QU

H9tZ

~.

:..~~~:":

Serghei
Descrierea CIP a Bibliotecii Na10nale a Romniei LAZAREV, SERGEJ NIKOLAEVIC Diagnosticarea karmei: Dialoguri f Serghei Nikolaevici Lazarev; trad.: Gavrila Henter, Alexandru Sokolov. - Bucure~ti: Dharana, 2003 256 p.; 20 cm. - (Diagnostiearea karmei; 8) ISBN 973-86367-0-1 I. Henter, Gavrila (trad.) Il Sokoloy, Alexandru (trad.) 159.951

Nikolaevici

Lazarev

DIAGNOSTICAREA

KARMEI

DIALOGURI
r
GAVRILA

JIA3APEBC.H.
,Qlo1arHOCTlIIKa ,Qlo1anor KapMbt. KHHra BOCbMas:l. C YIo1TaTenSlMIo1

Traducere
HENTER

din limba rusa

~i ALEXANDRU SOKOLOV

CaHKT-ne-rep6ypr,

2003

Copyright (Q 2003 by S.N. Lazarev Copyright I:J 2003 ROVlMED TRADING S.R.L. Toate drepturile rezervate pentru Romnia ~i Republica Moldova. Multipliearea ~iIsau distribuirea prezentului volum sau a unor fragmente din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) este interzisa tara aceeptul seris ROVIMED TRADING S.R.L. Editura DHARANA Tel.: 021 3372424 Fax: 021 644 63 77 e-mail: busuioc@pcnet.ro Redactor: D. Savopol Coperta eolec1iei: Mihai Marineseu Unie distribuitor: Societatea de Distributie a CArtii Pro-No; Bucure~ti, str. Ing. Pandele Taru~anu, Dr. 13 TeUf",,: (01) 222.69.35, 222.69.38 e.mail: procomenzi@yahoo.com Imprimat la Tipografia Centrala. Comanda Of. 1372

Edi tura

DHARANA

Bucure~ti

165jf-

---~

<=>u

~ ~.."'" Bo:JE-E-1::

~ <c ..-,:
u

==-~
....-

l
r
::-~1,...,1-1
.HI/il

)S9,g

L33.
~

17

GCJ,

H[7~ (g)
1 \

,
1

CUVNT ADRESAT CITITORILOR

Dupa ce au citit cele ~apte caJ1i ale mele, multi mi pun ntrebarea: "Cum sa ma rog ~i ce trebuie sa cer?" - Faceti Humai un singur lucru, raspund eu. - nvatati sa parcurgeti just orice situatie traumatizant. nvatati sa pstrati divinul n momentul pierderii umanului. Dac ati simtit c pstrati 'iubirea n orice situatie, - rugati-v pentru copiii dumneavoastra, ca ace~tia sa poat pstra ~i retine iubirea n orice ncercri, nu numai atunci cnd se destrama nivelul material ~i spiritual, dar ~i atunci cnd se destram cel mai important - cel senzorial. Multa lume mi-a spus ca cel mai u~or mod de a-ti nsu~i infonnatia este prin ntrebri ~i rspunsuri. De aceea s-a editat aceasta carte ~i daca observati vreo repetare, doresc s va previn, n~ este ntmpltor. leri, 18 martie, am avut 0 conferint n Sankt-Peterburg. Dimineata, din birou, am sunat la 0 femeie care a fost la mine n audient de doua ori. Ea are cancer. Nu s-a produs nici 0

~ ~u

p-"";-,:?;-:~ . "" ,..'"

l
situ-

iH~g.

""-.;;

~ c..
<5

CQE-E-..<::

9a-

ameliorare. Pentru mine, aceasta este 0 situatie interesant. ~i iata, cunoscnd-o, privesc cmpul ei. (n plus ea a participat ieri Ja prelegerea atiei traumatizante mea.) Campul ej este bun. Receptarea este nalta.

~
depa~easca nu numai ura ~i supararea dar ~i depresia, ndoiala ~i frica. Nu va puteti noastre frica. imagina cum poate sa distruga sufletele

-,.....

Am rugat-o sa-mi spun numele copiilor ei. Ea mi le-a cnumerat ~i, deodat, totul mi s-a clarificat. Unul dintre copii avea n camp posibilitatea decesului. Acceptarea situatiei traumatizante s-a nchis. Nu poate Sa pstreze iubirea n cazul zdruncinarii nivelului senzorial. Autorul este marna care Illi a plltut pstra iubirea n situatii traumatizante. Fiecare situatie traurnatizanta care a trecut la baiat, n plan subtil a provocat 0 explozie de autodistrugere. La marn, acest program se transforma n tumora canceroasa. - Dumneavoastra, ati avut n tinerete accese de lipsa a dorintei de a trai, deprimare ~i nemuJtumire de sine, am spus eu. - n interior, ati nabu~it iubirea fata de sot prin care avea loc puriticarea. Trebuie sa Va rugati pentru fiu, s-l nvt:ati s pastreze iubirea ntotdeauna ~i n orice situatie.

Nu degeaba n Biblie se spune ca cel caruia i este frica nu este tentat de iubire. n subcon~tient, emotia fricii se ramitica n: renuntare, ura .}i programuJ de distrugere a ceea ce ne provoaca frica. Una dintre formele primordiale ale dependentei 0 constituie frica. La nceput Boi pierdem simtirea ~i viziunea divinului n aceasta Jume. .Vointa, dorintele noastre ncep sa umbreasca iubirea divin. Tocmai atunci apare frica. Mi-e fric sa pierd umanuJ de care am nceput sa depind. Dupa fric vine ndoiala n ceea ce prive~te viitorul tau 11i nencrederea n sine. Dupa aceasta urmeaza nemultumirea de sine, depresia. Apoi apare supararea, iar dupa ele apare ura. Cand ne este fric I1permanenta pentru viitorul nostru precum ~i de ceea ce a~teptam de la acesta, atunci deja suntem bolnavi. A~teptarea nseamn3 vampirism - consumare ~i dependent. Voi repeta pe scurt: nvd(a(i-vdfiu/ sd-$i pm'treze iuhirea.

- Dar cum sa ma mg pentru tiul meu? - ma ntreab femeia. - Pai nllmai despre asta am vorbit n lectia mea de ieri. - lertati-ma, dar e ceva ce nu nteleg. - Aduceti-va aminte de toate momentele cand v-ati dezis de iubire. Eu vad Ca ati /ucrat asupra dumneavoastr. Nu vad n sufletul dUl.nneavoastra ura ~i Suparare, dar exista n schimb 0 puternica dezicere de iubire manifestata prin deprimare ~i lipsa dorintei de a trai. Este necesar sa iertati nu numai pe altii ci ~i pe dumneavoastra, trebuie sa va acceptati soarta ca un dat de la Dumnezeu. nvatati~va tiul s-~i pastreze iubirea, ~i s
8

Rugati-va ca el sa alunge tot ceea ce poate mpiedica iubirea. Ajutnd sufletullui, yeti nsanato~i corpul dumneavoastra.

Vi se pare ca dezicerea de iubire are loc numai prin ura ~i SUparare? Nu demult am CUl10scutun barbat care suferea de 0 aritmie ce putea due pana la oprirea inimii. Cauza era n femeia iubit. Prima ntrebare pe care i-am pus-o ei a fost: "Va e frica 5a-l pierdeti?" - "Da, rni-e fric n permanent ca nu cumva sa

r
1 1

~ ~u

F'-::.._plece,sa ma paraseasca -

",,- ---c.::~ ~ ~ - !- =-iJJf-f-..<:: G

+::::::

.,

........

sa

p-

a raspuns ea". ~ Fiti atent, prin

aceasta il ucideti. ntelegeti c vointa dumneavoastra, n acest caz, nu nseamna nimic. Daca de sus va este dat sa va despartiti, nu yeti putea face nimic, iar frica este n zadar. Daca va este dat sa rmneti impreuna, nu se poate ascunde nicieri. Dar daca iubirea dumneavoastra se transforma n ajteptare ji dependen( ji najte frica ~i depresie, atunei credeti-ma , aceasta constituie cea mai rea variant de a retine ' omul iubit. Forme de a se dezice de iubire sunt multe.

LUCRUL

CU

SINE

LE

lubirea este ntotdeaunalegat de 0 boala purificatoare.

~i daca noi nu dorim sa acceptam 0 boala ~i ncercam sa fugim de fiinta iubita provocnd-o pe ea ~i pe sine la despartire, nesocotind ~i discreditnd sentimentul personal, neer. cnd sa-I dirijam, atunci, pentru salvarea sutletului, noi trebuie sa pierdef!1tot ceea ce ne-a tacut sa renuntiim la iubirea fata de Dumnezeu. A accepta voillta Divin3, a te supune iubirii, a pastra iubirea n momelltul pierderii a tot eeea ce este uman, a trai cu acest sentiment ~i a tinde n permanent spre el, iat principalele reguli ale sanatatii ~i ale supravietuirii.

Cum sli indeplirtlim plicatele din Irecut prin rugliciune ? Acum 0 lun3 ~ijumatate, la 0 audient , 0 femeie mi-a spus urmatoarele: "Eu am nteles, aeum plee sa ma rog pentru toate pacatele mele, iar dupa aceea voi ncepe sa ma rog pentru urma~i". Eu am dus-o n camera unde sttea ntreaga grupa care a venit n audienta ~i am spus: - Va rog pe toti sa retineti urmtoarele: Este doar un singur pacat: acesta este dezicerea de Oumnezeu, de iubirea fata de El. Este 0 singur probJem: sa parcurgem situatia traumatizanta prin pastrarea iubirii de Dumnezeu tara a avea pretentii de la Dumnezeu ~i lume. Exista un singur tel: sa nvat:msa vedem ~i sa simtim din ce n ce mai clar iubirea de Dumnezeu ~i vointa divina n propria persoana ~i n lumea nconjurtoare. Cu ct ntelegeti mai bine acest lucru, cu att mai u~orva fi

