrul eficient folosind biblioteci, favorite si stiluri

Setari implicite
Puteti salva si citi setarile sau valorile utilizate frecvent in ferestrele de dialog. De exemplu, puteti salva valori pentru grosimi de perete in caseta de dialog Perete.

Faceti click pe pentru a adauga o valoare noua. Faceti click pe pentru a sterge o valoare. Introduceti o valoare si faceti click pe pentru a cauta grosimea specificata in lista.

Manual

Notiuni de baza

83

Salvare elemente ca favorite

Puteti defini elementele utilizate in mod frecvent ca elemente standard si le puteti salva intr-o biblioteca de elemente specifice. Aceasta operatie este utila mai ales daca lucrati intr-o echipa. Aceste elemente standard sunt accesibile imediat si se reduce si riscul de erori. Puteti salva pereti, usi sau ferestre ca stiluri. Puteti salva chiar si liniile de cota ca stiluri. Trebuie doar sa faceti click pe din partea din stanga jos a ferestrei de dialog cu proprietatile elementelor. Exemplul de mai jos arata fereastra de proprietati pentru o deschidere in planseu.

Nota: Se salveaza si layer-ul actual. Daca stilurile sunt citite mai tarziu, acest layer va deveni automat layer-ul actual.. Faceti click pe pentru a salva elementele standard. Fisierele favorite primesc o extensie specifica elementului care este salvat. Faceti click pe pentru citirea elementelor standard.

84

Notiuni de baza

Allplan 2004

Utilizarea simbolurilor
Un simbol este de fapt un fisier care poate sa contina oricate elemente de desen. Simbolurile pot fi folosite in mod repetat intr-un desen. Marimea unui simbol este practic nelimitata. Se pot salva chiar si desene intregi. Urmatoarele functii din bara de instrumente Standard se utilizeaza pentru salvare/citire simboluri: Citire date din catalog Introducere date in catalog Allplan 2004 se instaleaza cu un set de simboluri de baza. Totusi, va puteti crea propriile simboluri sau cumpara cataloage de simboluri.

Simbolurile va ofera urmatoarele avantaje: Puteti crea o biblioteca de simboluri care sa contina elementele utilizate in mod frecvent. In loc sa desenati elementul de la inceput de fiecare data, veti activa doar simbolul din fisierul de simboluri. Simbolurile sunt plasate ca o entitate. Aceasta inseamna ca pot fi accesate (click cu butonul din mijloc si cel stang al mouse-ului) si modificate ca o singura entitate. De asemenea puteti modifica separat fiecare element. In afara de cataloagele create de utilizator puteti accesa si cataloagele de simboluri oferite de Nemetschek. O serie de simboluri oferite aici vor fi afisate la diferite niveluri de detaliu in functie de scara setata. Simbolurile se adapteaza automat la scara de referinta. Daca acestea contin text, puteti sa adaptati textul la scara dorita.

Manual

Notiuni de baza

85

Utilizarea macro-urilor
Un macro este un simbol inteligent care isi schimba dinamic aspectul in functie de scara de referinta si de vedere. Este compus din mai multe folii. O folie poate contine reprezentarea elementului in 2D, in timp ce alta folie poate contine reprezentarea 3D a aceluiasi element. In acelasi timp o alta folie poate sa contina o reprezentare simpla pentru scara 1:100, iar o alta o reprezentare complexa a aceluiasi obiect pentru scara 1:10. Din aceasta cauza, un macro poate sa aiba o structura simpla sau foarte complexa.

Reprezentare la scara 1:200

Reprezentare la scara 1:100

Reprezentare in izometrii

86

Notiuni de baza

Allplan 2004

Proprietatile Macro-urilor Macrourile ocupa mai putin spatiu in fisiere. Odata ce ati pozitionat un un macro, toate repartitiile lui din desen sunt simple referinte la macroul initial. Din aceasta cauza, este ocupat pe disc doar spatiul necesar unei singure repartitii (spre deosebire de simboluri). Daca utilizati Modificare parametru reprezentare pentru a modifica o repartitie a unui macro, se modifica automat toate repartitiile macro-ului din acelasi desen. Dupa pozitionarea macro-ului in desen, acesta nu mai face referinta la macroul salvat in catalog. Aceasta inseamna ca daca suprascrieti un macro in catalog cu alt macro, nu vor fi afectate repartitiile macro-ului original care au fost deja pozitionate. Daca aveti modulul Macro puteti folosi Actualizare macro din catalog pentru a actualiza repartitiile macro-ului. Puteti inlocui toate repartitiile aceluiasi macro sau o singura repartitie. Daca aveti modulul Macro puteti distribui atribute macro-urilor. Acestea pot fi apoi evaluate in liste.

Manual

Notiuni de baza

87

Componentele macro-ului Un macro poate cuprinde elemente de desen bi- si tridimensionale. Allplan 2004 utilizeaza definitiile si atribuirea foliilor individuale pentru a forma un macro care sa contina reprezentari la diferite scari si in moduri diferite de vedere. Pozitia exacta a foliilor este pastrata chiar si in cazul redimensionarii macrou-lui. Acest lucru este posibil prin stabilirea unui punct de referinta al macro-ului si a unor asa numite puncte de referinta. Cand se construieste un macro, se pot defini zone ale obiectelor ca fiind deformabile dinamic sau statice. Un exemplu bun este tamplaria unei ferestre a carei sectiune ramane constanta - spre deosebire de suprafata de geam a carei inaltime si latime trebuie sa fie variabile.

88

Notiuni de baza

Allplan 2004

Reprezentare 3D

Reprezentare 2D de la scara 1:1 la 1:99 Aceasta reprezentare consta in 2 folii: una pentru profilele ale caror sectiune va ramane constanta si una pentru suprafata de geam care se va redimensiona.

Reprezentare 2D de la scara 1:100 la 1:500

Abordare generala in definirea Macro-urilor Urmati pasii pentru definirea unui macro 1 Desenati toate elementele care vor constitui macro-ul. Daca macro-ul urmeaza sa contina mai multe folii congruente pentru diferite scari de referinta si / sau vederi, asezati elementele unele langa altele in desen; acest lucru va usura procesul de selectare a foliilor si de pozitionare a punctelor de referinta.

Manual

Notiuni de baza

89

2 Selectati functia Macro (meniul Creare Module aditionale Macro), selectati catalogul in care va fi salvat macro-ul, introduceti un nume si atribuiti parametrii. 3 Selectati elementele ce vor fi plasate in prima folie a macro-ului.
Folia 1

4 Definiti celelalte folii. Fiecare suprafata care are nevoie de o alta definitie pentru deformare trebuie pozitionata intr-o folie separata.
Folie 2 Folie 3

5 Definiti punctele de Min. Max. Citire date din catalog (bara de instrumente Folositi Standard) pentru a insera macro in spatiul de lucru.

90

Notiuni de baza

Allplan 2004

Cale selectie date in Allplan 2004

Cand salvati sau cititi simboluri sau macro sau componente standard sistemul va cere sa specificati calea pentru accesul la fisierele corespunzatoare. Exemplul de mai jos reprezinta fereastra de dialog care este afisata cand salvati un simbol. Distinctia intre Birou, Privat si Proiect este foarte importanta cand lucrati in retea. Totusi va puteti structura datele si cand lucrati pe un post de lucru individual.

Director
Birou

Semnificatie
Fisierele din acest director sunt disponibile pentru toti utilizatorii din retea. Folosind standardul biroului proiectele din biroul dumneavoastra vor avea un aspect uniform. Standardul biroului poate fi modificat doar de administratorul sistemului. Fisierele din acest director sunt disponibile numai unui utilizator specific. Fisierele din acest director sunt disponibile intr-un anumit proiect. Fisierele din aceasta cale sunt folosite doar pentru schimb de date Cand salvati sau cititi simboluri sau macro puteti defini propria cale si le puteti salva sub un nume ales de dvs facand click pe Introducere cale....

Privat Project Extern Cale proprie

Manual

Primii pasi

91

Capitolul 2: Primii pasi

Aceasta lectie cuprinde doua exercitii in care se utilizeaza functii din urmatoarele module: Constructii 2D Text Linie cota Veti desena un cartus pe care il salvati ca simbol pentru utilizarea lui ulterioara. Veti desena un detaliu de balustrada care va cuprinde cotarea elementelor si hasurare. La sfarsitul lectiei gasiti raspunsuri la cateva probleme frecvent intalnite.

92

Primii pasi

Allplan 2004

Setari preliminare pentru exercitiile 1 si 2

Exercitiile 1 si 2 prezinta functiile de constructie 2D din Allplan 2004. Problemele legate de organizarea proiectului nu sunt explicate in aceasta etapa. Totusi este necesara o minima organizare. Informatii detaliate despre organizarea proiectului gasiti in capitolul 3. Vom incepe cu efectuarea urmatoarelor setari. Bara de instrumente dinamice este pozitionata in dreapta jos in bara de statut (aceasta este setarea implicita). Faceti variabila aceasta bara de instrumente. Pentru ca bara de instrumente dinamice sa fie variabila
1 Din meniul Vedere, indicati Instrumente Bara instrumente dinamice. 2 Faceti click pe Instrumente dinamice variabile daca aceasta setare nu a fost activata.

In acest tutorial vom utiliza Configuratia Arhitectura. Astfel functiile va vor fi intotdeauna la indemana si veti beneficia si de un spatiu de lucru mai mare. Pentru a alege configuratia de arhitectura
In meniul Vedere faceti click pe Configuratie standard si selectati Configuratie Arhitectura.

Manual

Primii pasi

93

In Navigator CAD in Modul general, selectati modulul Constructii 2D. Bara de instrumente Functiuni de baza ar trebui sa arate astfel:

Flyout Creare Flyout Creare II Flyout Modificare

Sugestie: Toate flyouturile la care se face referire in tutorial pot fi gasite in "Anexa, Prezentare functii".

Bara de instrumente Arhitectura cuprinde urmatoarele flyout-uri:

Flyout Planuri Flyout Elemente arhitectura Flyout Deschideri Flyout Camere Flyout Scari Flyout Structuri acoperis Flyout Modificare 3D

Constructii 2D

Flyout Constructii2D Flyout Text Flyout Linii cota Flyout Plotare planuri Flyout Prelucrare Navigator CAD

Functiuni de baza (disponibile permanent)

94

Primii pasi

Allplan 2004

In tutorial se va lucra cu optiunea Extindere introducere punct activa. Pentru a activa Extindere introducere punct
In meniul Extras gasiti optiunea Extindere introducere punct. Activati aceasta optiune (in mod normal este activa implicit).

Va aparea un mesaj care confirma ca ati activat optiunea. Faceti click pe OK.

Manual

Primii pasi

95

In Allplan 2004 veti lucra cu desene. Desenele sunt organizate in proiecte. Daca nu ati creat inca un proiect, "proiectul nedenumit" sau 'privat' este proiectul activ (programul va deschide automat acest proiect) . Acesta este proiectul in care vom lucra in acest exercitiu. Pentru a selecta un proiect
1 Din meniul Fisier selectati Deschidere proiect. 2 Faceti click pe proiectul < > si apasati OK pentru a confirma.

96

Primii pasi

Allplan 2004

Desenele
In Allplan 2004, procesul de creare a elementelor are loc in desene. Acestea sunt echivalentul foitelor de calc utilizate in proiectarea traditionala. Veti utiliza desene pentru a da proiectelor o structura. In termeni IT, un desen este un fisier stocat pe hard disk. Puteti afisa simultan si prelucra 40 de desene cu alte cuvinte, puteti avea mai multe fisiere deschise in acelasi timp. Un proiect poate contine pana la 6000 de desene. Cand lucrati fara layere, elementele individuale de constructie (pereti, scari, descrieri etc.) pot fi introduse pe desene separate si suprapuse ca niste foi de calc.
Desen Desen 150 6000

Desen

15

Desen

Desen Desen 1

Pentru a putea prelucra desene, acestea trebuie sa fie active. Activarea desenelor se face in Deschidere si activare.

Manual

Primii pasi

97

Statutul desenelor
Prin modificarea statutului desenelor alegeti desenul in care doriti sa lucrati si desenele care vor fi actve/pasive in fundal. Urmatoarea ilustratie arata tipurile de desen. Explicatia este data in tabel.

Numar
1 2 3

Statut desen
Desen activ Desen activ in fundal Desen pasiv in fundal

Explicatie
Acesta este desenul in care introduceti elemente. Trebuie sa existe intotdeauna un desen activ. Elementele din acest desen sunt vizibile si pot fi modificate. Puteti deschide pana la 40 de desene active/pasive in fundal. Elementele dintr-un desen pasiv sunt vizibile, dar nu pot fi modificate. In Optiuni generale puteti alege culoarea cu care vor fi afisate elementele din desene pasive. Desenele goale nu pot fi pasive in fundal. Elementele din desenele neselectionate nu sunt vizibile pe ecran. Desenele goale nu au iconul de tip de date.

4 5

Desen neselectionat Desen gol

98

Primii pasi

Allplan 2004

Informatii despre desenul activ

Pentru a obtine informatii despre desenul curent, faceti click dreapta in spatiul de lucru si selectati din meniul contextual Proprietati desen. Se va deschide o fereastra care contine informatii despre desen.

Informatie
Memorie ocupata

Semnificatie

Arata cat din memoria rezervata pentru un desen a fost deja alocata (in procente). Numar desen Aici este afisat numarul desenului. Numarul este afisat si in bara de titlu a ferestrei aplicatiei. Tip desen Este afisat tipul desenului. Acesta corespunde cu iconul de tip de date afisat in bara de statut. Marime maxima Maximum de memorie disponibila pentru desen este desene afisat in Kbyte. Valori minime/maxime Aici sunt afisate coordonatele maxime si minime din in desen desen.

Pentru exercitiile din aceasta lectie veti folosi desene goale. Pentru inceput trebuie sa le dati un nume. Acum vom deschide un desen.

Manual

Primii pasi

99

Denumirea si selectarea desenelor

1 Faceti click pe Standard) Deschidere si activare (bara de instrumente

2 Faceti click dreapta pe desenul cu numarul 1 si selectati Redenumire din meniul contextual. 3 Introduceti denumirea Cartus si apasati ENTER pentru a confirma.

4 Denumiti Detaliu balustrada urmatorul desen gol. 5 Faceti dublu-click pe 1 Cartus pentru a-l activa. Toate celelalte desene vor fi automat dezactivate.

100

Primii pasi

Allplan 2004

Exercitiul 1: Cartus
In acest exercitiu veti crea un cartus si il veti eticheta.

Balustrada, detaliu

Veti folosi functiile din Modul general.

Constructii 2D si

Text din

Nota: Exista si alte moduri de creare si etichetare cartuse. In modulul Paginare desene gasiti functia Descriere; cu ajutorul acestei functii puteti alege unul din cartusele existente. Un exemplu de creare a unui cartus ca stil descriere veti gasi in "Capitolul 10: Plotare planuri".

Manual

Primii pasi

101

Desenarea cartusului
Functii: Scara referinta Dreptunghi Paralele la elemente Stergere element intre 2 intersectii Stergere Modificare proprietati format Obiectiv:

In prima parte a exercitiului veti desena structura cartusului cu ajutorul functiilor din Constructii 2D. Folositi flyout-ul Constructii 2D din Functiuni de baza. Fiecare modul are propriul set de setari standard; acestea pot fi accesate si configurate in Optiuni. Aceste setari influenteaza modul de utilizare a unor functii.

102

Primii pasi

Allplan 2004

Selectati mai intai unitatea de masura pentru valorile pe care le veti introduce. Vom folosi mm pentru acest exercitiu. Pentru a alege unitatea
1 Faceti click pe Optiuni (bara de instrumente Standard) si alegeti Optiuni generale.

Sugestie: Unitatea de masura poate fi setata si in bara statut: faceti click in caseta de langa Lungime si selectati 'mm' pentru acest exercitiu.

2 In pagina Unitati , alegeti mm in Dimensiuni pentru lungimi.

Manual

Primii pasi

103

3 Apasati OK pentru a confirma setarile.

Inainte de a incepe lucrul, trebuie sa setati scara de referinta. Cartusul va fi desenat la scara 1:1. Pentru a seta scara de referinta
1 In meniul Vedere faceti click pe Scara de referinta.

104

Primii pasi

Allplan 2004

2 Alegeti 1.00 in fereastra de dialog Scara.

Casete de dialog definite de utilizator In aceste casete din Allplan 2004 puteti introduce orice valoare in plus fata de cele prezentate in lista. Aceasta optiune este fixa: introduceti o valoare de la tastatura si apasati ENTER. Valoarea este setata fara sa fie adaugata in lista. Daca faceti click pe acest simbol si introduceti o valoare (apasati ENTER pentru a confirma) adaugati valoarea in lista. Daca selectati o valoare din lista si apasati acest simbol, valoarea va fi stearsa. Puteti sterge doar valorile pe care le-ati definit.

Manual

Primii pasi

105

Desenati conturul exterior al cartusului. Pentru a desena conturul ca dreptunghi

1 Faceti click pe Dreptunghi (flyout Constructii). 2 Pozitionati punctul de plecare in spatiul de lucru. 3 Punctul diagonalei / lungime Introduceti 170 ca valoare pentru lungime. Apasati tasta TAB si introduceti 155 pentru latime. Apasati ENTER pentru a confirma. Dreptunghiul este desenat. 4 Apasati Regenerare tot ecranul (in partea de jos a ecranului).

Sugestie: Ati facut o introducere gresita? Faceti click pe Anulare. Puteti anula toti pasii facuti de la ultima salvare.

Creati liniile din interior ca paralele la liniile de contur. Pentru a trasa liniile interioare
1 Faceti click pe Paralele la elemente (flyout Constructii).

2 Alegeti un element Faceti click pe linia de jos.

106

Primii pasi

Allplan 2004

3 Prin punct /distanta Introduceti 20 pentru distanta si apasati ENTER pentru a confirma. 4 Indicati sensul de repartitie Faceti click in interiorul dreptunghiului. 5 Numar: 1. 6 Prin punct / distanta: 10; Numar: 4. 7 Prin punct / distanta: 25; Numar: 1. 8 Prin punct / distanta: 30; Numar: 1. 9 Prin punct / distanta: 10; Numar: 3. 10 Apasati ESC pentru a iesi din functie. 11 Pentru a desena paralelele verticale, faceti click din nou pe Paralele la elemente. 12 Faceti click pe linia din stanga si creati doua paralele una la distanta de 15 si cealalta la 120.

12

Manual

Primii pasi

107

Apoi stergeti liniile de care nu aveti nevoie. Pentru a sterge linii sau segmente de linie
1 Faceti click pe Stergere element intre 2 intersectii (flyout Constructii) si stergeti segmentele verticale de care nu aveti nevoie. Stergere (flyout Prelucrare) si stergeti linia 2 Faceti click pe verticala din stanga. 3 Faceti click pe Stergere element intre 2 intersectii si stergeti segmentele orizontale de care nu aveti nevoie.

1 2 3 3

1 1

108

Primii pasi

Allplan 2004

Marginile cartusului trebuie sa iasa in evidenta. Pentru a modifica grosimea creionului Sugestie: Alte functii de prelucrare sunt disponibile si in meniul contextual (click dreapta pe element). Nici o alta functie nu trebuie sa fie activa cand alegeti in acest mod functiile.
1 Faceti click pe Modificare proprietati format (flyout Prelucrare).

2 Bifati caseta Grosime, selectati creionul 3 - 0.50 si apasati OK pentru a confirma. 3 Faceti click pe rand pe cele patru laturi ale dreptunghiului. Pentru a vizualiza elementele cu grosimea reala a liniei, optiunea Grosimea liniei trebuie sa fie activa in Reprezentare pe ecran (bara de instrumente Standard) 4 Apasati ESC pentru a iesi din functie. Desenul ar trebui sa arate astfel:

Manual

Primii pasi

109

110

Primii pasi

Allplan 2004

Introducerea textului
Functii: Text orizontal Punct de mijloc Coordonata X (Punct Delta) Coordonata Y (Punct Delta) Copiere Modificare text Disociere bloc text Modificare parametri text Obiectiv:

Balustrada, detaliu

In urmatoarea parte a exercitiiului veti introduce text in cartus folosind functiile din modulul Text. Utilizati flyout-ul Text din Functiuni de baza. Introduceti descrierea continutului planului. Pentru a introduce un text centrat
In Navigator CAD treceti in modulul Text orizontal (flyout Text). Text. 1 Alegeti

Punctul initial al textului se va afla exact in centrul dreptunghiului mic cu alte cuvinte, punctul de mijloc al diagonalei imaginare. 2 Faceti click dreapta in spatiul de lucru, selectati Punct de mijloc din meniul contextual (Asistent punct) si faceti click pe punctele de capat ale diagonalei.

Manual

Primii pasi

111

3 Balustrada, detaliu 3

3 Ca text introduceti Balustrada, detaliu 4 Introduceti parametrii: Punct de plecare text centru. Inaltime text: 5.0 Latimea textului se modifica dinamic in conformitate cu raportul inaltime/latime setat (in acest exemplu: 1.00). Font: 8 (Isonorm DIN 6776). 5 Click OK sau apasati CTRL+ENTER. Functia Text orizontal ramane activa.

Introduceti titlul proiectului in urmatorul camp. Va fi aliniat la stanga si vom introduce text in bloc. Pentru a introduce

112

Primii pasi

Allplan 2004

text in bloc, trebuie sa specificam o valoare pentru distanta intre randuri. Text in bloc: Cand este activ Text in bloc liniile introduse vor alcatui un paragraf de text. Liniile individuale de text din paragraf isi vor pastra spatiul initial dintre ele indiferent de scara de referinta. Liniile din paragraf pot fi manipulate ca o singura entitate. Pentru a sterge un rand din bloc, folositi Stergere rand text. Disociere bloc text disociaza blocul in randuri de text individuale. Avans la linia urmatoare: Distanta dintre linii are la baza o valoare introdusa in campul Modificarea inaltimii randului multiplicata cu Inaltimea textului. La fiecare confirmare prin apasarea tastei ENTER programul trece in mod automat la linia urmatoare. Cautare puncte si introducerea distantelor in Extindere introducere punct: Pentru a pozitiona corect textul, folositi Introducere punct si introduceti valoarea pentru distanta. Aceasta caracteristica a optiunii Extindere introducere punct este foarte utila in cazul in care doriti sa pozitionati un punct relativ la un punct existent.

Manual

Primii pasi

113

Pentru a introduce text in bloc pe baza unei distante si folosind cautare puncte Sugestie: Puteti folosi pentru a salva combinatii de setari pentru text ca stiluri: Folositi pentru a introduce o denumire in lista si setati parametrii corespunzatori.
Functia Text orizontal este inca activa. Vom defini punctul de inceput al textului utilizand facilitatea Cautare puncte si introducere distanta. 1 Indicati punctul in cartus ca in imaginea de mai jos. Nu faceti click pe punct! (doar pozitionati cursorul deasupra punctului) Acesta va servi drept punct de referinta pentru introducerea punctului initial al textului. Punctul este afisat sub forma unui mic simbol. Pentru a indica faptul ca introducerile pentru sunt relative si la punctul selectat de program, casetele de introducere date pentru Coordonata Y sunt marcate cu culoarea Coordonata X si galben in linia de dialog.

Balustrada, detaliu
1

Constructia unui grup de locuinte cu garaj la parter

2 In linia de dialog introduceti valoarea 30 pentru dX, apasati tasta TAB, introduceti o valoarea de -5 pentru dY si apasati ENTER pentru a confirma. 3 Alegeti Punct plecare text stanga sus in fereastra de dialog. 4 Introduceti textul: Constructia unui grup de locuinte[ENTER] cu garaj la parter

114

Primii pasi

Allplan 2004

5 Apasati CTRL+ENTER sau faceti click pe OK pentru a finaliza introducerea textului. 6 Apasati ESC pentru a iesi din functie.

Introduceti un rand de text in partea dreapta a titlului si copiati randul in campurile de dedesubt. Pentru a introduce si a copia text
1 Faceti click pe Text orizontal (flyout Text). 2 Stabiliti punctul initial al textului: a) Asezati cursorul pe coltul din stanga sus al dreptunghiului (ca in imaginea de mai jos) b) dX = 2, tasta TAB c) dY = -2 d) Apasati ENTER pentru a pozitiona punctul.
2

3 Punct de plecare text stanga sus iar Inaltime text 2.5. Introduceti textul: Data.

Manual

Primii pasi

115

4 Apasati OK pentu a confirma. 5 Apasati ESC pentru a iesi din functie. 6 Faceti click-dreapta pe text si selectati contextual. Copiere din meniul

7 De la punctul Faceti click pe coltul din stanga sus al campului. 8 Introduceti valoarea 4 pentru numarul de copii si apasati ENTER pentru a confirma. 9 Catre punctul Faceti click pe punctul din stanga sus al campului de dedesubt.

7 9

10 Apasati ESC pentru a iesi din functie.

116

Primii pasi

Allplan 2004

Modificati textul cu ajutorul functiei

Modificare Text.

Modificarea textului: Textul poate fi modificat oricand. Astfel utilizati un text standard pe care puteti sa il actualizati. Pentru a prelucra text si a adauga un rand
1 Faceti click dreapta pe primul text si selectati din meniul contextual. Modificare text

Apare o fereastra de dialog in care puteti face modificarile. 2 Dupa Data apasati ENTER pentru a trece pe randul urmator si introduceti data: XX. XX. 200X Nota: Verificati ca Text in bloc sa fie activ pentru ca mai tarziu sa puteti modifica randurile impreuna. 3 Apasati OK pentru a confirma. 4 Modificati si urmatoarele texte urmand instructiunile de la punctele 2 si 3.

Manual

Primii pasi

117

Modificati textul pentru numarul plansei. Atribuiti-i alti parametri. Inaltimea textului va fi de 5 mm iar latimea de 6 mm. Mai intai trebuie sa disociati blocul de text. Definirea parametrilor textului: Sunt disponibile 20 de fonturi Allplan, dar puteti sa utilizati si fonturi TrueType. Parametrii pentru Inaltime text si Latime text sunt valori absolute. Aceasta inseamna ca textul va fi tiparit cu dimensiunile setate indiferent de scara de referinta. Pentru a modifica setarile pentru text
1 Faceti click dreapta pe blocul de text Numar plansa... si selectati Disociere bloc text din meniul contextual. Astfel disociati blocul de text si puteti modifica fiecare rand separat. 2 Apasati ESC pentru a inchide functia Disociere bloc. Modificare

3 Faceti click dreapta pe randul XXX si selectati parametri text din meniul contextual. 4 Modificati urmatorii parametri: Inaltime text: 5 Latime text: 6

5 Faceti click stanga pe XXX. 6 Completati cartusul folosind informatiile oferite mai jos.

118

Primii pasi

Allplan 2004

Balustrada, detaliu

Salvarea si citirea cartusului ca simbol

Functii Introducere date in catalog Citire date din catalog In ultima parte a exercitiului veti salva cartusul ca simbol in catalog. Apoi veti invata cum se acceseaza acest simbol si cum se pozitioneaza in desen.

Manual

Primii pasi

119

Simboluri Simbolurile sunt entitati de desen pe care le puteti utiliza de cate ori aveti nevoie. Simbolurile se adapteaza automat la scara desenului si pot fi manevrate ca o singura entitate utilizand butonul din mijloc si cel stang al mouse-ului in combinatie. Puteti modifica simboluri si le puteti salva sub alt nume. Puteti salva ca simbol un cartus, obiecte de mobilier etc. Cataloage de simboluri Simbolurile sunt grupate in cataloage. Fiecare subdirector dintr-un catalog poate contine un numar mare de simboluri. Folosind ProiectPilot puteti sa le copiati, sa le stergeti sau sa le redenumiti. Birou: Acest director contine cataloagele si subdirectoarele din standardul biroului. Datele din acest director sunt disponibile pentru tot biroul: - Pe posturile individuale de lucru: pentru toate proiectele, - In retea: pentru toti utilizatorii din retea si in toate proiectele. Doar administratorul de sistem poate introduce si administra simbolurile. Proiect: Cataloagele salvate in Proiect apartin unui proiect specific si sunt disponibile doar in acesta. Privat: Aceste cataloage apartin unui singur utilizator; nu pot fi accesate de alti utilizatori din retea.

120

Primii pasi

Allplan 2004

Introduceti cartusul ca simbol in catalog. Pentru a introduce simboluri intr-un catalog

1 Faceti click pe Standard). Introducere date in catalog (bara de instrumente

2 Cartusul va fi disponibil pentru tot biroul. In Cale, faceti click pe Birou. 3 In Tip de date alegeti Text.

Sugestie: Puteti modifica punctul initial al simbolului si cand il cititi din catalog.

4 Apasati OK pentru a confirma. 5 Ce text trebuie salvati ca simbol-text? Cu butonul stang al mouse-ului deschideti o fereastra de selectie in jurul cartusului. Acesta va fi afisat in culoare de selectie. 6 Punctul initial al textului simbol Faceti click pe coltul din dreapta jos al cartusului. Acesta va fi punctul care va fi agatat de cursor in momentul in care cartusul va fi citit si pozitionat in desen.

Manual

Primii pasi

121

7 In fereastra de dialog care apare, alegeti optiunea Simboluri fara functii Snoop si apasati OK pentru a confirma. 8 Faceti click pe un rand liber din Fisier si introduceti o denumire pentru director: Cartus. (Daca alegeti o denumire care a fost deja atribuita, doar denumirea este suprascrisa.) 9 Faceti click pe un rand liber in Introducere si introduceti o denumire pentru simbol: Original. (Daca alegeti o denumire care a fost deja atribuita, simbolul este suprascris.) 10 Apasati ENTER pentru a termina.

11 Apasati ESC pentru a iesi din functie.

122

Primii pasi

Allplan 2004

Acum cititi simbolul din catalog si pozitionati-l intr-un desen liber. Pe langa simbolurile pe care le creati, veti utiliza aceasta metoda pentru a citi si simboluri din cataloagele Nemetschek. Pentru a citi un simbol din catalog
1 Faceti click pe Deschidere si activare (bara de instrumente Standard), deschideti un desen gol si deselectati desenul Cartus. 2 In meniul Vedere, faceti click pe Scara de referinta si alegeti 1 (1.000). Alternativ, faceti click pe Scara in bara statut. 3 Faceti click pe Standard). Citire date din catalog (bara de instrumente

4 In fereastra de dialog care apare, selectati calea Birou si tip de date Texte.

5 Apasati OK pentru a confirma.

Manual

Primii pasi

123

Este afisata fereastra de dialog Iesire simbol.

Sugestie: Activati Preview pentru a vizualiza simbolul inainte de a-l introduce.

124

Primii pasi

Allplan 2004

Sugestie: Utilizand functiile din bara de Instrumente dinamice, puteti modifica punctul initial al simbolului si orientarea. Puteti utiliza Asistent punct pentru a defini punctul corect de introducere in desen.

6 Selectati Original din fisierul Cartus. 7 Apasati OK pentru a confirma. Acum sunteti iar in spatiul de lucru. Simbolul este atasat de curson. 8 Pentru a pozitiona simbolul, faceti click in spatiul de lucru. 9 Apasati ESC pentru a iesi din functie. 10 Daca cartusul apare foarte mic pe ecran, faceti click pe Regenerare tot ecranul.

Manual

Primii pasi

125

Exercitiul 2: Detaliu balustrada

Scopul urmatorului exercitiu este desenarea unui detaliu de balustrada. Exemplul a fost ales deoarece implica utilizarea celor mai importante functii de constructie si de modificare din modulul Constructii 2D.

126

Primii pasi

Allplan 2004

Desenarea unui detaliu de balustrada

Functii: Dreptunghi Intersectarea a 2 elemente Paralele la elemente Stergere element intre 2 intersectii Linie Coordonata X Coordonata Y Copie simetrica Punct mijloc Modificare puncte Indoire linie In acest exercitiu veti desena un detaliu de balustrada in plan si doua sectiuni folosind functiile din Constructii 2D. Obiectiv:

Manual

Primii pasi

127

Faceti setarile preliminare. Pentru a selecta un desen si a seta optiunile

1 Faceti click pe Deschidere si activare (bara de instrumente Standard), activati desenul liber 2 "Balustrada" si inchideti toate celelalte desene. 2 Faceti click pe Optiuni (bara de instrumente Standard) Optiuni generale. In pagina Unitati setati Dimensiuni pentru lungimi in cm. (Alternativ: faceti click langa Lungime in bara de statut si selectati cm.) 3 In meniul Vedere alegeti Scara de referinta - 10. (Alternativ: faceti click langa Scara in bara de statut si selectati 1:10).

Vom desena mai intai conturul. Sugestie: Daca in linia de dialog vi se cere sa introduceti dX dar dvs doriti sa introduceti valoarea pe dY (sau vice versa), puteti folosi tasta TAB pentru a trece in urmatoarea caseta de introducere. Tineti cont in permanenta de sistemul de coordonate si de directia de rotatie!
+y + +x -x - -y

Pentru a vizualiza desenul corect, folositi functiile din partea de jos a spatiului de lucru:
Regenerare tot ecranul Definire zona imagine Mutare ecran Marire ecran Micsorare ecran Regenerare ecran

128

Primii pasi

Allplan 2004

Vom desena capatul peretelui si baza. Pentru a desena linii si paralele la linii
1 Faceti click pe Linie (flyout Constructii).

Sugestie: Ati executat gresit o operatie? Puteti sa va intoarceti cu cativa pasi in urma apasand tasta ESC pentru a parasi functia curenta si facand click pe Anulare.

2 Faceti click in spatiul de lucru. 3 Introduceti valorile pe dX si dY dupa cum este indicat in imaginea de mai jos.
dX = 15

dY = 25 dX = 0

dY = -25

4 Apasati ESC pentru a finaliza desenarea. 5 Cu functia paralele: a) b) c) Paralele la elemente (flyout Constructii) desenati trei Numar: 1 Numar: 1 Numar: 1

Distanta : 4 Distanta: 2.5 Distanta : 0.5

Pe aceasta parte

c b a

6 Apasati ESC pentru a iesi din functie.

Manual

Primii pasi

129

In urmatorul exercitiu vom extinde paralelele spre stanga si spre dreapta. Pentru a extinde linii
1 Alegeti functia Prelucrare). Modificare distanta intre 2 puncte (flyout

2 Faceti click pe capatul din stanga al paralelei de jos. Acesta este punctul de referinta.

Sugestie: Observati ordinea punctelor. Primul punct este cel de referinta.