Il

.5""'1 QU

l
'''''''''''''' -~'''~.. , ,,'
..~

-t-:::::

~~~g.

<.-: a::IE-E-.c ~
(] H9LZ

~ '-==:-

II"

sa depa~iti tot ceea ce sta n calea iubirii. Ajungem la aceasta treptat. La nceput, noi depa~im dorinta blestema, de ajudeca ~i de a ur. Apoi depa~im supararile. Dupa aceasta urmeaza perioada de razbunare, de a

n momentul durerii, primul lucru pe care trebuie facem este aceJa de a ne ndrepta spre Dumnezeu.
AI doilea lucru, trebuie

sa-J
al

sa acceptam

orice

deznodamant

unei situatii, bizuindu-ne pe vointa Divina. AI trei/ea lucru, la nivelul exterior, sa urmam logica umana de sine ~i a n dezvoltand ~i ncercand sa ne facem placuti pentru omul iubit ~i sa ncercam sa restabilim relatiile.

nemultumirii

nemultumirii fata de propria soart. Apoi vom ncerca sa depa~im depresia, sine, ndoiala ~i frica fata de viitor.

nencrederea

~i cu cat evoluam mai mult n vederea depa~irii agresiuni, cu cat mai subtila ~i imperceptibila este forma agresunii, cu atat mai mare trebue sa fie concentrarea asupra iubirii. Cea mai mare fericire a omului vine din viitor. Ea este subtil ~i imperceptibil, la fel ca ~i temerile, ndoielile ~i depresiiIe, dar tocmai prin ele incepe dezicerea impercep.. tibiliifafii {le Divin. Cele mai naIte aspecte ale dorintelor con~tente se ascund n viitor.

Daca noi, adresandu-ne lui Dumnezeu,

logica umana, atunci ncercm s folosim scopurile ~i dorintele noastre.

pastrm Divinul

Ilumal pentru

Cand ne rugm la Dumnezeu, noi patrundem n planuri atat de subtile, unde printr-un efort obi~nuit al vointei nu reu~im sa
aJungem. ,.

Dar cand ne adresam lui Dumnezeu pentru a ne ndeplini

dorintele noastre umane, atunci, pur ~i simplu, ne ntrim dependenta de dorinte incomensurabil mai mari dect cele care le confera invidia ~i suprarea. Omul se roag n mod normal pentru snatatea copiilor lui,
pentru ca ace~tia persoana iubita,

Dependentade viitor conduee la distrugere n prezent ~i

trecut.

sa aiba

0 soart favorabila,

ca sa ntoarc la ei

De aceea cand este vorba despre viitor, nu uitati de vointa Divin. Va prezint un exemplu: iubitul 0 parase~te, fata se

tara sa llteJeaga ca prin

aceasta omul distruge

~i familia, ~i soarta, precum ~i sanatatea ~i sufletul, ~i nu numai pe ale sale, ci ~i pe ale celor apropiati. Dar dac atunci cand i se adreseaza lui Dumnezeu omul spune: "Doamne, eu doresc acest Jucru, dar fie voia ta, iar ceea ce vei hotaf tu eu voi primi cu smerenie ~i iubire", atunci 0 astfel de rugaciulle apar deja ntr-o mare msura de dependellta viitoare fata de fericirea umana. Pentru a vi se ndeplini dorintele nu este necesar sa va

adreseaza lui Dumnezeu ~i se roaga ca aceasta sa se ntoarca.

Dorintele, soarta~i viata ei sunt njosite. nsa ea, cu scopul de

a-I rec~tiga pe baiat se concentreaza nu asupra iubirii fata de Dumnezeu, ci asupra dorintei ei de a se uni cu acest flcau.

12 13

~
QU

l
:'..:.:.;.-~':-'-'

"~ ~ ::: "!3 .a:U-f-..c

~
ga

!!!!!!!!!!I!

.~...........

ruga~i lui Dumnezeu. Cu ct exista mai putina iubire n dorinteJe dumneavoastra, cu att mai pu~ine ~anse vor exista pentru mplinirea lor ~i dac se mplinesc, atunci atrag dupa sine nenorocirea. Dac dorintele se refera la placerea sexual, la nzuinta de a apra ~i de a mbuntti propria viat, cu cat va yeti concentra mai mult asupra umanului, cu att dorintele vor fi mai ncrcate de invidie, condamnare, gelozie ~i sup~ rare ~i cu cat va yeti ruga mai mult pentru ntaptuirea unor asemenea dorin~e, cu att mai triste vor fi urmrile acestora. Multi gndesc astfel: Dumnezeu e mai de~tept dect mine. El nsu~i hotr~te care dintre dorintele me le sa se ndepli~ neasc ~i care nu. N ici vorba. ncep sa se nfiiptuiasca toate dorintele. Ele se destrama nsa mpreuna cu autorullor, atunci cnd n plan subtil vor deveni periculoase pentru ]umea inconjurtoare. Cu ct dorintele noastre sunt orientate mai mult inspre Divin, cu att exista n noi 0 puternica nazuint interioar spre iubire, ~i, cu att orice dorint a noastra se ntaptuie~te tara
nici 0 rugciune. Cu cat dep~im n permaDenta D Doi ata~amentul fata de uman ~i ne Dfrnam periodic, ocolind con~tiinta ,i dorintele, umanului, nazuind spre Divin n momentul distrugerii n aceea~i masura tot ceea ce dorim ni se va da.
~

Trebuie sa ntelegem ca n fiecare moment noi facem 0 alegere - fie renuntnd la iubire fie acceptnd-o. Rezultatele depind numai de taria nzuintelor noastre ~i de luerul permanent asupra propriei persoane.

1
14
.~

leri am discutat cu fiul meu. - Tie nu ~i-a trecut supararea profund pe femei - i-am explicat eu Jui. Eu vd ca simpla cerint de a se ruga i de a elimina supararea nu este eficienta. ncep sa explic mai simplu. Acele sentimente ~i dorinte pe care le are omul determina posibilittile acestuia precum ~i calitatea fericirii pe care 0 obtine. lata, n ceea ce prive~te broasca, sa spunem c are 0 scara limitata de senti mente ~i dorinte ~i aceasta nu depae~te granita micii sale lumi. Inseamn c avem posibilitatea sa obfinem 0 fericire cu att mai mare cu ct este mai dezvoltat sentimentul nostru. Dar sentimentul se na~te din iubire ~i tara aceasta moare. Deci cu ct sunt mai mari dorintele, cu att trebuie sa nzuim mai mult spre Dumnezeu ~i spre iubire. Aceasta nu constituie pur ~i simplu doar indemnurile mele; concluziile mele le-am verificat ani de-a rndul n situatii reale legate de sntate. far vederea planurilor subtile a accelerat procesul trecerii teoriei n practica de 0 mie de ori. fn plan subti l, eu vd n acela~i timp caracterul tau, sanatatea ta, soarta ta ~i crede-m, acolo totul este unitar. Ceea ce simti tu acum, mai trziu va fi soarta ta. Daca vei pstra n suf1et iubirea, - soarta ta va frai ~i se va dezvolta. Daca n sufletul tau vei tine supararea, condamnarea ~i depresia, soarta ta se va mbolnavi ~i se va destrama. Fara boala ~i pierdere nu dobndim nimic. Cu ct este mai mare iubirea in suf1et, cu att putem suporta 0 durere mai mare. Cele mai mari dureri vin de la omul iubit. Aceasta nseamna ca, cu ct Yom fi mai sinceri, mai marinimo~i ~i Yom avea 0 atitudine

,.

15

---~~

<Su
1
1 F;:,;;;~:~'"

~ ;.; o::If-f-.E

"t".::::,

~ i:i:
(

--=-

9LZ
depresiei, supararii ~i condamnarii sa-ti afecteze iubirea. Convinge-ti mai des sufletul ca iubirea de Dumnezeu este mai presus de fericire ~i destatare. Aceasta va vindeea nu numai sufletul tau, ci ~i corpul ~i soarta ta.

tara pretentii fata de omul iubit, orict de dureros ne-ar fi

uneori, cu atM mai mult noi Yom avea dreptul de a fi bogafi, sanato~i ~i fericiti. Apropo, eu am examinat problema bogatiei. Posedarea iahturilor, caselor de odihna, a apartamenteIor, ma~inilor constituie emotia care cuprinde ca dimensiune aproximativ trei vieti. Jar dragostea adevaratii cuprinde 10-15 vieli. Adica, n exterior, noi ne putem cOllvinge pe noi n~ine de orice, dar n subcon~tientul nostru exista un mod real de apreciere a situatiei. Astfel, nici 0 fericire materiala nu se compara nici pe departe cu dragostea obj~nuita. Ct primim n viat, att trebuie sa pierdem. $i cata fericire obtinem prin dragoste uman, atta durere trebuic sa primim n mod corespullztor. A rezista Ja pierderea dragostei umane se poate numai cu a singura conditie: atunci cnd iubirea fatA de Dumnezeu este mai important. Jar atunci prin nzuinta spre Dumnezeu omul prime~te mai multa fericire dect de la dragostea umana. Aceasta se obtine de-a lungul aniIor ~i a zecJor de ani. Potentialul de nedistrus al marinimiei exista de obicei atunc cnd n cadrul neamului au existat generatii de credincio~i. Dar acest lucru se poate obtine ~i prin autoeducatie. Nu' deodat, binenteles, dar se poate. AstfeJ, dae n momentul ndrgostirii simtim durere dar astrm cu oriee P ret., iubirea atunci sentimentul fericirii ' de dimensiunea a zecePvieti nu se destrama, deci poti avea ~i casa de odihna, iahturi ~i ma~ni, poti sa devii capabil, talentat ~i faimos. Toate acestea nu dauneaz nsa sufletului ~i eorpului. Vrei sa fii fcricit? Nu permite fricii, nencrederii n sine,
Jo

- n cartile

dumneavoastra

anterioare ati SpllS ca nu

e voie sa te rogi pentru copii, acum se poate face?

Eu am explicat ca pentru a ne putea ruga pentru urma~i este necesar sa nvtm noi n~ine sa trecem prin situatii traumatizante. nfrnati reflexele pastrarii iubirii. Demonstrati cteva situa1ii. Atunci rugaciunea pentru urma~i va fi eficient. Altfel, CUIll vor putea nvta ceva copiii dumneavoastr dac dUlllneavoastr Il~iva IlU sunteti n stare s-o faceti? Dac nu reu~iti adresati-va lui Dumnezeu ~i cereti ajutor pentru pstrarea iubirii. concentrati-va asupra acestui lucru :;;i triti prin aceasta. Mai devreme sau mai tarziu yeti reu~i. Mentionez nca un moment. ntruct copiii reprezinta viitorul nostru, IlU Yom putea sa-i ajutam dac simtim agresivitate fata de viitor. Fricile, regretele. gndurile ntunecate despre viitor, nesiguranta ;;i depresia. toate acestea cOllstituie agresiunea fata de viitor ~i depcndenta fata de aeesta. Atta timp cat noi depindem urma;;1. de viitor ne este greu ca n mod real sa-i ajutm pe autoaprrii. n practic Formati reflexele trecnd real prin

a observatie curioas: eu am scris des pre faptul ca trecutul ~i viitorul su nt legate ntre ele. dar nu mi-am nchipuit c aceast legtur este a~a de evidenta. Un timp ndelungat am

]7

7-6

:;9[jJ-

.~ Qu

13~~
P:If-!..<::

t: Co.

15
L~9a

---=

,
i

".... ;;~~,;.~" "

i~~ercat s eJimin depresia adic in sine ~i in viltor, d~r il-am putut sa fac nimic inneincrederea aceasta. Dup legtur cu aceea ml-am adus aminte de concluziile mele. Agresiunea fat d~ treeut reprezint in acela~j timp ~i agresiunea fat de viitor. Sa presupunem ca neacceptarea trecutului ma face plngaref ~i panlcard. Am revizuit totul, am acceptat ~i am nceput sa ma ro~ pentru inlturarea neplaceriJor trecutuJui ~i am constatat cu mlrar~ ca a nceput sa se schimbe atitudinea mea fat de viitor. ~xlsta ~n fapt interesant, pe care pana n prezent nu pot sa-J expl.c: un" oameni se raaga un timp indeJungat pentru copii, ceea ce duce la 0 mbuntatire evidenta Sau Propriilor persoane. Efectul asupra copiilor este invers.asupraapare feno-

-<-~

. poate ca ~c.e~sta ~a depinda

me~~l ~pus: omul nu se poate aduce n regul pe sine, dar la COpll, dm oarecare motive, se simte 0 ameliorare brusca. Se
de orientarea

interioar a urma~ilor asupra DlvllllttiJ. Daca energia iubirii este mare, atunci printii chiar cu 0 neinsemn~.ta strdanie, pot ajuta la schimbari de proportii in cazul copllior lor. ~tiu cu certitudine c unul dintre cele. . mal per~cuJ~ase programe care ii love~te pe copii, il constituie lipsa donntel de a trai sau ncercarea de sinucidere, ceea ce se ntmpla ndeosebi la femei.

totul altfeJ. Acestea erau lacrimi de purificare. Dupa aceea a pomit rugciunea. S va spun un lucru. Dac omul ~tie c svr~e~te 0 crim impatriva iubirii ~i cu toate acestea a comite, cinta nu mai are nici a important. n situatii de acest gen, "pacatuiesc ~i apai m ciesc" nu exista. Cinta presupune schimbarea care nu permite repetarea unar mari crime impotriva iubirii. Cu ct mai mult ne orientam in gndurile, cuvintele ~i actiunile noastre asupra dorintelor, can~tiintei noastre ~i cu ct mai putin ne orientm asupra iubirii, cu att mai mult ne apropiem de boal, ur ~i decdere. Cnd omul spune: "Doamne, miluie~te-m pe mine. pctosul!" - aceasta nseamna: Doamne fie-ti mil de mine, acord-mi iubire, ntruct eu sunt pctos adic din cauza lipsei de iubire cad in dependent de uman, dnd na~tere la invidie, gelazie suprare ~i ura. ~i cnd asemenea senti mente dirijeaz comportamentul omului, el va fi ntatdeauna pctos.

~up~rarea pe printi poate sa duc in generaI la Jipsa de efic./ellta a rugciunii. Imi aduc .aminte c la una dintre audJentele mele, 0 femeie a . .. P lans n hohot e . M le nU-mI lese nimic, - a spus suspinand ." - . n mintea mea se creeaz un vid ceva ma mpiedic in stradania de a ma ruga". ~i numai atunc; ~and, dupa cteva ore, am observat ca ea poart 0 suparare Ilnens fata de tata, ea a nceput sa plang n hohote, dar cu
/8

Fiul meu sulera de angina incurabilli, de adenoizi ~i de biilbiiiala. Cine e autorul? Lucrez mult asupra mea, cunosc aproape pe de rost continutul clirtilor dumneavoastra. Va rog sa-mi spuneti in ce consta piedica, de ce nu pot sa-mi ajut baiatul?
Capacitatea de a traversa 0 situatie traumatizanta, dupa scrisul dumneavoastra, pna n prezent este judecnd la nivelul

minim. Ati depa~it ura, gelozia ~i suprarea. Dar nu yeti dori s triti dac yeti fi umilit ca femeie. Dac la femeie apare 0 scnteie de lipsa a dorintei de viat, ca 0 neplcere ngrozitaare ~i situatie traumatizant, atunci in cteva zile poate

19

-~._-~

6u

j::..:.:ii.
IXIE-E-..o:::

3..:::

1a::
u
...:

l
"-.
-.-

~
UlIll

, ~,"" '

...'-

ad resam. luiDumnezeu erem sa se elimine din sufletul ,1. C . -' nostru agreslUnea fata. de iubire prin lipsa dorintel de a tral. lata nca un lucru Important. Atunci cnd amui nu fr sin uratate, se deconec teaza de probleme, mnanca, se a a 111. g. . -. lar sc himbrile ptrund mal. rugaclUnea es t e. mal eficlenta, . adnc n subcon~tlent. Dar exist un mecanism mai putermc de . ~ patrundere n su b COIl~ lell,. la once a d an C 1lne . Acest mecanislll f t ' . dra se nume~te lUb'Ire. Cnd 1101ne 111 gostilll , atunci subcon~ti.. profunzlme, lar co m p ortamentul nostru entul se desc h'd el."'11 1 .. coreet poate sa ne p.urifice nu numal pe noi , dar ~i pe urllla~11 . - 1 7 10 .. I;;:i
~ ~

,
1 1 1

aduce prejudicii serioase nu numai copiilor, dar ~i nepotilor ~i

stranepotilor. La copilul dumneavoastra, n oriee situatie de boaI, se cupleau n mod automat renuntarea nseamn c frica, nencrederea n sine, lipsa dorintei de a trai.la iubire prin la ei trebuie nfrnte att con!iitiinfacat ~i dorinta. fnfrnarea con~tiintei se face prin blbial. Dorinfa se nfrneaz prin deformarea fuoctiei inimii ~i a plmanilor. constituie 0 marturie a strilor de suprare. Repetatele anghine Alegeti oriee situatie cu care v veti confrunta n curnd. Daca n momentuI neplacerii apare frica, condamnarea sau depresia, rugciunile dumneavoastra pentru copil nu I vor ajuta. Atta timp cat exista agresiunea fata de copii, adiea fata de viitor, nu veti putea sa-i ajutati. Asta n primuI rand. n al doi/ea rand: n ultimii ani, eu ma ntJnesc din ce n ce mai des cu parinti care au citit cartiJe mele ~i lucrnd cu ei n~i~i s-au pus n ordine. Ei au un camp minunat ~i clar. fn acela~i timp ns nu-i pot armoniza pe copii lor. Problema este urmatoarea: pentru a puritica sufletuJ copiilor trebuie s ne purificm la un nive! mult mai subtil. lar pentru ca armonia 110astras patrunda n ace!e straturi, ulleori sunt necesari zec de alli. Eu am nceput sa caut posibilitafi pentru accelerarea acestui proccs. S-a adeverit c doua 'uni pe an - n martie ~i aprilie
~

,1 1 1 Il

t 15 genera.lI. ~ invers, desigur. De aceea na~tn pana a , . " .. principale 1e momel 1te dll1 vlata d umn ea voastra Pe care trebUle , sa le rememorati sunt acelea care sun t legate de momentul ndragostirii.

l' l,
1 ,1

'i

viitorul depinde de noi ~i activitatea

1 1

noastra serioas n aceast perioad poate aduce mu!te made. Am mai observat ca programul. de autodistrugere, !ipsa dorintei de a trai, se desface pe neobservate ~i n consecinf, duce la invidie ~i lira Illult mai puternice dect supararea, Aceasta mai ales femei. lata de ce subliniez eu ca llaintea rugaciunii trebuielasa aib lac, de mai multe ori, mecanismuJ de cint atunei cnd noi ne

20

~ ~u 1
..

~ ;;: -t O::U-!--.c: U

~~;;g.

~
H9ll

'

""";::...~....--. " .'. '

,
'1 1 1
1

l'

PARTIC U LARIT ATI LE LUC RU LUI ASUPRA PRO PRIEL PERSOANE

'"
1

'1

Il, '1

sa facem tn cazul ln care recunoatem ca treb. ... . :e .. . Ulesa terlam omul pen 1ru }lgntre, iertam in contiinta iar .. su b contienl supararea nu trece. Cum sa sca m ' p am d e accasla?

1 1 l, 1 l,

La nceput trebuie sa nteJegem ca supararea

lin leac ,pentru. saJvarea noastra ~i a copiiJor IlO$tri,

. cons!"tUJe 1

Apol trebUie sa ntelegem ca n fa+<> D lui

pstrarea iubirii n suflet, cu att mai repede ncepe sa se schjmbe subcon~tientul IlOstru. Noi Yom putea ntelege mai rapid ca omul care n.e-a suparat n-are nici 0 vina daca ni-I inchipuim ca fiind un copi!. Ura, enervarea ~i supararea fat de un copil nu are sens. A educa prin frica, umilint ~i invidie este ucigator pentru copil ~i sinuciga~ pentru parinti. Daca noua nu ne place ceva n comportamentul copilului, trebuie sa ne schimbam nei ~i sa-I ajutam sa se schimbe ~i el. Copilul poate fi pedepsit, dar ntotdeauna trebuie iertat ~i iubit. Deseori ni se pun ntrebari de felul acesta: sa presupunem ca cineva din cuno~tintele dumneavoastra v-a n~elat, v-a umilit, v-a furat. Acesta trebuie iertat. nseamna oare ca relatiile trebuie sa fie la fel ca nainte? Deci, iata, ca daca copilul devine huligan, trebuie sa-I iubim ~i s-l iertam. Dar, n acela~i timp, trebuie sa-I ngradim sau sa-I pedepsim cu scopul de a-i fi mai u~or sa se ndrepte. Noi suntem Divini n sufIetul nostru dar avem un nveli~ Liman. De aceea noi traim n spiritul unei logici duble - Divina ~i umana.
lata de ce doresc sa subliniez din nou c cea mai buna metoda de educare a oamenilor care ne nconjoara 0 eonstituie autoeducarea noastra, Mai demult am considerat ca schimbarile noastre profunde au 0 influenta reala Ilumai asupra copiilor. Dupa aceea, spre mirarea mea, am nceput sa observ ca schimbarile bellefiee petrecute n sufletul omului ce se afla n audient la mine, nu numai ca I ajutau, dar deseori sai vau viata rudelor, a prieteniJor i ehiar a cuno~tintelor ndepartate care aveau legatura cu acesta.

\-U UlTInezeu nu eXIsta ce. . . '. c:re au dreptate ~I vmovati, nu exista om care ne-a su arat EXIsta. Dlimneze~ care ne vindeca i ne con duce spre . eVO'~t' Alerta Pe cmeva IIlseamna sa accepti pierdere t'e. a ~ . . .. umane. 'lenClru
~

r
1

. ~i da.c~ n aeest moment noi retinem mcar 0 picatura d lublre D,vllla Jn/auntruJ Ilostru - pierzand-o c pe - ~ ea umana, nOI acumuJam iubire Divn.

1
1

Cu et dezvoltam mai mul

adc 22

t In nOI capacitatea de a ierta de a acce pta . Pen tru s"lle vomta D ivina, odata c~
~

'

23
1

~
~U

CI E.. 't'':::: Q.
~:> lU ~ ~E-!-1::

~ ;;: =-<t !!!!!!!!!!!I!!! Li

=
9Ll

,",''''.

;.~~~~

-.

IIu.

-~

r---

Apo~ am
1 l,
1

I~feJesc ceea ce numim noi emofie constituie 0

;'1 l,
1,1

Cu .ca sunt. mal. adanci i mai pozitive ~t ~ \4 d e mme. schimbrile. cu atat mai m3le este clrcUlnferinta influentei aSllpra lumii Astfel se poate nconjurtoare schimba soarta .. .i caracterul acelora care m~ Il1conJoar. Deseori sunt lntrebat:

struc~ura de camp. Cand ncep sa ma schimb, atunc; n jurul n~eu IIlcep S.se ~chimbe structura spatiului i a timpu/ui. Cu cat SUnt mal man schimbriJe personale , cu ata t m . sc ,. b. tab/oul JUl11ii Hm a a 1 rea 1 se . l1conjurtoare Se ScJ . .. . 11mba desenu 1eVenlmentelor, emotllle oamenlor i atitudinea lor [a1-;; .
~

IERTAREA

1,,1 l,

-~ Cum s-mi ajut ruda?. Cum s m~ a mg pentru ea pentru ca sa-I. fie mai bine?
Doriti s-i ajutati pc aJfii? Atunci ajutati-v voastr niv. Pe d umneaInainte. eu nu am n/eles sensul acestei fraze, acum n/ele .. ca cel ma, greu este sa te nvingi pe tine. Totul parea foart: sllnplu. Tocma, pnn noi n.ine, prin pnn emotl/le noastre foarte adn i '. subcon.t;en!ul , nOS!ru
c , no! aJungem la relatii rcale
' cu de Jumea nconjurtoare.

Il Il l"

lar eu rspund

astfe/:

. . J Il1terdependent

Schimbndu-/le

pe /loi schimbm l umea d I/1Juru 1nostru. '

',

Eu am doi copii mici (de 3 luni i de 5 an;). Nu demuIt am aflat ca sotul meu ma .neala, duce 0 viata dubla. Pentrn mine acest lucru a fost 0 mare zdrnncinare. El s-a cait i m~a rugat fn genunchi sa-l iert, a spus ca aa ceva nu se va mai repeta, ca a Jacut alegerea. Eu fnsa nu pot sa-i iert acest lucru. fitiu ca am trait tot timpul cu el iar el m-a mintit, a insistat sa avem al doilea copil fn timp ce avea relatii amoroase cu aItcineva. Nu pot sa divortez de el deoarece copiii fi iubesc foarte mult iar printre aItele, sunt complet singura fn aeest ora, avand muIte probleme financiare. Pe de aIta parte i eu fi iubesc Joarte 1nuIt, dei nu pot sa iert minciuna. Starea sanatiitii mele s-a fnrautatit bruse, am devenit isterica, Dm cu un psihic labil. n plus am copiii pe care trebuie sa-i cresc i care au nevoie de 0 mama sanatoasa i descllrcareata. Va rog, ajutati-ma. Am mers i la biserica, dar nu ma ajuta nimic, sunteti uItima mea sperallta.

25

.~ Cd ~u

~ii if
QQE-E-..o:::::

.
.-,:

~
U9ll

F::",~-~,'

l' 1 d,

- ncepefi cu ntelegerea faptului ca lipsa iertrii va omoara nu numai pe dumneavoastra, ci ~i pe copii. n cel mai bun caz, dumneavoastr va distrugeti fizic, iar copiilor le distrugeti sanatatea ~i soarta. Daca va pun un diagnostic, 0 sa sllne n felul urmator: triumful suta la suta al logicii umane. Cu 0 asemenea atitudine fata de lume, chiar dac sotul va sta n genunchi n fata dumneavoastr 0 viafa ntreaga, tot nu va avea nici un rezultat.
Zdruncinarea materiala pentru dumneavoastra, judecnd dupa toate, constituie un eveniment nesemnificativ. lar zdruncinarea con~tiintei ~i a fericirii sentimentale este un fenomen imposibil. Corpul nostru adevarat este iubirea, care este ve~nica. Jar restul, adica viata, dorintele, con~tiinfa trebuie sa se schimbe periodic. "Lenjeria dumneavoastra intima" s-a lipit de corp pana la coaste, ceea ce nu este admisibil. ~i credeti-ma, se rupe, ~i aceast situatie nseamn doar nceputul. Chiar daca nu va supuneti, nu acceptati, se va rupe mpreuna cu sanatatea $i viata. Ati pierdut nOfiunea de iubire. Iubirea a devenit pentru dumneavoastra viata, familia ~i relatiile stabile. Cu ct yeti rmne mai mult n aceasta stare, cu att mai dureroasa va fi trecerea la purificare. Am avut paciente cu probJeme similare. Le-am explicat: nchipuiti-va ca trebuie sa moara unul dintre copiii dumneavoastra. Acesta nu are viitor, el a fost ~ters. Nici un cititor n ste le, astrolog sau vrajitor nu va putea sa-I salveze ~i nici un descantec nu~1va saiVa. ntl1lct energia viitorului trece prin iubire, iar iubirea pentru copil poate s-o dea numai marna. Dar
26

l"

'" I,
1 1

"

l,

1 "
1,.

"

/'I

pentru aceasta ea trebuie sa se debaras:ze nu numa~ d~ material, ci ~i de spiritual $i de nivelul sentimental. Trebule sa treceti prin zdruncinarea ~i dezastrul con$tiintei $i dorintei. Daca n acest moment mecanismul de pastrare $i de salvare a iubirii functioneaza, copilul va fi salvat. Comportamentu/ tatli/ui este indreptat in mod intuitiv spre sa/varea sujlete/or # vie(ii copU/or. De ce trebuie sa se caiasca sotul dumneavoastr din moment ce dumneavoastr nu ati reu$it s asigurati iubirea $i energia propriilor copii? Pentru faptul -ca el a salvat n mod subcon~tient viata copiilor dumneavoastra comuni? Cu ct pretindeti mai multa cint $i autoblamare de la el, cu att mai putine $anse lsati copiilor dumneavoastra privind sanatatea $i supravietuirea. Con~tiinta $i sentimentele noastre se dezvolt continuu ~i noi devenim mai ntelepti ~i de fiecare data dam 0 noua apreciere celor ntmplate. De aceea concluziile categorce ~i unitare precum $i aprecierea pot fi cOllsiderate boal. Aceasta nseamn refuzul dezvoltrii, oprirea acesteia. Va repet pentru a mia oara: ceea ce se petrece cu -dumneavoastrli este (leterminat de stareadumneavoastrii interioarli precum # de starea copU/or dumneavoastrli. Dac nu vedeti