3 Faceti click pe capatul din dreapta. Distanta intre cele doua puncte este afisata . 4 Introduceti valoarea: 21.

5 Pentru a prelungi linia spre stanga, faceti click mai intai pe capatul din dreapta (= punct referinta). 6 Faceti click pe capatul din stanga. 7 Introduceti ca valoare noua pentru lungime: 29. 8 Prin aceeasi metoda prelungiti si celelalte linii. Distanta catre dreapta: 23 Distanta catre stanga: 33

130

Primii pasi

Allplan 2004

Veti desena acum linii perpendiculare. In bara de Instrumente dinamice este disponibila o functie pentru aceasta operatie. Sugestie: In meniul Vedere in Instrumente puteti alege daca Bara de instrumente dinamice este variabila sau fixa in linia de dialog sau bara statut. Pentru a desena perpendiculare
1 Faceti click pe Linie (flyout Constructii). 2 Faceti click pe punctul de inceput al primei paralele. 3 Alegeti Introducere in unghi drept (bara Instrumente dinamice). 4 Introduceti pe dX: 0. 5 Faceti click pe un punct pentru a defini lungimea liniei.

6 Apasati tasta ESC pentru a termina desenarea liniei. Functia Linie ramane activa.

7 Repetati pasii 2 - 6 pentru celalalt capat si apasati ESC pentru a iesi din functie.

Manual

Primii pasi

131

Acum veti desena o linie verticala in constructie de ajutor. Aceasta linie va avea originea in mijlocul peretelui. Pentru a alege mijlocul veti folosi functia Punct mijloc. Constructie de ajutor Constructiile de ajutor sunt elemente care nu se vor tipari (afisate pe ecran intr-o culoare diferita) si pe care le puteti utiliza ca ajutor in desenarea altor elemente. Puteti schimba culoarea constructiilor de ajutor in Optiuni generale. Activati/dezactivati aceasta optiune apasand pe Constructie ajutor inc/des din bara de instrumente Format. Pentru a desena o linie pe baza unui punct de mijloc
Functia Linie trebuie sa fie activa. Constructie de 1 Din bara de instrumente Format, faceti click pe ajutor inc/des.

2 Faceti click dreapta pe linia de sus a peretelui si selectati Punct mijloc din meniul contextual (Asistent punct). Astfel punctul initial al constructiei de ajutor se va afla in mijlocul liniei.

132

Primii pasi

Allplan 2004

3 Apasati ENTER pentru a confirma punctul de inceput. 4 Faceti click pe Introducere sub unghi oarecare (bara Instrumente dinamice). 5 Faceti click pe butonul Unghi delta din Instrumente dinamice si alegeti 90. 6 Pozitionati cursorul deasupra punctul de inceput al liniei pentru a specifica directia de extindere a liniei. 7 Introduceti lungimea liniei: 95 8 Faceti click pe Constructie ajutor (bara de instrumente Format) pentru a dezactiva optiunea. 9 Apasati ESC pentru a finaliza desenarea liniei.

Puteti folosi functia Dreptunghi pentru a crea dreptunghiuri. In urmatorul exercitiu nu veti mai desena dreptunghiul prin diagonala (introducand un colt, lungimea si latimea), ci pe baza unei linii de mijloc. Pentru a introduce dreptunghiul prin linia de mijloc
1 Folositi Dreptunghi pentru a desena 3 dreptunghiuri prin diagonala.
Lungime = 0.5 TAB Latime = -3 ENTER Punct inceput Lungime = -6 TAB Latime = -12 ENTER

Punct inceput Lungime = -0.5 TAB Latime = -3 ENTER

Manual

Primii pasi

133

2 Faceti click dreapta pe segmentul pe care doriti sa-l stergeti si alegeti din meniul contextual Stergere element intre doua intersectii.

3 Activati functia Dreptunghi pentru a desena un dreptunghi pornind de la linia verticala. Linia desenata in constructie de ajutor va servi drept linie de mijloc pentru dreptunghi. Are 84 cm lungime. 4 Selectati optiunea dinamice). Introducere prin linia de mijloc (Instrumente

5 Alegeti punctul de inceput al liniei de mijloc.

6 Apasati TAB pentru a trece pe lungimea: 84. Apasati ENTER.

dY in linia de dialog si introduceti

7 Introduceti semi-latimea dreptunghiului: 2.5. 8 Apasati ESC pentru a iesi din functie.

134

Primii pasi

Allplan 2004

Vom muta acum dreptunghiul si vom desena altul pentru piesa de legatura introducere prin punct de mijloc de aceasta data. Pentru a desena un dreptunghi prin punctul de mijloc
1 Faceti click pe Mutare (flyout Prelucrare). 2 Selectati dreptunghiul facand click pe el cu butonul din mijloc al mouse-ului si apoi cu cel stang. Nota: Daca faceti click cu butonul din mijloc si apoi cu cel stang se selecteaza toate elementele apartinand aceluiasi segment. 3 De la punctul / dx Faceti click pe un colt al dreptunghiului. 4 Introduceti urmatoarele valori in linia de dialog: dX: 0 TAB dY: 2 ENTER 5 Faceti click pe Dreptunghi

6 Alegeti Introducere prin punct de mijloc (Instrumente dinamice).

6 Faceti click pe punctul care reprezinta centrul dreptunghiului ce va fi desenat. 7 Introduceti dimensiunile: Lungime: 3 Latime: 34 8 Apasati ESC pentru a iesi din functie.

Manual

Primii pasi

135

Pentru a crea forma profilului de imparire veti folosi Modificare puncte (pentru a modifica forma dreptunghiului de sus). Modificare puncte
1 Faceti click pe Modificare puncte (flyout Prelucrare). 2 Care puncte vor fi modificate? Faceti click pe punctul din stanga sus al dreptunghiului.

Sugestie: Puteti face modificarea intr-un singur pas: dX = -3.5 dY = -5

3 In linia de dialog introduceti: De la punctul / dx: 0 Catre dY: -5 4 Care puncte vor fi modificate? Faceti click pe punct din nou si introduceti: De la punctul / dx: -3.5 Catre dY: 0

Trebuie modificata reprezentarea piesei de legatura. Pentru a afisa laturile verticale ale dreptunghiului cu linie punctata, trebuie sa "taiati" laturile in doua segmente care pot fi apoi modificate separat. Pentru a imparti si a modifica segmente
In Navigator CAD selectati modulul Constructii 2D

1 Faceti click pe Modificare).

Impartire element cu element (flyout

2 Faceti click pe linia de sus a piesei de baza. Punctele unde elementele vor fi taiate apar in constructie de ajutor.

136

Primii pasi

Allplan 2004

3 Apasati ESC pentru a iesi din functie. 4 Faceti click pe Modificare proprietati format (flyout Prelucrare).

5 Bifati Tip linie, selectati Linie nr. 2 si apasati OK pentru a confirma.

6 Ce trebuie modificat? Faceti click pe cele trei linii pe care doriti sa le modificati.

Manual

Primii pasi

137

Sugestie: Alternativ, alegeti functia din flyout Constructii.

7 Apasati ESC pentru a finaliza. 8 Faceti click dreapta pe unul din segmentele de linie care trebuie sterse si alegeti din meniul contextual Stergere element intre 2 intersectii. 9 Faceti click stanga si pe celelalte segmente de care nu mai aveti nevoie.

Daca doriti sa pozitionati elemente pe baza unor coordonate precise, optiunile variaza in functie de modul de introducere puncte pe care l-ati selectat: Pozitionarea punctelor si elementelor folosind Cautare puncte si introducere distanta Daca ati activat Extindere introducere punct, puteti pozitiona puncte si elemente folosind coordonate relative la puncte existente. Tot ce trebuie sa faceti este sa indicati cu cursorul punctul existent si sa introduceti distanta fata de punctul respectiv in linia de dialog. Urmati instructiunile: Indicati punctul de referinta (fara sa faceti click pe el). Programul detecteaza acest punct si il marcheaza cu un mic simbol.

138

Primii pasi

Allplan 2004

Introduceti coordonatele relative pe , si In linia de dialog (folositi tasta TAB pentru a trece dintr-o caseta de introducere valori in alta). Apasati ENTER pentru a pozitiona punctul. Sugestie: Daca faceti click cu butonul drept al mouse-ului in spatiul de lucru se activeaza Functiuni suma. Pozitionarea punctelor/elementelor folosind Functiuni suma Daca nu ati activat Extindere introducere punct, puteti folosi Functiuni suma pentru a introduce si a pozitiona puncte. Urmati instructiunile: Deschideti paranteza cu Functiuni suma. Faceti click pe un punct de referinta. Introduceti coordonatele relative dX si dY. Faceti click pe Functiuni suma pentru a inchide paranteza.
dX Punct pozitionat dY Punct referinta

Puteti utiliza Functiuni suma pentru a selecta mai multe elemente din zone diferite, indiferent de modul de introducere puncte ales. Functiuni suma pentru selectia mai multor elemente si zone Urmati instructiunile: Activati Functiuni suma. Selectati regiuni sau faceti click pe elemente. Pentru a deselecta un element, doar faceti click pe el din nou. Faceti click pe Functiuni suma pentru a 'inchide paranteza.

Manual

Primii pasi

139

Text

140

Primii pasi

Allplan 2004

In urmatorul exercitiu vom desena cercurile ce reprezinta punctele de fixare si barele balustradei. Sugestie: Puteti crea arce de cerc introducand valori pentru unghi initial si unghi delta diferite de cele din exemplu. Pentru a desena un cerc
1 Faceti click pe Cerc (flyout Constructii). 2 Faceti click pe varful profilului pentru a alege centrul.

Sugestie: Daca apasati ESC in loc sa introduceti un unghi initial si un unghi delta, este desenat un cerc intreg.

3 Introduceti urmatoarele valori: Punct, element/raza: 1.7 Punct initial / Unghi initial: 0 Punct final / Unghi delta: 360 Apasati ENTER pentru a confirma fiecare introducere.

Veti desena mai multe cercuri pentru a indica locurile unde sunt prinse barele. Pentru a pozitiona centrele pe linia in constructie de ajutor, folositi Punct referinta. Pentru a desena cercuri pe baza unui punct de referinta
Functia Cerc trebuie sa fie activa. Punct 1 Faceti click dreapta pe constructia de ajutor si selectati referinta din meniul contextual pentru a pozitiona centrul exact pe linie. Va aparea un patrat mic in punctul pe care ati facut click. Punctul de referinta (reprezentat printr-o sageata) este afisat in cel mai apropiat capat al elementului pe care ati facut click. Puteti muta punctul de referinta unde doriti.

Manual

Primii pasi

141

2 Indicati partea de sus a profilului orizontal (fara a face click) punctul de referinta se muta si introduceti distanta Punct nou de referinta: 4.

Este definit astfel centrul cercului. 3 Introduceti valoarea 1 pentru raza si confirmati valorile propuse de sistem pentru unghi initial si unghi delta (0 / 360). 4 Faceti click dreapta din nou pe linia in constructie de ajutor si alegeti Punct referinta din meniul contextual pentru a pozitiona centrul urmatorului cerc la 19 cm deasupra partii de sus a peretelui. Apare punctul de referinta. 5 Indicati partea de sus a peretelui punctul de referinta se muta.

6 Introduceti 19 ca distanta (distanta intre punctul de referinta si centrul noului cerc). 7 Introduceti 0.7 pentru raza si confirmati unghi initial si unghi delta (0 / 360). 8 Apasati ESC pentru a iesi din functie.

142

Primii pasi

Allplan 2004

Primul punct (punctul de fixare in piesa de legatura) trebuie desenat o singura data, al doilea cerc (barele din balustrada) trebuie copiat de cinci ori si cercul de sus (mana curenta) va fi mutat. Pentru a copia si a muta cercuri
1 Faceti click dreapta pe primul cerc si alegeti functia meniul contextual. 2 De la punctul Faceti click pe centru. Copiere din

De la punctul

Ce copiati?

3 Catre punctul /De cate ori? Introduceti numarul de copii: 1. 4 Catre punctul In linia de dialog introduceti pe dY valoarea 4.

5 Apasati ESC pentru a iesi din functie. 6 Faceti click dreapta pe cercul mic si selectati contextual. 7 De la punctul Faceti click pe centru. 8 Catre punctul / De cate ori? Introduceti numarul de copii: 5. 9 Catre punctul In linia de dialog introduceti pe dY valoarea 12. Copiere din meniul

10 Apasati ESC pentru a iesi din functie.

Manual

Primii pasi

143

11 Acum faceti click dreapta pe cercul din varf si selectati din meniul contextual.

Mutare

11

12 Introduceti valorile: De la punctul / dx: -1 Catre dY: 0.5 13 Apasati ESC pentru a iesi din functie. 14 Faceti click pe Stergere element intre 2 intersectii (flyout Constructii) si stergeti segmentele de linie din cerc.

15 Apasati ESC pentru a iesi din functie.

Aveti urmatoarele alternative cand apare mesajul De la punctul / dX: 1. Definiti punctul dX ca valoare din tastatura urmat de punctul catre dY sau 2. Faceti click (De la punctul) pe un punct de origine cu mouse-ul si pozitionati elementul tot cu mouse-ul sau 3. Faceti click (De la punctul) pe un punct de origine cu mouse-ul si introduceti o valoare relativa la punctul de origine in Coordonata X, Coordonata Y si, daca este necesar, Coordonata Z in linia de dialog sau 4. Indicati cu mouse-ul (fara sa faceti click) un punct de referinta (sistemul detecteaza punctul si il marcheaza) si introduceti valorile relative la punctul detectat (posibil doar daca ati activat Extindere introducere punct).

144

Primii pasi

Allplan 2004

Vom aplica o hasura pe o parte a bazei. Pentru a aplica hasura

1 Faceti click pe Hasura (flyout Constructii 2D). 2 Faceti click pe Proprietati, selectati hasura 1 si apasati OK pentru a confirma.

Sugestie: Puteti selecta mai multe suprafete pentru hasurare dintr-o data. Golurile in hasura vor aparea acolo unde suprafetele se suprapun. Asistent punct contine si functia Contur automat. Aceasta functie va detecta automat poligoane cu contur inchis. Faceti click in interiorul poligonului.
3 Faceti click pe doua puncte diagonal opuse si apasati ESC pentru a defini suprafata dreptunghiulara ce va fi hasurata.

4 Apasati ESC pentru a iesi din functie.

Manual

Primii pasi

145

In urmatorul exercitiu, functiile pe care le-ati utilizat deja nu vor mai fi explicate in detaliu. Pentru a desena vederea
1 Faceti click pe Dreptunghi (flyout Constructii 2D). 2 Pozitionati cursorul pe coltul din stanga jos (campurile de introducere date isi schimba culoarea in galben), introduceti -12 pentru dX si apasati ENTER.

12

3 Introduceti lungimea 104 pe dX, apasati tasta TAB si introduceti latimea 3 pe dY. 4 Faceti click dreapta pe latura din dreapta a dreptunghiului si Stergere din meniul contextual. selectati

5 Faceti click pe Paralele la elemente (flyout Constructii 2D) pentru a desena linii orizontale paralele la laturile dreptunghiului creat. 6 Prin punct / distanta Faceti click dreapta in spatiul de lucru si alegeti Punct intersectie din meniul contextual pentru a defini grafic pozitia paralelei. 7 Faceti click pe cercul de jos, apoi pe linia desenata in constructie de ajutor si apasati ESC pentru a iesi din functie. Linia paralela este desenata prin punctul de intersectie al celor doua elemente.

146

Primii pasi

Allplan 2004

8 Faceti click dreapta pe capatul din dreapta al paralelei create, selectati Modificare distanta intre puncte din meniul contextual, faceti click pe capatul din stanga si introduceti noua distanta 92 cm.
Al doilea punct Primul punct

Sugestie: Faceti click pe Regenerare ecran pentru a se afisa corect elementele.

9 Faceti click pe Paralele la elemente din nou pentru a desena o paralela la linia careia i-ati modificat lungimea. Distanta: 1.4 (deasupra; numar: 1). 10 Conectati cele doua paralele cu bara. Linie. Este creata astfel prima

11 Faceti click pe Copiere (flyout Prelucrare) pentru a copia intreaga bara de mai multe ori. Numar copii: 5 dY: 12 Apasati ESC pentru a iesi din functie. 12 Faceti click pe Copiere din nou pentru a copia bara de sus. Numar: 1 dY: 14.5 Apasati ESC pentru a iesi din functie.

Manual

Primii pasi

147

13 Faceti click pe Copiere pentru a copia cercul din varful profilului. De la punctul: faceti click pe centrul cercului. Catre punctul: aliniati cu centrul cercului original tinand apasata tasta CTRL si faceti click cu butonul stang al mouse-ului.

Atentie! Alinierea folosind mouse-ul nu este recomandata in desenul de precizie! Pentru a pozitiona punctul corect puteti folosi functia Punct mijloc.

Verificati daca sistemul detecteaza centrul cercului si nu alt punct.

De la punctul Catre punctul

14 Modificati pozitia cercului cu Mutare (flyout Prelucrare); mutati cercul pe ( )dX cu valoarea 7.5.

Pentru a selecta cercul, faceti click pe el ca de obicei sau apasati butonul drept al mouse-ului de doua ori. Elementul selectat ultima data este re-selectat.
15 Cu Paralele la elemente creati o linie paralela la latura din stanga a unei bare. Distanta: 7 (spre dreapta) Numar: 1 Apasati ESC pentru a dezactiva functia. 16 Faceti click dreapta pe paralela si alegeti din meniul contextual Intersectarea a 2 elemente.

Al 2-lea element

Primul element

Intersectati aceasta linie cu cercul, apoi cu baza. 17 Cu Paralele la elemente desenati o paralela la linia pe care ati prelungit-o. Distanta: 1

148

Primii pasi

Allplan 2004

Desenul ar trebui sa arate astfel:

Bara de sus trebuie modificata. 18 Mutati linia verticala a barei de sus cu dX = 24.5 spre dreapta facand click pe Mutare din meniul contextual (click dreapta).
17 dX = 24.5 18 Element de intersectie 19 dY = 1

19 dY = -1

Pentru a modifica diametrul pentru partea principala a barei, liniile trebuie "separate". Astfel segmentele pot fi modificate independent. 19 Faceti click pe Impartire element cu element (flyout Modificare) si faceti click pe linia pe care tocmai ati mutat-o. Liniile orizontale sunt taiate in acest punct. 20 Folositi Mutare (flyout Prelucrare) pentru a muta linia de sus a barei pe dY cu valoarea 1 (in sus) si pentru a muta linia de jos pe dY cu -1 (in jos). Apasati ESC pentru a iesi din functie.

Manual

Primii pasi

149

21 Faceti click dreapta pe linia verticala si selectati Intersectarea a 2 elemente pentru a intersecta liniile orizontale cu linia verticala. 22 Cu functia Stergere element intre doua intersectii (flyout Modificare) stergeti segmentele de care nu aveti nevoie.

23 Apasati ESC pentru a iesi din functie.

150

Primii pasi

Allplan 2004

Cotarea balustradei
Pentru a cota, trebuie mai intai sa setati parametrii liniei de cota. Cotarea implica trei pasi: Specificarea locul prin care va trece linia de cota Selectarea punctele ce trebuie cotate Continuarea sau abandonarea cotarii Linia de cota creata este dinamica si poate fi permanent modificata. Puteti adauga si sterge puncte de cota, putei muta linia de cota sau modifica parametrii acesteia. Iata ce linii de cota trebuie sa generati:

Manual

Primii pasi

151

Cei mai importanti parametri sunt unitatea, locul cifrei, inaltime/latime cifra. Daca ati ales optiunea Cotare asociativa, linia de cota este asociata dinamic cu elementele din desen. Orice modificari veti face in desen se vor reflecta si in linia de cota. Pentru a seta parametrii liniei de cota Sugestie: In Optiuni linie cota puteti seta (printre altele) tipul liniei si distanta intre liniile de cota. Distanta este specificata in functie de inaltimea textului cotei.
In Navigator CAD selectati modulul Linie cota.

1 Faceti click pe

Definitii parametri standard (flyout Creare).

2 Verificati daca in pagina Linie cota este activata optiunea Cotare cu punct de referinta. 3 Introduceti celelalte setari ale liniei de cota in conformitate cu cele din imaginea alaturata.

152

Primii pasi

Allplan 2004

Daca sunt dezactivate setarile din Definitii Creion fix, linie fixa, culoare fixa, sistemul va folosi serarile curente din bara de instrumente Format. 4 In pagina Cifra faceti click pe butonul Unitate si selectati cm. 5 Faceti click pe butonul Loc cifra pentru a indica unde doriti sa apara textul cotei relativ la linie. 6 Introduceti urmatoarele valori:

Inaltime cifra: 2.5 Latime cifra: 2.0 Sugestie: Puteti modifica stiluri deja salvate. Faceti click pe numele stilului si modificati setarile.
7 Setati ceilalti parametri dupa cum urmeaza:

8 Faceti click pe in coltul din stanga jos si salvati parametrii ca fisier favorit cu numele "Tutorial".

Manual

Primii pasi

153

9 Faceti click pe Save pentru a confirma setarile.

Acum veti cota detaliul. Pentru a crea linii de cota orizontale

Sunteti in modulul Linii cota. Pozitionati desenul astfel incat sa aveti spatiu suficient in partea de sus pentru linia de cota. 1 Alegeti functia Cotare orizontala (flyout Linii cota sau Creare).

2 Prin ce punct/la care linie de cota? Definiti pozitia liniei de cota facand click pe un punct prin care aceasta va trece. 3 Faceti click pe punctele ce vor fi cotate.

154

Primii pasi

Allplan 2004

4 Cand terminati de introdus punctele apasati ESC. Va fi generata linia de cota. Functia ramane activa, deci puteti introduce urmatoarea linie de cota. 5 Prin ce punct/la care linie de cota? Faceti click pe linia de cota introdusa. 6 Indicati sensul de repartitie Faceti click in spatiul de lucru sub linia de cota.

7 Faceti click pe punctele ce vor fi cotate. 8 Apasati ESC pentru a termina cotarea.

Manual

Primii pasi

155

In urmatorul exercitiu veti cota sectiunea balustradei utilizand cotarea verticala. Pentru a cota vertical
1 Alegeti Cotare verticala (flyout Linii cota sau Creare). 2 Alegeti un punct prin care va trece linia de cota. 3 Faceti click pe partea de sus a peretelui si pe punctele de centru ale barelor. 4 Pentru a termina introducerea punctelor apasati ESC.

5 Cotati inaltimea piesei de legatura in partea dreapta. 6 Apasati ESC pentru a termina cotarea.

156

Primii pasi

Allplan 2004

Modificarea liniilor de cota

Adesea modificarile din desen determina si modificarea liniilor de cota, fiind nevoie sa adaugati sau sa stergeti puncte din aceste linii. In acest caz nu este nevoie sa cotati din nou puteti sa adaugati /stergeti anumite puncte in linia de cota. Pentru a adauga puncte Sugestie: Pentru a sterge un punct din linia de cota, faceti click pe si apoi pe punctul din linia de cota.
1 Faceti click dreapta pe linia de cota in care vor fi adaugate puncte si din meniul contextual alegeti Introducere punct in linie .

2 Faceti click pe centrele cercurilor din piesa. 3 Apasati ESC de doua ori pentru a iesi din functie.

Este posibila si modificarea parametrilor liniilor de cota (cu exceptia spatiului intre linii). Modificare linie. Faceti click pe Setati noii parametri in Proprietati si faceti click pe liniile de cota pe care doriti sa le modificati. Puteti modifica o linie de cota si alegand Proprietati din meniul contextual (faceti click dreapta pe linia respectiva). Apoi puteti modifica parametrii doriti.

Manual

Primii pasi

157

Probleme
Urmatoarea lista va poate ajuta sa rezolvati cateva dintre cele mai des intalnite situatii.

Ce fac daca?
Am selectat o functie necorespunzatoare Apasati ESC si faceti click pe icon-ul corect. O functie nu executa actiunea dorita Apasati ESC pentru anulare (de mai multe ori daca este necesar). Faceti click pe Anulare. Am sters alte elemente din greseala Stergere este inca activa: dati dubluDaca functia click dreapta. Daca nu este activa nici o functie: faceti click pe Anulare. Am deschis accidental o fereastra de dialog sau vreau sa anulez modificarile din aceasta fereastra Apasati Anulare.

Daca..
..spatiul de lucru este gol dar sunteti sigur ca desenul contine date. - Faceti click pe Regenerare tot ecranul. - Faceti click pe Vedere in plan. ...rezultatul unei operatii nu este afisat corect Faceti click pe Regenerare in partea de jos a spatiului de lucru. ...spatiul de lucru este impartit in mai multe ferestre Alegeti 1 fereastra (meniu Ferestre). ...tipuri de elemente cum ar fi text sau hasura nu apar in spatiul de lucru Faceti click pe Reprezentare pe ecran (bara de

Sugestie: Verificati daca layer-ul corespunzator este vizibil.

158

Primii pasi

Allplan 2004

instrumente Standard) si verificati daca elementul in cauza este selectat.

Manual

Organizarea proiectului

159

Capitolul 3: Organizarea proiectului

Structura proiectului, adica felul in care organizati datele, este o parte esentiala a oricarui proiect. O structura logica si eficienta va permite sa localizati datele de care aveti nevoie fara sa efectuati cautari laborioase. Este convenabil sa consumati ceva timp planificandu-va cu grija structura proiectului chiar inainte de a incepe sa desenati prima linie - considerati timpul si efortul depus o buna investitie - constatand, pe termen lung, ca acest lucru reprezinta o economie de timp si bani. Acest capitol trateaza urmatoarele aspecte: Administrarea datelor cu ProiectPilot Utilizarea layere-lor Sugestii privind organizarea proiectelor Nota: Daca doriti sa treceti peste capitolele generale, continuati cu sectiunea Crearea unui proiect.

160

Organizarea proiectului

Allplan 2004

Administrarea datelor folosind ProiectPilot

Ce este ProiectPilot?
Puteti utiliza ProiectPilot pentru a crea si a structura proiecte intr-un mod simplu si clar. ProiectPilot este o aplicatie care va ajuta sa administrati structura de date in Allplan 2004. ProiectPilot dispune de functii pentru copiere, mutare, redenumire si stergere date (ex., proiecte, desene, simboluri etc.). Daca sunteti familiarizati cu Windows Explorer, atunci va va fi usor sa lucrati cu ProiectPilot. Puteti accesa cele mai multe functii prin meniul contextual si puteti muta si copia fisiere cu drag & drop (tragere si pozitionare).

Manual

Organizarea proiectului

161

Interfata ProiectPilot
Proiectele si directoarele sunt afisate intr-o ierarhie In partea stanga. Faceti click pe semnul (+) pentru a afisa continutul directoarelor. Faceti click pe numele unui director pentru a afisa continutul in partea dreapta. Puteti afisa continutul directorului si il puteti deschide in acelasi timp facand dublu-click pe el. Directoarele si documentele din director (stanga) sunt afisate in zona din dreapta Puteti sorta documentele afisate facand click pe titlul unei coloane. Daca faceti click dreapta in spatiul liber puteti alege un tip de reprezentare pentru documente.

Un preview al documentului selectat este afisat in aceasta zona. Pentru a muta imaginea din preview, tineti apasat butonul din mijloc al mouse-ului si trageti. Pentru a face zoom, deschideti o fereastra de selectie cu butonul stang al mouseului Imaginea se regenereaza prin dublu-click pe butonul din mijloc al mouse-ului Pentru a afisa o izometrie: folositi numerele din partea dreapta a tastaturii. Verificati ca tasta Num Lock sa fie activa.

162

Organizarea proiectului

Allplan 2004

Abordari comune in ProiectPilot

Daca sunteti obisnuiti cu Windows Explorer, veti gasi lucrul cu ProiectPilot simplu. Cei mai multi pasi pot fi facuti din meniul contextual sau prin copiere si mutare. Sortarea Documentelor Afisate Puteti sorta documentele afisate prin click pe numele unei coloane. Prima data cand se face click pe numele coloanei, documentele sunt sortate in ordine ascendenta. Dupa un nou click sortarea se face in ordine descendenta. O sageata este afisata pentru a indica coloana sortata si modul de sortare, ascendent sau descendent.

Sortare in ordine ascendenta (sageata Sortare in ordine descendenta in sus) si dupa numele desenului (sageata in jos)

Manual

Organizarea proiectului

163

Copierea si Mutarea prin Tragere & Pozitionare In locul utilizarii meniului contextual puteti utiliza functia de tragere si pozitionare pentru documentele selectate realizand astfel mutarea si copierea lor. Selectati documentele, apoi faceti click pe selectie cu butonul din stanga al mouse-ului, tineti butonul apasat si apoi trageti pentru a realiza copierea. Se poate obserca daca operatia de copiere este posibila in directorul destinatie dupa forma cursorului in momentul in care este pozitionat deasupra destinatiei. Cursor Semnificatie
Documentul va fi copiat in directorul care se afla sub cursor. Documentul va fi mutat in directorul care se afla sub cursor. Nota: Pentru a muta documente, tineti apasata tasta SHIFT in timp ce trageti documentele. O trimitere (shortcut) la document va fi creata in directorul de sub cursor (ex., cand atribuiti desene unei mape). Documentul nu poate fi pozitionat aici.

164

Organizarea proiectului

Allplan 2004

Utilizarea meniului contextual Aproape toate functiile disponibile in ProiectPilot pot fi accesate prin meniul contextual. Cand faceti click dreapta pe un element, apare un meniu contextual cu functiile de prelucrare corespunzatoare elementului respectiv.

Meniu contextual pentru proiect Utilizarea preview-ului

Meniu contextual pentru mapa

Un preview al documentului selectat este afisat in zona de preview. In aceasta vedere puteti mari imaginea, puteti sa o mutati si puteti vizualiza elementele in izometrii. In meniul Vedere - Previzualizare alegeti pozitia preview-ului. Pentru a dezactiva preview-ul: in meniul Vedere, Previzualizare alegeti Fara. Pentru a mari imaginea: utilizati butonul stang al mouse-ului pentru a selecta zona pe care doriti sa o mariti. Pentru a muta imaginea: tineti apasat butonul din mijloc al mouse-ului si deplasati mouse-ul. Pentru a regenera imaginea in preview: faceti dubluclick in preview cu butonul din mijloc al mouse-ului, sau apasati tasta *.

Manual

Organizarea proiectului

165

Pentru a afisa in izometrie: utilizati tastatura numerica. NUMLOCK trebuie sa fie activat. Nota: Preview-ul afiseaza doar anumite documente desene, planuri. Generarea si tiparirea raportului Puteti genera si tipari rapoarte daca faceti click dreapta pe categoria dorita si alegeti Raport din meniul contextual. Icon Utilizare
Trimite la prima pagina din lista. Trimite inapoi cu o pagina. Afiseaza pagina curenta si numarul total de pagini din lista. Trimite inainte cu o pagina. Trimite la ultima pagina din lista. Tipareste pagina curenta sau toate paginile listei pe o imprimanta Windows standard. Deschide caseta de dialog Print Setup, unde puteti alege si configura imprimanta. Exporta lista in diferite formate. Mareste sau micsoreaza vederea listei.

Antetul si subsolul raportului contin o sigla de companie si adresa. Cand programul este livrat, sigla si adresa sunt ale companiei Nemetschek AG dar se pot inlocui cu sigla si adresa firmei dumneavoastra. Se poate inlocui sigla afisata in antet prin modificarea fisierului rptlogo.bmp din directorul nem\allplan\etc folder. In raport sigla este redimensionata pana la marimea de 120x120 pixeli. Acest lucru trebuie facut pe fiecare post de lucru.

166

Organizarea proiectului

Allplan 2004

Utilizarea layer-elor
Informatii Generale despre Layere
Layer-ele asigura un mijloc aditional de organizare a unei structuri in cadrul desenelor. Metaforic vorbind, un layer este o foita de calc pe care se deseneaza elementele unei categorii specifice (pereti portanti, pereti neportanti). Layer-ele pot fi setate vizibil / invizibil. Folosirea layer-elor reduce nevoia de trecere frecventa de la un desen la altul si asigura existenta in acelasi desen a elementelor asociative cotele peretilor, cotele de nivel etc. ele se gasesc in acelasi desen dar totusi se pot ascunde din vedere. Layer-ele sunt elemente de organizare importante. Layerele nu inlocuiesc desenele, constituie un complement al acestora.

Definirea Layer-ului in care se va Desena

Fiecare element este desenat intr-un layer specific. Layer-ul elementului se bazeaza pe functia cu care se deseneaza. De exemplu, o linie si un perete sunt desenate in layere diferite. Selectarea layer-ul in care se deseneaza depinde de urmatoarele setari: Cand activati o functie (ex., Linie) pentru prima data, un layer specific este selectat in mod automat drept layer-ul actual. Selectarea layer-ului respectiv depinde de functia pe care ati activat-o. Acest lucru este posibil numai daca optiunea Selectie automata a layerelor la selectarea modulelor este activata in fereastra de dialog Layer. Daca aceasta optiune este deselectata, layer-ul Standard este utilizat intotdeauna. Utilizati Definire.. din bara de instrumente Format pentru a alege un alt layer ca layer curent. Acest layer va fi automat folosit la urmatoarea activare a functiei.

Manual

Organizarea proiectului

167

Daca salvati elemente ca stiluri, layer-ul actual este de asemenea salvat. Cand cititi stilul salvat mai tarziu, acest layer devine automat layer-ul actual. Reprezentarea glafului usilor si ferestrelor preia automat layer-ul peretelui in care sunt inserate deschiderile, indiferent de layer-ul care este actual.

Utilizarea Proprietatilor de Format ale Layer-elor

Fiecare layer are urmatoarele atribute: grosime creion, tip de linie si culoare linie. In caseta de dialog Layer puteti specifica daca elementul va prelua proprietatile layerului in care va fi desenat. Proprietatile de format ale unui layer pot fi definite ca tip linie si pot fi salvate sub o denumire specifica. Puteti alege atribuire fixa creion, linie, culoare din layer.

Cand definiti tipuri de linie puteti specifica daca acestea depind de scara sau de tipul de reprezentare ales. Puteti defini tipuri diferite de linie pentru scari diferite sau pentru tipuri de reprezentare diferite astfel incat reprezentarea elementelor sa varieze in functie de scara de referinta / tipul de reprezentare ales. Tipurile de linie permit utilizatorilor sa lucreze intr-un mod independent de scara. Tipul de reprezentare influenteaza modul in care elementele sunt afisate pe ecran si la tiparire. Reprezentarea elementelor depinde de tipul de reprezentare ales. Cerinte: proprietatile de format sunt preluate din layer (atribuire fixa) si Atribuire utilizare tip linie este activa.

168

Organizarea proiectului

Allplan 2004

Drepturi de acces la layere

Exista diferite drepturi de acces la layere. Aceste drepturi controleaza posibilitatea de a vizualiza si a modifica layere (incluzand elementele care se afla in aceste layere). Statutul layer-ului este caracterizat de icon-urile din caseta de dialog Layer, pagina Selectie Layer / Vizibile: Icon Drept de acces Explicatie
Actual Prelucrabil Vizibil, blocat Invizibil, blocat Cand desenati un element, acest layer este atribuit. Elementele din acest layer sunt vizibile si pot fi modificate. Elementele din acest layer sunt vizibile dar nu pot fi modificate. Elementele din acest layer nu sunt vizibile si nu pot fi modificate.