aceste legaturi, asta nu nseamna ca ele nu exista.

De ce cea mai grava boaIa apare din cauza c nu putem trece peste pierderea fericirii sentimentale? Tocmai pentru

faptul ca

aceasta este baza umallului.

ntregul

univers este 0

creatie sentimental.

Timpul este sentiment.

Spatiul este sentiment. Suhstan(a este sentiment.

27

.=

c>u

'.
f"";;Cc';;;:::. .

'ii IJ:::q-E-,.o::

g.

~ u
Ll9ll

-~_.

i"
1

luhirea este sentiment. Dumnezeu este lubire. lubirea a tlat ntqtere universulu;. Cu cat evoJuam mai mult, cu atat mai naJta este senzuaJitatea noastra, cu atat mai amp/a paleta de dorinte, cu atat mai mare este posibilitatea de a iubi. Dar orice naltimi am atinge n dezvoltarea care de fapt este ~i esenta senzualitatii, dezvoltarii omului, iubirea pentru Dumnezeu va fi mereu mai ampJa. Deoarece din acest sentiment consta ntreguJ Univers. -5i iata paradoxuJ. ImplllsllJ ctre evolutia con~tiintei ~i dorinteJor 1 constituie senzualitatea, ceea ce noi numim tare. -5i III aceJa~i timp aceasta este evoJutie, mare pericol, daca cel mai desftare, dezvolea devine 0 va/oare absolut. Atunci excludem destabilizarea ,i pierderea

trebuie sa distrugem acel ceva de care ne ata~am acul11. Voi v-ati creat un perete de fier-beton din idealuri, morala,
stabiJitate familiala. Acel ceva pe care I-ati considerat a fi fericire a fost de fapt un refuz de a evolua. Dac noi nu nazuim de bunavoie ctre iubire .<lictre Dumnezeu, se conecteaz mecanismuJ de constrngere. Mise pu ne deseori ntrebarea dac eu cred n semne. Orice eveniment care vi se ntmpla este deja un semn. n fiecare situatie n care sllnteti pu~i exista germcnul viitorului. Caci orice eveniment este ca formarea unor cercuri n apa - ~i pu ne amprenta ~i pe viitor ~i pe trecllt. Situatia cu sotul durnneavoastra este Uil "clopotel" care v avertizeaza despre 0 situatie neprielnica serioasa la copii ~i la dumncavoastra n~iva. Puteti schimba situatia numai daca va schimbati dUl11neavoastra ~i pentru a v schimba, trebuie sa v schimbati modul de a judeca evenimentele. -5i tocmai acest lucru refuzati sa-I faceti. Nu doriti sa va schirnbati de bunvoie. $i des pre CUm se schimba oal11enii n mod fortat yeti ntelege poate citind crtile mele. Vreau sa subliniez llca 0 data ca iertarea este un proces chinuitor care este imposibiJ tara a va schimba pe dumneavoastra.

, ,"
",'.',.
l

, ,',',
'.'"
i

,l,' "

"" , "

"

''', ," "r

"'

,,, , .',1 " l'

,',' /,1
,

;f'

1\'

(, l",

r, l'

.ei. nehipuiti-va ca un am urca pe 0 scara ,i dmtr-o data IIltra n paniea ,i i este frica de faptul ca mai departe nu var mai fi trepte, - este ntuneric ,i treptele nu se vad. $i cu cat teama ii va fi mai mare, cu atat mai putine ,anse va aVea sa ajunga la capatuJ scarii. Noi aVem un nveli~ uman, dar n esent noi suntem Divini.
" ln planul subtil noi suntem deja Acolo

sus, noi deja am

obtinut ,i aVem totu/. n plan exterior noi urcam scara masurand fiecare treapta. $i pentru a sim!i mai bine ,ederea p~ odlhna scarii, /loi trebuie sa ne mpiedicm de trepte. vrem sa llnoptam pe 0 treapt, -5idac considernd pe ferieirea Suprema, atunei vom fi tra,i de urechi ca aceasta este ca sa nu uitm de predestinarea urmtoarea, noastra. Stabilitatea fericirii umalle este 0 treapt comoda pe care dore.<ltisa lllloptezi. Acesta este refuzul de a te urca mai departe, dorinta de a te ntoarce. -5i pentru a pa.<linainte
2X

M-am gndit n felul urmator: dar ce nseamna iertarea? $i pentru mine am stabilit cteva definitii:

. .

recunoa~tereavointei Divine n ceea ce s-a ntmplat; pastrarea iubirii fata de persoana care ne-a suprat;

adica lira, supararile, pretentiile devin lipsite de sens; adica fricHe, depresia, ndoielile sunt de asemenea tar sens; . aceasta este disponibilitatea de a-ti ajuta aproapele sa se schimbe. 29

1
1

~
~u

-,
F";;:._,-'
,..
~;:.~

:2~'iig: Q:lE-f-.c

f2i: 0
H9l2"

'"r
Il
i'I'11

Ii Ii

'," l' ') '1 1'1 ,~ 1 '1 ill ',II, l,l,

l' (

Am observat ca daca omul se leaga de nimicuri ~i nu este oprt la timp, el va face acest lucru din ce n ce mai mult, deci eu trebuie sa iert omul, dar trebuie s-l ajut ca pe un copil care face gre~eli din ce n ce mai seroase. Adic iubirea pentru un copil nu exclude limitri ~i mas uri drastice atunci cnd pentru el dorintele acopera iubirea. $i astfel eu am extras aceste trei principi. Apoi am avut 0 discutie interesant cu un pacient caruia i-am expLisaceste lucruri. $titi, nu sunt de acord cu punctul trei, - a SpLiSel. Orict m-am chinuit eu sa- educ pe oameni care mi-au mcut rau ~i m-au trdat, IlUa ie~it nimic, a fost chiar mai rau. Dar daca mi-am spus ca acest Jucru e de la Dumnezeu, ei au nceput sa se schimbe. ~i nu numai fata de mine, ci ~i fata de altii. Eu rn-am gandit, apoi am fost de acord cu el: -

tatea de a evita bolile ~i moartea n viitor. 0 cuno~tint: mi povestea odat:

III, l' 1,.1 Ii" I'i'

l"
:,1:1

- lertarea nseamn acceptarea vointei lui Dumnezeu, pastrarea iubirii fata de cel care m-a suparat ~i capacitatea de a ma schimba pe mine, fapt care constituie cel mai bun mijloc de a-i educa pe ceilalti. Apoi am meditat l1delung asupra acestei probleme. Daca omul, de dragul dorintelor sale, se dezice de iubire atunC vindecarea Jui se va face prin njosirea dorintelor adica prin moarte, distrugerea destil1ului, boli. n societatea umana, atunci cand un infractor ajunge la nchisoare, aceasta reprezintii Ull proces de accelerare a vointei Divine. Adica ni~te masuri drastice fata de omu! la care ambitiile ~i dorintele llcep sa umbreasc ilibirea ~i care i permit sa ocoleasca pe viitor bolile ~i rnoartea. Astfel, 0 educatie corecta n copilarie nseamna posibiJi30

- Eu am avut multi prieteni - banditi. Trei sferturi din ei sunt deja n pmnt. Interesant, de ce oare? Doar nu fiecare dintre ei a ucis. Riispunsul e simplu, Disponibilitatea de a ucide, de a jefui ~i njosi pe altii de dragul propriilor dorinte nseamn n fiecare fractiune de secund 0 uria~ cOl1centrareasupra dorintelor ~i a vietii care spal iubirea din sutlet. 0 astfel de COI1centrare spre lume omoara nu IlLimaiun bandit, ci ~i copiii ~i nepotii sai. Noi, comunicnd unul cu celalalt, vrem sau nu, ne educam unul pe altul. lar educatia presupune iubire, ajutor n ev.olutie ~i limitri rezonabile.
Am 35 de ani. Am crescut intr-o familie de intelectuali cu 0 situatie financiara buna, Am facut 0 facu/tate, Nu m-am preocupat de cariera i am vrut sa ma marit din dragoste. Dar acest lueru nu mi-a reuit. Din diverse motive m-am despartit de barbati netinand cont ca ei ma iubeau (conform spuselor lor), Cu doi ani in urma am facut 0 operatie de marire a sanilor. Dupa aceasta viata mea s-a distrus definitiv. Mi-am pierdut serviciuI, am ramas cu 0 gramadii de datorii i m-am despiirtit de biirbatul cu care triiiam. n a/ara de aceasta, operatia a fost facuta greit i a trebuit sa 0 iau de la capat in ianuarie 2002. n uttima vreme am 0 depresie continua, plang des. Starea mea moralli i psihica se inriiutiitete mereu, am zacut bolnava mult timp iarna. Nu mii parii-

]1

.= ~ ~U

2~g.
O:H-!

"".::::,

c:

-t U
USll

j:'; ;;:

--

F
1 Il

'.

~..'~.

IIi..

1
,

l,
I~I' ,(, l, 1

'

se~te sentimentu/ de disperare, pur ~i simp/u parc a ma invart in cere ~i nu giisese nid 0 ie~ire. Evenimentele se repeta cu diverse persoane ~i in perioade diferite ~i nu pot inte/ege Clim sa rup acest /ant? Ce gre~esc? Ajuta-

i,1;1 " l '\'1' ,;',,", '\' l,

ti-ma sa inte/eg cauze/e crizei ~i cum sa ma ajut singura?

- Atullci cnd un barbat se ndragoste~te de 0 femeie se subnteJege aparitia pe lume a unor copii. Ce nseamna asta!?! - Cu ct cre~te mai mult n suf1etul femeii concentrarea asupra iubirii ~i mai putin asupra dorillteJor, cu att e mai mare ~ansa de a aparea pe lume copii fericiti ~i acest iucru atrage barbatul. Cnd sellzuaJitatea cre~te iar dorintele se ampJifica ~i umbresc iubirea, atunci are ioc 0 cre~tere a agresivittii ~i acest Iucru spere barbatii. Cre~terea sexuaJitatii este foarte periculoasa n acest caz. Predilectia femeii catre sex 0 face agresiva ~i pe copiii ei - bo/navi. Una dintre cauzeJe mboJnavirilor serioase la copii este urmatoarea. S ne imaginal11ca n subcon~tientul femeii este formata 0 puternic dependellta de dorinte - care putea ven din ni~te vieti treclIte, putea fi transmisa de printi sali de sotul care pana la cstorie a fost foarte activ sexua/ atent ~i tandru naintc de concepere, iar n timpul sarcinii: brusc, s-a comportat cu tolul diferit! La situatia nepJcut eare de fapt este 0 purificare ~i sa/vare a copi/lilui, femeia reactio~ neaz suprndu-se, condamnnd ~i invidiind. n sufletul c~pilului se strecoara 0 bomba cu efect lltrziat ~i trec ctiva ani dupa na~terea copiJului. Femeia observa ca sotu! ei s~a n'icit pllternic fata de ea n plan sexual. Ea nu nteJege ca puternica scdere a sexualittii sotuJui lucreaz n sensul salvrii copi11I1ui,scznd dependenta sa de dorinte ~i viat. Femeia intra

,"

ntr-o stare de depresie, suparare ~i parere de rau. Situatia continua sa se nrautateasc. Femeia ~i gase~te un amant ~i dac comportamentul sotului este ndreptat intuitiv Inspre saJvarea copilului, atunci amantul va avea un singur scop - de a obtine 0 satisfacere maxima. Femeia capta 0 destatare sexuala imensa ~i gnde~te: n sfir~it, Dumnezeu mi-a ascultat rugciunile ~i mi-a dat fericire. lar dupa un anumit

,,

'1'
Il, l,l' , l, Il'

'I 1,,',1 ,
Il

Il'

", 1"1 "1 1

1 1

;' 1

,1 1

'

S ne ntoarcem la subieet. Aveti 0 sexualitate crescuta ~i dependent de dorinta. Eu va pun un diagnostic dupa scrisuJ dumneavoastr. n mod corespullzator, aveti 0 agresiune crescuta fata de barbati ~i nseamlla c ~i fata de copii. Dumneavoastra faceti cuno~tinta cu un barbat ~i la nceput sentimentuJ iubirii ntuneca dorinta iar apoi se desta~oar treptat "volantul" senzualitatii. ~i de ndat ce dorinta ~i agresivitatea ating lm nivel periculos, barbatul va prse~te, njosind involuntar dorinteJe dumneavoastra, Prin comportamentul lor brbatii au lucrat la purificarea ~i salvarea copiilor dumlleavoastra. Atunci cnd ati rncllt operatia, concelltrarea dumnea~ voastra asupra senzualitti i ~i dorintelor a crescut de cteva ori. Starea viitoriIor copii s-a nrautatit brusc. nseamna ca ~i amploarea purificarii trebuia sa creasc de cteva ori. Ce trebuie sa faceti Il aceasta situatie? n primul rnd sa pastrati iubirea, adica sa nu v fie frica, sa nu va deprimati, sa nu va para rau, sa nu va suparati pe dumneavoastr ~i pe soarta. n al doilea rnd. trebuie sa acceptati n totalitate situatia care s-a conturat. n al treilea rnd, trebuie sa ajutati natma. IlU sa va

timp i se mbolnve~te~i i moare copilul. ~i mai departe femeia are 0 deplina nencredere n toate, devine depresiva. Jar peste ctiva ani medicii pun diagnosticul - cancer.

32
33

.= 0::1

","U