Culoarea partii inferioare a icon-ului de layer arata drepturile de acces ale grupului de utilizatori curent (galben = drepturi de editare, gri = doar vizibile -> nu pot fi editate). Culoarea folosita pentru partea superioara a icon-ului arata statutul de vizibilitate curent. In pagina Selectie Layer / Vizibile, puteti limita drepturile de acces ale layer-elor si, de exemplu, puteti modifica statutul Prelucrabil al layer-ului in Vizibil, blocat. Dar drepturile de acces la layere depind si de grupa de planuri din care face parte utilizatorul curent. Grupele de planuri sunt necesare in cazul in care mai multi utilizatori lucreaza pe diferite nivele in ierarhia de layere. Acest lucru asigura integritatea layer-elor care servesc drept baza pentru desene; ele nu pot fi modificate de utilizatori decat daca apartin unui grup care are drepturi specifice asupra acestora. Astfel nu puteti atribui un statut mai inalt (ex., schimbare din invizibil, blocat in prelucrabil) layer-elor asupra carora nu aveti drepturi de acces (modificare statut) din cauza grupului de utilizatori din care faceti parte.

Manual

Organizarea proiectului

169

Setarea Vizibilitatii Layer-elor

Puteti seta layer-ele astfel incat sunt vizibile sau invizibile, in acest mod afisand / ascunzand elementele care se afla in acele layere. Astfel puteti sa ascundeti elementele de care nu aveti nevoie in faza de proiectare curenta, sa modificati elementele din layer-ele, sa verificati planul si sa observati daca elementele sunt atribuite layer-elor dorite. De exemplu, puteti alege sa ascundeti layer-ul planseului si apoi sa observati aranjamentul spatial al cladirii cu ajutorul functiei de calcul cu linii ascunse intr-o perspectiva.

Sugestie: Faceti click dreapta pe un element si alegeti din meniul contextual Modificare statut layere Izolare Element Layer pentru a ascunde toate layerele cu exceptia layer-ului elementului selectat.

Daca observati ca aveti nevoie frecvent de aceeasi combinatie de layere vizibile si invizibile (ex., pentru cotare sau etichetare la diferite scari), este util sa definiti ceea ce este numit un tip de plan. Puteti utiliza tipurile de plan si mai tarziu, la plotare. Nota: In fereastra de dialog Layer, activati Reprezentare pe desen pentru a utiliza o culoare fixa la reprezentarea elementelor din layere blocate.

Administrarea layere-lor si structurii de layere

Managementul layer-elor si al structurilor de layere este in general responsabilitatea administratorului de sistem. Acesta stabileste ce layere sunt utilizate, configureaza grupele de planuri si da drepturi de acces. Utilizatorii

170

Organizarea proiectului

Allplan 2004

(arhitecti, ingineri, etc.) sunt repartizati pe grupe de planuri, in acest mod atribuindu-li-se drepturi de acces pentru layer-ele respective.

Avantajele Organizarii Datelor pe Layere

In cadrul proiectelor mari, organizarea datelor pe layere are avantaje semnificative. Abordarea Orientata pe Sarcini Pentru disciplinele individuale sau fazele proiectarii, (ex., proiectarea aranjarii birourilor intr-o cladire administrativa), aceleasi desene de referinta si desenul curent sunt necesare pentru fiecare nivel. In timp ce lucrati este nevoie sa treceti in mod frecvent de la un nivel la altul. Daca lucrati cu layere, nu este nevoie sa grupati toate desenele de fiecare data sau sa creati mape noi pentru fiecare nivel. Definiti tipuri de plan de care aveti nevoie in diferitele faze de proiectare si salvati aceste tipuri ca pe un standard specific biroului. Puteti utiliza aceste tipuri de plan de cate ori este nevoie, chiar si in proiectele noi Avantaje in timpul fazelor de analiza Pentru ca elementele de arhitectura (cum ar fi stalpii si peretii) sa interactioneze, ele trebuie pozitionate in acelasi desen. Pozitionarea in acelasi desen este necesara si in cazul unor operatii de analiza. Cu ajutorul layer-elor aceste cerinte sunt indeplinite. Intocmirea planurilor de plotare mult simplificata Puteti utiliza tipurile de plan si la prelucrarea planului de plotare, astfel incat doar elementele din layere care apartin unui anumit tip de plan sa fie tiparite. Schimb de date simplificat Exportul desenelor se face mult mai simplu layer-ele din Allplan pot fi asociate cu layere din aplicatia in care se

Manual

Organizarea proiectului

171

exporta. La importul fisierelor DXF/DWG, structura de layere DXF/DWG poate fi automat integrata in ierarhia de layere.

Relatia intre desene si layere

Utilizarea layer-elor nu influenteaza cu nimic rolul desenelor. In special in cazul proiectelor mari, o combinatie intre layere si desene este esentiala. Numarul desenelor dintr-un proiect este mult mai mic daca utilizati layere. Numarul de desene nu depinde numai de marimea proiectelor, ci si de performantele hardware. Daca lucrati cu calculatoare cu cantitate mare de memorie puteti sa lucrati cu un volum mare de date pe un desen, fara ca viteza de lucru sa scada. Insa este de preferat sa pastrati un echilibru intre dimensiunea desenului si capacitatea calculatorului Relatia intre desene si layere depinde de urmatorii factori: Dimensiunea proiectului si numarul de colaboratori care lucreaza in acelasi timp in cadrul acestuia. Daca mai multi colaboratori lucreaza simultan la acelasi element, de exemplu la un etaj, este necesara crearea mai multor desene, in functie de aria de responsabilitate (de ex.: aripa de est, partea centrala etc.) Implicarea simultana in proiectare a mai multor specialisti. Intotdeauna trebuie utilizate desene separate pentru a facilita activitatile simultane asupra aceluiasi proiect.

Ierarhia de layere
Administrarea layere-lor si structurii de layere este in general responsabilitatea administratorului de sistem. Acesta stabileste ce layere sunt folosite, seteaza grupe de planuri si da drepturi de acces. Angajatii (arhitecti, ingineri etc.) sunt impartiti in grupe si primesc drepturi de acces la diferite layere. Layerele sunt aranjate ierarhic intr-o structura. Exceptie face layer-ul Standard care nu este integrat in structura. Structura consta in trei nivele ierarhice:

172

Organizarea proiectului

Allplan 2004

Primul nivel indica disciplina (ex. ARHITECTURA, INGINERIE). Al doilea nivel indica domeniul (ex. Constructii, Camere). Pe al treilea nivel se situeaza layere-le. Fiecare layer are o denumire intreaga si una prescurtata (AR_PERET Pereti)

Layere

Desen
Nivel 1
ARHITECTURA

Nivel 2
Camere

Nivel 3
General Camere Suprafete podea Suprafete planseu Suprafete laterale Plinta Etaj

Abrev.
CA_GEN CA_CAMER CA_PODEA CA_PLANS CA_LATER CA_PLINT CA_ETAJ

Numele scurt al layer-ului este afisat in bara de instrumente Format. Numele intreg este afisat in ToolTip (daca pozitionati cursorul pe Definire.. apare un mesaj cu denumirea intreaga a layer-ului). Cand creati proiectul, puteti hotari daca veti utiliza structura de layere din standardul biroului sau o structura specifica proiectului. Puteti salva structuri de layere si le puteti denumi. Daca ati atribuit tipuri de linii, acestea sunt salvate impreuna cu structura de layere (cu acelasi nume de fisier plus extensia .sty). Cand importati o structura salvata puteti importa si acest fisier cu tipurile de linii.

Grupe de planuri
Drepturile de acces pot fi controlate la nivel de layer prin utilizarea grupelor de planuri. Grupele de planuri sunt de obicei definite atunci cand sunt mai multi colaboratori intrun proiect. La instalarea cu Workgroup Manager, utilizatorii vor fi impartiti pe grupe si li se vor da anumite drepturi.

Manual

Organizarea proiectului

173

Toate layerele

Grupe de planuri

Utilizatori

Alte layere

Layere pentru grupa de planuri instalatii electrice

Inginer Instalatii electrice

Ionescu Popescu

Layere pentru grupa de planuri Arhitectura

Arhitect Georgescu

Layere pentru grupa de planuri instal. sanitare

Inginer Instalatii sanitare

Vasilescu

Alte layere

Grupele de planuri nu au doar rolul de a controla accesul la layere. Prin definirea grupelor de planuri cu anumite layere disponibile in timpul desenarii, intregul proces poate fi facilitat. Grupa de planuri ALLPLAN este creata automat dupa instalarea programului. Aceasta grupa are drept de acces la toate layerele.

Utilizarea tipurilor de plan

Un tip de plan este o grupa de layere care pot fi selectate in momentul in care prelucrati planul de plotare. Utilizati tipurile de plan pentru a controla vizibilitatea elementelor in plan. Doar elementele din tipul de plan selectat sunt afisate in planul de plotare.

174

Organizarea proiectului

Allplan 2004

Crearea unui proiect

Vom incepe prin crearea unui proiect pentru exercitiile urmatoare. Pentru a crea un proiect
1 Din meniul Fisier, faceti click pe ProiectPilot se deschide. 2 Din meniul Fisier din ProiectPilot, alegeti Proiect nou. ProiectPilot / Gestiune....

3 Introduceti numele proiectului Tutorial si faceti click pe Next.

Manual

Organizarea proiectului

175

4 Setati Structura layer si tip de linii pe Proiect si faceti click pe Next pentru a confirma. 5 Confirmati si urmatoarele ferestre de dialog cu Next si in final cu Finish. 6 Inchideti ProiectPilot facand click pe Inchidere din meniul Fisier. Va intoarceti in Allplan in proiectul Tutorial.

Definire cale Definitiile pentru grosimi de creion, tip linie, motive si hasuri, fonturi si cataloage de materiale disponibile in proiect sunt bazate pe standardul biroului sau pot fi specifice proiectului. In practica, este utilizat de obicei standardul biroului. Birou: Alegeti aceasta optiune daca doriti ca diferite proiecte din acelasi birou sa utilizeze aceleasi setari (pentru hasuri, tip linie etc.). Daca lucrati in retea, standardul biroului este acelasi pe toate calculatoarele. Proiect: Alegeti aceasta optiune daca doriti ca setarile sa se aplice doar in cadrul proiectului curent (in cazul in care setarile difera de cele din standardul biroului).

176

Organizarea proiectului

Allplan 2004

Crearea mapei
Pentru exercitiile urmatoare veti crea propria structura a proiectului. In cazul unui proiect real va recomandam sa structurati datele pe etaje si pe tipuri de plan Sugestie: Pentru a deschide o fereastra de detaliere intr-un desen (afisarea unei sectiuni din desen la o scara mai mare), desenul trebuie sa apartina unei mape. Pentru a crea o mapa
1 Faceti click pe Deschidere si activare. 2 Restrangeti structura mapei 0 facand click pe semnul minus din fata mapei denumite <Fara mapa> in fereastra de dialog Selectie mape si desene. 3 Faceti click pe apasati ENTER. Creare mapa, introduceti denumirea Model si

4 Creati si mapele denumite Sectiuni si Fatade in acelasi mod. 5 Faceti click pe Afisare/ascundere desene.

Manual

Organizarea proiectului

177

Sugestie: Selectia desenelor se face ca in Windows Explorer: Apasati tasta CTRL pentru a selecta desene ne-consecutive (ex., 10, 16 si 28). Apasati tasta SHIFT pentru a selecta desene consecutive (ex., 10 20). Sau deschideti o fereastra de selectie in jurul desenelor cu mouse-ul.

6 Tineti apasata tasta CTRL si selectati desenele 1, 2, 101, 111, 112, 121 and 123.

7 Faceti click pe unul din desenele selectate si tinand butonul mouseului apasat, trageti desenele in mapa Model. Structura mapei se desfasoara. Desenele sunt astfel atribuite mapei. Daca ati selectat prea multe desene neintentionat, puteti sa le mutati inapoi in lista in acelasi mod. 8 Acum structurati si celalalte desene pe mape folosind informatiile din tabel.

178

Organizarea proiectului

Allplan 2004

Mapa
Model

Numar desen Continut

1 2 101 111 112 121 123 200 201 202 210 211 212 300 301 302 Axe Linii de sectiune Subsol Parter Garaj Etaj Acoperis Sectiune A-A Detalii A-A Facilitati externe A-A Sectiune B-B Detalii B-B Facilitati externe B-B Est Rezultat ascundere Est Detalii Est Facilitati externe

Sectiuni

Fatade

9 Denumiti desenele. 10 Selectati un desen si apasati Inchidere.

Alte desene vor fi deschise in urmatoarele exercitii.

Manual

Organizarea proiectului

179

Sugestii pentru organizarea proiectului

Allplan este un sistem foarte flexibil care permite dezvoltarea solutiilor proprii in organizarea proiectelor. Structura prezentata in acest manual este doar o sugestie. Puteti utiliza intreaga structura sau doar anumite parti din ea. Probabil ca veti considera aceasta structura folositoare la inceput. Pe masura ce progresati, veti fi in masura sa o adaptati propriilor cerinte. Vrem sa subliniem inca o data ca un proiect bine structurat va ajuta sa economisiti timp. Structura propusa are urmatoarea forma: Desenele 1-99 contin date generale, ce nu tin de suprafetele cladirii; de exemplu, date legate de teren, axe, linii de sectiune. Proiectul propriu-zis al cladirii incepe de la desenul 100. Prima cifra indica nivelul, iar ultimele doua ofera informatii despre continut. Ordinea in care sunt denumite desenele trebuie sa fie aceeasi pentru toate etajele. Incepand cu desenul 1000 pot fi pozitionate vederile si sectiunile. Folositi desenele incepand de la 2000 pentru detalii.

180

Organizarea proiectului

Allplan 2004

Configurarea layerelor
Cand ati creat proiectul, ati setat structura de layere pe Proiect. Prin urmare toate setarile pe care le veti face se aplica doar acestui proiect. Standardul biroului nu se modifica. Probabil veti utiliza standardul biroului in munca de zi cu zi. Setarile de birou vor fi definite de administratorul de sistem si vor fi valabile pentru intreg biroul. Allplan 2004 va ofera o structura de layere care raspunde unei game largi de cerinte. Puteti de asemenea sa va definiti propriile layere/ierarhii de layere. In cadrul acestui tutorial veti folosi layerele din categoria principala de Arhitectura. Puteti stabili daca proprietatile de format (linie, culoare, creion) se bazeaza pe setarile proprii, daca aceste proprietati vor fi propuse de program si afisate in bara de instrumente Format (le puteti modifica oricand) sau daca setarile sunt atribuite in mod fix. In tutorial vom face aceste setari pe masura ce introducem noile elemente. Pentru a dezactiva preluarea proprietatilor de format
1 Faceti click pe Selectie layere, definire (bara de instrumente Format) si selectati Definire.... 2 Treceti in pagina Definitii format si bifati optiunea: Neutilizat, ignorare proprietati format din layer.

Manual

Organizarea proiectului

181

Definirea tipurilor de plan

Un tip de plan este o combinatie salvata de layere vizibile si invizibile. Activarea unui tip de plan este un mod rapid de a afisa/ascunde layere necesare in situatii specifice. Mai intati creati tipuri de plan, apoi atribuiti layere acestor tipuri de plan. Pentru a defini un tip de plan
Fereastra de dialog Layer este inca deschisa. 1 Selectati pagina Tip plan si faceti click pe Definire si modificare tipuri de plan....

2 In fereastra de dialog Gestiune-tip plan, faceti click pe Tip de plan nou.... 3 Denumiti primul tip de plan BS Introducere si faceti click pe OK pentru a confirma.

182

Organizarea proiectului

Allplan 2004

4 Daca lucrati cu workgroup manager, atribuiti utilizatorul local grupei de planuri. 5 Repetati pasii 2 si 3 (sau 4) si creati urmatoarele tipuri de plan:

- TP Constructie - Model - EC Camere

Puteti introduce orice denumire. Denumirile propuse aici au urmatoarea semnificatie:

- TP: tipuri de plan folosite la plotare - EC (Ecran) - Model: contine elementele pentru vizualizarea 3D.
6 Confirmati cu OK introducerile facute.

Acum specificati care layere vor fi vizibile si care invizibile in fiecare tip de plan. Pentru a configura tipurile de plan
Fereastra de dialog Layer este inca deschisa. Primul tip de plan BS Introducere este afisat. 1 Deoarece foarte putine layere vor fi vizibile, primul pas este sa setati toate layerele Invizibil. Faceti click-dreapta pe ARHITECTURA si selectati Invizibil din meniul contextual.

2 Tineti apasata tasta CTRL si selectati layerele ce vor fi vizibile in tipul de plan BS Introducere (vezi tabelul de mai jos).

Manual

Organizarea proiectului

183

3 Faceti click dreapta pe selectie si alegeti din meniul contextual Vizibil.

4 Faceti click pe Aplicare pentru a salva setarile. 5 Selectati urmatorul tip de plan din Tipuri de plan in lista si faceti setarile corespunzatoare (utilizand indicatiile din tabel).

Sugestie: Puteti prelua setarile unui tip de planuri si le puteti modifica.

184

Organizarea proiectului

Allplan 2004

Categorie
Constructii

Layer
General 1 General 2 Axe Mobilier Sanitare Text 1:100 Linii cota 1:100 Pereti Stalpi Plansee Planuri Acoperis Scari Descriere Cote nivel Cote parapet Camere

Abrev.
CO_GEN01 CO _GEN02 CO _AXE CO _MOB CO _SANI TX_100 LC_100 AR_PERET AR_STALP AR_PLANS AR_PLAN AR_ACOP AR_SCARI AR_DESCR AR_COTE AR_PARAP CA_CAMER

BS Introd.

TP Constr.

Model EC Camere

Text Linii cota Arhitectura

Camere

6 Dupa ce ati atribuit layere pe tipurile de plan, faceti click pe Aplicare si OK.

Manual

Proiectul cladirii

185

Capitolul 4: Proiectul cladirii

Exercitiile din acest capitol pot fi parcurse daca aveti modulele Arhitectura generala si Pereti, plansee, elemente constructie. Verificati in Navigator CAD daca aveti aceste module. Pe parcursul exercitiilor din acest manual veti desena o cladire. Modelul tridimensional al cladirii este generat in timp de desenati. Veti crea pe rand parterul, etajul si subsolul cladirii. Functiile de baza utilizate: Perete, Stalp, Usi, Ferestre si Planseu. Veti crea macro-uri si veti cota nivelurile cladirii.

186

Proiectul cladirii

Allplan2004

Exercitiul 3: Parter

Manual

Proiectul cladirii

187

Setari
Cand lucrati cu modulele de arhitectura trebuie sa tineti cont de anumite setari aditionale, cum ar fi grosimea de creion pentru hasura si catalogul de materiale folosit. Gasiti aceste setari in optiunile pentru modulele de arhitectura. Pentru a defini setarile de baza
Sunteti in proiectul Tutorial. 1 Faceti click pe Standard). Deschidere si activare (bara de instrumente

2 Din mapa Model selectati desenul 111 Parter. 3 Apasati Inchidere pentru a confirma. 4 In Navigator CAD selectati modulul Arhitectura generala.

5 Faceti click pe Optiuni (bara de instrumente Standard), selectati Optiuni generale pagina Unitati. Alegeti in Dimensiuni pentru lungimi - m. Faceti click pe OK pentru a confirma. 6 Faceti click pe Optiuni din nou si alegti Arhitectura.

7 In Setari implicite pentru elemente specifice pagina Reprezentare, activati optiunea Creion fix la hasuri elemente arhitectura si selectati un creion pentru hasuri: 1 - 0.13.

188

Proiectul cladirii

Allplan2004

8 Activati optiunea Afisare toate elementele arhitectura in 3D cu linie plina Vom folosi cataloage ale caror continut este definit de utilizator. 9 In pagina Definitii, faceti click pe Catalog in zona Catalog, cale si selectati katlg1 din Pulldown. (Puteti alege catalogul kukat3 care contine materialele din normativul din 81).

10 Confirmati alegerea catalogului si optiunile de arhitectura cu OK. 11 Setati Scara de referinta (in bara de statut) la 100.

Pentru a defini corect pozitia unui element 3D in spatiu, este nevoie sa se stie cota inferioara si cota superioara a elementului respectiv. Inaltimea poate fi definita in cote absolute totusi exista o metoda mai simpla: Planurile standard de referinta Fiecare desen in Allplan 2004 are o pereche de planuri de lucru standard. Puteti seta inaltimea acestor planuri separat pentru fiecare desen. Setarea implicita este: cota plan inferior 0.00 m, cota plan superior 2.50 m. Aceste planuri de referinta invizibile se aplica intregului desen.

Manual

Proiectul cladirii

189

Imaginati-va doua planuri paralele, orizontale, in spatiu, la cote diferite. Puteti asocia inaltimea unui perete, de exemplu, cu aceste planuri, astfel incat partea inferioara si cea superioara a peretelui sa fie la acelasi nivel cu planurile de lucru standard. Puteti de asemenea sa lasati un spatiu intre partea inferioara sau superioara a peretelui si planuri. Avantajul utilizarii acestei metode este ca inaltimea elementelor setata relativ la planurile standard poate fi modificata printr-o singura operatie prin modificarea cotelor planurilor de lucru. Sugestie: Pentru a modifica cotele planurilor standard, Planuri de folositi lucru standard din modulul Arhitectura generala.

190

Proiectul cladirii

Allplan2004

Pentru cotele parterului vom utiliza urmatoarele setari: Suprafata finisata a pardoselii este la cota 0. Deoarece lucram in dimensiuni fara finisaje, vom seta planul inferior la cota pardoselii la rosu -0.11. Marginea superioara a planseului deasupra parterului este la 2.64. Pentru a seta planurile de lucru standard
1 Faceti click pe acoperis). Planuri de lucru standard (flyout Planuri si

2 Introduceti urmatoarele valori: Cota plan inferior: -0.11 Cota plan superior: 2.64

Sugestie: Cu functia Planuri de lucru standard puteti defini planurile si pentru desenele noi. Aceasta setare este utila daca doriti sa utilizati mai multe desene pentru un etaj. Nu vom folosi aceasta setare in manual.

3 Apasati OK pentru a confirma. Aceste setari se aplica desenului curent (111).

Manual

Proiectul cladirii

191

Pereti
General Functia Perete poate fi folosita pentru a desena mai multe tipuri de pereti: Perete drept Modul de introducere este acelasi cu cel de la liniile din modulul Consructii 2D. Pereti in dreptunghi Se pot crea patru pereti in unghi drept intr-o singura operatie modul de introducere este acelasi cu cel de la dreptunghiurile din modulul Constructii 2D. Perete circular O polilinie este folosita pentru a aproxima cercul. Acest lucru are ca rezultat obtinerea de portiuni scurte de perete drept care pot fi apelate ca un singur element. Perete circular Se pot crea pereti in acelasi mod ca cercurile din modulul Constructii 2D. Se pot desena cercuri intregi sau arce de cerc. / Pereti poligonali Asemenea peretilor circulari, puteti folosi aceasta optiune pentru a desena pereti cu un numar arbitrar de colturi, delimitati de un arc de cerc. Se va face o diferentiere intre peretii inscrisi si cei circumscrisi intr-un / unui cerc imaginar. Inscris inseamna ca segmentul initial si cel final al peretilor au jumatate din lungimea unui segment intreg. Divizarea se face printr-o tangenta la cercul introdus de dumneavoastra in momentul in care ati definit conturul geometric Circumscris inseamna ca segmentul initial si cel final al peretilor au lungimea unei sectiuni normale. Divizarea se face printr-o secanta la cercul introdus de

192

Proiectul cladirii

Allplan2004

dumneavoastra in momentul in care ati definit conturul geometric. Peretii-element Aceasta functie deseneaza pereti pe baza elementelor 2D (ex., linii, polilinii, spline) sau elemente compuse. Peretele este desenat de-a lungul elementului suport. Acesta nu este modificat de functie. Pereti-spline Folositi aceasta functie de desenare a peretilor asa cum folositi un spline in modulul Constructii 2D. Daca faceti click pe Proprietati se afiseaza o fereastra de dialog in care puteti defini mai precis peretii. Introduceti aici valorile pentru inaltimea peretelui, grosime si distanta fata de planurile de referinta. Puteti de asemenea defini proprietati suplimentare cum ar fi tipul de lucrare, materialul, prioritatea, proprietatile de format (creion, linie, culoare) stilul de hasura (sau motiv/umplutura). Preview-ul ofera informatii cu privire la straturile peretelui si reprezentarea in izometrii si in animatie. Nota: Pentru a economisi timp, definiti materialele si celelalte atribute cand introduceti peretii. Aceste atribute vor fi utilizate de program in liste. Bineinteles, puteti face setarile si ulterior pozitionarii peretelui. Peretii sunt desenati in acelasi mod ca si elementele 2D. De exemplu, desenati un perete drept ca si cum ati desena o linie sunt disponibile aceleasi instrumente de ajutor ca si in cazul introducerii liniei. Ceea ce trebuie sa definiti este directia de pozitionare si Proprietatile. In mod normal, inaltimea peretelui se seteaza relativ la planurile standard Alte tipuri de perete In afara de tipurile de perete prezentate, mai puteti introduce si pereti de forma libera. Aveti la dispozitie si functii cu care puteti genera pereti pe baza unor linii sau pe

Manual

Proiectul cladirii

193

baza unor camere deja definite. In acest mod puteti converti rapid un desen 2D intr-un model de cladire 3D. Axa elementelor Elementele sunt introduse de-a lungul axei. Directia de extensie a peretelui depinde de pozitia axei peretelui, de directia in care este introdus peretele si de pozitia primului strat al peretelui. Faceti click pe Directia de pozitionare din bara de instrumente contextuale Perete pentru a modifica directia de extensie a peretelui. Puteti pozitiona axa dupa cum urmeaza: Centrat sau pe marginile intregului perete Centrat sau pe marginile oricarui strat al peretelui La o distanta liber definita de margine In preview va sunt indicate pozitiile pe care le puteti alege.

A B C

Axa Pozitii posibile ale axei Numar de straturi

194

Proiectul cladirii

Allplan2004

Puteti pozitiona axa elementului: Intuitiv Utilizati mouse-ul pentru a muta axa: cursorul devine sageata dubla, iar axa va putea fi deplasata in pozitiile marcate cu patrate mici. Valorile afisate in stanga preview-ului arata distanta fata de margini. Centrat sau pe marginea unui strat sau a intregului perete In coloana Pozitie, faceti click pe icon-ul corespunzator stratului sau intregului perete unde doriti sa pozitionati axa si alegeti pozitia dorita. Valorile afisate in stanga preview-ului arata distanta fata de margini. Marginea din stanga a elementului sau stratului Dreapta elementului sau stratului Mijlocul elementului sau stratului Liber definita (doar pentru Grosime totala) Pozitie liber definita prin introducerea unei valori Faceti click pe una din casetele pentru introducere valori din stanga preview-ului si introduceti orice valoare pentru distanta de la axa la marginea peretelui. Cealalta valoare este calculata automat; va fi selectat icon-ul Pozitie libera in Grosime totala. Directia de pozitionare a elementelor, pereti cu un singur strat Elementele sunt introduse de-a lungul axei. In functie de pozitia axei elementelor, puteti utiliza directia de pozitionare pentru a specifica de ce parte a axei (relativ la directia de introducere) va fi desenat elementul. Cu Directia de pozitionare puteti modifica directia de extensie a peretelui sau puteti inversa pozitia straturilor.

Manual

Proiectul cladirii

195

Sugestie: Folosind directia de pozitionare, puteti trece rapid de la dimensiunile interioare la cele exterioare cand introduceti peretii.

Directia este indicata de o sageata si de pozitia primului strat al peretelui. Puteti activa/dezactiva afisarea extinderii peretilor in Optiuni introducere puncte, pagina Cautare, afisare.

196

Proiectul cladirii

Allplan2004

In functie de pozitia axei, urmatoarele optiuni sunt disponibile: Perete cu un singur strat, axa pe margine:

1 2 A B C

Punct initial al elementului Punct final al elementului Axa Extindere Directia de introducere Directia de pozitionare:

Dupa ce faceti click pe

1 2 A B C

Punct initial al elementului Punct final al elementului Axa Extindere Directia de introducere

Perete cu un singur strat, axa centrata: Cand faceti click pe se modifica nimic. Directia de pozitionare nu

Manual

Proiectul cladirii

197

Desenarea peretilor
Un perete 3D este definit intotdeauna de: Punct initial Punct final Directia de extindere este definita de pozitia axei (= linia intre punctul initial si cel final) in perete Inaltimea sau asocierea cu planurile standard Pentru a va asigura ca peretele este afisat corect la scara, ii definiti grosimea si alegeti o hasura sau umplutura pentru reprezentarea suprafetei. Puteti seta si parametrii aditionali - material si tip de lucrare.

Peretii drepti exteriori

Peretii exteriori ai parterului vor fi din caramida si vor avea grosimea de 0.365 m. Pentru a seta proprietatile
In Navigator CAD selectati modulul constructie. 1 Faceti click pe Pereti, plansee, elem

Perete (flyout Elemente de arhitectura). Proprietati.

Sugestie: Pentru a modifica proprietatile elementelor de arhitectura folositi functia Preluare proprietati elemente arhitectura.

2 Faceti click pe

3 Introduceti urmatoarele informatii:

- In Structura, numar straturi, alegeti tipul 1: un singur strat. - In preview, utilizati cursorul pentru a muta axa la marginea peretelui. Pozitia axei controleaza directia de extindere a peretelui: axa poate fi pe o margine sau oriunde in interiorul peretelui.

198

Proiectul cladirii

Allplan2004

4 In pagina Parametri, Atribute:

- In primul rand faceti click pe coloana Material/Cod text. , scrieti - In lista care apare, faceti click pe caramida si apasati OK. (Introducerea 'caramida' va fi adaugata in lista.) - In coloana Grosime introduceti valoarea 0.365. - Lucrari Lucrari de zidarie. - In coloana Prioritate introduceti 365. Prioritatea controleaza modul in care interactioneaza elementele. Elementele cu o prioritate mai mica vor fi taiate de elementele cu prioritate mai mare. Astfel cantitatile de materiale pentru zonele in care elementele interactioneaza nu vor fi dublate in liste. - Pentru tip calcul selectati: mc. - Setati Interactiune - dinamic. - Bifati optiunea Legatura auto.
Fereastra de dialog Perete ar trebui sa arate astfel:

Manual

Proiectul cladirii

199

5 Faceti urmatoarele setari in Proprietati format:

- Creion (2) 0.35 si tip linie 1. - Culoare 1 (negru) si layer AR_PERET. - Deocamdata nu vom alege Suprafete.
Proprietati format trebuie sa arate astfel:

200

Proiectul cladirii

Allplan2004

Nota: Setarile din bara de instrumente Format nu au efect asupra setarilor pentru perete. 6 Faceti setarile in pagina Reprezentare suprafete:

- Bifati Hasura. Selectati hasura 5.

Pagina Reprezentare suprafete arata astfel:

Sugestie: Parametrii setati in aceasta fereastra de dialog raman aceiasi pana cand ii modificati.

7 Faceti click pe butonul Inaltime si introduceti valorile pentru marginea superioara si cea inferioara a peretelui relativ la planurile standard.

- Margine superioara: Alegeti Margine superioara relativ la planul superior si introduceti 0.2 in Distanta. Marginea superioara a peretelui va fi la nivelul partii inferioare a planseului dintre parter si etaj cu 20 cm sub planul superior standard. - Margine inferioara: Margine inferioara relativ la planul Alegeti inferior si introduceti valoarea 0 in Distanta.

Manual

Proiectul cladirii

201

Sugestie: In cazul peretilor multi-strat, setati separat inaltimea fiecarui strat relativ la planurile standard. Astfel straturile pot fi la diferite distante fata de planurile standard!

8 Apasati OK pentru a confirma setarile din ferestrele de dialog Inaltime si Perete.

Sugestie: Pentru mai multe informatii apasati

F1
Va fi afisata descrierea functiei in Ajutor.

Introducerea datelor in ferestrele de proprietati Pentru a introduce o valoare, faceti click in campurile de introducere date. Introduceti valoarea si apasati ENTER. Pentru a introduce si a adauga valori in casetele cu liste de valori, faceti click mai intai pe . Pentru a aplica setarile, apasati OK. Pentru a anula setarile, apasati Abandon sau ESC.

202

Proiectul cladirii

Allplan2004

Dupa ce ati setat toate proprietatile puteti desena peretii. In acest exercitiu, valorile date sunt cele exterioare. Prin urmare directia de pozitionare a peretelui va fi spre interior. Pentru a desena pereti drepti
1 Alegeti tipul de perete Perete drept. 2 Parametrii/ punct initial Pozitionati punctul initial in spatiul de lucru. Va aparea un preview al peretelui atasat de cursor. 3 Verificati directia de extindere a peretelui: In fereastra de dialog Perete ati pozitionat axa peretelui pe una din laturile peretelui. Valorile date sunt pentru dimensiunile exterioare (vezi imaginea de mai jos). Desenati peretele orizontal din stanga. Deoarece punctul initial este pe exterior, directia de extindere a peretelui este in sus (= spre interior). Verificati directia de pozitionare in preview-ul atasat de cursor. Sageata va fi orientata in sus (= spre interior). Daca nu, faceti click pe Directia de pozitionare din bara de instrumente contextuale Perete pentru a inversa directia de extindere. 4 Introduceti lungimea pe dX: 1.25.

Manual

Proiectul cladirii

203

Sugestie: Daca nu vedeti pe ecran intregul desen, faceti click pe Regenerare tot ecranul.

Acum continuati cu introducerea celorlalti pereti, introducand valorile pentru lungimea peretilor de-a lungul axelor x si y:

Sugestie: Puteti iesi din functie facand click dreapta pe o bara de instrumente in loc sa apasati tasta ESC.

5 Introduceti urmatoarele valori:

dY : dY : dY : dY : dY : -4.5 -2.5 2.5 8.74 1.75 dX : dX : dX : dX : 1.375 6.615 1.375 -4.635

6 Apasati ESC pentru a finaliza introducerea peretilor si a iesi din functie.

Directie extindere

204

Proiectul cladirii

Allplan2004

Perete circular
Planul va fi completat cu un perete circular. Un perete curb poate fi format din maximum 40 de segmente. In acest exemplu (un sfert de cerc), nu vom avea nevoie de mai mult de 20 de segmente. Pentru a defini numarul de segmente pentru peretii circulari si peretii-element
1 Faceti click pe Arhitectura. Optiuni (bara de instrumente Standard) si alegeti

2 In pagina Introduceri faceti click pe Impartire in Impartire pereti circulari, elem perete. 3 Setati Numar impartiri - 20. 4 Pentru Pozitia primei parti, selectati Intreg.