~~~1:I:IE-!-1:: C

't"~

~ =:c::n9a

r""'
1
::

'~""-"

-1.

--&

'II ,Ii

l" ',i" l'

,,' 1
1

luptaf CUea. 0 dieta severa, nfranarea dorintelor, eliminarea raporturilor sexuale, rugaciunea pentru unna~i. n reJatia cu brbatij orientati-v asupra prieteniei i nu a 3$ternutului. Fiti ateota: magazinele din Occident sunt pline Dehi de Jucruri frumoase, dar toti se mbrac ca ni~te vagabonzi, de ce? Cu cat se ata~eaz mai mult Occidentul de dorinte, cu atat sunt mai putine femei frumoase ~i cu att exista 0 dorint mai scazut
de a se mbrca frumas. ncetati S3 va artati sexualitatea vestimentatie. Nu vii rujati strident n buzele, nu va fardati la

ochi. ~i n nid un caz sa nu vizionati filme porno. jnceti~or $

constant ncepeti sa lucrati asupra dumneavoastra

schimbafi. Yeti avea succes.
l, 1

~i sa va

1 'l,

nteleg ca trebuie sa am nite relatii cordiale cu amui care m-a jignit, dar comportamentul lui imi revine in ~at~ ochilor i orice sentiment cordial incremenete. Eu lml spun: este bun, trebuie iertat. Dar sentimentele mele spun: este un ticalos i un nemernic i este imposibil de iubit. Ce sa fac? - Haidefi sa judecam logic, am propus eu. - n mijlocul nostru nu au existat niciodat persoane ideale ~i nu Vorexista . Dar nai tofi - coeo~afi, surzi, orbi, handicapati fizie sutlete~te sau spiritual - no; tOfi suntem predesti~a'i s~ qjungem la Dumnezeu. Astazi nI.!~tim ceva - mine vom nvata. Acela care v-a njosit a~tzi, n drumul sau va deveni orieum Divin. lar n plan uman el va fi mai bun, daea nu astazi, atunei mine, daea nu mine, atunei peste 0 luna. Corpul ~i !nceteaza evolutia ~i se deseompune. Dar evolutia
34

planurilor interioare continua. Astfel priviti amui ca .pe. un copil care astzi nu ~tie s iubeasc, dar peste un anUlTIItlmp t va nvta. ~i cel mai bun lucru I constituie eduearea lui, pe care ~ ncepeti prin propria schimbare; caci schimbndu-ne pe nOI n~ine, schimbm lumea din jurul nostru ~i pe aceia care stau alturi de noi. ntruct procesul de educare prin propria schimbare este destul de ndelungat, noi putem include un a1 doilea aspect al educatiei. Adic sa ajutam celalalt om n evolutia sa: pe alocuri iertndu-I, pe alocuri strunindu-I. Procesul de educare al altui om, adica de schimbare a lui, este direct legat de propria noastr schimbare. Acum pentru mine notiunea de iertare arata astfel:

. . .

acceptarea ~i reeunoa~terea vointei Divine n cele pastrarea iubirii fata de persoana care v-ajignit sau mal
.

petreeute;
precis: prin intermediul careia vi s-a dat purificarea;

disponibilitatea de a va schimba pe dumneavoastra

1 ',1
1

n~iv ~i de a ajuta alta persoan sa se schimbe n mod benefic. Doresc sa subliniez nca 0 data: noi ne suparam pe acea persoan de la care a~teptam ceva. Cu ct a~tept mai multe de la 0 persoana, cu att mai puternic va fi depresia ~i suprarea mea daca nu primesc ce doresc. A a~tepta ceva nseamna dependenta. Cu ct depindem mai mult de fericirea um.ana, c~ att mai putina iubire va exista n noi ~i va fi mal multa suprare ~i boala. Deci, cu ct pretentiile ~i a~teptarile va sunt mai mici, cu ct pretindeti mai putin, cu att mai repede se transforma sotul dumneavoastra dintr-un vnzator de la care eereti ceva pentru ca I-ati platit, ntr-un copil de la eare 35

l,
'1

-~

""u
r Il ;..."'

1 : -'~-,~,

.. ~f-of-o.E
.....

..:.;i:i,

~
Ll91l

C.
Trebuie

sa sim~im c iubirea fatH de Dumnezeu este 0 comuni)

,(

"..

e nu c~tre d Istrugere . adic- sp.reJUdeeare, sliparare, rzbunare ci spre creare iubire' a . , lertare ~Ipropria schimbare. '
l, 1,,1,

fil, gnJII ~I preocuparii constituie deia 0 fericir e '1111 ensa.~~. yi . J atull CI 111once durere pe care v-a '" ~. provoaca vetl vedea nu . tical ~$Ia 1". CI propna UI, dumneavoastra imperfectiune ~I atullc oriee durere Ile va l11pin g '.
iubi'.

. . dumneavoastra nu a$tep tatl. 1111111C II1telegnd c;o;" . a mapolerea H'... ' " "

satisfactie cu mult mai mare dect sexul, alcoolul, carea, ndeplinirea oricror dorin~e.

~i atunci cand vom sim1i 0 desatare ce deriva din faptul ca am devenit mai puri, mai buni la suflet, atunci nu va fi nevoie
sii ne eonvingem de faptul c este timpul sA lucram asupra noastra. Vom face aeest lucru n fiecare secunda. $i n aceastA activitate asupra noastr yom l1cepe sa vedem nu un chin de a nabu~i dorintele, ci 0 bucurie de a nazui catre iubire,

suntem rab" fericirii um3ne, !loi trebuie sa cJcm"

.. pe cin eVa - file pe al~ll, fie pe 110iI1~ine.

~,S, A ~rla pe cellitalt nseamnli sii plistrezi nu numai . luhlrea fa(~ (te el, dar # fil(d de line nsu(i. Atata timp cat
10 plCloare
"

O,~ul- ncepe sa luereze efeetiv asupra sa numai atune. eand este pus la zid. Cum sa '. limita? ~pu::t:ncepemJara ~ml, va rog, Serghei Nikolaevici, acel ' . cuv ant magICcare sa ne zn emne sa lncepem sa lucram " .. " d " chiar de astiizi,
l,

este tim ul - -

contlent.zamca

sa mai ateptam situatiile

Prin eartite dumneavoastra ne-ati ajutat serios, dar problema eonsta n faptul ca de fndata ce eriza urmatoare din viata mea este depaita, eu neep treptat sa ma relaxez, sa nit mai luerez asupra sinelui i dupa 'IU anumit timp observ din nou la mine aeeleai simptome. - Cursul tirnpuluieste asemntor celui al apeL Daca nu notm ntr~o singura direc~ie,suntem luati de
apa. n ultima vreme am ajuns la concluzia c a cuta Divinul dinluntrul nostru trebuie sa constituie 0 preocupare constant, altfel n loe de Divin apare umanul deformat ~iagresiv. De ce ajung oamenit ntr-un mod atat de diferit la iubirea Divina? - Unii trebuie sa treaca prin foc ~i apa, altii, prin ciur ~i sitA, iar pentru al~ii- este prea devreme sa treaca prin ceva. Fiecare are nivelullui. Important este sa $tii n ce direc~ie sa mergi, spre ce sa te ndrepti.
37

Ieromonahul Serafim ROllse a Sp us'." A ra mas mu 1Imlll . '" U,ln Iimp (tecal credeam noi" ~. I"" P '. . yi d aca~ pnvlm "111sp t 1 aee nostru, tara 0 cercetare deosebita vedem . ca omel1lrea se atM . ' mtr-o enza- foarte serioasa . ;:. nlel un fel de ncercari " )'1 " . extenoare nu vor sehimba situatia. Dae . ne Yom .c lorta "111 !nod e 1" UItor - lueram asupra noastr nseamn ca aces~ luer 1111 v ~a u nu ne place ~I aceasta este deja 0 constrngere. Trebule sa vede m "1 111ueru 1 asupra noastra nu un chin ci
p1 aeere.

'

~n~eti$or, n.fieeare zi, trebuie sa ne schimbam ~i aceasta sa d eVllla 0 bucune.

36

.= ~ ~u

-OP";:::

~;;o::If-f-.c
F"~_-'

1"::

~
LlSlZ

,...

~
pe 0 treapt

--.-----

De dit aVem nevoie ca s ne ridicm superioara, att ni se va ~i da.

Noi uitam ca voin{a Divina este ndreptatii nspre a ne ajuta sa tlobiindim iubirel/ fara de Dumnezeu.

Ca atare, tot ceea ce ni se ntampl are lac n primul rand

nu pentru a ntri viata, dorintele ~i altele pentru a ntari iubirelL asemntoare, ci

COPI

II
1

". f
1

./

Daca ntelegem acest lucru, atunci noua ni se va da tocmai ceea ce ne trebuie.

I" ,i
",1

1 l'

Eu sunt doar la prima dumneavoastra carte i sunt fOl/rte zdrundnata de cele ci/ite. Toate conceptiile, principiile mele se naruie, sunt dezorientata. Nu tiu cum sa

iii.

"
ii.: ' l" I

Il',1 ,
l' ',1 l',' , ",,

ma comport de ac!,m incolo # ce despre tot ceea ce departe: despre mine, despre oameni, sa gandesc pe mai ne inconjoara i se intampla cu noi. Va rog sa-mi raspundeti. Atept lamuririle dumneavoastra.

0 cOllceptie Divin asupra lucruri/or presupune

Eu i sotul meu nu avem copii. leri, dupa vizionarea casetei dumneavoastra din 02.04.02 in Sankt Peterburg a dat peste noi a maina. Siava cerului ca nu au fast victime. Eu am citit toate car[ile dumneavoastra. Starea dupa lecturare este colosaM! Dar pe ..? mine mit intereseazit de ce not. nu avem copn.

!" , ,'.1 l" 1'1 l',

bucurie ~i iubire n sufJet.

" l,','
Il, l, 'l' "

nconjurtoare ~i atuilci verincepe sa vede{i voin{aDivinli n toate ~i v va fi mai u~or sa va schimbati caci noi respectam Jumea n functie de starea n care ne atlam.
cOllceptiei despre /ume este uneori foarte

Strduiti-v s priviti astfel lumea

u~urare,

Copilul apare din iubire ~i pentru a-i transmite 0 portie

de iubire, n acel moment trebuie pierdut urnanu!. Cu cat pastrm iubirea n momentul durerii ~i pierderii ~i mergem n ntmpinarea ei, cu att vom avea urma~i mai sanato$i. Cu cat ne sunt sortiti ni~te copii mai talentati, cu att mai mare este portia de iubire pe care trebuie sa 0 transmitem.
Deci, cu

"

chiar morta/a, lltrucat informationale

restructurarea este periculoasa.

Schimbarea chilluitoare, ~i uneori a structurilor

tumultuoasa

Iii

AstfeJ ca' n fata dumneavoastr se atla 0 cale lunga multe transformri ~i ~i pentru aceasta trebuie sa fiti pur ~i simplu pregtir. PrincipaluJ algoritm de cunoa~tere a Jumii il constituie vederea iubirii Divine n tot ceea ce se ntampl. 3H

att mai multe dureri ~i chinuri trebuie sa primim n

0 a

cadrul purificrii premergtoare. Faptul c a dat peste dumneavoastr 0 ma~ina constituie marturie a faptului c ati avut parte de putin njosire umanului pana acum ~i posibilittile sunt nca miei.

39

.~ 1 ","U

~f-o~j

~ u
H9a

--= -

r... =..~~-

l'

Cu cat va veti concentra mai muit asupra DivinuJui, cu cat va yeti schimba mai intens, lucrand asupra dumneavoastra, cu atat mai repede ~i mai lipsita de dureri va fi pregtirea pentru na~terea uilui copi!.

1"1 ,
1 ,1 ,

l' , i"'1

"1

1 !' 1',1 Il III '1 l'i, l' 'I, ,III l' 'II
'il

1 l'

Un ministru rus a povestit unnatoarea istorie: a trait impreuna cu sotia cativa ani, dar Dumnezeu nu le-a dat nicidecum copii. ~i iata ca 0 biitranica i-a sfatuit: "Lua[i de pe strada fn familie un catel sarman, nefericit, parasit ~i bolnav ~i Dumnezeu vii va trimite feridre". La inceput nu a crezut-o pe biitranica, dar a trecut 0 perioada de timp ~i s-a ivit ocazia de a lua tocmai un catel fara stapan # nefericit. Ei l-au luat, l-au fngrijit ~i el a fnceput sa traiasca fntocmai ca membru al fami/iei. Dupa aceasta sotia a ramas fnsarcinata. Cand a venit timpul sa nasca, ei s-au gandit ca baietelul ~i cainele nu se vor acomoda sau vor sta unul fn calea celuilalt ~i au dat cainele pe maini bune. Batranica aceea a spus: "Cum a[i putut sa fnstraina[i cainele care v-a adus noroc. Nu 0 sa mai ave[i noroc". $i intr-adevar, cand au adus copilul acasa de la spital fn familie, fn relatfile dintre ei s-a produs un adevarat haos ~i dupa a anumita perioada familia s-a destramat. - Mai devreme am scris despre urmatorul fapt. Femeia nu
poate sa-nasc. prime~te n familie un copil oarecare ~j dupa aceea na~te. De ce? Pentru c iubirea ~i croie~te drumul prin scoarta bunstrii, a dorintelor ~.a.m.d.

i!

Cnd omul trie~te un sentiment permanent de iubire ~i

Il
,1
11\

diruire, atunci i se purifica sufletul ~i structurile naturale ale cmpului sau, pentru di acesta constituie unul ~i acela~i lucru. Purificarea sufletului, adica a structurilor celor mai profunde, mai devreme sau mai trziu conduce ~i la purificarea structurilor corporale de suprafat, adica a celor legate de corp. Noi suntemmai mult consumatori ai iubirii umane. Lucram asupra dorintelor noastre, asupra vointei noastre, asupra con~ tinuittii ei. n cazul iubirii Divine noi druim. Cu ct exista mai multa iubire Divin n sentimente le noastre, cu att mai mare fericire este pentru noi sa daruim nu sa primim. ~i acela care nvata sa daruiasca mai inuit dect prime~te, aceluia i se purifica sufletuJ. ntruct copilul se na~te nu din dorint ci din iubire, pentru aparitia lui pe lume la femeie trebuie sa fie creat obiceiuJ de a darui iubire ,i energie. Gelozia, susceptibilitatea, pasiunea pentru dorintele sexuale, ghiftuirea - taate acestea cresc caracterul de consumator ~i priveaz de energia necesara pentru aparitia copiilor pe lume. ~i nu numai a copiilor lor ci ~i a energiei necesare pentru existent:a ~i evolutia familiei. n ultima vreme femeilor sterile a nceput sa Ii se recomande nfometarea. ~i multe dintre ele dupa un astfel de tratament au rmas nsarcinate. La nivelul uman, superficial, noi primim energie atunci cnd mncam, ne bronzm ~.a.m.d. La nivel Divin - Hai 0 restituim. ~i daca noi nfrnam nivelul liman, limitndu-ne mncarea, sexualitatea, dorintele, n special primvara, cnd se formeaza aceste dorinte, noua ne este mai u~or sa percepem Divinul ~i sa ne umplem sufletul cu iubire ~i energie, cci energm este 0 functie a timpului, iar timpul - 0 functie a iubirii. 41

i
'i !I

40

~
ClU

i
~,
,1
III

..

a:lf-~f

~
H9lZ

t::

!!!!!II

- --C.

l', ,1
,1:11

Il''

l'
1 l'

l,
Iii 1. '1

':Ii l",I

III,

i:

Sa ne ntoarcemla ntrebareade ce oamenii tin animale? n relatiile umane iubirea dezinteresata se ntlnete rar. De obicei ea se manifesta fata de copii sau fat de printi. De ce? Pentru Ca iubirea este umbrita de uman, iar baza fericirii umane 0 cOllstituie dorillta sexuaHi, adica viata i continuitatea ei. De aceea iubirea fata de parinti ~i copii, acolo unde este blocata atraqia sexual, este mai pur ~i de durata mai lunga. De aceea familiile care sunt ntemeiate n primul rnd pe prietenie ~i respect, iar apoi pe relatiile sexuale, sunt mai fericite ~i rezista mai mult. lubirea fata de un animal este asemanatoare cu iubirea fata de un copi/. n cadrul acesteia exista multa daruire i preocupare i n acela~i timp lips de pretentii care ucid iubirea. ~i cum poti sa te superi pe un animal? far animalele de casa au nevoie de 0 atentie mai mare decat un copi/. Daca animalul ar fi de rasa, ngrijit, cu un arbore genealogic bun, iubirea fata de el ar putea fi din interes pentru faptul c este de rasa, frumos, ~.a.m.d. nseamna ca druire ar fi mai putin. Dar cand nu exista nimic din aceasta, dezinteresarea este maxima. Jar n iubire cu cat daruim mai mult, cu atat primim mai mult. n Biblie se spune: "Iubirea acopera multe pacate". Eu am observat periodic la pacientii mei un tablou uimitor. nchipuiti-va 0 femee cu 0 stare interioar catastrofala. Parametrii suntngrozitori. Dar se ndrgoste~te !ilicauta iubirea, nlturnd temerile, pretentiile !ililogica ~i imediat toti parametrii se echilibreaza vertiginos, cmpul ei ncepe pur ~i simplu sa straluceasca. Apoi apar la ea ambitiile, ndoielile, bunul simt 0 ndeaml1a sa nfrneze iubirea ~i totul se ntoarce
42

vertiginos pe vechiul taga~ ~i poate chiar se nrautate~te. Dar daca femeia traie!?te iubind nu 0 zi, nu doua, nu 0 saptamna, atunci ncepe rena~terea interoara care purifica la fel ca rugciunea. Emotiile con~tiintei noastre trec n adncme dupa aprox:imativ 0 jumtate de 3n, un an. Omul devine altul. 0 alta soarta, 0 alta karma. Se pare ca Serafim Sarovski a spus: "Daca Dumnezeu a chemat pe cineva la El, atunci acea persoan nu mai are nevoie de rugcune. Noi ne rugam pentru a simti iubirea Divina n sutletul nostru, pentru a ne uni prin interrnediul ei cu Dumnezeu, pentru a ne simti ca fiind 0 parte din El". Deci, atta timp ct catelul a fost n casa, n sufletul femeii s-a format mecanismul iubirii, adic daruirea iubirii, a caldurii ~i bunattii n mod nentrerupt, n fiecare secunda. De ce copilul aparut nu a putut sustine n sufletul femeii acest proces? Pentru ca s-a conectat mecanismul fericjrii umane. Acesta este copilul ei, parte din ea, este prelungirea vietii ei. Deci apar ~i temerile ~i nemu!Wmrea de sine ~i de celalti, adica 0 ntreaga exploze de dorinte. Femea nu nvatase nca s iubeasca, dar primise deja fericire. Fundamentul era nca slab, dar casa fusese deja cOl1struita. De ce n trecut, atunci cand se na~tea un copi 1se aduceau jertfe, darur din abundent? Pentru ca !loi ne apropiem de Dumnezeu nu atunci cnd primim, ci atunci cand druim. Daca femeia ar fi aruncat pur ~i simplu cinele n strad, atunci mecanismul iubirii dezinteresate, al daruirii, al preocuparii s-ar fi oprit, noul nascut nu ar fi primit iubirea ~ energia vitala de la mama n plan subtil ~ mai mult ca sigur ar fi murit.

43

.!::' ClU

1:tIf-<~.E

~ ."

t: ~
lI91Z

r-,'. :..~~

l' l'
l di'

Dar ntructau dat cinele pe mini bune, mecanismulde a ~ti

l',

sa iubeasca nu s-a distrus, ci s-a infrnat. Energia a ajuns pentru viata copilului, dar nu a ajuns pentru sustinerea familiei. La ~coa/a copilu/ este necajit de cei/a/ti, cum Sa se
comporte coreet?

poate spune cu siguranta c vor aprea probleme de comun-

cafe ntre copiluIei ~iceilalti copii de vrsta lui.

De ce poate fi legatif cruzimea ado/escentilor de azi? - Dezvoltarea fizica ~i psihica a copilu/ui se petrece mult mai rapid dect la maturi. n mod corespunztor, caracterul ~i concep!ia despre lume se poate schimba destul de repede. Educatia moral pentrll copil 0 constitllie nu numai conceptia despre lume dar ~i despre caraeter ~i destin. Moralitatea ndeamna omul s-~i nfrneze agresiunea fat de ceilalti, dezvolta capacitatea de a-~i nvinge dorintele, ndeamna la iubire ~i bunatate. Notiunea de moralitate a fost creat de religie, fapt care a asigurat societtii 0 supravietuire strategica. Societatea sovietica s-a prbll~it datorita faptului c din ziua

,1

- n primul rnd trebuie sa se comporte corect mama sa. Intuitia copiilor este net superioara celei a adultilor. Ei reactioneaza la agresiunea subcon~tient mult mai repede ~j mai dur.
Biatul, la exterior foalie lini~tit, i poate ur incon~tient pe cei de aceea~i vrsta cu el. Poate fie sa se urasca fie sa se calce n

'" ,}

111111' '1 'III,,' , ,1

l
'III

picioare pe sine, tara sa bnuasc acest lucru.

~i intr-un caz ~i n eelalalt el va atrage agresiunea exterioar, adic devine obiectul njosirii pentru cei de vrsta lui. De aceea el trebuie Invatat ln primu! rand sa fie bun la suflet ~i sa nu judece, sa nu fie razbunator. Copi/ul este foarte atent la emolii/e parinlilor ~i Ii copiaza. ~i daca parinlii il nvat n primul rnd bunatatea ~i abia pe urm sa se apere, nu fac mare tevatur din faptul ca el are probleme cu ceilalti copii de vrsta lui, atunci situatia se eehilibreaz treptat. Dar aceasta este doar 0 masca de suprafat a emotiilor pe care copilul 0 mprulllut mereu de la printi. Reaqia din profunzime la evenimentele nconjuratoare se transmite n anii prernergtori na~terii copHului.