5 Apasati OK pentru a confirma setarile.

Manual

Proiectul cladirii

205

Pe langa punctele de capat si directia de pozitionare trebuie sa specificati directia de extindere a arcului si raza. Pentru a desena peretele circular
Utilizati pentru a mari zona in care va fi desenat peretele. 1 Faceti dublu-click dreapta pe un perete. Se va activa automat functia Perete si vor fi preluate proprietatile peretelui pe care ati facut click. 2 In Proprietati, modificati prioritatea la 300 in Parametri,

atribute si apasati OK pentru a confirma. Cand peretii au aceeasi prioritate, ultimul introdus are prioritate in fata celui introdus anterior. Capetele peretelui circular nu trebuie sa taie capetele peretilor drepti in punctele in care se intersecteaza, deci prioritatea peretelui circular trebuie sa fie mai mica. 3 Faceti click pe Perete circular.

4 Pentru a pozitiona punctul initial al peretelui, faceti click pe linia peretelui drept (dar nu pe un colt). Este afisat punctul de referinta. 5 In cazul in care punctul de referinta nu este pe coltul din stanga al peretelui drept, mutati-l facand click cu butonul stang al mouseului si introduceti apoi distanta 0.2.
Punct final

Punct initial

206

Proiectul cladirii

Allplan2004

6 Acum faceti click pe punctul final al peretelui. Este afisata o linie dreapta aceasta este linia de referinta pentru directia de extindere a peretelui si a arcului. 7 Faceti click pe un punct in spatiul de lucru astfel incat directia de extindere a arcului sa fie spre exterior.
Punct final
Extindere arc

Extindere perete

8 Directia de pozitionare a peretelui trebuie sa fie spre interior. Observati sageata din preview si daca este necesar, modificati directia facand click pe Directia de pozitionare.

9 Parametru /Raza / Centrul cercului Introduceti raza: 5.745. Apasati ENTER pentru a confirma.

Sugestie: In loc sa apasati ENTER, puteti face click dreapta de doua ori in spatiul de lucru pentru a confirma.

10 Linia exterioara a peretelui este afisata din nou pentru verificarea razei. Apasati ENTER din nou. 11 Apasati ESC pentru a finaliza introducerea peretelui si a iesi din functie.

Manual

Proiectul cladirii

207

Definirea razei / centrului cercului - Raza: Sistemul propune valoarea care a fost introdusa ultima data sau o valoare care este egala cu cel putin jumatate din distanta intre capetele peretelui. - Centru: Ca ajutor in orientare este afisata o mediatoare pe secanta. Pe mediatoare este afisat centrul propus Optiuni definire Acceptati raza propusa de sistem apasand ENTER. Introduceti o valoare din tastatura si apasati ENTER. Faceti click: Pe un punct de pe mediatoare sau alt punct semnificativ. Valoarea pentru raza este afisata in linia de dialog; apasati ENTER pentru a confirma. Vom cota acum centrul peretelui circular. Mai intai vom atribui un layer liniilor de cota pentru a putea ascunde liniile de cota mai tarziu.

208

Proiectul cladirii

Allplan2004

Atribuirea layer-ului Layer-ele si celelalte proprietati de format cum ar fi grosimea creionului, tipul de linie si culoarea sunt atribuite peretilor si rebordului in fereastra de Proprietati.

In general, layer-ul pentru functia selectata este activat automat! Daca nu este, faceti urmatoarele. Pentru a selecta layer-ul activ
O functie, de exemplu Cotare orizontala, este activa. 1 Faceti click in Selectie layere, definire (bara de instrumente Format).

Sugestie: Pentru a vedea ce layere au fost utilizate in desen, faceti click pe Selectie layere, definire din bara de instrumente Format. In pagina Selectie Layer/Vizibile activati optiunea Listare layere existente in desen.

2 Daca layerul LC_100 este disponibil in lista de selectie rapida, faceti click pe el. 3 Daca LC_100 nu exista in lista, faceti click pe Definire si faceti dublu-click pe acest layer in fereastra de dialog Layer, pagina Selectie layer/vizibile.

Manual

Proiectul cladirii

209

Pentru a cota punctul ce reprezinta centrul peretelui circular

In Navigator CAD selectati modulul Linie cota. 1 Cu Cotare orizontala si Cotare verticala (flyout Creare) cotati centrul peretelui. Selectati layerul LC_100 (bara de instrumente Format). 2 In Proprietati alegeti unitatea m, cm. Cotare curba pentru a cota peretele circular.

3 Selectati functia

4 Faceti click pe linia exterioara a peretelui si din bara de Instrumente dinamice selectati Raza.

Sugestie: pentru a marca centrul in desen, faceti click pe Punct simbol ( 2D). Selectati
-

Constructii

In meniul Vedere Instrumente puteti specifica daca Bara de instrumente dinamice se afla in bara de statut sau daca este variabila in spatiul de lucru cand activati o functie. Variabila Fixa in bara de statut

layer CO_GEN01 Nr. 1 punct, cruce Marime simbol 5.00 Dependent de scara

si pozitionati simbolul pe centru.

5 Faceti click pe un punct prin care va trece linia de cota si apasati ESC de doua ori pentru a iesi din functie (sau faceti click drepta pe o bara de instrumente).

210

Proiectul cladirii

Allplan2004

Activarea/dezactivarea layer-elor
Deoarece nu avem nevoie deocamdata de liniile de cota, putem dezactiva layer-ul corespunzator liniilor. Sugestie: Daca nu ati activat nici o functie, puteti activa fereastra de dialog Layer facand dublu-click dreapta in spatiul de lucru. Pentru a bloca layere
1 Activati Selectie layere, definire 2 Selectati Listare ierarhie totala layere. 3 Faceti click dreapta pe layer-ul LC_100 Linii cote 1:100 si selectati Invizibil, blocat.

4 Apasati OK pentru a confirma.

Layer-ele pot fi facute vizibile in acelasi mod.

Manual

Proiectul cladirii

211

Layer-ul curent (afisat in bara de instrumente Format) nu poate fi blocat. In acest caz, selectati un alt layer mai intai, de ex. Standard. Cum procedati daca elementele nu sunt vizibile Din meniul Format, alegeti Selectie layere, definire si faceti toate layer-ele vizibile. Daca elementele nu apar totusi pe ecran, este posibil ca grupa de planuri sa nu aiba drepturile necesare. In acest caz, in fereastra de dialog Layer, Grupa de plan, selectati o grupa de planuri cu toate drepturile sau contactati administratorul de sistem. Layer-ul pe care se afla un element Puteti afla pe ce layere se afla elementele activand pe rand fiecare layer in Selectie layere, definire. Puteti afla layer-ul unui element daca faceti click dreapta pe el si alegeti din meniul contextual Proprietati format. Sunt afisate toate proprietatile de foormat ale elementului, inclusiv layer-ul. Puteti sa si modificati layer-ul elementului curent selectat. Dar layer-ele elementelor asociate (ex. deschiderile din pereti) nu sunt modificate. Va recomandam sa utilizati functia Modificare proprietati format. Modificati layer-ul unui element sau mai multor elemente deodata cu functia Modificare proprietati format (flyout Prelucrare). Aceasta functie modifica si layer-ul elementelor asociate.

212

Proiectul cladirii

Allplan2004

Manual

Proiectul cladirii

213

Peretii interiori
Pentru peretii interiori vom prelua setarile de la peretii exteriori si vom modifica grosimea, tipul de calcul si prioritatea. Pentru a crea peretii interiori
Modulul Pereti, plansee, elem constructie este activ. 1 Faceti dublu-click dreapta pe un perete existent. Se activeaza functia Perete. Asocierea cu planurile de referinta (pentru setarea inaltimii) nu mai este necesara. Setarile raman aceleasi. 2 Alegeti 3 In Perete drept. Proprietati - Parametri, atribute:

- Grosime (m):0.175 - Prioritate: 75 - Tip calcul: mp

apasati OK pentru a confirma. 4 Parametri / punctul initial Desenati primul perete facand click pe colturile interioare. Verificati directia de extindere a peretelui si daca este necesar faceti click pe Directia de pozitionare.

Directie pozitionare

Nota: Daca noul perete se deseneaza intre doua puncte deja definite (in acest caz intre colturile peretilor existenti), nu mai este nevoie sa apasati ESC pentru a finaliza introducerea peretelui.

214

Proiectul cladirii

Allplan2004

5 Pentru a pozitiona punctul initial al urmatorului perete faceti click pe linia superioara a ultimului perete introdus. Este afisat punctul de referinta. 6 Mutati punctul de referinta in colt si introduceti distanta intre acest punct si punctul initial al peretelui: 4.135.

D irectie extindere

7 Parametrii / pana la punctul / dx Introduceti lungimea peretelui: dX: 0 TAB dY: 2.76; Directie extindere spre dreapta. 8 Modificati Proprietatile (Parametri, atribute):

- Grosime (m):0.115 - Prioritate: 115

si apasati OK. 9 In bara de Instrumente dinamice, faceti click pe Introducere in unghi drept. Daca programul cere o valoare pentru directia y, introduceti 0 pentru dY in linia de dialog. 10 Faceti click pe coltul peretelui (vezi imaginea de mai sus) pentru a defini punctul final al peretelui.

Manual

Proiectul cladirii

215

11 Desenati si ceilalti pereti interiori (ca in imagine). Atentie la peretele de grosime 10 cm! Trebuie sa modificati materialul - Rigips, tip de lucrare Lucrari finisaje uscate si tip de calcul mp. Dezactivati hasura.

12 Apasati ESC pentru a iesi din functie.

216

Proiectul cladirii

Allplan2004

Utilizarea punctelor de referinta la introducerea elementelor

Cand inserati o deschidere intr-un perete, de exemplu, sau desenati un perete interior cu unul exterior, trebuie sa faceti click pe peretele exterior. Punctul pe care faceti click ar trebui sa se afle aproximativ in punctul in care incepe noul element. Distanta la cel mai apropiat punct de referinta (ex., punctul de inceput al peretelui, coltul peretelui, marginea unei deschideri) este afisata in linia de dialog. Punctul de referinta este afisat ca o sageata in culoare de constructie de ajutor. Punctul pe care ati facut click (unde va incepe noul element) este marcat printr-un mic patrat. Varful sagetii este indreptat spre punctul pe care ati facut click. Sugestie: Pentru desen de precizie nu este nevoie sa faceti click exact unde va incepe noul element. Introduceti valoarea exacta in linia de dialog.
Fig.: Utilizarea punctului de referinta pentru introducerea elementelor de arhitectura A Punct referinta; sageata spre originea noului element B Originea noului element; punct pozitionat prin click pe elementul existent d Distanta la punctul de referinta afisat in linia de dialog

Puteti folosi distanta la punctul de referinta dupa cum urmeaza: Acceptati valoarea propusa in linia de dialog apasand tasta ENTER. Introduceti o alta valoare in linia de dialog si apasati ENTER pentru a confirma. Pentru a modifica pozitia punctului de referinta (in cazul in care cunoasteti o alta distanta) faceti click pe alt punct. Noua distanta este afisata in linia de dialog.

Manual

Proiectul cladirii

217

Nota: Allplan 2004 afiseaza intotdeauna cel mai apropiat punct de referinta.

Nota: Pereti cu mai multe straturi

Peretii cu mai multe straturi sunt definiti in acelasi mod ca si peretii cu un singur strat. Totusi, exista cateva diferente: Materialul, grosimea, tipul de lucrari, proprietatile de format si reprezentarea suprafetelor (hasura, motiv si umplutura) trebuie definite pentru fiecare strat separat. Aceste setari se fac in Parametri, Atribute, Proprietati format si Reprezentare suprafete. Inaltime si prioritatea sunt de asemenea setate pe fiecare layer (in functie de optiunile bifate in identic la toate straturile). Puteti pozitiona fiecare strat pe un layer separat (pagina Proprietati format). Axa peretelui poate fi liber pozitionata. De exemplu, poate fi pozitionata centrat pe oricare din straturi (in Preview). Atentie la modul in care interactioneaza peretii /straturile. Acesta este controlat de valoarea pentru prioritate. Puteti atribui prioritati diferite pe straturi. Directia de pozitionare, pereti multi-strat In cazul peretilor multi-strat, pozitia axei este foarte importanta cand axa nu este pe una din laturile peretelui, ci intr-o pozitie oarecare in interiorul peretelui. Tineti cont de pozitia primului strat, care este de asemenea afisat in preview.

218

Proiectul cladirii

Allplan2004

In functie de pozitia axei si de numarul de straturi, urmatoarele optiuni sunt posibile: Perete multi-strat, axa in interiorul elementului (intre stratul 2 si stratul 3):

1 2 A B C

Punct initial al elementului Punct final al elementului Axa Extindere pe ambele parti ale axei nu este centrata, primul strat in dreapta Directia de introducere a elementului Directia pozitionare:

Dupa ce faceti click pe

1 2 A B C

Punct initial al elementului Punct final al elementului Axa Extindere pe ambele parti ale axei nu este centrata, primul strat in stanga Directia de introducere a elementului

Manual

Proiectul cladirii

219

Perete multi-strat, axa centrata in element:

1 2 A B C

Punct initial al elementului Punct final al elementului Axa Extindere pe ambele parti ale axei primul strat in dreapta Directia de introducere a elementului Directia pozitionare:

Dupa ce faceti click pe

1 2 A B C

Punct initial al elementului Punct final al elementului Axa Extindere pe ambele parti ale axei primul strat in stanga Directia de introducere a elementului

220

Proiectul cladirii

Allplan2004

Prioritatea in cazul peretilor multi-strat exteriori Daca primul strat in peretele multi-strat reprezinta partea exterioara, acesta trebuie sa aiba cea mai mare prioritate astfel modul in care se intersecteaza peretii este calculat corect.
B 600 A 500 400 C

Explicatie: 14 Directia de introducere a peretelui A Prioritati perete exterior: Strat 1 = 600 Strat 2 = 500 Strat 3 = 400 B Latura exterioara C Directie de extindere (spre dreapta in acest caz) Fig.: Prioritati in peretele multi-strat exterior

Prioritate in cazul legaturilor in T Pentru a obtine rezultate corecte in cazul legaturilor in T, atribuiti aceeasi prioritate straturilor ce se vor intersecta. Aceasta regula se aplica atat legaturilor obtinute pe masura ce desenati, cat si intersectiilor obtinute in urma utilizarii functiilor

Manual

Proiectul cladirii

221

Intersectie perete cu perete si Intersectie perete cu o linie.

B 500 A 400 300 200

C 200 300 200

Explicatie: A Prioritati perete exterior: Strat 1 = 500 Strat 2 = 400 Strat 3 = 300 Strat 4 = 200 B Latura exterioara C Prioritati perete interior: Strat 1 = 200 Strat 2 = 300 Strat 3 = 200 Fig.: Prioritati in cazul legaturilor in T

222

Proiectul cladirii

Allplan2004

Pereti multi-strat cu inaltimi diferite pe straturi Inaltimea peretilor multi-strat se defineste in acelasi mod ca si pentru pereti cu un singur strat. Daca unele straturi vor avea inaltime mai mica (de exemplu, din cauza planseului), optiunea Inaltime din Identic la toate straturile (Parametrii, Atribute) trebuie sa fie dezactivata. Astfel puteti sa setati inaltimi diferite pe straturi.

Asociati marginile fiecarui strat (margine inferioara si superioara) cu planurile de lucru standard, iar pentru straturile cu inaltime mai mica introduceti grosimea planseului ca valoare negativa in Distanta.

Manual

Proiectul cladirii

223

Deschiderile de usa si fereastra in peretii multi-strat Inserati deschiderile in peretii multi-strat in acelasi mod ca si in peretii cu un singur strat. In fereastra de dialog Proprietati trebuie sa treceti si in pagina Glaf.

Aici in functie de numarul de straturi ale peretelui (cel putin doua) puteti sa alegeti una din optiunile prezentate si sa introduceti valori pentru Umplutura.

224

Proiectul cladirii

Allplan2004

Exemplu: perete multi-strat, inaltimi diferite pe straturi Setari parametri perete:

Manual

Proiectul cladirii

225

Inaltime strat 1: Margine superioara relativ la planul superior, Distanta: -0.2 Margine inferioara relativ la planul inferior, Distanta: 0

Inaltime pentru straturile 2 si 3: Margine superioara relativ la planul superior, Distanta: 0 BL Margine inferioara relativ la planul inferior, Distanta: 0

Plan superior standard

Plan inferior standard

Vedere in plan

Sectiune

226

Proiectul cladirii

Allplan2004

Vederi si ferestre
Regenerare tot ecranul Definire zona imagine Mutare ecran Regenerare ecran Micsorare ecran Marire ecran Vedere in stanga, ... Plan Izometrie spate stanga Vedere spate Izometrie spate dreapta Vedere stanga Vedere dreapta Izometrie fata stanga Vedere fata Izometrie fata dreapta Proiectie libera Mod navigare Vedere precedenta Vedere urmatoare Salvare, incarcare vedere Fereastra permanent in plan apropiat (desc) Fereastra permanent in plan apropiat (inc) Calcul ascundere Reprezentare sectiune Copiere in Clipboard

Cand lucrati cu elemente de arhitectura, puteti vizualiza foarte simplu modelul 3D. Fiecare fereastra are propriile functii de vizualizare in bara de instrumente Fereastra.

In Error! Not a valid filename. puteti afisa mai multe vederi simultan pe ecran si puteti lucra in oricare din ele. Fiecare fereastra poate se contina o sectiune, intregul desen sau o izometrie. Puteti selecta una din vederile standard si o puteti modifica. Selectati tipul de aranjare a ferestrelor in meniul Fereastra.

Fiecare fereastra are functii in bara de jos (vezi functiile din dreapta). Aceste functii au fost prezentate in "Notiuni de baza".

Manual

Proiectul cladirii

227

Modul de utilizare a ferestrelor. Cum se seteaza reprezentarea in ferestre

1 In meniul Ferestre, faceti click pe 2 Alegeti 3 Ferestre. Vedere in plan in fereastra din stanga sus.

3 Faceti click pe Definire zona imagine in fereastra din dreapta si mariti o zona din desen cu ajutorul mouse-ului.

Astfel puteti lucra cu detalii in desen in timp ce vizualizati si modelul intreg al cladirii/nivelului.

228

Proiectul cladirii

Allplan2004

Axe
Vom crea o retea de axe. Aceasta va va ajuta sa pozitionati stalpii. Pentru a crea axele
Deschideti desenul 1 (Axe) si lasati desenul 111 activ in fundal. In Navigator CAD selectati modulul Modul extins constructii.

Sugestie: In Optiuni generale, pagina Reprezentare puteti alege o culoare pentru desenele pasive.

1 Selectati functia

Creare axe (flyout Creare).

2 Setati urmatorii parametri in Directia X:

Creion 7 0.13 Linie 11 Numar travei 5 Depasire 0.3 In Automat, activati Creion, linie, culoare identic pe toate traveile.

Manual

Proiectul cladirii

229

Se creeaza cinci travei. Vom defini acum distanta intre axe pe fiecare travee. Daca ati setat "Depasire 0.3", fiecare axa depaseste reteaua cu aceasta valoare (vezi imaginea de la sfarsitul exercitiului). 3 In Travee faceti click pe sageata spre dreapta. Astfel treceti de la o travee la alta pentru a defini distanta intre axe:
Travee Numar axe Distanta 1 1 1.25 2 1 1.375 3 1 6.615 4 1 1.375 5 2 1.25

4 Pe Directia Y selectati Format descriere A B, setati creion, linie si depasire astfel incat sa fie aceleasi ca si pe Directia X si creati 3 travei.

230

Proiectul cladirii

Allplan2004

5 In Travee faceti click pe sageata spre dreapta pentru a trece de la o travee la alta.
Travee Numar axe Distanta 1 1 9,4 2 1 2,5 3 2 2,755

6 Apasati OK pentru a confirma si alegeti din Selectie layere, definire layerul CO_AXE. 7 Specificati in bara de instrumente dinamice daca liniile sistemului de axe vor fi linii 2D sau 3D. Faceti click pe Linie 2D. 8 Definire asezare punct Pozitionati axele in spatiul de lucru. 9 Punctul initial, linia de referinta / unghiul de rotatie Confirmati valoarea 0.00 propusa de sistem apasand tasta ENTER. 10 Faceti click pe Mutare (flyout Prelucrare) si selectati axele.

Pentru a pozitiona axele corect pe planul parterului, puteti utiliza urmatoarele setari pentru cautare puncte: 11 Faceti click dreapta in spatiul de lucru (functia Mutare este activa) si selectati Optiuni introducere punct din meniul contextual, activati optiunea Punct intersectie din pagina Snap si dezactivati toate celelalte optiuni. In Cautare, Afisare, activati Afisare simbol puncte specifice.

Sugestie: Mariti zona cu coltul cladirii utilizand Definire zona imagine.

Manual

Proiectul cladirii

231

12 De la punctul / dx Catre punctul Faceti click pe un punct de intersectie din sistemul de axe si pozitionati-l pe coltul corespunzator al cladirii.

Sugestie: Sistemul de axe poate fi de asemenea creat utilizand linii si paralele.

232

Proiectul cladirii

Allplan2004

13 Cotati axele ca in imagine. Verificati ca liniile de cota sa fie in layer-ul LC_100. 14 Nu avem nevoie de liniile de cota pentru exercitiul urmator. Puteti bloca layer-ul liniilor de cota.

Daca nu reusiti sa creati axele dupa cum arata imaginea, puteti sa le modificati cu ajutorul functiei Modificare axe. Metoda este aceeasi ca si la crearea axelor. Singura diferenta este ca nu mai trebuie sa le pozitionati.

Manual

Proiectul cladirii

233

Lipsesc axele pentru pozitionarea stalpului din interior. Puteti defini pozitia grafic. Pentru a desena axele suplimentare
Layer-ul curent este CO_AXE. 1 Activati folositi Constructii ajutor (bara de instrumente Format) si Linie pentru a crea doua diagonale.

2 Dezactivati constructii ajutor. 3 Faceti click pe Preluare (bara de instrumente Format), faceti click pe Tot in caseta de dialog Ce preluati? si faceti click pe o axa. Astfel vor fi preluate layer-ul, culoarea, grosimea creionului si tipul de linie cu care au fost create axele in bara de instrumente Format.

234

Proiectul cladirii

Allplan2004

Desenati o linie orizontala si una vericala prin punctul de intersectie al diagonalelor: 4 Faceti click pe Paralele la elemente (flyout Constructii), selectati o axa si faceti click pe punctul de intersectie pentru a pozitiona paralela. 5 Apasati ESC pentru a iesi din functie. Puteti sterge cele doua diagonale.

Manual

Proiectul cladirii

235

Stalpii
Acum puteti desena stalpii: stalpii cu sectiune dreptunghiulara si stalpul din interior in desenul 111, stalpii pentru garaj in desenul 112. Metoda este aceeasi ca si in cazul peretilor: Definiti parametrii, apoi pozitionati elementul in desen. Sugestie: Puteti folosi functia Stalp si pentru desenarea altor elemente cu forma similara de exemplu, gard, picior scaun, suport lampa Pentru a pozitiona stalpii
Desenele 1 Axe si 111 Parter pasive in fundal si desenul 112 Garaj activ. Setati Planurile standard pentru desenul 112: Cota plan inferior: -0.11 Cota plan superior: 2.64 (ca in desenul 111). 1 Selectati functia Stalp (flyout Elemente arhitectura). Layer-ul AR_STALP este cel activ. Daca nu este, activati-l din bara de instrumente Format. 2 Faceti click pe Preluare (bara de instrumente Format), deselectati din lista optiunea Layer si faceti click pe OK pentru a confirma. Apoi faceti click pe linia unui perete. Se preiau astfel proprietatile de format (creion (2) 0.35 si tip linie 1). 3 Faceti click pe cum urmeaza. 4 Verificati setarile pentru inaltime (trebuie sa fie aceleasi setari ca si la perete): Proprietati si introduceti parametrii dupa

Margine superioara relativ la planul superior la distanta 0.200 Margine inferioara relativ la planul inferior la distanta 0
apasati apoi OK pentru a confirma.

236

Proiectul cladirii

Allplan2004

5 In bara de instrumente contextuale Stalp, setati punct de transport preview centrat - . Optiunea de cautare Punct de intersectie din Optiuni introducere punct a ramas selectata de la ultimul exercitiu. 6 Pozitionati sase (6) stalpi pentru garaj pe punctele de intersectie ale axelor si apasati apoi ESC pentru a deselecta functia. 7 Faceti click pe Deschidere si activare, faceti desenul 111 activ si lasati desenele 1 si 112 pasive in fundal. 8 Activati functia 9 Faceti click pe Stalp. Proprietati si modificati raza: 0.125.

Manual

Proiectul cladirii

237

10 Pozitionati stalpul din centrul parterului.

15 13

10

11 Faceti click pe cum urmeaza:

Proprietati si modificati parametrii dupa

238

Proiectul cladirii

Allplan2004

12 Mutati punct transport preview in

dreapta sus.

13 Pozitionati stalpul la intersectia axelor (dreapta sus). Puteti roti profilul stalpului. 14 Modificati unghiul in 15 Pozitionati stalpul din stanga sus. 16 Apasati ESC pentru a iesi din functie. Deschidere si activare si dezactivati desenele 1 si 17 Faceti click pe 112. Doar desenul 111 Parter va fi vizibil pe ecran. Proprietati: 90.

Stalpii garajelor nu mai sunt vizibili deoarece desenul in care au fost pozitionati este acum inchis.

Manual

Proiectul cladirii

239

Deschideri
Procedura de creare a unei deschideri este intotdeauna aceeasi. Diferente sunt doar in proprietatile elementelor. Ca si in realitate, in Allplan deschiderile sunt asociate cu peretii in care sunt introduse. Cand mutati un perete, deschiderile din perete vor fi si ele mutate. In deschideri se pot insera macro-urile. Macro-ul este un simbol inteligent care se adapteaza dinamic deschiderii in care este inserat. In urmatorul exercitiu vom utiliza macro-uri pentru ferestre si simboluri de deschidere pentru usi.

Usi
In proiectul de fata, toate usile din parter sunt usi simple. Usa de la intrare are inaltimea 2.135 m. Usile din interior au inaltimea 2.01 m. Nu vom insera inca macro-uri va fi afisat doar simbolul de deschidere. Metoda de creare a deschiderilor de usa este aceeasi si in cazul altor tipuri de deschidere. Introducerea deschiderilor Pozitionati primul punct al deschiderii Introduceti proprietatile si setati inaltimea Introduceti latimea deschiderii. Daca inserati o serie de deschideri identice, trebuie doar sa definiti punctul initial si sa confirmati latimea. Proprietatile si setarile pentru inaltime sunt retinute de sistem pana le redefiniti.

240

Proiectul cladirii

Allplan2004

Pentru a introduce deschideri de usa

1 Faceti click pe Usi (flyout Deschideri). 2 Activati layer-ul AR_PERET. 3 Paceti click pe linia exterioara a peretelui de jos pentru a pozitiona punctul initial al usii. Apare punctul de referinta (reprezentat prin sageata) si in linia de dialog este afisata distanta la punctul de referinta. 4 Daca punctul de referinta nu este pozitionat in coltul din stanga, faceti click pe acest colt pentru a muta punctul de referinta.

5 Introduceti distanta: 3.18 (daca punctul de referinta e in stanga) sau 3.435 (punct de referinta in coltul din dreapta). 6 Faceti click pe Proprietati.

7 In Vedere selectati prima optiune (dreptunghi). 8 Faceti click pe Simbol si selectati un simbol de deschidere.

Manual

Proiectul cladirii

241

9 Faceti click pe Inaltime. Aici setati marginea superioara si inferioara pentru deschidere. Nota: Marginea superioara a usii este asociata cu planul inferior standard. Astfel inaltimea deschiderii nu se va modifica, chiar daca modificati inaltimea nivelului.

Sugestie: Valoarea pentru latimea deschiderii afisata in linia de dialog este doar o valoare propusa, poate fi modificata. Astfel puteti crea mai multe deschideri cu latimi diferite folosind aceleasi proprietati.

10 In Margine superioara, alegeti optiunea Relativ la planul inferior si introduceti valoarea: Inaltime usa+ pardoseala: 2.135 m + 0.11 m = 2.245 m. 11 In Margine inferioara alegeti Relativ la planul inferior (distanta: 0.00) si apasati OK pentru a confirma. 12 Dezactivati optiunile Creare element glaf si Gol (macro). Fereastra de dialog Usi ar trebui sa arate astfel:

242

Proiectul cladirii

Allplan2004

13 Apasati OK pentru a confirma. 14 Parametrii / punct final / distanta la pct. final al deschiderii Introduceti latimea deschiderii: 1.135.

Manual

Proiectul cladirii

243

15 Specificati directia de deschidere. Preview-ul simbolului de deschidere este afisat atasat de cursor.

Sugestie: Pentru a verifica modelul 3D, treceti intr-o vedere standard , apoi faceti urmat de click pe in bara de instrumente Fereastra.

Pozitionati apoi usile interioare. Acestea au alta inaltime! 16 Faceti click pe faceti click pe Usi, pozitionati punctul initial al deschiderii, Proprietati si selectati Inalt.

Margine superioara relativ la planul inferior, 17 Selectati introduceti valoarea 2.12 si apasati OK pentru a inchide cele doua ferestre de dialog. 18 Acum inserati usile interioare. Asigurati-va ca distantele la punctele de referinta si valorile pentru latime sunt corecte.

19 Apasati ESC pentru a iesi din functie.

244

Proiectul cladirii

Allplan2004

Ferestre
Vom insera deschiderile de fereastra impreuna cu macrourile corespunzatoare. Glaful defineste pozitia macro-ului in deschidere. Utilizarea dimensiunilor precise este importanta pentru reprezentarea corecta pe ecran si afecteaza corectitudinea analizei ulterioare. Sistemul verifica daca suma valorilor introduse pentru glaf este aceeasi cu grosimea peretelui. Glaf Ge: Glaf exterior Gi: Glaf interior L: Latimea deschiderii Macro Macro-urile sunt simboluri inteligente care se adapteaza automat deschiderii in care sunt inserate. Modul de reprezentare a macro-urilor este dependent de scara. La scara 1:100, de exemplu, macro-ul poate fi reprezentat ca o simpla linie, la scara 1:10, elementul este reprezentat in detaliu. In urmatorul exercitiu vom utiliza macro-uri din biblioteca Nemetschek din directorul Standard. Nota: puteti parcurge exercitiul numai daca ati instalat simbolurile de baza. Macro ferestre, usi puteti crea propriile Cu functia simboluri pentru usi si ferestre. Informatii detaliate gasiti in capitolul 7 Macro.

Sugestie: Puteti modifica glaful ulterior introducerii ferestrei folosind functia Definire / Modificare glaf.

Manual

Proiectul cladirii

245

Directia de introducere a deschiderilor (usi si ferestre) Daca definiti glaful exterior si glaful interior cu valori diferite sau daca inserati deschideri in pereti multi-strat, este foarte important sa tineti cont de directia de introducere: Punctul (de pe linia peretelui) pe care faceti click defineste intotdeauna partea exterioara a deschiderii. Preview-ul deschiderii atasat de cursor este inchis pe partea exterioara si deschis pe interior. Daca este nevoie, puteti modifica Punct transport inainte de a insera deschiderea in perete: va fi mai usor sa utilizati colturile sau intersectiile existente cand folositi punctul de referinta.

Linia de perete pe care faceti click = partea exterioara a deschiderii

246

Proiectul cladirii

Allplan2004

Pentru ca reprezentarea macro-ului sa fie mai detaliata, vom modifica temporar scara de referinta. Pentru a crea ferestre
1 Faceti click pe Scara (bara statut) si setati scara de referinta 1:50. 2 Faceti click pe Ferestre (flyout Deschideri) si, daca este necesar, activati layer-ul AR_PERET. 3 Punct de referinta / Parametrii / linie perete exterior Pozitionati un punct pentru deschidere in peretele exterior si introduceti distanta la punctul de referinta (coltul din stanga jos): 0.615. Este foarte important sa faceti click pe linia exterioara a deschiderii.

Linie perete

4 Faceti click pe

Proprietati.

5 Selectati fereastra dreptunghiulara in Vedere si activati Creare glaf. 6 In Reprezentare parapet, selectati optiunea ambele si in Parapet: creion/ linie /culoare, selectati creion 2 (0.35) si linie 1. Setati inaltimea deschiderii. 7 Faceti click pe Inalt. 8 Alegeti optiunile

Inaltime element in Margine superioara si introduceti 0.51 (inaltimea deschiderii). Margine inferioara relativ la planul inferior si distanta de 1.75. -

Manual

Proiectul cladirii

247

9 Apasati OK pentru a confirma. 10 Activati Macro.

Sugestie: Selectati una din vederile standard pentru a vedea macro-ul 3D.

11 In directorul Standard, faceti click pe Macro, Ferestre si selectati o fereastra. Faceti click pe OK pentru a confirma alegerea. Fereastra de dialog Fereastra va arata astfel:

248

Proiectul cladirii

Allplan2004

Sugestie: Valoarea pentru H parapet este afisata in fereastra de dialog Fereastra. Aceasta este inaltimea relativa la planul inferior de referinta.

12 Treceti in pagina Glaf. 13 Setati glaful:

- Glaf exterior

: 0.09; Adancime fereastra: 0.10

Manual

Proiectul cladirii

249

14 Apasati OK. 15 Introduceti latimea deschiderii in linia de dialog: 1.26.

Sugestie: Macro-ul de fereastra include si simbolul pentru ochiul de geam. Verificati pozitia macro-ului intro vedere.

Este creata deschiderea cu tamplaria inclusa. Daca ati inserat deschiderea pe exteriorul peretelui, macro-ul a fost pozitionat corect. Pentru a modifica pozitia macro-ului faceti click pe un colt al deschiderii de fereastra. 16 Dupa pozitionarea macro-ului, faceti click dreapta in spatiul de lucru pentru a confirma setarile.

17

17 Desenati o fereastra cu aceleasi setari pe peretele opus. 18 Pentru deschiderile din peretele exterior din dreapta in Proprietati, Inaltime modificati parametrii pentru margine inferioara si superioara dupa cum urmeaza:

250

Proiectul cladirii

Allplan2004

19 Acum desenati si deschiderile din peretele exterior din stanga. Modificati din nou parametrii:

Inserati doua deschideri, una deasupra celeilalte, in peretele de la intrare. 20 Pentru aceasta, inserati doua deschideri in acelasi loc, dar cu setari diferite pentru Margine inferioara relativ la planul inferior:

Manual

Proiectul cladirii

251

Pentru prima deschidere: 1.125 A doua deschidere: 1.875. Inaltimea deschiderii este in ambele cazuri 0.635. (Vezi imaginea de mai jos.)

18

19

20

252

Proiectul cladirii

Allplan2004

Acum introduceti deschiderile in peretele curb.

Sugestie: Daca sageata care indica cel mai apropiat punct de referinta nu este afisata, inseamna ca ati dat click pe capatul unui segment din peretele circular. In acest caz, apasati ESC, mariti imaginea si incercati din nou. Activati optiunile din Snap Optiuni introducere puncte. Simbolul " " trebuie sa fie afisat (punct oarecare).

In cazul peretilor circulari, linia ce reprezinta glaful este intotdeauna centrata din cauza curbei. Deschiderile in pereti circulari pot fi create astfel incat marginile glafului sa fie repartizate radial sau paralel Optiuni arhitectura (aceasta setare se face in Introduceri). Pentru aceasta cladire vom folosi setarea implicita - Radial. Vom crea deschiderile fara macro acestea vor fi introduse in exercitiul urmator. Pentru a introduce deschiderile in peretele circular
Functia Fereastra trebuie sa fie activa. 1 Cu Definire zona imagine mariti partea din stanga jos a peretelui circular. 2 Faceti click pe linia exterioara a peretelui. Verificati ca sistemul sa nu detecteze un punct de capat (vezi Sugestie)! Atentie la directia de introducere a deschiderii: partea inchisa a preview-ului trebuie sa fie in afara. Daca este nevoie selectati alt punct transport.

Manual

Proiectul cladirii

253

3 Faceti click pe coltul interior al peretelui. Veti observa ca punctul de referinta s-a mutat. 4 Introduceti distanta: 0 5 In Proprietati dezactivati Macro si alegeti Reprezentare parapet - exterior.

254

Proiectul cladirii

Allplan2004

6 Faceti click pe Inalt si introduceti urmatoarele valori:

Inaltime absoluta: 2.26 Marg inf relativ la planul inferior: 0

7 Apasati OK. 9 Parametrii / punct final / dist la punctul final al deschiderii Introduceti latimea deschiderii: 1.105 10 Glaful interior/ exterior la pereti circulari nu este luat in considerare. Doriti ca acest mesaj sa nu se mai afiseze? Daca faceti click pe Yes, mesajul nu va mai aparea pana inchideti programul. 11 Punct de referinta /Parametrii / linie perete exterior Indicati punctul de capat al primei deschideri si confirmati Distanta la punctul de referinta = 0.000 afisata in linia de dialog apasand tasta ENTER. Confirmati valoarea pentru latimea deschiderii (1.105) afisata in linia de dialog. 12 Repetati pasii pentru a crea inca cinci deschideri. 13 Introduceti alta deschidere in peretele drept care se intersecteaza cu cel circular. 14 Punct nou de referinta / Distanta la punct de referinta Introduceti latimea deschiderii: 0.885

Manual

Proiectul cladirii

255

15 Apasati ESC pentru a iesi din functie.

Definirea punctului de referinta Pentru a modifica pozitia sagetii care reprezinta cel mai apropiat punct de referinta, puteti sa alegeti alt punct de pe linia peretelui sau sa faceti click pe un punct din afara peretelui punctul de referinta se va muta in baza perpendicularei trasate din punctul selectat pe linia peretelui. Sageata indica directia in care este masurata distanta intre punctul de referinta si patratul afisat in punctul pe care ati facut click. Aceasta valoare este intotdeauna pozitiva, indiferent de directia axei. Daca introduceti o valoare negativa, este posibil ca distanta sa fie introdusa in directia opusa.

256

Proiectul cladirii

Allplan2004

Acum vom insera macro-uri in deschideri. Pentru a insera macro

Desenul 111 Parter este activ. Scara de referinta este 1:50. 1 Faceti click pe Asezare macro in deschideri (flyout Deschideri).

2 Faceti click pe CatalogMac din Instrumente dinamice si selectati macro-ul dorit (OK). Alternativ, puteti face click pe un macro deja introdus in desen pentru a-l prelua. 3 Faceti click pe deschiderea din peretele drept. Este bine sa faceti click intre cele doua linii care reprezinta glaful. Macro-ul este inserat. 4 Mariti imaginea pentru a verifica pozitia macro-ului. Pentru a defini directia de deschidere, faceti click pe partea exterioara a deschiderii. 5 Dupa pozitionarea corecta a macro-ului, faceti click dreapta in spatiul de lucru pentru confirmare. Macro-ul va fi pozitionat in acelasi layer cu deschiderea (AR_PERET).

6 Faceti click pe prima deschidere in peretele circular si inserati macro-ul. Nu uitati sa confirmati apoi cu click dreapta.

Manual

Proiectul cladirii

257

7 Inserati macro-ul si in celelalte deschideri. Veti observa niste goluri intre macro-uri in peretele circular. Aceasta se intampla pentru ca macro-ul a fost definit astfel incat sa existe o distanta intre detaliile afisate si marginea glafului. Marginile glafului in peretele circular sunt dispuse radial. Puteti totusi sa va definiti propriile macro-uri cu functia Macro ferestre, usi. 8 Apasati ESC pentru a iesi din functie. 9 Reveniti la scara de referinta 1:100.

Izometrie spate/stanga:

258

Proiectul cladirii

Allplan2004

Horn
Acum veti introduce un cos de evacuare pentru sistemul de incalzire din subsol. Veti utiliza functia Horn. Pentru a pozitiona hornul
Desenul 111, Parter este activ. 1 Faceti click pe Horn (flyout Elemente arhitectura).

2 Din Selectie layere, definire selectati layer-ul AR_HORN. 3 Faceti click pe 4 Introduceti valorile: Proprietati si selectati tipul 10.

5 Setati tipul de lucrari, materialul si tipul de calcul si dezactivati Hasura. 6 Definiti inaltimea. Cosul va trece prin planseu. Marginea superioara va fi la acelasi nivel cu pardoseala etajului.

Manual

Proiectul cladirii

259

7 Apasati OK pentru a confirma si alegeti punctul de transport dreapta jos. 8 Pozitionati hornul si apasati ESC pentru a iesi din functie.

260

Proiectul cladirii

Allplan2004

Verificarea desenului
Pentru a verifica modelul in animatie
Desenul 111 este cel activ si desenul 112 activ in fundal. 1 Faceti click pe Selectie layere, definire sau faceti dublu-click dreapta in spatiul de lucru (nu pe un element). 2 In pagina Tip plan, selectati tipul de plan Model din lista si apasati OK pentru a confirma. 3 Faceti click drepta in spatiul de lucru si selectati din meniul contextual Animatie cu tot modelul (sau apasati tasta F4). Puteti acum sa navigati cu ajutorul mouse-ului prin cladire.

Ina animatie, deplasarea cu mouse-ul se face pe suprafata unei sfere imaginare.

-

Butonul stang al mouse-ului: Camera se deplaseaza pe suprafata sferei in jurul obiectului Butonul din mijloc al mouse-ului: Deplasare liniara a camerei stanga /dreapta sau sus/jos Butonul drept al mouse-ului: Permite apropierea/departarea obiectului

4 Pentru a iesi din Animatie, inchideti fereastra.

Manual

Proiectul cladirii

261

Completarea desenului
Pentru a completa planul parterului, vom adauga conturul planseului peste stalpi, vom desena garajele si vom introduce mobilierul. Vor fi utilizate functii 2D. Este recomandat sa pastrati informatiile 2D si elementele de arhitectura 3D in locuri separate. Prin urmare, vom folosi layer-ul CO_GEN01' pentru toate elementele 2D. Pentru conturul planseului vom folosi un creion si un tip de linie diferite de cele utilizate pentru celelalte elemente. Conturul planseului va fi repartizat in layer-ul CO_GEN01. Pentru a desena conturul Sugestie: Pentru a selecta layere, puteti folosi si combinatia de taste CTRL+4 (nu din tastele numerice). sau Daca nu ati selectat nici o functie, faceti dublu click dreapta in spatiul de lucru.
In Navigator CAD treceti in modulul Constructii 2D. 1 Faceti click pe Selectie layere, definire si ramaneti in pagina Selectie Layer/vizibile. 2 Faceti click dreapta in Statut actual (partea dreapta a ferestrei de dialog) si selectati Preluare drepturi din tip de plan. 3 Selectati tipul de plan TP_Constructie si apasati OK pentru a confirma setarile din fereastra de dialog Layer. Astfel layerele din tipul de plan TP_Constructie sunt vizibile. 4 Faceti click pe Linie (flyout Constructii 2D).

5 Activati layer-ul CO_GEN01 si selectati Creion (7) 0.13 si Tip linie11. 6 In Instrumente dinamice alegeti Introducere in unghi drept si desenati conturul folosind ca elemente de referinta stalpii. Pentru a introduce mai usor conturul, utilizati (cand este cazul) functia Punct de intersectie din meniul contextual.

262

Proiectul cladirii

Allplan2004

Garaj
Vom desena acum conturul garajelor. Datele vor fi introduse in desenul 112 pe layer-ul CO_GEN01 ca desen 2D. Pentru a desena polilinii paralele
Sunteti in modulul Constructii 2D. Deschideti desenul 112 si lasati-l pe 111 pasiv in fundal. 1 Selectati functia Polilinii paralele (flyout Constructii) si activati layer-ul CO_GEN01.

Sugestie: Polilinii paralele: Cu optiunile Stanga si Dreapta din instrumente dinamice, puteti alege (si in timp ce desenati) pe ce parte va fi desenata polilinia.

2 Numar paralele: 1 Distanta: 0.575 (ENTER!) 3 Selectati creion (8) 0.18 si tip linie 8 pentru conturul garajelor. 4 Faceti click pe coltul cladirii si apoi pe centrul stalpului. Este afisata paralela la distanta specificata. 5 Modificati distanta la 0.6 si faceti click pe centrul stalpului urmator.

6 Modificati din nou distanta la 0.575 si faceti click pe centrul urmatorului stalp. 7 Modificati din nou distanta la 0.6, faceti click pe coltul cladirii si apasati ESC pentru a finaliza introducerea poliliniei. 8 Desenati alta paralela la distanta de 0.15. Selectati creion (2) 0.35 si tip linie 1 si aceeasi serie de puncte.

Conturul celui de-al doilea garaj va fi creat prin copiere simetrica.

Manual

Proiectul cladirii

263

In acest exercitiu veti invata cum se utilizeaza functiile din Asistent filtru. Pentru a copia conturul
1 Selectati functia Copie simetrica (flyout Prelucrare). Selectati poliliniile pe care le-ati desenat dupa cum urmeaza: 2 In bara Asistent filtru, faceti click pe Filtru dupa element si selectati Linie. Deschideti o fereastra de selectie (cu butonul stang al mouse-ului) in jurul garajului. Astfel selectati doar liniile, nu si stalpii. Poliliniile vor fi afisate in culoare de selectie. Centrul peretelui din fata cladirii va servi drept prim punct pentru axa de simetrie. 3 Faceti click dreapta in spatiul de lucru si alegeti Punct mijloc. Faceti click pe cele doua capete ale peretelui (pe colturi). Un preview al axei apare atasat de cursor.

Axa trebuie sa fie paralela cu axa OY. 4 2. punct al axei de simetrie: Apasati TAB pentru a trece la Coordonata y si introduceti o valoare care sa nu fie egala cu 0 (ENTER). Al doilea garaj este desenat.

5 Apasati ESC pentru a iesi din functie.

264

Proiectul cladirii

Allplan2004

Mobilier
Puteti sa desenati mobilierul pentru parter utilizand functiile din modulul Constructii 2D. Pozitionati elementele in layer-ul CO_MOB. Obiectele sanitare sunt desenate separat pe layer-ul CO_SANI. In acest mod, layerele pot fi transferate separat inginerului de instalatii. Puteti totusi sa folositi simbolurile de mobilier din cataloage. Dupa mobilare, parterul va arata astfel:

Simbolurile care au fost pozitionate pe un layer gresit pot fi mutate pe alt layer. Cand doriti sa utilizati o functie de modificare (in cazul unui simbol), dupa selectarea functiei, faceti click pe simbol

Manual

Proiectul cladirii

265

cu butonul din mijloc al mouse-ului si apoi cu cel stang pentru a selecta intregul simbol. Aceasta combinatie va ajuta sa selectati grupe de entitati. Un simbol este intotdeauna un grup de entitati. Sugestie: Puteti modifica layer-ul unui element utilizand Proprietati format din meniul contextual. Elementele asociate (ex. deschiderile in pereti) nu sunt modificate. Pentru a modifica layer-ul
1 Faceti click pe Modificare proprietati format. 2 Faceti click pe butonul de langa Layer, faceti dublu click pe layer-ul CO_MOB pentru a-l activa si confirmati.

3 Selectati simbolurile ce vor fi pozitionate in layer-ul CO_MOB. Pentru a selecta toate simbolurile, deschideti Functiuni suma si selectati fiecare simbol folosind butonul din mijloc al mouse-ului urmat de butonul din stanga. Functiuni suma. Apoi inchideti

266

Proiectul cladirii

Allplan2004

Cotare si etichetare
Functiile pentru cotare si etichetare au fost deja prezentate in capitolul 2, Primii pasi. Cotare pereti, o functie mai complexa de cotare, poate fi gasita in modulul Pereti, plansee, elem de constructie. Aceasta functie va fi utilizata pentru crearea blocurilor de linii de cota. Cotarea este asociativa, ceea ce inseamna ca liniile de cota sunt automat actualizate in cazul in care faceti modificari in desen (de ex. mutarea sau stergerea elementelor cotate). Liniile de cota, cotarea parapetului si cotele de nivel sunt pozitionate pe layere diferite. Pozitionarea tuturor elementelor in acelasi desen asigura pastrarea asociativitatii. Liniile de cota pentru cladire vor fi pozitionate in desenul 111. Cotele pentru garaje vor fi in desenul 112. La sfarsitul acestui capitol veti gasi si o imagine a planului cotat.

Cotarea peretilor
In urmatorul exercitiu veti crea linii de cota asociative in bloc. Sugestie: Pentru a simplifica desenul, puteti bloca layerele pentru mobilier si obiecte sanitare. Pentru cotarea peretilor
Desenul 111 este cel activ si desenul 112 activ in fundal. 1 Faceti click pe 2 Faceti click pe Cotare pereti (flyout Elemente de arhitectura). Proprietati.

3 In paginile Linie si Cifra pastrati setarile facute la ultima cotare. 4 In pagina Cotare in bloc selectati urmatoarele tipuri de linie:

- Cote exterioare - Cote camere - Cote deschideri cu inaltime

Manual

Proiectul cladirii

267

5 Fiecare linie de cota poate fi pozitionata pe un layer separat. Atribuiti layer-ul LC_100 fiecarei linii de cota.

6 Apasati OK. 7 Faceti click pe peretii exteriori verticali din dreapta. Pe masura ce ii selectati, peretii vor fi afisati in culoare de selectie. Daca doriti sa deselectati un perete, mai faceti o data click pe el. 8 Faceti click dreapta in spatiul de lucru pentru a confirma. (Peretii interiori adiacenti vor fi inclusi in linia de cota.) 9 Linia activa de perete ca element de directie Faceti click pe o linie verticala a unui perete selectat pentru a indica pe ce directie se face cotarea. 10 Pozitionati blocul de linii de cota in spatiul de lucru. 11 Cotati si ceilalti pereti.

268

Proiectul cladirii

Allplan2004

12 Faceti desenul 112 activ si modificabil, lasati desenul 111 in fundal si cotati si garajele (de aceasta data cu functiile din modulul Linii cota).

Inainte de a pozitiona blocul de linii de cota, puteti utiliza Ordonare linii din Instrumente dinamice. Cu Distanta la punctul de asezare puteti introduce o valoare pentru distanta intre blocul de linii si cursor. Puteti modifica liniile de cota fara sa se piarda asociativitatea. Folositi functiile din modulul Linie cota. Introducere punct in linie (flyout Modificare sau Linii cota) Stergere punct din linie (flyout Modificare sau Linii cota) Pentru a modifica inaltimea afisata in liniile de cota, utilizati Modificare inaltime element (flyout Modificare). Pentru cotarea deschiderilor in peretele circular, folositi functia Cotare curba (flyout Creare). Atentie la punctele pe care le selectati.

Manual

Proiectul cladirii

269

Inaltimea parapetului
Cu functiile Inaltime parapet si Cota de nivel vom completa desenul si vom verifica daca elementele introduse au fost corect create. Descrierile pozitionate cu aceste functii se actualizeaza automat in cazul in care faceti modificari. Deschiderile nu pot fi selectate decat in vederea in plan. Pentru a afisa inaltimea parapetului
Deschideti desenul 111. 1 Faceti click dreapta pe o deschidere de fereastra si selectati din meniul contextual Inaltime parapet. (Alternativa: selectati functia din flyout Deschideri si apoi faceti click pe deschidere). 2 Activati layer-ul AR_PARAP. 3 Selectati Vert din Instrumente dinamice pentru directia de scriere.

Sugestie: Pentru ca inaltimea parapetului sa fie bazata pe dimensiunile la finit, introduceti inaltimea finisajului in Delta CI.

4 In T-Ina din bara de instrumente contextuale introduceti: hp=. (Acest text apare in fata valorii).

5 Treceti in Parametri text si introduceti valorile.

6 Pozitionati descrierea. Este masurata inaltimea parapetului relativ la planul inferior standard.

270

Proiectul cladirii

Allplan2004

7 Creati descrierea si pentru celelalte deschideri. Verificati orientarea textului. Pe peretele curb, setati directia textului la Unghi si faceti click pe o linie a macro-ului pentru a prelua unghiul.

Sugestie: In cazul deschiderilor care se afla una deasupra celeilalte, doar cea de sus este identificata. Pozitionati cealalta descriere cu functiile din flyout Text.

8 Apasati ESC pentru a iesi din functie.

Cu functia Aliniere texte (flyout Text) aliniati descrierile. Alegeti modul de aliniere din Instrumente dinamice si incadrati intr-o fereastra de selectie textele.

Manual

Proiectul cladirii

271

In mod similar cotarii parapetului puteti pozitiona cotele de nivel folosind functia Cote nivel. Puteti alege si simbolurile dorite pentru cota inferioara si cea superioara. In imaginea de mai jos a fost introdusa cota de nivel pentru un perete.

272

Proiectul cladirii

Allplan2004

Dupa cotare si etichetare, planul parterului ar trebui sa arate astfel. Descrierea camerelor este pozitionata in layer-ul TX_100.

Manual

Proiectul cladirii

273

Conturul scarii
In urmatorul exercitiu vom folosi din nou functiile descrise in "Primii pasi". Pentru a desena conturul scarii
Desenul 111 este activ. 1 Activati layer-ul CO_GEN02 si folositi functiile Linie, Dreptunghi si a desena conturul si treptele. 2 Utilizati Mediatoare si Paralele la elemente pentru

Linie pentru a desena linia pasului.

3 Cu Linie, Cerc si Stergere element intre 2 intersectii desenati simbolurile de la capetele scarii. 4 Cu Linie desenati liniile de sectiune.

5 Modificati tipul de linie cu Modificare proprietati format cu ajutorul functiei Functiuni suma.

Verificati distanta intre scara si pereti (1cm fata de peretii orizontali si 4cm fata de cel vertical).

274

Proiectul cladirii

Allplan2004

Planseul
Pentru introducerea planseului trebuie sa setati mai intai parametrii si apoi sa desenati conturul. Proprietatile planseului Sugestie: Functia Planseu poate fi utilizata in mai multe situatii pentru introducerea planseelor intre etaje si pentru fundatii.
Desenul 111 este activ si desenul 1 activ in fundal. Selectati tipul de plan BS Introducere. (Astfel axele vor fi vizibile.) 1 Faceti click pe Planseu (flyout Elemente arhitectura) si activati layer-ul AR_PLANS. 2 Selectati creion (2) 0.35 si tip linie 1. 3 Faceti click pe 4 Setati inaltimea: Proprietati.

Marginea superioara va fi la acelasi nivel cu planul superior standard. Grosimea planseului poate fi introdusa si ca inaltime absoluta (ultima optiune din Marg inf).

Manual

Proiectul cladirii

275

5 Apasati OK si introduceti si ceilalti parametri.

Puteti salva combinatii de setari ca fisier favorit. Pentru a salva favorite

Functia Planseu este activa si fereastra de dialog este afisata. . 1 In partea stanga jos, faceti click pe

276

Proiectul cladirii

Allplan2004

2 Faceti click pe directorul Proiect, introduceti o denumire si apasati Save pentru a salva fisierul.

La urmatoarea utilizare a planseului cu aceste proprietati, si apoi pe numele fisierului. Valorile din faceti click pe fereastra de dialog vor fi automat modificate. Acum vom pozitiona planseul. Pentru a trasa conturul de-a lungul peretelui circular vom folosi functiile de ajutor disponibile in bara Instrumente dinamice. (Aceste instrumente dinamice vor fi disponibile dupa ce selectati functia si incepeti introducerea conturului, in momentul in care faceti click pe peretele circular) Instrumente aditionale pentru introducerea poliliniilor Folositi aceste functii pentru a desena un contur de orice forma. Creare poligon din tot elementul: Se genereaza o polilinie avand la baza elementul pe care ati facut click. Punctul de inceput este folosit si pentru a specifica directia. In cazul cercurilor si arcelor de cerc, trebuie sa introduceti si valoarea pentru numarul de segmente ale cercului sau arcului/curbei. Domeniu definire elemente: genereaza o polilinie pe o portiune din element. Portiunea este definita folosind punctele de la punctul si pana la punct. Introducere punct de plecare: identifica un punct pe element ca punct de inceput pentru noul element. Acest punct de inceput este determinat prin click pe un punct de pe element si introducerea unei valori pentru distanta intre acesta si cel mai apropiat punct de referinta (reprezentat prin sageata). Introducere punct ajutator pentru poligon automat: faceti click pe un punct al unei polilinii si sistemul detecteaza intregul contur inchis.

Manual

Proiectul cladirii

277

Conturul planseului
Functia Planseu trebuie sa fie activa. Faceti click dreapta in spatiul de lucru si selectati Optiuni introducere punct din meniul contextual, activati Afisare simbol puncte specifice in pagina Cautare, afisare si Punct intersectie in pagina Snap. 1 Faceti click pe Opt in Instrumente dinamice, verificati setarile si apasati OK. Setarile sunt urmatoarele:

2 Faceti click pe Multi in Instrumente dinamice pentru a introduce conturul in mai multi pasi.

3 Utilizati Definire zona imagine pentru a mari zona cu peretele circular si faceti click pe primul colt.

278

Proiectul cladirii

Allplan2004

Sugestie: Daca introduceti un punct gresit, puteti sa corectati imediat facand click pe Anulare in Instrumente dinamice.

4 Faceti click pe arc. 5 In Instrumente dinamice, alegeti Domeniu de definire elemente.

6 De la punctul Faceti click pe capatul de sus al peretelui circular. 7 Pana la punct Faceti click pe punctul de intersectie al peretelui circular cu cel drept (jos).
From point

To point

8 Adaugati apoi si celelalte puncte de contur dupa cum este indicat in imaginea de mai jos. 9 Faceti click pe coltul stalpului si pe punctul de intersectie intre axa si perete. Cand ajungeti in punctul din care ati pornit conturul, pe ecran va aparea o bara de instrumente dinamice cu optiunile Plus, Minus si Opt.

Manual

Proiectul cladirii

279

10 Faceti click pe Plus pentru a adauga o zona la conturul introdus: sectiunea din zona stalpului din fata peretelui circular. 11 Utilizati circular. Definire zona imagine pentru a mari zona cu peretele

12 Faceti click pe coltul din stanga sus al stalpului, apoi faceti click pe un punct diagonal opus si apasati ESC. Este adaugata astfel si aceasta sectiune in planseu.

12

12

13 Apasati ESC pentru a inchide conturul si iesiti din functie.

280

Proiectul cladirii

Allplan2004

Planseele pentru garaje vor fi desenate in desenul 112. Acestea sub pozitionate sub planseul de deasupra parterului; au o grosime mai mica si alt material. Pentru a desena planseele deasupra garajelor
Activati desenul 112 si lasati 111 activ in fundal. 1 Selectati functia 2 Modificati Planseu. Proprietatile, inclusiv inaltimea.

Manual

Proiectul cladirii

281

3 Mariti zona cu garajele. 4 Introduceti conturul prin puncte dupa cum este indicat mai jos.

282

Proiectul cladirii

Allplan2004

5 Desenati planseul pentru cel de-al doilea garaj in acelasi mod. 6 Apasati ESC pentru a iesi din functie. Mai jos aveti imaginea rezultata dupa parterului: Calcul ascundere a

Manual

Proiectul cladirii

283

Gol in planseu
Vom insera goluri in planseu pentru horn si pentru acces la etaj. Pentru a insera un gol dreptunghiular in planseu
1 Faceti click pe arhitectura). Degajare planseu, gol (flyout Elemente

2 Faceti click pe planseul de deasupra parterului. 3 Faceti click pe Proprietati.

4 Selectati forma dreptunghiulara si introduceti 0.35 pentru latimea si lungimea golului.

5 Alegeti punct transport in dreapta jos al hornului.

dreapta jos si faceti click pe coltul din

284

Proiectul cladirii

Allplan2004

Vom folosi un gol de forma oarecare pentru scari. Gol de forma oarecare
Functia este inca activa. Asigurati-va ca layer-ul CO_GEN02 este activ (conturul scarii). 1 Faceti click pe Proprietati.

2 Selectati icon-ul forma oarecare.

3 Mariti zona cu scara. 4 Faceti click pe punctele din conturul scarii. Selectati pentru aceasta Introducere in unghi drept din Instrumente dinamice. Ultimul punct introdus trebuie sa coincida cu primul.

Manual

Proiectul cladirii

285

5 Apasati ESC.

Sugestie: Degajarile in planseu si golurile sunt create in acelasi mod. Diferenta: degajarile au propriile setari de inaltime deoarece nu decupeaza in intregime planseul.

Alegeti Izometrie fata dreapta si faceti click pe Calcul ascundere. Parterul va arata astfel:

286

Proiectul cladirii

Allplan2004

Exercitiul 4: Etaj
Vom crea etajul prin copierea parterului si mutarea acestuia mai sus cu o inaltime de etaj.

Obiectiv
Cand desenati etajele unei cladiri, puteti Sa desenati elementele din nou (cu desenul parterului in fundal ca element de referinta) sau Sa copiati si sa modificati: copiati elemente din parter in alt desen si le modificati. In acest manual vom folosi a doua metoda.

Plan etaj

Manual

Proiectul cladirii

287

Izometrie etaj (fara acoperis)

Scara intre parter si etaj

288

Proiectul cladirii

Allplan2004

Vom copia desenul 111 in desenul 121 (etaj). Pentru a copia un desen
Sunteti inca in modulul Pereti, plansee, elemente constructie. 1 Faceti click pe Deschidere si activare si activati desenul 111 Parter. Inchideti toate celelalte desene. 2 Din meniul Format, Selectie layere, definire, faceti urmatoarele layere vizibile: AR_PERET, AR_STALP si AR_HORN si dezactivati celelalte layere. 3 In meniul Fisier, faceti click pe Copiere desene sau mutare....

Sugestie: Puteti copia doar anumite elemente dintr-un desen in altul. Folositi Asistent filtru pentru a selecta elementele.

4 Alegeti Copiere in alt desen.

5 In Selectie desen tinta, selectati desenul 121, Etaj si apasati OK.

Sugestie: Puteti muta si copia desene prin drag&drop (tragere si copiere) in ProjectPilot.

6 Ce elemente se copiaza in desenul 121? Faceti click pe Tot in bara de instrumente dinamice sau faceti click dreapta de doua ori in spatiul de lucru (nu faceti dublu-click!!). Astfel se copiaza toate elementele vizibile.

Manual

Proiectul cladirii

289

Elementele si planurile din acest desen pot fi ridicate la inaltimea etajului cu functia Etaj.
Plan superior standard + z

Plan inferior standard + z Plan superior standard

Plan inferior standard

Pentru a ridica nivelul pe axa z

In din Navigator CAD activati modulul Arhitectura generala si Deschidere si activare deschideti desenul 121, Etaj.

1 In meniul Fereastra alegeti 3 Ferestre pentru a observa mai bine modificarile pe care le veti face. 2 Faceti click pe Etaj (flyout Modificare).

3 Mutati in directia Z Introduceti: 2.75 (diferenta de inaltime dintre pardoseala parterului la rosu si pardoseala etajului la etaj. Puteti observa mutarea etajului intr-o vedere sau izometrie. 4 In meniul Fereastra alegeti din nou 1 fereastra.

290

Proiectul cladirii

Allplan2004

Modificari in etaj
Cand faceti modificari este important sa faceti distinctie intre urmatoarele: Modificarile facute in cazul elementelor de acelasi tip (ex. doar pereti) utilizand Preluare proprietati elemente de arhitectura. Puteti modifica proprietatile elementelor si setarile de inaltime. Modificarile facute in cazul elementelor de tipuri diferite utilizand Modificare proprietati elemente de arhitectura. Puteti modifica proprietatile elementelor (ex. inaltime si/sau material pentru pereti si stalpi) intr-un singur pas. Elementele individuale pot fi modificate si cu functia Proprietati din meniul contextual. Modificari efectuate cu functiile din flyout-urile Prelucrare si Modificare pentru modificarea formei elementelor in planul xoy. Pentru a modifica elementele de-a lungul axei oz, folositi intotdeauna una din urmatoarele functii: Modificare proprietati elemente arhitectura, Preluare proprietati elemente arhitectura sau Proprietati din meniul contextual.

Manual

Proiectul cladirii

291

Vom sterge elementele de care nu avem nevoie. Vom utiliza filtrele de arhitectura. Pentru a sterge elemente selectiv
Sunteti inca in modulul 1 Faceti click pe Stergere. Filtru dupa elemente de Arhitectura generala.

2 In Asistent filtru, faceti click pe arhitectura.

3 Selectati Perete si grosimea 0.100. Daca aceasta valoare nu este afisata in lista o puteti introduce in linia de dialog din Grosime perete.

4 Incadrati tot desenul intr-o fereastra de selectie. Elementele selectate in filtru sunt sterse.

292

Proiectul cladirii

Allplan2004

5 Folositi filtrul Deschidere fereastra pentru a sterge toate ferestrele. 6 Stergeti apoi stalpul circular, peretele circular, peretele vertical de sus, segmentele de perete de jos si unele dintre usi, dupa cum este afisat in imaginea de mai jos.

7 Apasati ESC pentru a iesi din functia Stergere.

Manual

Proiectul cladirii

293

Peretii pot fi intersectati cu functia Intersectie perete cu perete. Sugestie: Nu se pot intersecta pereti curbi cu alte tipuri de perete. Intersectarea peretilor
1 Faceti click dreapta pe peretele orizontal din partea de sus si alegeti din meniul contextual Intersectie perete cu perete. 2 Faceti click apoi pe peretele vertical din stanga.

Sugestie: Puteti introduce si o valoare in linia de dialog pentru a specifica distanta intre peretii pe care ii intersectati.

3 Faceti click pe peretele exterior de jos si si intersectati-l cu peretele exterior din stanga; intersectati-l apoi si cu peretele din dreapta.

Acum intersectati peretii interiori de jos cu peretii exteriori.

Planul va arata astfel:

294

Proiectul cladirii

Allplan2004

5 Apasati ESC pentru a iesi din functie. 6 Este bine sa actualizati elementele de arhitectura dupa aceste modificari: Faceti click pe Actualizare 3D. Veti gasi aceasta functie in aproape toate modulele de arhitectura. In Instrumente dinamice faceti click pe Tot.

Unii dintre peretii exteriori sunt acum pereti interiori. Modificati grosimea acestora cu functia Modificare proprietati elemente de arhitectura. La creare ati introdus acesti pereti cu directie de pozitionare spre interior. Axa este pe partea exterioara. Deoarece latura cu axa nu se modifica, noua grosime ar trebui aplicata spre interior. Vom muta axa peretilor pe latura opusa (partea interioara). Pentru a vizualiza axele peretilor puteti sa activati optiunea din Optiuni arhitectura, pagina Reprezentare: faceti click pe butonul Axe ... si activati Reprezentare axe element.

Manual

Proiectul cladirii

295

Acum peretii sunt afisati astfel:

296

Proiectul cladirii

Allplan2004

Modificarea grosimii peretilor

1 Faceti click dreapta pe fostul perete exterior din stanga si selectati Proprietati din meniul contextual. 2 Activati optiunea Repozitionare axe in pereti si trageti cu mouse-ul axa pe latura opusa a peretelui in preview. Apasati OK pentru confirmare.

3 Repetati pasii 1 si 2 pentru fostul perete exterior din dreapta. 4 Faceti click pe Preluare proprietati elemente de arhitectura.

Sugestie: Si cu functia Modificare distanta intre paralele puteti modifica grosimea unui perete.

5 Peretii carora le-a fost modificata axa vor avea grosimea 0.175. Indicati elementul pentru preluare Pentru a prelua parametrii, faceti click pe unul din peretii ce vor fi modificati. Se deschide fereastra de dialog Perete in care sunt afisate proprietatile peretelui selectat. Modificati grosimea - 0.175. Nota: verificati ca optiunea Creare pereti din axe este activa in zona Mod modificare. 6 Apasati OK pentru a confirma. 7 Faceti click pe cei doi pereti verticali ce vor fi modificati si confirmati prin click pe Aplicare (sau click-dreapta in spatiul de lucru).

Manual

Proiectul cladirii

297

Acesta va fi rezultatul:

298

Proiectul cladirii

Allplan2004

Pentru a muta peretii, puteti folosi Modificare puncte. Astfel veti muta peretii impreuna cu deschiderile fara a afecta intersectiile intre pereti. Pentru a muta peretii Sugestie: Cand lucrati cu functia Modificare puncte pentru a muta pereti, va recomandam sa nu mutati elementele cu cursorul. Intotdeauna introduceti valorile in linia de dialog.
1 Selectati Modificare puncte (flyout Prelucrare). 2 Incadrati peretele interior din stanga intr-o fereastra de selectie. 3 De la punctul: Introduceti in linia de dialog valorile: dX = 0 (ENTER) dY = 1.0 (ENTER) dZ = 0 (ENTER) 4 Selectati peretele interior din dreapta. 5 Folositi urmatoarea metoda pentru a defini pozitia noua a peretelui: a) De la punctul: faceti click pe intersectia dintre pereti b) Catre punctul: Mutati cursorul pe coltul interior al peretelui de jos, (nu faceti click pe punct); casetele de introducere date sunt evidentiate cu culoarea galben c) Introduceti Coordonata Y = 1.76 in linia de dialog d) Apasati ENTER pentru a confirma. Peretele este mutat la distanta 1.76 pe Y fata de punctul indicat.

a b

Manual

Proiectul cladirii

299

6 Mutati si peretele interior din dreapta sus.

Cu functia Stergere parti perete puteti sterge segmente din perete. Dupa aceasta operatie rezulta doi pereti distincti. Stergere parti perete
1 Faceti click dreapta pe peretele din care doriti sa stergeti un segment. Din meniul contextual alegeti functia Stergere parti perete.