', " l,l

'.11 'I!'
1

ideologia, filozofia ~i moralitatea au fost n esent paguboase,

bazndu-se pe priorittile bunastrii fizice ~i ale principiului

uman n totalitate. nainte de fonnarea unui stat, apar triburile,

apoi acestea se unesc n cnezate (principate),
fondul

:1

care unindu-se la

rndul lor, treptat, formau un stat. Cu 10-15 ani n urma, pe unui stat neputincios au aparut grupuri de banditi care

1l'

I!fl "

Il'

~i dac mama a mentinut mereu sentimentul de superioritate fat de sot sau de alti oameni, daca i-a judecat inuit timp pe ceilalti, s-a supara.t sau a fost depresiva, nu a vrut sa triasc llainte de na~tere sau n timpul sarcinii, atunei se

au purtat ntre ele rzboaie ~i s-au unit, formnd ni~te "triburi" mai mari. Desigur ca din rndul lor au fost ale~i lideri aceia care au avut 0 experient mai mare n supravietuire ~i dezvoltarea tribu lui, adic cei originari din Caucaz. La ora actuala Rusia este 0 tara feudal cu tendinfa de a se transforma n monarhie. $i dat fiind faptul ca totu~i exista lin stat iar potentialul spiritual acumulat este uria~, aeest proces n Rusia nu are loe de cteva sute de ani, ci doar de zeci de ani.

44

45

.~

<=>u

l
1

~;; jj~~f-<..<::

-=
U9a

I!!!!!!!!!!I!

--= -

F'

, \ i Il:,

1 ' ,(

Ilrl

Il 1 1

Dar psihologia tribalol,banditeasc, pe care tineretul a primit-o in locul celei pierdute, nu a putut sol nu se facol resimtitol n rndul generatiei contemporane. Frul liber al dorintelor, permisiunea tuturor lucrurilor, sexualitatea lipsita de scrupule, njosirea celorlalti, cultul banului, tuturor acestor lucruri Ii s-a facut propagandii mai mul!i ani ~i pe stradii ~i pe ecranele televizoarelor. ~i daca n timpul socialismului sutletul omului a fast silit sa se cladeasc pe cele mai inalte valori umane, atunci dupa crahul acestuia toti au nceput sa se roage pentru valori de moment. Degradarea con~tiintei conduce la degradarea comportamentului, iar apoi la degenerarea urma~ilor sau la absenta lor. Acest proces il ~i observolm la multi adolescenti acum. Dar marea majoritate a adolescentilor - ~i acest lucru este evident - este snoltoas intruct 1n Uniunea Sovietica majoritatea oamenilor au fost credincio~i n mod intuitiv. Nazuinta catre spiritualitate ~i principii morale superioare tarol sporirea iubirii n sutlet este imposibil. ~i cu toate col sistemul soeialist I1 sine a fast sortit pieirii, gndirea strategiea ~i acumularea iubirii ~i-au taeut treaba. A rezultat un tablou interesant. Pe de a parte - un potential uria~ nentrebuintat. Pe de alt parte - 0 psihologie de stat sraeol, sau mai bine zis absenta. Spontaneitatea I1 eoneeptia despre lume i eonduce pe ul1ii catre religie, pe altii coltrebani. n momentul de fata noi observm cum se formeaz noua conceptie a rusului. Banii ncep deja sol nu mai suceascol mintile, dar permisiunea tuturor lucrurilor ~i sexualitatea continua solfie idolii tineretului contemporan. Urmolrile unei astfel de conceptii despre viatol~i var arata coltii. ncercarea de a nu
46

Il
III 1:1
1

crea 0 nou conceptie despre lume ci de a fura meeanie ceva ain Vest nu este I1folosul culturii ruse~ti contemporane. Nu demult am aprins televizorul ~i imediat I~am ~i stins deoarece alturi de mine stateau copiii. Ce am vazut acolo? Pe tot ecranul, lInul din idolii Hollywoodului, schimonosindll-~i fata tnr ~i frumoasol, striga slbatic: "Tu ai nevoie de un membru mare, mare de tot, ~i nimic altceva". Subcon~tientul nostru are particlliaritatile sale. Un cuvnt pe care un tnr de douzeci de ani il poate auzi ~i apoi I uita, asupra unuia de doisprezece ani poate avea 0 influent uria~ pe tot restul vietii sale. Astfel n prezent noi nca suntem eopii ~i ntreaga tara asimileaz cu laeomie oriee eonceptie despre lume, ncercnd s-~i creeze un nou sistem de valori. Rolzbunarea, ura, loleomia, cruzimea ~i lipsa de principii care cuprind ecranele televizoarelor se manifesta la tineret n eomportamentullor iar apoi

copiii lor devin criminah - se poate spune genetic.

Aceasta ntruct orice program, la copii se ntete~te de nenumrate ori. Soleredem colva trece timpul ~i cruzimea va fi data uitarii este 0 naivitate. n subcon~tientul nostru nu existolnotiunea de nou ~i vechi. Odatol, n ziare a aparut 0 nsemnare despre 0 crimol slbatic. 0 batrnic pensionar, frol nici un motiv, ~i-a omort vecina. Mai trziu, dupol investigatii, a reie~it urmoltoruJ tablou. Boltrniea a locuit n timpul bloeadei n Leningrad ~i odat, pe fondul unui acces de foamete, a ehemat-o pe vecinol, a ornort-o, i-a tran~at trupul ~i a maneat-o. Au trecut 50 de ani, n con~tiintol s-a utat totul, ~i deodat la televizor, apare 0 imagine despre blocada din Leningrad. Programul
47

i:

\~

'~

","u
1

FI..il

fu

Cl!:3.,::: Q:)r-r-..o::

~
H911

-,...

~
1

-....

~
De ce totu~i intentia poate lecui? Acest lucru nu I-am oteles imediat. Dar atunci cnd am con~tientizat, am nceput sA vorbesc cu pacientii n [elul urmtor: tot ceea ce ati fiicut cndva n viat, n interior, continuati sa faceti ~i acum. Caracterul holografic al Universului n spa!iu denotil cil n plan subtil universul reprezintil un punct. ntruct planul exterior este legat de cel primordial subtil, orice parte a Universului dispune de 0 informa!ie deplinil despre acesta. Se pare cil Universul este holografic ~i n timp, adicil n plan primordial subtil trecutul, prezentul ~i viitorul sunt reprezentate ca ni~te puncte. De aceea, n orice proces care are loc Seascunde informatia despre trecut, prezent ~i viitor. Procesele atlate n stingere ln exterior, n plan subtil ~i continu existenfa. Evenimentele ce au loc compun con~tiinta ~i au influent asupra sa. Dar este posibil ~i procesul invers. COI1~tiil1ta formeaz evellimentul ~i are influent aSllpra lui. ~j iat, dac dumneavoastr ati stabilit un seop ~i aveti intentia s ntreprindeti ceva, n subcon$tient, n fiecare secuntll;, ncepe{i .fa l injiiptui{i. Dac omul este gata s nfptuiasc un aet de eroism atllnci el nfptuie~te acest lucru n interior n fieeare secund, vorbind ntr-un limbaj simplu: dac/i sunt pregl;tit SI; nfi;ptuiesc ceva, aceasta nseamnli deja aCflune. De aceea pentru subcon~tientul omului,conceptia exterioar despre lume llseamn n acela~i timp comportamentul sau. ntruct la tineri acest proces este mult mai intens dect ]a
vrstnici, conceptia actual despre lume a societtii noastre,

----

1 l'

l',

crimei S-3 activat n morl automat: batrnica S-3 ridicat, S-3 dus la vecin, a sunat la u~, a chemat-o la ea n vizit, apoi a

amorat-o, dar n-a dovedit s- taie capul deoarece a aprut

satul vecinei. Trurnfulstomacului ~i dorintelor asupra iubirii, daca se fixeaz n comportament poate supravietui n subcon~tiel1t mai multe generatii.
',."

[II,

Eu clInosc nLimai doua dii de invingere a dorintei nterioare de a ucide.

Prima - destrmarea sutletului trebuie sa se transforme n destrmarea corpului. 80ala, chinurile personale, moartea
'1 Il

rascumpr ntr-o oarecare msur faptele anterioare. cale e stihinic8.

Aceast

I,I

1,1

I,

Cea de-a doua cale este cea con~tient, iar aceasta nseamn iubire, pocint ~i schimbarea propriei persoane. Prin adresarea ctre Dumnezeu noi putem schimba acele profullzimi ale subcon~tientului nostru despre care nici nu avem bnuial. Cu cat este mai serioas dorinta noastra de a ne schimba, cu att mai repede apare rezuhatul. nainte nu mi-a fost clar un fenomen. S presupunem c vd faptul di tumora canceroas a omului este legat de caracterul ~i cOl1ceptiadespre lume a acestuia. i explic acestui om legturile bolii lui cu emotiile profunde pe care le-a trait cu douzeci de ani n urm3.0mul viat, ~i schimb atitudinea tumora canceroas trece. ncepe s-~i reevalueze propria fat de toate evenimentele ~i

l' 1" 1
l',

r"
1

'fi
1

i I,

Tumora a trecut. dar eu vd c totu~i caracterul lui nu s-a schimbat. Adic lui i s-a dat lin avans din transformrile sale viitoare. lar multi. nentelegnd acest lucru, nceteaz s se schimbe ~i nedumeriti se ntreab de ce a revenit boa la.

48 49

.!:' ~u

:iU!.."R

i:!:If-<f-<~

~ ~ u
H9lZ

',,>

-1'"

cafe se forineaz n mod stihinic sau n mod con~tient, peste

un timp va determina cultura sau politiea Rusiei viitoare. 1
,'1 1

1 'I

1 1 Il
1

1.

Fiul meu a fmplinit 15 ani. 4 ani a rnstat fn casa fenomenul de "poltergeist". n aceti 4 ani "eroa" l-a biftut, l-a chinuit, l-a sugrumat pe copi!. Nu i-a permis sa mearga la ~coalif (dispareau pantofii, ~i chiar fmbracamintea de pe el, dispareau manualele ~i caietele). Ce fnseamna asta ? De cefiul meu are 0 asemenea soarta ? - Eu am pus diagnosticul biatului dumneavoastr dup bile/elul pe care mi I-a(i trimis. S-a format urmtorul tablou. Acesta este dublul copilului dumneavoastr care ii salveaz viata. ~coala i facultatea se identific la nai n subcon~tient cu 0 soart binernctoare. Ne concentreaz asupra con~tiintei ~i capacittilor. Dar dac aceast dependentapoate ucide, atunci copilului ii dispare dorinta de a invta, iar dac trebuie sa apar n viata copii atunci sufletul viitoriJor copii sau al lui personal vor face totul ca s-i salveze viata. Acest proces a aparut la vrsta de II alli. Acum nchipuiti-va, ncepe la el pubertatea, sufletul fiului dumneavoastra intra n cantact cu viitoarea sotie, marna copiilor sai. ln plan subtil el ncepe sa treaca prin njosire, suparare, adica se conecteaz mecanismul de purificare a sufletului prin diferite situatii. Nivelul mndriei lui este de opt ori mai mare dect celletal. De ce ? Pentru ca la dumneavoastra. femeilor din neam le-a placut sa condamne ~i sa critice oamenii, adica puneau con~tiinta mai presus de iubire. Aceasta nseamna ca fiul dumneavoastra nu suporta e~ecul con~tiintei, ceea ce duce la neplceri pe linia destinului, insatisfactii, nedreptti, njosiri,
50

care constituje pentru el obstacole de netrecut. El nu poate .pastra n momentul purificrij iubirea fata de un ait omo nseamn c este necesar nfrnarea dezvoltarii con~tiintei sale ~i destabilizarea ei. Atunci va avea 0 ~ans de a supravietui ~i a avea copii. Avnd n vedere c v-ati ngrijit de el cu 0 asemenea ardoare, sutletele copiilo'r lui sunt bune, fapt pentru care va felicit. Faceti ordine n sutletul dumneavoastr, nvatati copi lui sa se roage ~i totul se va aranja. Copilului meu fi place sa faca grimase ~i sa spuna diferite bifdaranii ~i prostii, iar pe deasupra fi place sa-i dirijeze pe varstnici. Care este cauza acestui fenomen ? - Grice anomalie. cruzime precum !ii boala apar atunci cnd nu exista suficienta iubire n suflet fata de Divinitate. Exista doua tipuri de boli. Primul - cnd omul are sensibilitate, intelect ~i capacitate peste nivelul mediu, date de la Cel de Sus. El nu poate sa se descurce cu acestea, iar daca ~i parintii ~i predecesorii nu au fost credincio~i, atunci chiar stradaniile con~tiente spre iubire nu permit depa~irea inertiei sentjmentelor sale. La un asemenea om vor apare probleme cu sutletul ~i trupul. Dar, cu toate acestea, se vor intlni tendinte pozitive. Acum, sa ne nchipuim 0 alta situatie. n mod con~tient, omul renunt la iubire ~i se arunca in vrtejul bunastarii sentimentale ~i materiale ~i chiar prin capacitatile obi~nuite ~i prin dorinte el va ncepe sa decad cu intensitate, ba chiar sutletul degenereaz mai repede dect trupul ca urmare a conceptiei gre~ite despre lume. Apoi va avea loc distrugerea, deprecierea fericirii umane ~i in final, ie~irea pe prima cale. Toate acestea oeupa mult timp ~i reprezinta
51