Sugestie: Daca punctul de pe perete pe care faceti click nu este un punct fix, (capat sau intersectie) in acest punct va aparea un patrat mic, iar cel mai apropiat punct de referinta va fi marcat printr-o sageata. Introduceti in linia de dialog distanta intre punctul de referinta si patrat.

2 Faceti click pe punctul de intersectie dintre pereti. 3 Faceti click pe al doilea colt interior (ca in imaginea de mai jos).

300

Proiectul cladirii

Allplan2004

Peretii pot fi intersectati cu linii in acelasi mod ca si in cazul functiei Intersectie perete cu perete. Diferenta esentiala apare in cazul peretilor multi-strat. Daca doriti ca un singur strat din perete sa fie intersectat cu alt perete, utilizati Intersectie perete cu perete aceasta functie va va permite sa selectati stratul dorit. Cu Intersectie perete cu o linie, puteti selecta doar intregul perete. Peretii exteriori din stanga si din dreapta trebuie prelungiti pentru a construi ultetior balconul. Va recomandam sa pozitionati in fundal desenul cu axele. Intersectie perete cu o linie
1 Deschideti desenul 1 in fundal si activati layer-ul CO_AXE. 2 Cu Stergere stergeti stalpii dreptunghiulari. Intersectie perete cu o linie.

3 Activati

4 Faceti click pe peretele exterior din stanga. 5 Faceti click pe axa pana la care se extinde peretele.

6 Prelungiti si peretele din dreapta.

7 Inchideti desenul 1.

Manual

Proiectul cladirii

301

Modificarile de pana acum au fost facute in planul xoy. In exercitiul urmator vom modifica inaltimea unei parti din peretele din stanga, la capatul balconului. Trebuie sa aiba inaltimea 1.27 m. Modificarea inaltimii peretelui
1 Alegeti 3 ferestre (meniul Ferestre) pentru a observa modificarile.

Sugestie: Daca faceti dublu-click stanga pe un element se deschide fereastra de dialog cu proprietatile peretelui.

2 Faceti click dreapta pe peretele exterior din stanga si din meniul contextual faceti click pe Proprietati. 3 Faceti click pe Inalt si modificati setarile. Lasati marginea inferioara nemodificata.

4 Apasati OK pentru a confirma setarile.

Observati intr-o vedere sau izometrie cum a fost modificata inaltimea peretelui.

302

Proiectul cladirii

Allplan2004

Functii de modificare
Pentru Utilizati Modificare parametri Modificarea parametrilor (inaltime, grosime etc.) elementelor de arhitectura de acelasi tip, Repozitionarea axei in element, Preluare proprietati elemente arhitectura Modificarea parametrilor unui singur element Meniu contextual Proprietati Modificarea parametrilor (chiar si inaltimea) elementelor de tipuri diferite Modificare proprietati elemente arhitectura Modificarea formei Modificarea grosimii Modificare distanta intre linii paralele Prelungire, scurtare, mutare pereti; modificarea latimii deschiderii Modificare puncte Indoire margine perete Indoire linie Metoda

Sugestie: Modificare distanta intre linii paralele, Modificare puncte si Indoire linie- se utilizeaza in acelasi mod ca si in desenele 2D.

Manual

Proiectul cladirii

303

Pentru Racordarea peretilor Intersectie perete cu perete

Utilizati

Metoda

Intersectie perete cu o linie. Intersectie perete cu o linie

Stergere segmente perete Stergere parti perete Afisarea ascunderea liniilor de legatura. Aceasta functie afecteaza doar reprezentarea pe ecran a peretilor. Linie legatura inc/des

Daca ati activati optiunea de afisare a axei elementelor, urmatoarele functii pot duce la rezultate diferite: Modificare distanta intre linii paralele, Modificare puncte si Indoire linie.

304

Proiectul cladirii

Allplan2004

Adaugati si ferestrele si usile care lipsesc. Rezultatul ar trebui sa fie acesta:

Manual

Proiectul cladirii

305

In acest exercitiu vom desena parapetul cu inaltimea 1.17 m si rebord de 25 cm inaltime la 8 cm de la marginea planseului. Pentru a desena parapetul balconului
1 In Optiuni (bara Standard) alegeti Arhitectura. 2 In Reprezentare, faceti click pe butonul Linii... si selectati in Reprezentare legatura intre: Materiale diferite 3 Apasati OK pentru a confirma.

4 Faceti dublu-click dreapta pe un perete. Se activeaza functia Perete.

306

Proiectul cladirii

Allplan2004

5 Modificati Proprietati, In Reprezentare suprafete: Hasura: inchis in Parametrii, Atribute: Material: MZ Grosime: 0.15 Prioritate: 150 Inaltime: ca in imagine:

6 Desenati parapetul. Atentie la directia de extindere a peretelui si, daca este necesar, faceti click pe Directia de pozitionare.

Ramaneti in functia Perete!

Proprietatile, 7 Modificati in Parametrii, atribute: Material: B15

Manual

Proiectul cladirii

307

Prioritate: Inaltime:

100 Inaltime absoluta: 0.25 Margine inf relativ la planul inferior: 0.00

8 Desenati un perete drept. Datorita prioritatii mai mici, acesta va fi decupat acolo unde se intersecteaza cu parapetul.

9 Apasati ESC pentru a finaliza trasarea peretelui drept. Acum desenati un perete circular care sa fie suprapus peste peretele circular de la parter.
AE
Catre punctul

W
28 De la punctul

10 Cu Stergere parti perete stergeti segmentele de care nu aveti nevoie.

Catre punctul De la punctul De la punctul Catre punctul

11 Apasati ESC pentru a iesi din functie.

308

Proiectul cladirii

Allplan2004

Folositi layer-ele corespunzatoare cand cotati, pozitionati descrierile si introduceti mobilierul. Planul etajului va arata astfel:

Manual

Proiectul cladirii

309

310

Proiectul cladirii

Allplan2004

Exercitiul 5: Subsol
Selectati desenul 101, Subsol si deschideti desenul 111, Parter pasiv in fundal. Setati inaltimea subsolului modificand planurile de lucru standard in desenul 101 dupa cum urmeaza: Cota plan inferior: -2.61 (= cota inferioara a subsolului la rosu) Cota plan superior: -0.11 (= cota inferioara a parterului). Va recomandam sa desenati peretii din nou. Dureaza mai putin decat daca ii copiati de la parter si ii modificati. Folositi Copiere desene sau mutare pentru a copia paretele curb, stalpi, horn, contur scara si cativa dintre peretii interiori din desenul 111, Parter in desenul 101, Subsol. Puteti utiliza Actualizare 3D pentru a adapta elementele copiate la cotele setate. Apoi faceti modificarile necesare.

Manual

Proiectul cladirii

311

312

Planuri de referinta

Allplan 2004

Capitolul 5: Planuri de referinta

In urmatoarele exercitii veti utiliza functiile din modulele Arhitectura generala si Modelare acoperisuri. Planurile de referinta sunt utilizate pentru a facilita lucrul in 3D. In fiecare desen exista o pereche de planuri de referinta un plan superior si unul inferior. Modul de lucru este urmatorul: Definiti pozitia planurilor in spatiu; Definiti inaltimea elementelor de arhitectura (pereti, stalpi, deschideri de fereastra, nise....) relativ la planuri cu alte cuvinte, asociati marginile (inferioara si superioara) elementelor cu planurile de referinta la o anumita distanta. Exista doua tipuri de planuri de referinta: Planuri standard orizontale si paralele, se extind la infinit si sunt invizibile. Acestea se aplica intregului desen; Planuri libere pot fi si inclinate, acestea se aplica doar zonei definite la introducerea conturului planurilor.

Manual

Planuri de referinta

313

Lucrul cu planurile
Planuri standard
Ati utilizat deja planurile standard in cateva din exercitiile anterioare. In capitolul de fata veti gasi informatii detaliate legate de conceptul de planuri standard. Imaginati-va doua planuri orizontale, in spatiu, paralele intre ele si la cote diferite. Cand pozitionati un element (un perete, de exemplu) intre cele doua planuri, programul "extinde" peretele astfel incat marginile acestuia (marginea inferioara si cea superioara) sa fie la aceleasi cote cu cotele planurilor standard. Fiecare desen contine o pereche de planuri. Planurile standard de referinta sunt invizibile si se extind la infinit.

z y

Planurile standard pot fi setate la cote diferite in desene diferite. Datorita asocierii cu planurile standard, modificarile pe care le aduceti cotelor planurilor se aplica si elementelor. Distanta intre marginile elementelor si planurile de referinta este definita de utilizator.

314

Planuri de referinta

Allplan 2004

Exemplu: Plan superior standard setat la 3.50 si plan inferior standard la 1.00.
Plan superior standard

Plan inferior standard

Margine superioara relativa la plan superior, distanta 1.275 m Margine inferioara relativa la plan inferior, distanta 0.00 m

Margine superioara relativa la plan inferior, distanta 3.00 m Margine inferioara relativa la plan inferior distanta 0.50 m

Margine superioara relativa la plan superior, distanta 0.5 m Margine inferioara relativa la plan inferior, distanta 0.75 m

Modificarea cotelor planurilor standard intr-un desen afecteaza toate elementele asociate cu acestea. Nu exista o regula pentru pozitionarea planurilor standard. Totusi, puteti lua in considerare urmatoarea sugestie:

Manual

Planuri de referinta

315

Planurile standard asociate cu marginea superioara a planseelor (la rosu) (aceasta este setarea utilizata in acest manual)

La rosu

FirstEtaj Floor
Plan inf. standard (etaj) = +2.64 =Plan sup. standard (parter) La rosu

La rosu

Parter Ground Floor

Cota 0 a cladirii Plan inf. standard (parter) = -0.11 = Plan sup. standard (subsol) La rosu

La rosu

Subsol
Plan inf. standard (subsol) = -2.61 La rosu

Plan inferior standard = marginea superioara a planseului (la rosu) Plan superior standard = marginea inferioara a planseului (la rosu)
Etaj
Plan inferior standard (etaj) = +2.64 Plan superior standard (parter) = +2.44

Parter
Plan inferior standard (parter) = -0.11 Plan superior standard (subsol) = -0.31

Subsol
Plan inferior standard (subsol) = -2.61

316

Planuri de referinta

Allplan 2004

Planuri libere
Planurile standard nu permit introducerea elementelor cu diferenta de inaltime pereti cu partea superioara inclinata, de exemplu. In acest caz sunt utilizate planurile libere. Si acestea sunt introduse tot cate doua. Diferenta este ca nu se extind la infinit, au limite. Puteti defini conturul planurilor in plan orice forma doriti. Aceste planuri pot fi inclinate sub orice unghi si pot fi introduse la orice cote. Puteti defini oricate perechi de planuri libere intr-un desen; acestea au prioritate in fata planurilor standard. Toate elementele aflate partial sau in intregime in interiorul planurilor libere isi adapteaza inaltimea la acestea. Daca nu ati definit nici o pereche de planuri libere, elementele sunt asociate implicit la planurile standard.
Plan liber superior Marginea superioara a elementului, asociata la planul superior de referinta

Sugestie: Nu este neaparat necesar ca elementele sa fie incadrate in intregime in planurile de referinta.

Plan superior standard

Marginea inferioara a elementului, asociata la planul inferior de referinta

Plan inferior standard Plan liber inferior

Cand introduceti planuri de acoperis, de fapt creati o serie de planuri libere intr-un mod simplu si rapid veti crea planuri de acoperis in exercitiul urmator. Functiile Planuri libere si Modificare planuri ofera o mai mare flexibilitate in desenare. Prezentarea acestor functii nu face parte neaparat din scopul acestui manual totusi veti constata ca va pot fi utile.

Manual

Planuri de referinta

317

Exercitiul 6: Acoperis
Modulul Modelare acoperisuri contine functii pe care le puteti utiliza la crearea planurilor de acoperis de orice tip. Un plan de acoperis este format din mai multe perechi de planuri de referinta: fiecare panta din acoperis reprezinta o pereche de planuri. Planul superior da forma acoperisului iar planul inferior ramane orizontal. Daca peretii au fost asociati cu planul superior standard (ca in acest exemplu), atunci se vor adapta automat planurilor de acoperis. Acoperisul poate consta in mai multe planuri. In plan, trebuie doar sa desenati conturul planului de acoperis pe care doriti sa-l adaugati. Conturul poate sa se suprapuna cu acoperisul existent. Programul va calcula automat excentricitatea acoperisului si punctele de intersectie intre planuri. Desenarea acoperisului 1. Introduceti conturul si valorile pentru cota inferioara si cea superioara a acoperisului. Va fi creata o structura in forma de cub. 2. Aplicati inclinari pe laturile acestei structuri si faceti setarile de inaltime. Pentru a seta inaltimea: introduceti cota absoluta a streasinii sau faceti click pe un punct prin care va trece panta. Astfel definiti forma acoperisului. 3. Cu una din functiile Invelitoare sau Planseu desenati invelitoarea.

318

Planuri de referinta

Allplan 2004

Planuri de acoperis
Pe cladirea din acest tutorial trebuie sa pozitionati un acoperis cu o lucarna. Acoperisul si lucarna vor avea inclinare de 35. Pantele acoperisului se extind pana la marginea interioara a peretilor exteriori.

Etaj cu acoperis, izometrie spate stanga. Pentru a crea acoperisul

Desenul 123 Acoperis este activ si 121 activ in fundal. Lasati layer-ele AR_PERET, AR_ACOP and AR_INVEL prelucrabile. In Navigator CAD selectati modulul Modelare acoperisuri.

1 Faceti click pe ul AR_ACOP. 2 Faceti click pe

Planuri acoperis (flyout Planuri) si activati layerAcoperis drept.

3 Faceti click pe Inclin si introduceti: 35. Marginea inferioara a planului de acoperis trebuie sa fie la acelasi nivel cu planul inferior standard al nivelului (= pardoseala etajului la rosu - in acest exemplu, aceeasi cota cu planul superior standard al parterului). 4 Facti click pe CotInf si introduceti: 2.64.

Manual

Planuri de referinta

319

5 Faceti click in CotSup si introduceti 10 (aceasta valoare poate sa fie mai mare decat cota la care se va afla coama). 6 Faceti click pe H-Str si introduceti inaltimea streasinii: 3.44.

Sugestie: Cand introduceti conturul acoperisului puteti introduce in linia de dialog distanta cu care streasina depaseste conturul peretilor.

Introduceti conturul acoperisului in plan: 7 Faceti click dreapta in spatiul de lucru (nu pe un element!), selectati Punct de intersectie din meniul contextual si definiti primul colt. 8 Faceti click pe punctul diagonal opus si apoi apasati ESC. Astfel definiti conturul de forma dreptunghiulara.
Coltul diagonal opus

Punctul de intersectie primul colt al conturului

9 Alegeti din meniul Ferestre 3 ferestre. Observati ca acoperisul este inca un simplu paralelipiped.

320

Planuri de referinta

Allplan 2004

10 In vederea in plan faceti click pe laturile acoperisul pentru a indica unde se aplica inclinarea. Observati modificarile in izometrie.

Si pe aceasta parte

Aplicati inclinarea pe aceasta parte

11 Apasati ESC pentru a finaliza desenarea acoperisului.

Acum puteti crea lucarna. Cota la streasina va fi 4.48 m. Pentru a crea lucarna
1 Faceti click pe Lucarna. 2 Faceti click pe acoperis intr-un punct oarecare. 3 Verificati parametrii acoperisului si modificati H-Str: 4.48

Manual

Planuri de referinta

321

4 Definiti conturul lucarnei in plan facand click pe doua puncte diagonal opuse. Folositi Punct de intersectie (din Asistent punct, meniul contextual) ca ajutor la definirea conturului.

Punctul diagonal opus defineste al 2-lea colt

Punctul de intersectie defineste primul colt

5 Apasati ESC pentru a finaliza introducerea conturului. 6 Faceti click pe laturile lucarnei pentru a defini pantele. 7 Apasati ESC pentru a iesi din functie.

322

Planuri de referinta

Allplan 2004

Modificarea planurilor de acoperis

Planurile de acoperis pot fi modificate. Parametrii corespunzatori pot fi gasiti in bara de instrumente contextuale. In acest exercitiu vom de sena o linie de nivel. Veti avea nevoie de aceasta linie de nivel mai tarziu. Pentru a desena o linie de nivel
Va aflati inca in modulul 1 Faceti click pe Planuri de acoperis. Modificare planuri acoperis.

2 Faceti click pe planurile de acoperis. 3 Setati linia de nivel in Lin nivel la 3.75 Linia de nivel este afisata ca si constructie de ajutor. 4 Apasati ESC pentru a iesi din functie.

Manual

Planuri de referinta

323

Invelitoare
Pentru a introduce invelitoarea, folositi functia Invelitoare.

Crearea invelitorii
Deschideti desenul 121 pasiv in fundal. 1 Faceti click pe 2 Faceti click pe Invelitoare si activati layer-ul AR_INVEL. Proprietati.

3 In Inaltime margine inf la acoperis, introduceti 0,0. 4 In Grosime introduceti 0.3.

324

Planuri de referinta

Allplan 2004

5 Apasati OK pentru a confirma. 6 In bara de Instrumente dinamice, faceti click pe Multi.

7 Faceti click pe colturile conturului acoperisului (ultimul punct pe care faceti click trebuie sa coincida cu primul punct introdus).

Manual

Planuri de referinta

325

8 In Instrumente dinamice, faceti click pe Minus.

9 Taiati o bucata din invelitoare pe conturul hornului. 10 Apasati ESC pentru a iesi din functie. 11 Inchideti desenul 121.

Butonul Multi din Instrumente dinamice permite adaugarea sau stergerea unei suprafete (Plus) sau (Minus) din suprafata totala introdusa. Faceti click pe butonul Optiuni din Instrumente dinamice pentru a alege una din metodele de introducere polilinii. Planseu sau invelitoare? Puteti utiliza una din aceste functii pentru a crea o invelitoare. Diferenta intre cele doua functii: Invelitoarea depaseste conturul planurilor de Cand acoperis, aceasta pastreaza inclinarea acoperisului. Zonele unui Planseu care depasesc planurile de acoperis se adapteaza automat la planurile standard. Functia Invelitoare permite utilizarea de forme diferite pentru coama si streasini. Daca utilizati functia Invelitoare, reprezentarea va fi corecta cand folositi Filtru vizibilitate planuri. Planseu, filtrul de vizibilitate are acelasi Cu functia efect ca si atunci cand este aplicat peretilor si stalpilor. Deschiderile in Invelitoare sunt create cu Fereastra in acoperis. Puteti insera si macro-uri in aceste deschideri. Cand utilizati Planseu, deschiderile sunt create cu Degajare, gol in planseu. Macro-urile inserate in aceste deschideri nu se adapteaza planurilor libere sau planurilor de acoperis.

326

Planuri de referinta

Allplan 2004

Unirea peretilor cu acoperisul

Inainte de a uni peretii cu acoperisul trebuie sa copiati planurile de acoperis in desenul corespunzator. Planurile de acoperis au prioritate in fata planurilor standard. Prin urmare elementele din desen care au fost asociate cu planurile standard se vor adapta la planurile de acoperis. Pentru a copia planurile folosind un filtru
Doar desenul 123 este deschis. 1 Din meniul Fisier, alegeti Copiere in alt desen. Copiere desene sau mutare si selectati

2 Introduceti numarul desenului tinta: 121. Desenul tinta contine deja date. 3 Desen deja ocupat doriti intr-adevar sa copiati sau sa mutati? Faceti click pe Yes. 4 Din bara Asistent filtru, alegeti 5 Selectati Planuri si apasati OK. 6 Incadrati tot desenul intr-o fereastra de selectie. Planurile de acoperis vor fi copiate in desenul cu peretii. 7 Apasati ESC pentru a finaliza operatia de copiere. 8 Deschideti desenul 121 si inchideti-l pe 123. 9 Alegeti reprezentare in 3 ferestre. Filtru elemente arhitectura.

10 Selectati functia Actualizare 3D si faceti click pe Tot in bara de Instrumente dinamice. Reprezentarea va fi actualizata iar peretii vor fi uniti cu planurile de acoperis. Peretii exteriori laterali nu se afla sub planurile de acoperis, deci acestia vor ramane neschimbati.

Manual

Planuri de referinta

327

Intr-o vedere veti observa ca intre pereti si planul de acoperis ramane o distanta. Peretii din parter au fost introdusi cu o distanta de 0.20m fata de planul superior. Din moment ce am copiat peretii din parter in etaj, setarile de inaltime au ramas aceleasi. Vom modifica acum setarile de inaltime pentru toti peretii din etaj. Peretii care se unesc cu planurile de acoperis
Doar desenul 121 este activ. 1 Faceti click pe Modificare proprietati elemente arhitectura.

2 In Inalt selectati Modificare cota superioara si in Marg. superioara relativ la planul superior 0.00 apoi apasati OK pentru a confirma. Nu modificati si marginea inferioara.

3 In Asistent filtru selectati in tip de element Perete si grosime 0.115 / 0.175 / 0.365.

328

Planuri de referinta

Allplan 2004

4 Incadrati tot desenul etajului intr-o fereastra de selectie in afara de peretele din stanga. Elementele selectate sunt afisate in culoare de selectie. Faceti click pe Aplicare pentru a confirma. Apasati ESC pentru a iesi din functie. Observati urmatoarele: Peretii interiori si exteriori aflati sub planurile de acoperis sunt uniti cu planurile de acoperis. Peretele exterior din dreapta nu se afla sub planurile de acoperis, deci se adapteaza planului superior standard. Peretele exterior din stanga se afla partial sub planul lucarnei si parial sub planul superior standard. Prin urmare vom imparti acest perete in trei segmente care vor fi tratate individual.

Perete exclus din selectie Impartiti l i i

Manual

Planuri de referinta

329

5 Faceti click pe Stergere parti perete si stergeti o portiune din perete dupa cum arata imaginea de mai jos.
Intersectie perete cu linie

Stergere parti perete

Intersectie perete cu linie

6 Cu functia Intersectie perete cu o linie prelungiti segmentele peretelui. Vor fi in continuare trei segmente distincte, chiar daca acest lucru nu mai este vizibil. 7 Selectati functia Modificare proprietati elemente arhitectura si modificati setarile pentru inaltime ale segmentelor de perete care nu se afla sub planurile lucarnei (lasati marginea inferioara neschimbata): Margine superioara relativ la planul inferior, distanta: 1.17. 8 Parametrii / ce se modifica? Faceti click pe horn si modificati-i inaltimea. Hornul trebuie sa depaseasca cu 1 m planul de acoperis. Activati optiunea Margine superioara orizontala, ca in imaginea urmatoare.

330

Planuri de referinta

Allplan 2004

9 Deschideti desenul 123 in fundal. In Izometrie spate stanga etajul ar trebui sa arate astfel dupa ce ati facut click pe Calcul ascundere si Regenerare:

Manual

Planuri de referinta

331

Utilizarea FiltruVizib Planuri

Puteti utiliza un filtru de vizibilitate pentru a modifica modul de reprezentare a elementelor in anumite zone sau pentru a le ascunde complet. Pentru a introduce filtru de vizibilitate
Activati desenul 124 (faceti click pe Deschidere si activare si introduceti si desenul 124 in mapa Model). Desenul 121 ramane activ in fundal. 1 Faceti click pe FiltruVizib Planuri (flyout Planuri) si in fereastra de dialog specificati cum vor fi reprezentate elementele sub filtru: Creion 1 0.25 si Tip linie 2. Activati Ascundere hasura elemente si Ascundere macro deschideri.

332

Planuri de referinta

Allplan 2004

2 Apasati OK. 3 Activati layer-ul AR_FILTR. Reprezentarea elementelor va fi modificata sub linia de nivel.

Sugestie: Verificati Instrumente dinamice: Pentru a crea mai multe zone dintr-o data, faceti click pe Multi si apoi pe Plus.

4 Desenati zonele ca dreptunghiuri (prin puncte diagonal opuse). Linia de nivel serveste drept limita in interiorul cladirii. In exterior, zona de filtru se extinde in afara peretilor.

5 Dezactivati functia si deschideti desenul 123 Acoperis activ in fundal. 6 Faceti click pe Actualizare 3D si faceti de doua ori click dreapta. Elementele sunt recalculate luand in considerare filtrul. Reprezentarea invelitorii nu este afectata. 7 Inchideti desenele 123 si 124 si deschideti doar desenul 121. Faceti click pe Actualizare 3D din nou. Elementele sunt afisate din nou fara filtrul de vizibilitate.

Manual

Planuri de referinta

333

Observati ca atunci cand utilizati Actualizare 3D pentru a actualiza reprezentarea elementelor, filtrul de vizibilitate se aplica desenului activ si tuturor desenelor deschise activ in fundal. Filtrul de vizibilitate este activ chiar daca layer-ul in care a fost desenat este invizibil. Vom desena acum o bordura de 11.5 cm latime si 10 cm inaltime. Vom desena aceasta bordura intr-un desen separat, dar inainte de aceasta planurile de acoperis trebuie copiate in acest desen. Denumiti intotdeauna desenele sugestiv! Pentru a desena bordura
Deschideti desenul 123 si inchideti toate celelalte desene. 1 Cu functia Copiere desene sau mutare (meniul Fisier) copiati doar planul de acoperis in desenul 126. 2 In Deschidere si activare ( ) trageti desenul 126 in mapa Model, activati-l si lasati desenul 121 activ in fundal. 3 Faceti click pe Planuri standard si faceti urmatoarele setari pentru desenul 126: Plan inferior standard 2.64 m si Plan superior standard 5.39 m. 4 Faceti click pe functia 5 Setati Material: B25 Inaltime: Asociati marginile peretelui la planul inferior standard si apasati OK pentru a confirma. Perete.

Proprietatile:

Grosime: 0.115

334

Planuri de referinta

Allplan 2004

Sugestie: Pentru a desena aceast bordura, puteti utiliza functia Rebord. Marginea superioara a peretelui de dedesubt este utilizata automat va valoare pentru inaltimea rebordului.

6 Desenati bordura pe peretii laterali dar nu si in zona lucarnei.

Manual

Planuri de referinta

335

7 Acum modificati inaltimea pentru bordura peretilor laterali de sub acoperis si lucarna. Bordura trebuie sa fie la acelasi nivel cu invelitoarea. Nota: Pentru a va asigura ca distanta intre bordura si planul de acoperis ramane de 10cm, selectati Distanta perpendiculara pe plan.

8 Desenati bordura pe peretii exteriori si deasupra lucarnei.

336

Planuri de referinta

Allplan 2004

Puteti desena rapid o alta fatada pentru balcon. Pentru desenarea fatadei
Deschideti desenele 121 si 126. Copiati-le intr-un desen liber - 127, de exemplu. Deschideti doar desenul 127. 1 Cu functia Intersectie perete cu o linie modificati legaturile intre pereti ca in imaginea de mai jos.

2 Folositi Modificare proprietati elemente de arhitectura pentru a modifica inaltimea parapetului; noua inaltime va fi 1.27 m.

Dupa Calcul ascundere desenul 123 ar trebui sa arate ca in imaginea de la inceputul capitolului "Acoperis".

Manual

Planuri de referinta

337

Exercitiul 7: Planuri libere

Vom desena acoperisul pentru garaje utilizand planuri libere. Inclinarea acoperisului este de 8. Copiati mai intai desenul 112, Garaj, intr-un desen liber. Veti invata cum sa copiati utilizand aplicatia ProiectPilot. Copiere/mutare desene Copiere desene sau mutare Doar in interiorul proiectului Elemente individuale din desene pot fi copiate/mutate in alte desene Desenul tinta poate contine deja elemente. Cele noi sunt adaugate Elementele pot fi pozitionate liber ProiectPilot Desene In interiorul proiectului si in alte proiecte Intregul continut al desenului este copiat/mutat Mai multe desene pot fi copiate/mutate dintr-o data Continutul desenelor este suprascris (dupa confirmare)

338

Planuri de referinta

Allplan 2004

Pentru a copia desene prin ProiectPilot

1 In meniul Fisier faceti click pe ProiectPilot / Admin. 2 Deschideti directorul cu tutorialul, selectati desenul 112 si din meniul contextual, alegeti Copiere in .

3 Alegeti desenul tinta 116 si apasati OK pentru a confirma.

Manual

Planuri de referinta

339

4 Redenumiti desenul 116: "Garaj alternativa". 5 Inchideti ProiectPilot.

Planurile libere vor fi create in desenul cu garajul pe care tocmai l-ati copiat. Vom introduce doua perechi de planuri libere, cate una pentru fiecare garaj. Planul inferior in fiecare pereche va ramane orizontal, iar planul superior va fi inclinat, definit prin doua puncte si un unghi de inclinare.
Plan liber superior Plan superior standard

Sugestie: Un plan poate fi definit prin trei puncte sau prin doua puncte si un unghi.

Planseu intre parter si etaj

Acoperis garaj

Detaliu, sectiune

Puncte care definesc planul

Izometrie, acoperis garaj

340

Planuri de referinta

Allplan 2004

Pentru a defini planurile libere

In Navigator CAD selectati modulul Arhitectura. Activati desenul cu garajele (116) si lasati desenul 111 pasiv in fundal (trageti desenul in mapa Model). 1 Faceti vizibil layer-ul AR_PLAN. 2 Selectati functia 3 Faceti click pe Planuri libere (flyout Creare). Proprietati. plan liber. cota absoluta 0.11.

4 In Plan superior alegeti 5 In Plan inferior selectati

Definiti inclinarea planului superior. In cazul in care cunoasteti pozitia a trei puncte care definesc planul, puteti introduce coordonatele in casetele corespunzatoare. In acest exemplu vom prelua pozitia primelor doua puncte din desen si vom specifica unghiul de inclinare. 6 Faceti click pe langa Puncte.

Manual

Planuri de referinta

341

7 Punct 1 Faceti click pe coltul din dreapta jos si specificati inaltimea: 2.59. 8 Punct 2 Faceti click pe punctul din dreapta sus si specificati inaltimea: 2.59.

Sugestie: Puteti face click pe puncte intr-o izometrie. Astfel definiti toate cele trei coordonate cu ajutorul mouse-ului!

9 Punct 3 / Inclinarea planului superior Introduceti inclinarea: 8. 10 Zona de inclinare ascendenta Faceti click pe un punct din stanga punctelor definite. 11 Dupa definirea inclinarii, fereastra de dialog Planuri libere este afisata din nou. Apasati OK pentru a confirma. Acum introduceti conturul planurilor libere.

342

Planuri de referinta

Allplan 2004

12 Activati Contur automat, faceti click in interiorul conturului garajului si apoi apasati ESC.

12

13 Faceti click pe 3 ferestre. Veti vedea acoperisul garajului intr-o vedere sau izometrie. 14 Repetati pasii 2 - 12 pentru a crea a doua pereche de planuri libere pentru al doilea garaj. 15 Apasati ESC pentru a dezactiva functia.

Modificari ulterioare Daca verificati desenul intr-o vedere, veti observa ca acoperisul garajelor nu este asociat corespunzator cu planurile de referinta. Motivul este urmatorul: in momentul crearii acoperisului (cu functia Planseu), ati introdus o distanta de -0.05 fata de planul superior. Margine Modificati proprietatile planseului: in superioara relativ la plan superior introduceti valoarea 0 pentru distanta. Faceti vizibil si layer-ul AR_STALP. Si proprietatile stalpilor trebuie modificate. Cu Modificare proprietati elemente arhitectura modificati distanta intre marginea superioara a stalpilor si planul superior de referinta: 0.15.

Manual

Planuri de referinta

343

Capitolul 6: Scari
In acest capitol veti utiliza functii din modulul Scari. Veti desena scara intre parter si etaj. Pentru scara creata puteti defini elementele componente: treapta, contratreapta, rampa, vang, montanti, mana curenta etc.. In acest manual nu vom prezenta decat o parte din functiile si optiunile de care dispuneti la crearea scarilor. Fiecare exercitiu incepe cu explicatii care sunt valabile si pentru celelalte tipuri de scari.

344

Planuri de referinta

Allplan 2004

Inainte de desenarea scarii propriu-zise, desenati conturul folosind constructii de ajutor.. Pentru a desena conturul
Deschideti doar desenul 111 Parter. Faceti layer-ul CO_GEN02 (conturul scarii) vizibil si dezactivati toate celelalte layere. 1 Faceti click pe Linie, activati layer-ul CO_AJUT. 2 Trasati conturul scarii. Constructie ajutor si activati

3 Dezactivati

Constructie ajutor.

4 Pastrati vizibil doar layer-ul CO_AJUT.

Manual

Planuri de referinta

345

Procedura de creare a scarii este aceeasi indiferent de tipul de scara. Dupa crearea scarii, aceasta poate fi modificata cu Modificare scari. Desenarea scarii Selectati tipul de scara. Introduceti conturul scarii. Setati inaltimea scarii si pozitia liniei pasului. Va fi creata o scara care va putea fi modificata conform cerintelor dvs.. Modificati parametrii, de ex. numar de trepte, pozitia ultimei trepte, unghiul la treapta etc. Dupa efectuarea acestor setari vor fi afisate doar treptele. Selectati si elementele componente ale scarii: mana curenta, rampa etc. Pozitionati descrierea scarii.

346

Planuri de referinta

Allplan 2004

Exercitiul 8: Scara cu podest la jumatate

Conturul scarii depinde de tipul de scara selectat. De exemplu, daca selectati scara dreapta, sistemul va inchide conturul dupa ce ati introdus patru puncte. Conturul scarii cu podest la jumatate este definit de 8 puncte. O scara in spirala este definita de doua raze. Pentru a desena scara
1 Alegeti Scara cu podest la jumatate (flyout Scari) si activati layer-ul AR_SCARI. 2 Primul punct introdus va defini punctul de intersectie intre baza scarii si vangul interior. Faceti click pe primul punct. 3 Faceti click pe celelalte colturi folosind conturul trasat anterior. In total trebuie sa pozitionati 8 puncte.

Primul punct pentru vangul interior (treapta de plecare)

4 Faceti click in Inalt.

Manual

Planuri de referinta

347

5 Activati Optimizare si introduceti urmatoarele valori:

- H superior: 2.75 (plan inferior etaj + 11 cm) - H inferior: 0.00 (plan inferior parter + 11 cm; pardoseala la finit)
si apasati OK pentru a confirma.

Inaltimea scarii 2.75 m este afisata in bara de instrumente contextuale Contur trepte / linie pas / inaltime. 6 Apasati OK pentru a confirma setarile. Este creata scara si este afisata fereastra de dialog Geometrie trepte. 7 Apasati Inchidere, confirmati cu Yes mesajul care este afisat si pozitionati descrierea. Daca nu doriti sa pozitionati descrierea, apasati ESC. 8 Activati si layer-ele AR_PERET si AR_PLANS. 9 Selectati 3 ferestre. Verificati inaltimea si orientarea scarii.

Puteti modifica parametrii propusi de sistem in Geometrie trepte. In acest exercitiu vom face urmatoarele modificari: Pozitionarea ultimei trepte

348

Planuri de referinta

Allplan 2004

Pozitia treptei la podest. Latimea si inaltimea treptei sunt calculate automat de sistem. In cazul scarii cu podest la jumatate, podestul nu poate fi modificat, pozitia acestuia este fixa. Totusi puteti modifica numarul de trepte. Simboluri Sagetile mari pe trepte arata ca elementele sunt la inaltimi diferite. Sagetile mici pe o linie scurta arata ca doua elemente sunt la aceeasi cota. Modificarea geometriei treptelor
1 Faceti click pe Modificare scari si apoi pe linia pasului scarii. 2 In Tip podest, selectati Tip I si confirmati cu OK.

3 Faceti click in Ultima treapta. Va fi selectata optiunea H-1. Ultima treapta va fi deplasata cu o inaltime de treapta mai jos. Rampa superioara va avea 7 trepte si 8 contratrepte.

Manual

Planuri de referinta

349

In plan veti observa ca rampa superioara nu se suprapune peste conturul scarii. Trebuie sa deplasati rampa de-a lungul liniei pasului. 4 Verificati mai intai distanta intre ultima contratreapta si contur cu Functiuni masurare. 5 In Dsup introduceti valoarea pentru distanta masurata anterior: 0.085. Podestul se prelungeste astfel cu valoarea introdusa. In Geometrie trepte veti avea urmatoarele setari:

Scara este reprezentata doar prin trepte. Puteti adauga si alte elemente. In exercitiul urmator vom defini treapta, mana curenta si montantii. Pentru a defini elementele scarii
Bara de instrumente Geometrie trepte este inca deschisa. 1 Faceti click pe scara. pentru a deschide fereastra de dialog Elemente

2 In aceasta fereastra de dialog ramaneti in pagina Format, 2D. 3 Bifati Treapta scara, Mana interior si Montanti interior. In Layer faceti click pe butonul ... si atribuiti layer-ul AR_SCARI tuturor elementelor pe care le-ati selectat.

350

Planuri de referinta

Allplan 2004

Tot aici puteti modifica proprietatile de format utilizate la reprezentarea elementelor in plan.

Manual

Planuri de referinta

351

4 Treceti apoi in pagina Geometrie, 3D.

Pe langa definirea geometriei elementelor, in aceasta fereastra puteti face urmatoarele setari: In Linie 3D alegeti tipul de linie pentru reprezentarea elementelor in vederi si izometrii. In Hasura specificati cu ce hasura vor fi reprezentate elementele in sectiuni. In Suprafata puteti atribui suprafete libere elementelor. In Material atribuiti elementelor materialele. Aceste materiale vor fi utilizate ulterior la generarea listelor. 5 In Geometrie, 3D, faceti click pe butonul Treapta scara si introduceti grosimea treptei in partea frontala si in cea din spate si

352

Planuri de referinta

Allplan 2004

distanta intre treapta si conturul scarii. Apasati OK pentru a confirma.

Manual

Planuri de referinta

353

6 Faceti click apoi pe Mana interior. 7 Introduceti distanta intre marginea exterioara a mainii curente si conturul scarii si definiti pozitia mainii curente fata de marginea frontala a treptelor. Astfel definiti de unde incepe mana curenta. Confirmati setarile cu OK.

354

Planuri de referinta

Allplan 2004

8 Faceti click pe Montanti interior. 9 Introduceti distanta intre partea exterioara a montantilor si conturul scarii si definiti pozitia montantilor pe trepte.

Sugestie: Daca modificati dimensiunile treptei, mainii curente sau montantului, trebuie sa faceti click din nou pe Preluare pentru a recalcula inaltimea.

10 Faceti click pe butonul Preluare intre treapta si mana curenta. Inaltimea montantului este calculata automat. Confirmati cu OK.

Manual

Planuri de referinta

355

11 Apasati OK pentru a confirma si a iesi din fereastra de dialog Elemente scara. Este afisata din nou bara de instrumente Geometrie trepte. 12 Faceti click pe Inchidere si confirmati mesajul care apare cu Yes. Pozitionati acum descrierea un preview al descrierii este atasat cursorului. 13 Alegeti elementele care vor aparea in descriere (Numar trepte, unitate, inaltime, latime). 14 Selectati numarul de zecimale pentru valorile latime si inaltime treapta. 15 Pozitionati descrierea.

356

Planuri de referinta

Allplan 2004

Vom face acum o sectiune a scarii in plan. Pentru crearea sectiunii

1 Selectati functia AR_SCARI. Sectiune scara (flyout Scari) si activati layer-ul

2 Faceti click pe linia pasului pentru a identifica scara. 3 In fereastra de dialog alegeti tipul de linie pentru LinSup si LinInf (linia cu care este reprezentata scara inainte si dupa linia de sectiune).

Sugestie: Pentru a exclude o sectiune a scarii din reprezentare, faceti click pe .

Sugestie: Daca faceti ulterior modificari in scara va trebui sa recreati sectiunea in plan cu aceeasi functie Sectiune scara.

4 Introduceti distanta intre liniile de sectiune. Aceasta distanta nu este dependenta de scara de referinta. 5 Alegeti primul si al doilea punct pentru pozitionarea liniei de sectiune. In plan, reprezentarea se va modifica automat; in vederi si izometrii reprezentarea ramane neschimbata.

Manual

Planuri de referinta

357

358

Planuri de referinta

Allplan 2004

Capitolul 7: Macro
In exercitiile urmatoare vom utiliza functii din modulul Pereti, plansee, elem de constructie. Daca macro-urile existente in cataloagele programului nu sunt suficiente sau nu indeplinesc cerintele dvs, puteti utiliza functia Macro ferestre, usi pentru a crea propriile macro-uri. Aceste macro-uri pot fi salvate in catalog si utilizate de cate ori este nevoie. Crearea macro-urilor Cerinte: o deschidere existenta. Selectati Macro ferestre, usi din modulul Pereti, plansee, elem constructie si apoi faceti click pe o deschidere. Setati dimensiunile ramei si faceti click pe pentru a transfera setarea in vederea 3D. Definiti elementele orizontale si verticale dorite si transferati setarile cu . Alternativ, selectati unul din elementele predefinite in catalog si setati dimensiunile elementelor componente. Selectati culoarea si creionul pentru elemente si pentru geam. Salvati macro-ul.

Manual

Planuri de referinta

359

In urmatorul exercitiu vom insera macro in singurul perete care nu are nici o deschidere (in parter). Vom repeta procedura de introducere a deschiderii. Crearea deschiderii de fereastra
Activati desenul 111. Faceti layer-ul AR_PERET vizibil. 1 Faceti dublu-click dreapta pe deschiderea din peretele drept alaturat (nu pe macro!). 2 Creati trei deschideri ca in imaginea de mai jos. Proprietatile deschiderii pe care ati facut dublu click au fost preluate si ar trebui sa fie urmatoarele: Inaltime: Marg superioara Inaltime element, 2.26 Marg inferioara relativ la plan inferior, distanta: 0.00 Glaf exterior: 0.09 Adancime fereastra: 0.10 exterior neselectat

Glaf: Prag: Macro: Dimensiuni:

3 Apasati ESC pentru a iesi din functie.

360

Planuri de referinta

Allplan 2004

Exercitiul 9: Crearea macro-urilor

Macro-ul creat in acest exercitiu poate fi inserat ulterior in orice alta deschidere de fereastra. Vom selecta aceiasi parametrii ca si cei utilizati pentru macro-urile existente in catalog. Crearea macro-ului
1 Faceti click pe Macro ferestre, usi. 2 Faceti click pe una din deschiderile nou create. Este afisata fereastra de dialog in care puteti introduce setarile. Incepeti cu rama. 3 Dimensiunile ramei: Latime: 56 / Adancime: 56

Sugestie: Apasati pentru a anula setarile facute.

4 Apasati

pentru a transfera setarile in Vedere 3D din dreapta.

Manual

Planuri de referinta

361

Vom introduce si elemente orizontale (o traversa). 5 In Elem profil faceti click pe urmatoarele dimensiuni: Latime: 56 / Adancime: 56 traverse si introduceti

Traversa va fi liber pozitionata. 6 In Impartire, faceti click pe si introduceti valoarea pentru

inaltimea sectiunii superioare a ferestrei: 625 (ca in imagine). 7 Faceti click pe pentru transferul elementului in Vedere 3D.

8 In Vedere 3D, faceti click in sectiunea de jos a ferestrei. Aceasta va fi impartita printr-un element vertical. 9 In Elem profil selectati Latime: 56 / montant si introduceti dimensiunile:

Adancime: 56 .

10 In Impartire faceti click pe Montantul va fi centrat. 11 Transferati cu

setarile in Vedere 3D.

12 Faceti urmatoarele setari pentru Creion, culoare, suprafata: Pentru Rame, montanti, traverse selectati creion 1 si culoare 13, pentru Geam selectati creion 7 si culoare 7 iar pentru Elemente 2D in plan, creion 1 si culoare 13. Puteti atribui si suprafete elementelor pentru reprezentarea in animatie.

362

Planuri de referinta

Allplan 2004

13 Faceti click pe Def (sub reprezentarea in plan) si alegeti scara de referinta pentru diferite reprezentari ale macro-ului.

14 Apasati OK pentru a confirma.

Manual

Planuri de referinta

363

15 Confirmare Faceti click dreapta pentru a confirma. Se deschide o fereastra de dialog - Macro. 16 Creati un director nou in Privat (click dreapta pe Privat, selectati Creare director). Confirmati cu OK 17 Sub ce nume salvati in catalog? Introduceti o denumire pentru noul macro. 18 Apasati ESC pentru a iesi din functie.

Asezare macro in deschideri puteti insera Cu functia macro-ul si in celelalte doua deschideri. Macro-urile ar trebui sa fie in acelasi layer cu deschiderile in care au fost inserate. Daca nu sunt in acelasi layer, folositi functia Modificare proprietati format Layer pentru a atribui layer-ul corespunzator.

364

Planuri de referinta

Allplan 2004

Exista doua metode pentru inlocuirea macro-urilor: Inlocuirea tuturor macro-urilor de acelasi fel cu alt macro - optiunea Macro. Inlocuirea unui singur macro optiunea Repartitii. In urmatorul exercitiu vom inlocui toate macro-urile din peretele circular cu alt macro. Pentru a inlocui macro
1 Selectati functia Schimbare macro (flyout Deschideri). 2 Selectati optiunea Repartitii (faceti click in caseta de langa Ce schimbati pentru a modifica optiunea).

3 Ce inlantuire macro schimbati? Selectati toate macro-urile din peretele circular (incadrati-le intr-o fereastra de selectie). 4 Cu ce repartitie macro inlocuiti? Faceti click pe un macro introdus anterior (din cele trei deschideri). 5 Apasati ESC pentru a iesi din functie.

Parter: macro-urile din peretele circular au fost inlocuite.

Manual

Planuri de referinta

365

Administrarea macro-urilor
Lista macro-urilor disponibile poate fi accesata din fereastra de dialog pentru Ferestre si Usi. Sau faceti click pe Citire date din catalog (bara de instrumente Standard) si selectati Macro:

Puteti copia, muta, redenumi si sterge macro-uri in aceasta fereastra de dialog. Nota: Macro-urile din Standard pot fi doar copiate; nu pot fi modificate.

366

Vederi si sectiuni

Allplan 2004

Capitolul 8: Sectiuni si vederi

Desi modelul cladirii este acum terminat, mai exista inca un numar de operatiuni importante pe care le puteti executa pentru a obtine un desen finisat al constructiei. Exercitiile din acest capitol va arata cum se creeaza sectiunile si fatadele si cum se definesc camerele ininte de a se genera listele de cantitati.

Sectiune A - A cu cote de nivel

Manual

Vederi si sectiuni

367

Exercitiul 10: Sectiuni

Sectiunile constructiei arata modul in care se vede cladirea dintr-o anumita directie. Linia de sectiune defineste vederea si vederea poate fi salvata ca o imagine cu linii ascunse intr-un alt desen. Modul in care in elementele sectionate sunt afisate de exemplu, hasurate - poate fi de asemenea definit pentru vederea in sectiune. Daca doriti puteti sa alegeti ca elementele sectionate sa fie afisate cu o linie groasa.

Sectiune B - B Pentru a crea o sectiune trebuie ca toate desenele sa fie active in fundal si toate layer-ele elementelor ce vor fi incluse in sectiune sa fie vizibile. Linia de sectiune va fi definita intr-un desen separat (acest desen va fi cel activ).

368

Vederi si sectiuni

Allplan 2004

Pentru a defini linia de sectiune

In Navigator CAD selectati modulul Arhitectura generala. Activati desenul 2 Linie sectiune si pozitionati desenele 101, 111, 112, 121, 123 si 126 active in fundal. 1 Activati tipul de plan Model (toate layer-ele cu elementele 3D). 2 In meniul Ferestre, faceti click pe 3 Selectati functia 1 fereastra.

Pozitia sectiunii (flyout Planuri).

4 Activati layer-ul CO_GEN01. Proprietati si faceti setarile ca in 5 Faceti click pe imaginea de mai jos. Apasati OK pentru a confirma.

Pentru a crea o sectiune in care sa fie vizibila intreaga cladire, trebuie sa setam marginea superioara a sectiunii cu cel putin 20 cm deasupra coamei si sub partea de jos a cladirii.

Manual

Vederi si sectiuni

369

6 Faceti click pe primul punct si al doilea punct pentru linia de sectiune (ambele puncte vor fi situate in afara cladirii) si apasati ESC. Verificati ca linia de sectiune sa intersecteze peretii sub unghi drept. 7 Adancime/Directie Faceti click pe un punct situat deasupra cladirii. Adancimea sectiunii este zona din spatele liniei de sectiune care include toate elementele cladirii ce vor fi vizibile in sectiune. Cu cat este mai mare valoarea introdusa pentru adancime cu atat este mai mare cantitatea de date generate. Denumiti sectiunea: A 8 Repetati etapele de la punctele 3 la 7 si introduceti pentru descrierea sectiunii : B

370

Vederi si sectiuni

Allplan 2004

Activarea sectiunii
Prezentarea sectiunii este initial un model filar tridimensional. Pe baza acestui model vom crea o imagine cu linii ascunse si o vom salva in alt desen. Se va crea astfel o imagine 2D Care poate fi prelucrata, daca este nevoie, cu functii din modulele Constructii 2D, Text si Linii cota. Activarea sectiunii
1 Faceti click pe Reprezentare sectiune. (in partea dreapta jos a spatiului de lucru 2 Faceti click pe linia de sectiune A-A. Cladirea va fi prezentata in sectiune in functie de setarile efectuate anterior de dumneavoastra in Pozitia Sectiunii. 3 Faceti click in bara de instrumente Standard pe Ascundere, 2D. Calcul

4 Selectati Ascundere elemente de pe ecran si introduceti numarul desenului tinta: 200. Apasati OK pentru a confirma.

5 Stabiliti setarile pentru urmatoarea caseta dialog in conformitate cu imaginea alaturata. Pentru a reprezenta curbele ca suprafete fine in loc de fete in imginea cu linii ascunse setati Unghi maxim contact la 5 grade, de exemplu.

Manual

Vederi si sectiuni

371

6 In Definitii speciale, faceti click pe Arhit si faceti setarile ca in imaginea de mai jos.

372

Vederi si sectiuni

Allplan 2004

Sugestie: Daca folositi Camere pentru a defini finisaje, puteti sa le includeti in vederea in sectiune.

7 Inchideti toate ferestrele dialog cu OK. Va fi realizat calculul cu linii ascunse. 8 Faceti click pe Deschidere si activare, treceti in mapa Sectiuni si deschideti desenul 200. 9 Treceti la vederea in Plan.

Section A -A

Vederea in sectiune nu va fi in mod automat actualizata pentru a reflecta modificarile facute desenului. Pentru actualizare faceti click pe Calcul Ascundere, 2D si alegeti optiunea Actualizare rezultat ascundere.

Manual

Vederi si sectiuni

373

Prelucrarea sectiunii
Acum puteti edita sectiunea. Desenati completarile pe un desen separat deoarece in procesul de actualizare a imaginii cu linii ascunse acestea vor fi sterse. Crearea cotelor de nivel
Faceti desenul 201 activ si lasati desenul 200 activ in fundal. Desenati finisajele pentru planseu. In Navigator CAD selectati modulul Linii cota. 1 Faceti click pe LC_100. 2 Faceti click pe Cotare Verticala (flyout Creare) si activati layerul

Proprietati.

3 In pagina Linie activati Cote de nivel si selectati Simbol margine (vezi imaginea de mai jos).

374

Vederi si sectiuni

Allplan 2004

4 Faceti click pe un punct prin care va trece linia de cota. 5 Punct de plecare Acestui punct ii veti atribui o valoare cunoscuta. Faceti click pe un punct pe marginea superioara a planseului finisat al parterului. 6 Valoarea de baza: 0.00 7 Faceti click apoi pe punctele care trebuie cotate si apasati apoi ESC.

8 Modificati simbolul in si cotati plnseele fara finisaj.

Proprietati:

9 Apasati ESC pentru a iesi din functie.

Manual

Vederi si sectiuni

375

Exercitiul 11: Fatade

Afisarea cladirii in diferite vederi nu mai prezinta probleme pentru ca sunteti deja familiarizati cu instrumentele folosite. Procedura
Activati toate desenele care contin elemente pe care doriti sa le afisati in vedere. Selectati o vedere din bara de instrumente Ferestre (in partea de jos a spatiului de lucru) sau din meniul Vedere, Proiectie. Cu Calcul ascundere salvati vederea aleasa intr-un desen liber.

Fatada Sud

Fatada Vest

376

Vederi si sectiuni

Allplan 2004

Capitolul 9: Calcul cantitati

Camerele vor fi create intr-un layer separat in desenul cu peretii. Astfel toate elementele din desen vor fi incluse in calcul. Exista doua metode pentru crearea camerelor: manual - introduceti poligoane pentru a defini marginile fiecarei camere separat. Camerele vor fi etichetate imediat si le vor fi atribuite finisajele. automat - sistemul detecteaza in desen poligoane inchise delimitate de pereti si creeaza camere pe baza acestora. Camerele vor fi etichetate ulterior.

Manual

Vederi si sectiuni

377

Exercitiul 12: Camere, finisaje si suprafete locuibile

Definirea camerelor
Trebuie sa introduceti mai intai inaltimea camerei. Inaltimea se defineste in acelasi fel ca si pentru oricare alt element de arhitectura asociati inaltimea cu planurile standard. Pentru a putea diferentia vizual camerele de celelalte elemente din desen, ar trebui sa utilizati o alta culoare la desenarea camerelor.

378

Vederi si sectiuni

Allplan 2004

Crearea camerelor
In exercitiile urmatoare vom atribui finisaje suprafetelor si vom calcula suprafata locuibila. Vom prezenta ambele metode de introducere a camerelor; astfel veti putea decide care dintre ele este mai eficienta. Crearea unei camere
Din Deschidere si activare deschideti desenul 121 din mapa Model. In In Selectie layere, definire activati tipul de plan EC_Camere. Navigator CAD, treceti in modulul Calcul cantitati.

1 Activati functia

Camere si activati layer-ul CA_CAMER.

2 Selectati creion (3) 0.50. 3 Faceti click pe Proprietati.

Introduceti proprietatile camerei. 4 In Descriere scurta etaj, introduceti 'Acoperis'. In Descriere introdueti numarul camerei: 201. 5 In Functia faceti click pe introducere: Dormitor. pentru a adauga o

Sugestie: Introduceti un factor in cazul in care suprafata va fi calculata doar partial.

Manual

Vederi si sectiuni

379

380

Vederi si sectiuni

Allplan 2004

6 In Inalt asociati marginea superioara si inferioara a camerei ca si in cazul peretilor din etaj.

7 Faceti click pe Catalog si alegeti catalogul definit de utilizator pentru suprafete.

Manual

Vederi si sectiuni

381

8 Faceti click in pagina Finisaje si introduceti setarile pentru suprafetele laterale, plafon si pardoseala.

Sugestie: Cu salvati combinatii de setari ca stiluri. Pot fi salvate setarile facute pentru toate finisajele sau doar pentru anumite tipuri de suprafete.

9 Apasati OK pentru a confirma. 10 In plan, faceti click pe puncte diagonal opuse ale camerei de sub lucarna si apasati apoi ESC.

382

Vederi si sectiuni

Allplan 2004

11 Faceti setarile pentru descriere. Descrierea in acest exercitiu va cuprinde denumirea, functia, volumul si suprafata camerei. Faceti click pe restul casetelor pentru a le exclude din descriere.

Sugestie: Faceti click pe pentru a seta parametrii pentru text.

13 Activati layer-ul AR_DESCR penru descriere. 14 Faceti click in interiorul camerei pentru a pozitiona descrierea.

15 Apasati ESC pentru a iesi din functie.

Manual

Vederi si sectiuni

383

Crearea automata a camerelor

Celelalte camere vor fi create automat. Camere automat Definiti toate camerele cu functia Pozitionati descrierea cu Modificare camere, suprafete, etaj. Finisajele vor fi definite imediat dupa etichetare sau ulterior, utilizand functiile de modificare camere. Pentru a crea automat camere
1 Selectati functia Camere automat (flyout Creare). 2 Faceti click pe Inalt in bara de instrumente Camere automat si verificati inaltimea. 3 Incadrati intr-o fereastra de selectie desenul excluzand zona cu balconul. Se creeaza camerele. Nota: Camere automat nu va modifica nici o camera pe care ati definit-o deja.

384

Vederi si sectiuni

Allplan 2004

Finisaje
Ati definit finisaje pentru suprafetele unei singure camere. Acestor suprafete le-ati atribuit proprietati (material, lucrari, grosime). Aceste informatii sunt folosite ulterior la calculul suprafetei si cantitatilor de materiale folosite. Camerele definite automat nu au inca finisaje. Suprafetele de finisaje pot fi definite in doua moduri: Prin definirea lor ca o singura entitate pentru intreaga camera. - Finisajele sunt create la introducerea unei camere Camere, pagina Finisaje, sau folosind functia ulterior introducerii camerei folosind Suprafete finite. Cand modificati camere definiti sau modificati finisajele pentru intreaga camera cu functia Modificare camere, suprafete, etaj. Prin definirea lor individuala (una dupa alta). - Suprafetele sunt introduse cu Suprafete laterale, Suprafete plafon, Suprafete pardoseala si Plinta. In exercitiile urmatoare veti utiliza ambele metode.

Sugestie: Aceasta metoda poate fi utilizata si pentru modificarea suprafetelor Camere. create cu

Manual

Vederi si sectiuni

385

Finisajele pentru intreaga camera (ca modificare) Vom eticheta camerele create automat. Setarile pentru finisaje vor fi preluate de la camera denumita Dormitor si vor fi atribuite celorlalte camere. Atribuirea finisajelor si etichetarea
1 Faceti click pe Modificare camere, suprafete, etaj. Camere in bara de instrumente. 2 Verificati ca filtrul selectat sa fie

3 Faceti click pe

Preluare si apoi in interiorul camerei Dormitor.

Toate atributele sunt preluate (descriere, finisaje) in fereastra de dialog. 4 Faceti click pe Proprietati. Introduceti o denumire in pagina Camere: C 202 si Copil 1 ca functie. 5 Treceti in pagina Finisaje. Sunt afisate finisajele folosite pentru Dormitor; nu este necesara nici o modificare deocamdata. 6 Faceti click pe camera din stanga sus din desen si faceti click dreapta pentru a confirma. 7 Pozitionati descrierea.

386

Vederi si sectiuni

Allplan 2004

8 Repetati pasii 4, 6 si 7 pentru celelalte camere. Introduceti functia camerei; camerele sunt numerotate automat. Setarile definite pentru finisaje sunt pastrate pana cand le modificati, si sunt automat atribuite camerelor. 9 Apasati ESC pentru a iesi din functie.

Balconul va fi definit separat. Introduceti Functia si Descrierea, introduceti factor 0.5 si stergeti finisajele apasand butonul Stergere finisaje (in partea de jos a ferestrei de dialog).

Manual

Vederi si sectiuni

387

Pentru plafonul si suprafetele laterale ale baii vom utiliza aceleasi finisaje ca si pentru celelalte camere, iar pentru pardoseala finisaje diferite de cele introduse pana acum. Suprafete de finisaj pentru intreaga camera Pentru a defini finisajele
1 Faceti click pe Suprafete finite (flyout Prelucrare). 2 Introduceti finisajele in fereastra de dialog. Placile de faianta nu sunt pozitionate pana la marginea superioara a camerei, dar se aplica tuturor laturilor camerei; vom include si faianta in finisaje. Nota: Suprafetele care nu sunt pozitionate pe toate laturile camerei pot fi definite separat ca suprafete speciale. Puteti atribui suprafete libere pe plafon, pardoseala si suprafete laterale si in plus hasura, motiv sau umplutura in plafon si pardoseala. Puteti defini inaltimea suprafetelor laterale relativ la inaltimea camerei. Nota: Suprafetele deja definite sunt suprascrise daca activati optiunea corespunzatoare in fereastra de dialog (Atribuire/Stergere suprafete laterale/pardoseala/plafon), indiferent daca ati introdus sau nu finisaje in aceasta fereastra.

388

Vederi si sectiuni

Allplan 2004

3 Suprafetele laterale cu faianta sunt introduse dupa cum urmeaza: Tencuiala se aplica pe intreaga inaltime a camerei. Mortarul si faianta sunt pozitionate doar pe o anumita zona. Pentru a introduce inaltimea faceti click in coloana Inaltime.

Setati inaltimea dupa cum urmeaza:

Manual

Vederi si sectiuni

389

Fereastra de dialog:

Sugestie: Puteti aplica setarile pentru finisaje mai multor camere deodata. Incadrati toate camerele intr-o fereastra de selectie sau utilizati Functiuni suma.

4 Apasati OK. 5 Faceti click pe baie. 6 Faceti click dreapta pentru a confirma. Finisajele sunt aplicate tuturor suprafetelor din baie. 7 Apasati ESC pentru a iesi din functie.

390

Vederi si sectiuni

Allplan 2004

Alternativa - Finisaje pentru anumite suprafete (suprafete speciale) Faianta introdusa pe o inaltime de 2 m nu va fi atribuita tuturor peretilor din baie Suprafetele speciale au prioritate mai mare decat suprafetele de finisaje introduse cu Camere. Definirea suprafetelor laterale Sugestie: Selectati alt creion (ex. creion 8, verde) pentru a vedea suprafata in plan.
1 Selectati functia CA_LATER. 2 Faceti click pe Suprafete laterale si activati layer-ul

Proprietati.

3 Introduceti material, lucrari si grosime pentru fiecare strat. Sistemul va aplica finisajele laterale pe intreaga suprafata fara a lua in considerare stratul de tencuiala introdus anterior. Deci va trebui sa definiti si un strat de tencuiala in fereastra de dialog (primul strat). Pe zonele unde sunt introduse suprafete speciale, finisajele introduse anterior cu alte functii sunt inlocuite.

Manual

Vederi si sectiuni

391

4 In Inalt faceti urmatoarele setari:

Margine superioara relativ la plan superior, dar doar pana la 2 m de la pardoseala cu finisaje (= 2.11 m de la planseul fara finisaje). Deci, faceti click pe H maxim la cota inferioara si introduceti 2.11.

392

Vederi si sectiuni

Allplan 2004

5 Apasati OK pentru a confirma. 6 In plan, faceti click pe colturile conturului care delimiteaza camera.

7 Pozitionati descrierea si apasati ESC.

Manual

Vederi si sectiuni

393

Calculul suprafetei locuibile

Activati desenul 124 si pozitionati-l pe 121 activ in fundal. 1 Faceti click pe Suprafata locuibila.

2 Selectati directorul Standard. In fisierul Suprafete locuibile selectati lista Functiuni. 3 Activati optiunea Finit.

4 In Metoda calcul suprafete definiti modul de calcul al suprafetelor.

394

Vederi si sectiuni

Allplan 2004

5 Apasati OK pentru a confirma. 6 Incadrati toate camerele intr-o fereastra de selectie. Lista va fi afisata pe ecran. 7 Faceti click pe pentru a copia lista in desen.

8 Pozitionati lista in desen.

SFAT: Faceti click pe liniile subliniate din antetul listei pentru a introduce numele autorului si alte informatii

9 Apasati ESC.

Manual

Vederi si sectiuni

395

396

Vederi si sectiuni

Allplan 2004

Exercitiul 13: Calculul cantitatilor

Liste
Cu functia Iesire lista (din oricare modul din familia Arhitectura) generati liste pe baza elementelor cladirii conform diferitelor criterii. Allplan 2004 contine un numar mare de liste standard deja definite, ordonate pe categorii. Puteti totusi sa creati propriile liste si sa le salvati in directorul Birou. Pentru a genera o lista Activati desenele ce contin elemente ce vor fi incluse in calcule. Iesire lista si selectati unul din tipurile de Activati extras din lista. Prin aceasta vor fi definite criteriile conform carora se face scanarea desenelor pentru identificarea elementelor. Optional: puteti utiliza Cautare elemente pentru introducerea criteriilor de cautare suplimentare. Definiti zona de desen in care se va face cautarea (intregul desen sau doar anumite zone). Tipariti extrasul, afisati-l intr-un desen sau salvati-l ca fisier ASCII. In urmatorul exercitiu va vom prezenta cateva din listele standard ale programului. Generarea unui extras
Activati desenul 121Etaj si dezactivati restul desenelor. Faceti vizibile layer-ele AR_PERET, AR_STALP si AR_HORN. 1 Faceti click pe Iesire lista.

Manual

Vederi si sectiuni

397

2 Din directorul Standard, fisier Cantitati la rosu, alegeti lista Pereti si confirmati cu OK.

3 Faceti click pe Tot in Instrumente dinamice sau faceti click dreapta de doua ori in spatiul de lucru. Lista este generata si o puteti tipari sau aseza in desen sau o puteti salva ca fisier ASCII.

4 Apasati ESC pentru a finaliza.

398

Vederi si sectiuni

Allplan 2004

Prin intermediul criteriilor de cautare se poate evalua cladirea in diferite moduri. Pentru intreaga cladire este necesara activarea tuturor desenelor. Pe baza extrasului generat anterior, veti defini un criteriu de cautare astfel ca numai peretii care au grosimea de 11,5 cm sa fie inclusi in lista. Introducerea criteriului de cautare
1 Faceti click pe Iesire lista (Flyout Creare II), alegeti din nou lista Pereti din Cantitati la rosu. Apasati OK. 2 In Instrumente dinamice faceti click pe Cautare.

3 Faceti click pe Obiect si din lista care apare, selectati obiectul cautat: Perete. Apasati OK.

Puteti utiliza operatori Booleeni pentru a lega criteriile de cautare. 4 Faceti click pe & "si" .

Sugestie: Cu anulati introducerile din Criteriu

Al doilea criteriu in acest caz este o proprietate/un atribut al obiectului perete - grosimea. 5 Faceti click pe Atribut si din categoria Cantitati arhitectura selectati Grosime. Apasati OK.

Manual

Vederi si sectiuni

399

6 Faceti click pe

7 Din zona Rand (tastatura numerica din dreapta) introduceti valoarea pentru grosime: 0.115. Criteriul de selectie va arata astfel:

8 Apasati OK pentru confirmare. 9 Faceti click pe Tot in bara de Instrumente dinamice. Lista va cuprinde doar elementele care corespund criteriului definit. 10 Cu ESC iesiti din functie.

Daca ati definit finisaje, puteti genera liste de finisaje. De exemplu, generati lista de finisaje pentru baie. In acest caz nu mai este nevoie sa selectati tot desenul, ci doar baia

400

Vederi si sectiuni

Allplan 2004

(faceti click pe camera Baie). Utilizati lista Standard Finisaje 4 Finisaje'. Sugestie: Valorile introduse pentru glaf in deschiderile de ferestre sunt de asemenea luate in considerare in aceste liste si extrase.

Folosind aceeasi metoda, puteti genera extrase pe tipuri de lucrari avand la baza informatiile de acest tip definite pentru diferitele elemente din cladire. Evident, aceasta se poate realiza numai daca elementelor le-au fost asociate tipuri de lucrari.

Manual

Vederi si sectiuni

401

Liste ale cladirilor

Listele cladirilor faciliteaza evaluarea datelor in listele de cantitati cu care sunteti deja familiarizati. Nu trebuie sa activati desenele pentru aceasta operatie. Lista cladirii este aranjata intr-o structura ramificata folosind tehnica drag&drop (tragere si pozitionare). Apoi vor fi definite elementele ce vor fi evaluate pentru a putea initia aceasta operatie. Cu Liste ale Cladirii, intreg continutul desenelor va fi selectat. Numai layerele vizibile vor fi totusi analizate. Este deci necesar sa selectati in prealabil layerele pe care doriti sa le analizati. Puteti realiza si aici selectii dupa criteriile dorite. Crearea unei liste a cladirii
1 Faceti click in meniul Fisier pe Selectie lista cladiri. 2 Faceti click pe Structura cladire si selectie desene.

402

Vederi si sectiuni

Allplan 2004

3 Tineti apasat butonul stang al mouse-ului pe Etaj din lista Ierarhie planuri si trageti-l in Tutorial. 4 Suprascrieti denumirea introducand Parter. 5 Cu aceeasi metoda, trageti desenele 111 si 112 in nivelul Parter din structura proiectului.

Manual

Vederi si sectiuni

403

6 Extindeti structura proiectului astfel incat sa includa si etaj si desenele 121, 123 si 126.

7 Bifati casuta din fata denumirii proiectului (Tutorial). Astfel se activeaza toate elementele din ierarhie. 8 Apasati OK pentru a confirma. 9 In Selectie liste selectati optiunea Lista cantitati generale si faceti click pe butonul Finisaje. 10 Selectati directorul Standard, fisier Cantitati la rosu, lista Pereti si apasati OK. 11 In Iesire, selectati Ecran/imprimanta si faceti click pe Start.

404

Plotare

Allplan 2004

Capitolul 10: Plotare

Verificati ca imprimanta sau ploterul sa fie instalate corect inainte de a incepe tiparirea / plotarea. Puteti tipari rapid continutul desenului, dar puteti de asemenea sa definiti planuri complexe pentru plotter.

Manual

Plotare

405

Cerinte pentru plotare

Inainte de a tipari sau de a plota, verificati daca perifericul de iesire este corect configurat. Daca lucrati in retea puteti folosi orice periferic conectat la un anumit post de lucru (presupunand ca este configurat corect). Pentru a realiza acest lucru trebuie sa conectati perifericul de iesire (imprimanta / plotter). Pentru mai multe detalii consultati manualul de utilizare al ploterului / imprimantei sau documentatia sistemului de operare instalat.

406

Plotare

Allplan 2004

Tiparirea continutului unui desen

Deseori este util sa aveti pe hartie stadiul actual al proiectului fara sa fie necesara crearea unei pagini de plotare. Puteti realiza acest lucru tiparind continutul ecranului la imprimanta sau la plotter. Tiparire continut ecran
Desenul 121 este activ. Faceti layer-ele AR_PERET, AR_HORN si LC_100 vizibile. 1 Faceti click pe Preview tiparire (bara de instrumente Standard).

Optiuni preview tiparire, pagina Reprezentare si 2 Faceti click pe activati Grosime linie. Elementele vor fi tiparite cu grosimea de linie cu care au fost create.

3 Faceti click pe 4 Faceti click pe 5 Faceti click pe

Definire imprimanta si selectati imprimanta. Afisare toata imaginea. Imprimare.

6 Apasati ESC pentru a inchide preview tiparire.

Manual

Plotare

407

Exercitiul 14: Cartus

Allplan 2004 ofera o gama larga de texte pentru cartus pe baza textelor variabile. Textele variabile contin elemente de desen, text si atribute. Avantajul cartusului cu atribute este ca textul se actualizeaza de cate ori este deschis planul. Puteti sa va definiti propriile cartuse. Alocarea atributelor
1 Din Fisier, alegeti Deschidere proiect. . 2 Faceti click pe Selectie atribute. . 3 Selectati urmatoarele atribute: Client, Pozitie / Lot, Arhitect, Rezistenta, Nume proiect, Adresa client, Adresa arhitect.

408

Plotare

Allplan 2004

4 Selectati proiectul Tutorial si faceti click pe Definitii. 5 Faceti click pe Ocupare atribute si completati atributele facand click in coloana din dreapta.

6 Apasati OK pentru confirmare si inchideti ferestrele de dialog Atribute proiect si Definitii proiect. 7 Inchideti si fereastra de dialog Selectie proiect.

Manual

Plotare

409

Atributele pe care le-ati alocat vor fi folosite in eticheta pentru cartus. Nu este nevoie sa desenati din nou cartusul. Il puteti utiliza pe cel definit la inceputul acestui manual. Pentru a crea cartusul ca text variabil Sugestie: Cu format constructie ajutor pozitionati puncte la inceputul simbol textelor ce vor fi sterse pentru a pozitiona mai usor textele variabile.
Deschideti un desen liber. Selectati modulul Setati scara la 1:1. 1 Faceti click pe Citire date din catalog. Calcul cantitati.

2 Selectati directorul Birou si tip de date Text. Aici ati salvat cartusul. 3 Selectati Cartus. 4 Pozitionati cartusul in desen si apasati ESC. 5 Stergeti textul ce va fi inlocuit de atribute.

410

Plotare

Allplan 2004

6 Faceti click pe

Text variabil (flyout Creare II).

7 In bara de instrumente care apare, faceti click pe Atribut.

8 In Manager plan selectati atributul Proiect constructie si apasati OK.

9 Setati parametrii textului conform imaginii de mai jos si schimbati formatul: A35. Astfel definiti atributul ca text cu maximum 35 de caractere.

10 Pozitionati atributul in cartus (in casuta cu detalii Proiect).

Manual

Plotare

411

11 Repetati pasii 7 - 10 si pozitionati si urmatoarele atribute:

Domeniu
Plan manager

Atribut
Proiect constructie Loc constructie Client Adresa client Arhitect Adresa arhitect Rezistenta Nume plan (1-50 char)

Format
A35 A35 A35 A35 A35 A35 A35

Gestiune

12 Faceti click pe DefFol. 13 Selectati intregul cartus cu o fereastra de selectie folosind butonul stang al mouse-ului.

412

Plotare

Allplan 2004

14 Punct plecare: dreapta jos. 15 Salvati cartusul Birou fisier Cartuse.

16 Introducere 1 denumire Structura. 17 Apasati ESC pentru a iesi din functie. Cartusul este salvat ca text variabil si poate fi introdus in pagina de plotare utilizand functia Descriere .

Manual

Plotare

413

Prelucrare plan
In Allplan 2004, planul de plotare este rezultatul proiectului pe hartie. Nu trebuie sa definiti planul anterior desenarii. Acesta va fi definit dupa terminarea proiectului. Definirea planului implica alegerea formatului hartiei, scara, chenarul, unghiul de pozitionare etc. Orice proiect poate contine maximum 3000 de planuri de plotare.

414

Plotare

Allplan 2004

Crearea planului
In urmatorul exercitiu vom defini planul de plotare pentru parter si etaj. Etapele sunt urmatoarele: Definirea dimensiunii planului si a chenarului. Selectarea elementelor pentru plan: desenele si cartusul. Definirea planului
Treceti in Prelucrare plan: Faceti click pe Prelucrare plan din bara de instrumente Standard. Butonul va ramane selectat pana cand iesiti din planul de plotare si va intoarceti in Mod desenare. Se va selecta astfel automat modulul plotare. 1 Faceti click pe Deschidere si activare. Paginare desene,

Sugestie: Denumirea introdusa aici va aparea ca atribut Nume plan in cartus!

Manual

Plotare

415

2 Faceti click pe 1, introduceti denumirea Plan niveluri si apasati OK. 3 Faceti click pe Definitie plan. 4 Selectati DIN A1 pentru Marime chenar. 5 Alegeti Punct plecare chenar si selectati Tip chenar Margine dubla (DIN 824 B).

6 Apasati OK. 7 Pozitionati chenarul folosind prima optiune din Instrumente dinamice Introducere prin diagonala.

416

Plotare

Allplan 2004

Elementele planului sunt desenele pe care le pozitionati in planul de plotare. Puteti specifica ce layere vor fi incluse in plan selectand un tip de plan. Pentru a selecta elementele planului
1 Faceti click pe Asezare elemente plan (flyout Creare).

2 In bara de instrumente contextuale faceti click in casuta Mapa si selectati mapa Model. Selectati desenele 111 Parter si 112 Garaj. 3 Faceti click pe butonul Layer, activati optiunea Preluare din tip de plan si selectati TP Constructie.

Manual

Plotare

417

4 Pozitionati desenele in plan. 5 Faceti click pe Desen, selectati numarul 121 si tipul de plan TP Constructie. 6 Pozitionati si acest desen in plan. 7 Apasati ESC pentru a finaliza asezarea elementelor in plan. 8 Faceti click pe Descriere.

9 Faceti click pe marginea planului. 10 Faceti click in casuta Text variabil.

11 Din Birou selectati textul variabil denumit Structura si apasati OK. 12 Pozitionati cartusul in coltul din dreapta jos. In loc de numele atributelor sunt afisate acum valorile alocate pentru atribute.

Planurile de plotare sunt salvate si pot tiparite imediat sau mai tarziu.

418

Plotare

Allplan 2004

Plotarea planurilor
Inainte de a efectua urmatorul exercitiu, verificati daca ploterul este corect instalat si configurat. Pentru a plota
1 Faceti click pe Plotare planuri. 2 Selectati imprimanta sau ploterul in Iesire.

Sugestie: Daca ati configurat drivere Nemetschek in aplicatia Services, acestea vor aparea si in lista de periferice.

Manual

Plotare

419

3 Selectati planul 1 in pagina Selectie.

4 Trebuie inceputa plotarea? Faceti click pe Yes. Planul va fi tiparit.

420

Plotare

Allplan 2004

Fereastra plan
Puteti utiliza ferestrele plan pentru a pozitiona doar portiuni din desene in plan. In urmatorul exercitiu vom crea ferestre plan si vom afisa doar sectiuni din desene. Pentru a crea o fereastra plan
Din Deschidere si activare selectati un plan gol. Fereastra plan (flyout Creare). 1 Faceti click pe

Vom alege o fereastra plan astfel incat desenul din care selectam elemente sa fie disponibil imediat pentru selectie. 2 Faceti click pe ...si elementele apartenente.

3 Selectati desenul 111 si pozitionati-l in plan. 4 Apasati ESC deoarece deocamdata nu vom selecta si alt desen. 5 Definiti marimea ferestrei facand click cu butonul stang al mouseului pe doua puncte diagonal opuse. 6 Repetati pasii 3 - 5 pentru a crea o fereastra plan pentru desenul 121. Puteti folosi si desenele Fatada Vest si Fatada Sud.

Manual

Plotare

421

7 Faceti click pe Modificare fereastra plan (flyout Modificare) si selectati Deformare fereastra plan. Astfel modificati dimensiunile ferestrei.

8 Pentru a schimba ordinea ferestrelor puteti folosi functia Mutare elemente.

Rezultatul ar putea arata astfel:

422

Plotare

Allplan 2004

Manual

Prezentare

423

Capitolul 11: Prezentare

Pentru exercitiile urmatoare aveti nevoie de modulul Vizualizare. Verificati in Navigator CAD daca ati achizitionat acest modul. Abilitatea de a face prezentari reusite desenelor pentru clienti sau pentru licitatii devine tot mai importanta. Allplan ofera o mare gama de instrumente pentru realizarea prezentarilor, de la simple imagini cu linii ascunse pana la inregistrarea filmelor cu trasee prin interiorul cladirii.

424

Prezentare

Allplan 2004

Modulul Vizualizare
In acest manual vom lucra cu modulul Animatie; celelalte module din Vizualizare sunt prezentate doar pe scurt.

Modulul Colorare
Cu functiile din modulul Colorare creati si editati culori, suprafete de umpluturi si linii libere colorate. Toate elementele create cu acest modul vor fi salvate sub format vectorial ceea ce inseamna ca elementele pot fi mutate, oglindite, defomate, marite etc. fara pierderi de calitate a imaginii. Puteti de asemenea aplica un unghi culoare specific imaginilor colorate printr-o singura operatie. Lucrati cu 256 de culori predefinite. Alternativ, puteti amesteca culori pentru a obtine propriile culori introducand valori pentru rosu/verde/albastru sau culoare /saturatie/luminozitate. In afara paletei Standard Allplan de culori, puteti achizitiona palete aditionale de culori (RAL 840 HR, RAL Design System, de exemplu) sau sa va creati propria paleta RGB.

Modulul Calcul Umbre

Modulul Calcul Umbre va pune la dispozitie functii pentru generarea reprezentarilor color ale modelelor 3D incluzand umbrele generate de doua surse de lumina. Lumina naturala poate fi de asemenea luata in calcul setand o anumita latitudine, data si ora. In acest mod, puteti studia efectele de umbra si lumina pe o constructie pe parcursul unei zile. Mai mult de atat, puteti realiza imagini foto-realiste ale modelului cladirii create folosind modulele din Arhitectura sau cu functii din Modelare 3D. Programul calculeaza imagini bazate pe perspectivele pe care le alegeti. Puteti realiza un studiu de insorire pe o perioada de timp.

Manual

Prezentare

425

Spre deosebire de modulul Animatie unde imaginile sunt bitmap (avand la baza pixeli), elementele create in modulul Calcul Umbre sunt salvate ca date vectoriale ceea ce inseamna ca pot fi mutate, simetrizate, deformate, marite etc. fara a se pierde din calitatea imaginii.

Modulul Imagini Scanate

Puteti folosi instrumentele din acest modul pentru a importa si a modifica imagini scanate in Allplan. Imaginile scanate (de ex. o casa ce trebuie renovata) pot servi drept fundal pentru desenul dumneavoastra. Fisierele cu imagini scanate sunt salvate in proiectul corespunzator. Fisierele pixel (imaginile scanate) si datele vectoriale (desenele Allplan) pot fi combinate. Puteti de asemenea sa afisati mai multe imagini scanate si sa le tipariti la ploter. Allplan ofera o gama larga de instrumente pentru editarea desenelor scanate. Puteti sterge, muta, copia, roti, redimensiona si oglindi suprafete. Puteti imbina sau diviza imagini. Folositi imaginile scanate ca baza pentru lucrul in 2D si 3D. De exemplu, afisati imaginea pe ecran, definiti camerele si folositi aceasta ca baza pentru calculul structurii. Sau desenati elemente noi ce vor fi integrate in structura.

Modulul Animatie
In modulul Animatie puteti genera si edita fisiere bitmap. Puteti folosi instrumentele din acest modul pentru a atribui culori (dintr-o paleta de pana la 16 milioane culori) peretilor, ferestrelor, liniilor 3D etc. create in Modelare 3D si in modulele de arhitectura. Folosind Definire lumini puteti defini un numar de surse de lumina de intensitati diferite, care va vor permite crearea unor scene foarte realiste. Folosind Definire suprafete puteti atribui suprafete elementelor 3D si de arhitectura. Cu functia Render imagine randati imagini prin diferite

426

Prezentare

Allplan 2004

Sfat: Daca doriti sa vedeti doar un element in Animatie, alegeti Animatie element

metode de calcul (flat, Gouraud, Phong si Ray tracing) pentru a realiza imagini fotorealiste pentru prezentari. Si puteti chiar sa integrati noua constructie in viitorul mediu plasand o imagine bitmap in background in timp ce randati. Texturile cum ar fi lemn, marmura, piatra, nisip etc. care sunt oferite din program pot fi folosite pentru a simula materiale. Cu Animatie cu tot modelul din meniul Ferestre puteti deschide pana la 16 ferestre de animatie simultan cu alte ferestre. Puteti astfel sa verificati fiecare etapa de proiectare si sa urmariti crearea elementelor. Camerele pot fi pozitionate intuitiv in fereastra de animatie, introduse in vederea in plan sau introduse prin coordonate. Scenele create in acest mod pot fi inregistrate cu Inregistrare film si salvate si ca fisiere AVI. Animatiile pot fi convertite in filme AVI folosind Deschidere, conversie animatie pixel. Puteti folosi acest instrument pentru a crea un film AVI din mai multe animatii.

Manual

Prezentare

427

Pana acum ati folosit modulele din Modul general si Arhitectura pentru a crea modelul. In aceste module, datele tip bitmap sunt create si procesate iar in modulul Animatie se lucreaza cu date in format vectorial.

Date vectoriale
Sistemele CAD in care se creeaza desene de precizie lucreaza cu date geometrice. Elementele din desene CAD sunt salvate vectorial. Vectorii servesc la definirea elementelor si la identificarea lor. O linie dreapta, de exemplu, este definita de punctul de inceput, punctul de sfarsit si directie; un cerc consta in punct de centru, raza si unghi. Entitati geometrice complexe cum ar fi spline-urile sunt calculate cu formule matematice. Un desen CAD consta intr-o serie de valori geometrice introduse cu ajutorul tastaturii sau mouse-ului. Aceste valori sunt exacte si sunt bazate pe sistemul de coordonate definit. Datele vectoriale sunt "inteligente": Cand redimensionati vectori sau definiti o zona de detalii, vectorii sunt inca exacti din punct de vedere matematic. Reprezentarea se adapteaza diferitelor scari de referinta. Nu se pierde din calitatea reprezentarii nici cand desenul este tiparit la dimensiuni mari.

Date bitmap
Bitmap-urile constau intr-o serie de elemente de desen. Informatii despre pozitia si culoarea fiecarui pixel sunt pastrate. Impreuna, pixelii formeaza o imagine asemanatoare unei poze din ziar (se pot observa serii de puncte). Cu cat va apropiati mai mult de imagine, cu atat veti observa mai bine punctele. Cu cat este mai fina reteaua de puncte, cu atat mai buna este rezolutia.

428

Prezentare

Allplan 2004

Cand randati o imagine in modulul de animatie, nu puteti sa ii mariti dimensiunea fara sa pierdeti din calitate. Si pixelii sunt mariti si astfel calitatea imaginii scade. In modulul de animatie puteti randa imagini folosind rezolutii diferite. Cu cat este mai inalta rezolutia imaginii, cu atat este si calitatea mai buna. Totusi, cantitatea de date generate creste semnificativ si prin urmare si durata operatiunii creste. Cand randati o imagine, stabiliti dinainte formatul si setati rezolutia potrivita.

Date vectoriale si bitmap-uri

Elementele pe care le creati in Allplan 2004 sunt salvate in general ca date vectoriale; exceptie fac imaginile generate in modulul de Animatie. Urmatoarele module genereaza urmatoarele tipuri de date: Modulele Colorare si Calcul umbre: date vectoriale nu se pierde din calitate +imaginile pot fi manipulate usor. Modulul Animatie: date pixel. Modul Imagini scanate: ambele tipuri de date. Puteti redimensiona, muta date bitmap intr-o imagine scanata ca si cum ar fi date vectoriale. Datele bitmap ale imaginii scanate se comporta ca si datele vectoriale. Totusi, la deformari cu factor mare conturul obiectelor va pierde din claritate.

Manual

Prezentare

429

Pregatiri preliminare
Animatia in timp real este in timp real doar daca aveti un calculator destul de performant pentru a face calcule complexe. Atentie: Daca utilizati Windows NT/XP/2000, setati afisarea pentru monitor la minimum 32,768 culori. Pentru a demonstra mai clar ce efecte pot fi obtinute in acest modul si pentru a micsora timpul de procesare, vom folosi pentru urmatoarele exercitii doar peretii parterului. Puteti urma aceeasi procedura pentru intreaga cladire.

Pardoseala
Pentru a observa umbrele si efectele de iluminare mai clar va recomandam realizarea unui planseu subtire pozitionat sub cladire (pentru a simula un teren fara denivelari). Desenarea planseului
In Navigator CAD selectati modulul elemente constructie. Pereti, plansee,

Deschideti un desen liber si pozitionati desenele 111 si 112 activ in fundal. Activati layer-ele AR_PERET, AR_HORN si AR_STALP. 1 Faceti click pe Regenerare tot ecranul si pentru a centra imaginea. 2 Selectati creion (8) 0.18 si culoarea (4) verde. 3 Cu functia Micsorare ecran .

Planseu desenati un planseu sub cladire. Proprietati:

Faceti urmatoarele setari de inaltime in

430

Prezentare

Allplan 2004

Modulul Animatie
In continuare va vom prezenta modul de creare a unui film in numai cinci pasi. In acest proces veti invata sa lucrati cu instrumentele de baza ale modulului de Animatie. Retineti insa ca efectuarea animatiilor complexe folosind efecte speciale necesita practica si experimentari multiple. Metoda: Setati parametrii pentru animatie si prima perspectiva Setati iluminarea Definiti materialele si proprietatile suprafetelor Alegeti tip render si realizati render imagine Pozitionati camerele pentru realizarea filmului

Manual

Prezentare

431

Exercitiul 15: Animatie cu tot modelul

In Fereastra de Animatie Animatie cu Tot modelul (pot fi deschise pana la 16 ferestre de animatie), puteti folosi mouse-ul pentru a stabili directia din care se vede obiectul. Utilizati Optiuni fereastra animatie pentru a defini miscarea mouse-ului. Setarea de lumini curenta si definitiile pentru suprafate sunt de asemenea vizibile in ferestrele de animatie. Deschiderea ferestrei de animatie si setarea parametrilor
In Navigator CAD selectati modulul Animatie (Vizualizare). 1 Apasati tasta F4 sau faceti click pe meniu Ferestre. Animatie cu tot modelul

Fereastra de animatie se deschide si cladirea este pozitionata in centru, vazuta din fata si de sus. 2 Faceti click-dreapta in spatiul de lucru si selectati din meniul contextual Optiuni fereastra animatie. 3 In Miscare camera selectati Oarecare. Aceasta setare controleaza miscarea mouse-ului. De exemplu, daca vreti sa miscati camera prin cladire pastrand acelasi nivel al ochiului, puteti alege optiunea Orizontal.

432

Prezentare

Allplan 2004

4 Apasati OK pentru a confirma.

Dupa setarea proprietatilor ferestrei de animatie puteti sa navigati in interiorul si in jurul cladirii folosind mouse-ul. Functiile mouse-ului in animatie
1 Navigati apasand unul din butoanele mouse-ului si miscand usor mouse-ul: butonul stang: camera se deplaseaza pe suprafata sferei imaginare din jurul obiectulu mijloc: camera se deplaseaza stanga/dreapta, sus/jos.

Sugestie: Daca tineti apasata tasta SHIFT se accelereaza miscarea mouse-ului.

butonul drept: apropie/departeaza obiectul 2 Inchideti fereastra de animatie.

Manual

Prezentare

433

Setarea implicita este mod Sfera. In acest mod, punctul in care se afla ochiul se deplaseaza in jurul tintei si miscarea este constransa de o sfera imaginara. Navigarea cu mouse-ul in mod Sfera Buton stang mouse: Camera pe suprafata sferei din jurul obiectului Buton mijloc mouse: Camera se deplaseaza sus/jos, stanga/dreapta Buton drept mouse: Mareste/micsoreaza obiectul Daca tineti apasata tasta CTRL in timp ce navigati cu mouse-ul, treceti din mod Sfera in Camera. Navigarea cu mouse-ul in mod Camera Buton stang mouse: "Miscare camera", rotatie in jurul observatorului. Buton mijloc mouse: Miscare camera stanga/dreapta, sus/jos Buton drept mouse: Apropie sau departeaza obiectul

434

Prezentare

Allplan 2004

Exercitiul 16: Lumini si suprafete

Iluminare
Alegerea si setarea surselor de lumina este un factor important pentru ca prezentarea sa aiba succes. Aveti la dispozitie urmatoarele optiuni: Lumina soarelui: simuleaza lumina solara naturala. Lumina solara este definita prin specificarea latitudinii, timpului si a unghiului directiei nord in planul constructiei. Lumina ambientala: o lumina ne-directionala, difuza, careia ii poate fi de asemenea asociata o culoare si un grad de stralucire (recomandare: nuante de gri). Lumina ambientala da obiectelor o culoare constanta. Patru lumini de colt (iluminare paralela): fiecare lumina de colt poate avea alocata o culoare si poate arunca umbre. Lumini individuale (in special importante pentru iluminarea de interior): pentru fiecare lumina puteti defini o culoare, tipul sursei de lumina si pozitia exacta a sursei de lumina si a tintei ei. - Punctiforma: lumina este difuzata egal in toate directiile dintr-o singura sursa de lumina. Numai pozitia sursei de lumina trebuie sa fie specificata. Intensitatea luminii scade pe masura ce creste distanta fata de sursa - Spot : este o sursa de lumina directionala care formeaza o suprafata luminoasa in jurul tintei. Si sursa de lumina ca si tinta trebuie sa fie definite pentru acest tip de iluminare. - Con : este similara iluminarii tip spot cu exceptia faptului ca suprafeta iluminata este uniforma (spre deosebire de spot unde intensitatea luminii descreste spre marginile suprafetei iluminate).

Manual

Prezentare

435

Studiul de insorire poate fi realizat cu functia Studiu insorire.In urmatorul exercitiu vom seta lumina solara. Setarea luminii solare Sugestie: Cu reveniti la setarile standard.
1 Faceti click pe Setari lumini (flyout Modificare) sau faceti click dreapta in fereastra de animatie si selectati din meniul contextual Alte functiuni Definire lumini. 2 Faceti click pe Soare. 3 Selectati un oras. Puteti adauga orase in lista: introduceti latitudinea si longitudinea si specificati denumirea in Nume nou. 4 Activati Timp de vara si introduceti data si ora: 1. Iulie, 3 p.m.. 5 Introduceti Directie nord: 0 (pe partea cu bucataria).

6 Apasati OK pentru confirmare. 7 Puteti observa in fereastra de animatie efectul acestor setari asupra imaginii.

436

Prezentare

Allplan 2004

Suprafete
Fiecarei culori de linie ii este atribuita o culoare de suprafata cat si o valoare pentru transparenta, lucire, refractie si o textura. Definirea culorilor In caseta de dialog Selectie culoare puteti defini si amesteca culori folosind una dintre urmatoarele metode. Aceste metode pot fi combinate. - Puteti combina culori dupa model RGB (rosu, verde, albastru). - Puteti folosi model CSL (culoare, saturatie, luminozitate). Se alege initial un ton de culoare (saturatie si luminozitate = 255) si se ameste cu alb (saturatie) si negru (luminozitate). - Alegeti un sistem de culori, un fisier de culori iar din aceasta paleta un nume de culoare. Puteti constitui si propriile dumneavoastra palete de culori. Nota: Optiunea Culoare dupa creion din Reprezentare pe ecran nu are efect asupra culorilor in animatie.

Manual

Prezentare

437

In exercitiul urmator veti defini proprietatile suprafetei pentru ferestre si veti asocia peretilor o alta culoare. Definirea suprafetelor Sugestie: Puteti utiliza Definire suprafete pentru a defini suprafetele elementelor.
Sunteti in fereastra de animatie. Geamurile din macro-urile de fereastra au fost create folosind culoarea 7.. 1 In fereastra de animatie faceti click dreapta pe unul din geamuri si selectati din meniul contextual Proprietati suprafata. Este afisata caseta de dialog Definitie suprafata pentru culoarea 7. 2 Setati transparenta la 70 (%).

438

Prezentare

Allplan 2004

3 Faceti click pe Culoare corp.

Sugestie: Puteti salva propriile culori sub un nume ales de dumneavoastra. Puteti salva palete intregi de culori in fisiere de culori.

4 Modificati saturatia de albastru la 40. Veti obtine o nuanta mai deschisa. In Culoare introduceti 180.

5 Apasati OK pentru a inchide ferestrele de dialog Selectie culoare RGB si Definitie suprafata pentru culoarea 7. Geamurile devin transparente. Peretii au fost desenati folosind culoarea 1.

Sugestie: Puteti inca observa liniile de la simbolurile de deschidere pe geamul ferestrei. Pentru a le ascunde, deselectati Folie macro A in Reprezentare pe ecran.

6 In fereastra de animatie faceti click dreapta pe unul din pereti si selectati Proprietati suprafata din meniul contextual. Caseta de dialog Definitie suprafata pentru culoarea 1 este afisata. 7 Faceti click pe butonul Culoare corp.

Manual

Prezentare

439

8 Definiti o culoare folosind modelul RGB cu urmatoarele setari: Rosu: 240 Verde: 240 Albastru: 180

9 Confirmati cu OK. 10 Daca doriti, puteti folosi aceeasi metoda pentru a asocia culoarea verde inchis planseului

Modificarea proprietatilor suprafetei afecteaza toate elementele vizibile care au fost desenate cu aceeasi culoare! Ca alternativa la Proprietati suprafata, puteti folosi Atribuire suprafete libere pe elemente 3D/Arhitectura sau Suprafete libere din meniul contextual al ferestrei de animatie pentru a atribui suprafete pentru animatie elementelor 3D indiferent de culoarea elementului.

440

Prezentare

Allplan 2004

Exercitiul 17: Render

Instrumentul Render Imagine va face render-ul modelului luand in considerare toate setarile pe care le-ati facut pentru vedere, iluminare si suprafete. Diferite metode de realizare a render-ului sunt disponibile: FLAT, GOURAUD, PHONG, QUICKRAY SI RAY TRACING Instrumentul Render imagine foloseste intotdeauna imaginea curenta din fereastra de animatie. Nu randati direct intr-o vedere. Alegeti-va o vedere potrivita in fereastra de animatie inainte de a incepe procesul de render. Metoda de render aleasa si dimensiunile ferestrei de render influenteaza timpul de procesare. In urmatorul exercitiu veti folosi metoda ray tracing. Render model
In fereastra de animatie selectati vederea dorita. 1 Apasati tasta F2. sau: Faceti click pe sau: Faceti click dreapta in fereastra de animatie si alegeti din Alte Render imagine. functiuni 2 Alegeti metoda Ray Tracing. Render imagine (flyout Creare).

Manual

Prezentare

441

3 Definiti marimea imaginii ce va fi generata.

Sugestie: Utilizati meniul afisat in partea de sus a ferestrei Rezultat render pentru a prelucra si salva imaginea.
4 Confiramti cu OK. Incepe procesul de render. 5 Inchideti fereastra Rezultat render. Daca doriti, puteti salva rezultatul render-ului ca fisier.

442

Prezentare

Allplan 2004

Exercitiul 18: Traseu camera, Model film, Film AVI

In continuare veti realiza o deplasare circulara in jurul parterului. Pentru aceasta este necesara definirea anumitor pozitii ale camerei care apoi vor fi salvate ca model film '. In exercitiul urmator veti crea un film plasand mai multe camere pe planul parterului. Crearea unui film
Deschideti doua ferestre una cu vederea in plan si una de animatie. 1 Faceti click pe Setare traseu camera.

2 Faceti click pe Pozitionare. Se inchide fereastra de dialog si pe ecran puteti vedea planul parterului.

Manual

Prezentare

443

3 Pozitionati camera.

Sugestie: Dupa ce ati pozitionat o camera, fereastra de animatie afiseaza imediat vederea prin aceasta camera.

4 Puteti roti camera faceti click pentru a specifica directia (punctul tinta).

5 Pozitionati urmatoarea camera in acelasi mod. 6 Numar de interpolari intre pozitii Introduceti numarul de pasi intre cele doua camere: 5. 8 Introduceti mai multe camere (ca in imagine) si apasati ESC pentru a finaliza. 9 Fereastra de dialog Traseu apare din nou iar camerele pe care le-ati pozitionat apar in Camere. 10 Apasati OK pentru a inchide fereastra de dialog.

444

Prezentare

Allplan 2004

11 Fereastra de animatie este inca deschisa (daca nu, apasati F4). 12 Faceti click-dreapta in fereastra de animatie si selectati film pe traseul camerei. Rulare

Sugestie: Prima si ultima camera sunt intotdeauna alese implicit. Puteti selecta alte camere pentru start si tinta.

13 Apasati OK. Filmul va fi rulat o data. Daca ati bifat si optiunea Repetare el va fi rulat pana apasati ESC.

In Instrumente dinamice gasiti functii pentru modificarea traseului camerei : introducere, mutare, rotire sau stergere camera.

In Proprietati puteti modifica coordonatele pentru ochi si tinta.

Manual

Prezentare

445

Un film Allplan se bazeaza pe modelul 3D, proprietati suprafata, definitii lumini si traseul camerei. Pentru a salva filmul
1 Faceti click dreapta in fereastra de animatie si selectati Salvare model film... . 2 In Salvare fisier introduceti un nume pentru fisier si calea pentru salvare. Modelul de film FIL este salvat implicit in proiect. Puteti schimba calea. 3 Faceti click pe Save.

Acest model film are scopul de a realiza salvarea setarilor pentru suprafete, lumini si pozitii ale camerei.

446

Prezentare

Allplan 2004

Inregistrarea unui film AVI

Modelul film realizat si salvat anterior poate fi inregistrat si sub format AVI. Atentie: realizarea unui astfel de film necesita o perioada de timp destul de mare. Pentru a inregistra un film AVI
1 Faceti click pe Inregistrare film (flyout Creare). 2 Selectati Creare film AVI. 3 Definiti marimea (=dimensiunile ferestrei), introducand inaltimea si latimea in pixeli sau folosind marimea ferestrei de animatie. 4 Selectati metoda de render Quick Ray pentru a observa si umbrele.

Manual

Prezentare

447

5 Apasati OK pentru a confirma si porniti inregistrarea.

Filmul va fi salvat in directorul proiectului (sau in alt director, daca ati ales alta cale in Film AVI - Nume. Pentru a vedea filmul, faceti dublu-click pe fisier. Pentru un film cu o rezolutie mai mare si o calitate superioara (fara pauze) utilizati urmatoarele setari : Tip Render : Ray Tracing Marime : preluare din fereastra de animatie Imagini/sec.: 16 . . . si porniti inregistrarea cand plecati de la birou.

448

Anexa

Allplan 2004

Anexa
Functii vedere generala
In manual se face referire in mod repetat la flyout-uri si la functiile pe care acestea le contin. Va recomandam sa tipariti aceste pagini pentru a urmari mai usor exercitiile prezentate in manual.

Meniul Fereastra
Regenerare tot ecranul Definire zona imagine Mutare ecran Regenerare ecran Micsorare ecran Marire ecran Vedere in stanga ... Proiectie libera Mod navigare Vedere precedenta Vedere urmatoare Salvare, incarcare vedere Fereastra permanent in plan apropiat Fereastra permanent in plan apropiat (inchis) Calcul ascundere Reprezentare sectiune Copiere continut fereastra in Clipboard

Plan Izometrie spate/stanga Vedere spate Izometrie spate dreapta Vedere stanga Vedere dreapta Izometrie fata stanga Vedere fata Izometrie fata dreapta

Manual

Anexa

449

Fereastra de dialog "Inaltime"

Aceste icon-uri definesc modul in care elementele desenate sunt asociate cu planurile de referinta.
Margine superioara relativ la plan inferior Margine superioara relativ la plan superior Margine inferioara relativ la plan inferior Margine inferioara relativ la plan superior Margine superioara in cota absoluta Margine inferioara in cota absoluta Relativ la margine superioara (element sau plan) Relativ la margine inferioara (element sau plan) Inaltime absoluta Distanta verticala Distanta perpendiculara pe plan Margine superioara element Setati distanta intre marginea sup a elementului si plan inferior/superior de referinta. Setati distanta intre marginea inf a elementului si plan inferior/superior de referinta. Marginea inf/sup a elementului in cote absolute. Asociati marginea inferioara sau superioara a elementului cu cota inf sau sup a altui element sau plan.. Introduceti inaltimea elementului Distanta introdusa este interpretata ca distanta verticala sau perpendiculara pe plan.

Marginea superioara se adapteaza planului superior de referinta. Margine superioara orizontala, Marginea exterioara de sus se adapteaza planului superior. pana la plan Marginea superioara a elementului Margine superioara orizontala, depaseste planul superior cu valoarea deasupra planului specificata. Marginea superioara a elementului se adapteaza unui plan de referinta superior, H maxim element dar doar pana la inaltimea maxima specificata.

450

Anexa

Allplan 2004

Barele principale de flyout-uri

Functiuni de baza
flyout Constructii 2D flyout Text flyout Linii cota flyout Prelucrare plan flyout Prelucrare Navigator CAD flyout Creare flyout Creare II flyout Modificare Functii specifice modulului selectat Functii disponibile in permanenta

Arhitectura
flyout Planuri si acoperis flyout Elemente arhitectura flyout Deschideri flyout Camere flyout Scari flyout Structuri acoperis flyout Modificare 3D

Manual

Anexa

451

Asistent filtru
Preluare flyout Filtru format flyout Filtru Element flyout Filtru elemente arhitectura flyout Filtru inginerie flyout Ajutor selectie flyout Fereastra selectie Functiuni suma

452

Anexa

Allplan 2004