1\ ,1
"

l 1

.~ ~u r-' ;:;:;;Jf:

~!3~-;
i:CIf-f-.E

t; ~ u
Hga

~
'

'II

numeroase chin uri. Ce este de tac ut? P . . entru un, ' , expenenta . . negatl~~ este mal. nnportant dect cea pozitiv. .$i iat c unii oame~1 mcearc s cucereasc autoritatea ~i s se conving de pr~~na b~nastare prin dezvoltarea comunicrii ~i iubirii. lar ~ltlJ - P~1I1 nbu~irea ~i njosirea ceIorlalfi. Cnd amuI nu IUbe~~e~I nu. poate s lucreze, nu s-a obi~nuit sa daruiasca, atuncl el depll1de n cea mai mare masur a de baza c."". lenCIrII, I3r evo~u!ia J~i merge greu. Apare ispita de a nu evoJua, d~pa~lOdu-J pe altii, ci de a-i da napoi pe cei care sunt la

l,

1 1 i'i

Il 1111

II' l,
'[ ,,1

1,1 1

~lveJ~' I~i." Toc~a~ acest modeJ de comportamem a fost II1cetatenlt 111 socl3lJsm. Si un asemenea comportament vorbe~tedespre pericolul crescnd pentru copil. Pe de 0 parte la el trebuJe.limltat comportamentullipsit de etica, mergnd pna la ~edeps'rea fizica, iar pe de alta parte trebuie nvatat sa IUbeasc ~i s evolueze. Dar mai bine sa ncepeti cu 'dumneavoastr, ntruct comportamentul copilului este dat d regul~ de- starea. suf]eteasc ~i subcon~tienta a Printilor~ ampllficata de mal multe ori. Noi avem mari probleme cu bi1iatul. Toate [aptele i triisiiturile lui de ~ar~cter sunt fn flagrantii contradictie ~ll ceea ce am don nOl, pifrin{ii, de la el. Ne-am strifduit mtotdeauna si1-i [im un exem p lu P OZI' t,' v , ar am grett. undeva. Acum acest lucrn este evident. d Ne aflam fn p~rma~en{ii. in stare de alarma, cum sa indreptiim S.tuat.a? Ajutati-ne! - Gre~ea.laprintilor, n general, const n faptul c ace~tia sunt convll1~1 .de u.rmtoruJ fapt copii ~i nsu~esc comportamentul extcflor ~I nazuintele de suprafat ale printilor. Ei
52

"

judeca astfel: "Eu nu am comis nici 0 infractiune pentru bani. E;u nu am furat, nu am omort, nu am njurat oamenii ~i nu rn-am razbunat pe ei. De ce copilul meu este cu totul altfel?" ad_ca printii s-au comportat normal iar la copi 1,nu se ~tie din ce motive, aceastii tendint degenereaz. Dar iat: morala e~te un comportament care orienteaz omul spre iubire. Dac printii renunt la iubire, copi lui renunt la moral. S presupunem c omul nu a fost n permanent muJtumit de soarta sa ~i de situatia tinanciar. Dar cu toate acestea a fost un am cumsecade ~i un cettean politicos iar copiluJ lui ncepe s jefuiasca ~i sa omoare. Este complicat pentru printe s nteleag ca nemultumirea fata de soart ~i existenta unui copil uciga~ constituie unuJ ~i acela~i lucru: dezicerea de Dumnezeu timp indeluilgat. Neacceptarea exterioar a unui mediu agresiv n~te dimilluarea depelldelltei ~i lldeamna la actiune. Neacceptarea illterioar nseamn dezicerea de iubire ~i de Dumnezeu. Permanent, tot ceea ce facem ln exterior trece n interiorulnostru. De aceea logica umana trebuie sa fie ntrerupt, iar cea Divna - neintrerupta. lat deci c 0 ndelungat Ilemultumire fata de soart, suprarea pe oameni, condamnarea Illmii nconjllrtoare, depresia, lipsa de credint n sine, e~ecul ~i ndoiala n propriul viitor, renuntarea Ja iubirea fata de omul ndrgit care vrnd-nevrnd ne-a pricilluit durere, toate acestea macin pe neobservate sutletul nostru n plan subtil; la copii devine vizibiJ, iar la nepoti - catastrofal. Sufletul - tar iubire - incepe sa moar, dar acest lucru nu se poate observa deodat. lata de ce este mai bine s se faca ordine n suflet, nea~teptnd manifestrile

53

~ ","u

l
!

~ ggf-~.E

.-.:

t: ~ u
H9LZ

"f
revizuindu-ne viata, ne debarasam de logica umana ~i ne apropiem de logica iubirii .}ia vointei Divine, putem schimba trecutul copiilor no.}triprecum ~i viitorul.

il!
l' '1

'II

Il !,I

l'
1 1

l'
Il'
1'1

"

externe. lar atunci, chiar la fiul matur, pot aparea schimbari evidente n caracter ~i comportament. n asemenea cazuri, eu arat parintilor: cu ct sunt mai puternice emotiile dumneavoastra cu att mai mult se duc ele n viitor ~i ca atare influenteaz urma~ii. Cele mai puternice izbucniri de emotii ncep n perioada puberttii. ~i n acest caz sunt puterni~e emo!iile de supilrare pe pilrin!i, frica, lipsa de dorintil de a trai, iar apoi, peste 10 ani, pot aparea probleme serioase. Perioada urm~toare 0 constituie prima iubire. Apar chiar ~i gnduri rele, detallnarea omului iubit - ceea ce reprezinta 0 catastrota n plan subtil. De regula prima iubire nu este norocoasa ~i provoac dureri suflete~ti. La fel ca n timpul na~terii, prin durerea sufleteasc ~i fizica, se purifica iubirea noastra fata de Du~nnezeu ~i urma~ii no~tri au capacitate de viat. ln clipele primei iubiri, pentru tnar cea mai pericuJoas este condamnarea, iar pentru fata - depresia ~i lipsa dorintei de a trai. Urmtoarea izbucnire a sentimentului are loc nainte de a face cUllo.}tintacu viitorul sot sau sotie ~i nainte de a se casatori. Care este esellta frazei: toate csatoriile au loc n ceruri? Acea~ta nsearnna ca sotii se cunosc de mult n plan subtil ~i ace~tla au deja copii comuni care trebuie sa apara. De aceea chiar daca la suprafat emotiiJe sunt retinute ~i sub control, n subcon.}tient, la viitorii soti pot aparea nernultumiri. n acest caz, pretentiile reciproce .}i suparrile sunt la fel de periculoase. Mai exista 0 etapa irnportanta .}ianume comportamentul parillti.lor n timpul sarcinii. Conceptia lor despre lume, caracterul ~I comportamentul se a.}eaza nu nurnai n suflet ci chiar .}in corpul fizic .}in gena copilului. -5iiata ca atunci ~nd noi ,
54

Stimate Serghei Nikolaevici, ce parere aveti despre iubirea fata de idoli? Mii de fete ~i Mieti sunt ndragostiti de starurile renumite ale muzicii pop, de arti~ti, sportivi etc. Unii capata sentimentul de bucurie ~i de inspiratie, iar altii ajung sa se sinucidif. De ce se ntampla astfel? Este dauni:itor ca 0 femeie sa viseze la cineva de neatins daca are un sot iubitor ~ifamilie?
mi amintesc de 0 ntmplare petrecut ntr-o vara, la taril. M-am dus la un fermier sil cumpilr lapte. SOfia lui, rznd, mi-a aratat cu degetul: "Vezi gscanul acela, el este eroul nostru. S-a ndragostit de 0 gsca .}i nu d voie nimnui sil se apropie de ea. Umblil dupil ea de pareil ar fi legal de aceasta. 0 mngie .}0 ciupe~te. Ca sa vezi, s-a ndragostit cu adevarat, nu poate trai tara ea." lata 0 alta poveste. Odata, notam n Marea Neagra ~i am vzut urmatoarea imagine. La ctiva metri n fata mea nota un pe~te destul mic. Era frumos din cale-afara, de culoare albastr cu mici pete albe ~i deasupra lui nota pe~tele-ac, pu!in gillbui. Parca era lipit de el. Se vede ca se jucau mpreuna .}i pluteau printre pietre ca ~i cand ar fi fost lipi!i unul de celillalt. Ce nseamna toate astea? Fiecare fiint vie are diapazonul sau de percepere a lumii, structura sa informationala. Dezvoltarea Universului este din ce n ce mai mult diversificata ~i n acela.}i timp nazuie.}te din ce n ce mai mult spre unitate. nsa diversitatea nseamna ~i

55

---~~

;:Su

l "
:\, 1,'

IIH

~~

"~,g

~
u

!!!!!!i!ii!

'-'..

ll9lt

destramare. Numai ca unitatea nseamna osificare. Fiecare fiint, dezvoJtndu-se n matca sa, se strduie~te sa se uneasc cu lumea nconjurtoare. Aceasta este chez~ia supravietuirii ~i apare sub diferite forme. De exemplu, cnd ne ndragostim de cineva, ne unim cu aceasta fiint ~i u~or ncep s treaca spre noi perceptia sa despre lume, sentimentul sau, capacitatea ~i talentul sau. ~i nu numai asta. Odat, un profesor mi-a povestit urmtoarele:

lit

0 tnara fata s-a ndragostit de un negru. Cteva luni au

fost prieteni. Situatia nu a ajuns pana la pat. S-au srutat numai 0 singura data. Apoi s-au desprtit. Nu mi aduc arninte din ce motive. Dupa un an ea s-a csatorit, iar dupa inca un an a nscut un negri~or ncntator. Putem sa ne nchipuim starea sotului ~i a parintilor. Au trebuit sa invite mai multi profesori ca ace~tia sa explice ca acest lucru este posibil. Ca argument a fost adus urmtorul fapt: ctiva ani s-au efectuat experimente n Jegatura cu ncruci~area cailor cu zebre. Dar, de la masculul zebra ~i de la iapa nu a aparut nici un urma~, fecundarea nu a avut loc. lepele au fast fecundate de armsari ~i dupa aceea, dupa un anumit timp, au nceput sa fete zebre. Ce nseamn acest fapt? Acesta vorbe~te despre faptul ca natura Universului este n primul rnd informationala. Aduceti-va aminte de EV3nghelia dup 103n. La nceput a fost Cuvntul. iar Cuvntul a fost cu Dumnezeu ~i Cuvntul a fost Dumnezeu. Aceasta este 0 dovada directa referitoare la baza informational a Universului. A~adar, idolul nostru devine acea persoan care ne ajut s ne dezvoltam prin contactul cu ea. Dar n comunicarea prieteneasca nai prelum ceea ce ne-a placut: vointa, buntatea ~i
56

marinimia, capacitatea de a iubi, iar n plan sexual, tot ceea ce vedem, adic 0 prticica minuscula. n acest caz, putem obtine nu ceea ce visam. Ca atare, cred eu, se poate s ai un sot iubit ~i copii, sa visezi la idoli, dar mai bine s visezi la prietenie ~i comunicare cu ace~tia dect la sex, ntruct nu se ~tie niciodata ce sllrpriz i vei aduce sotului. Apropo, la consultatiile me le vin deseori femei foarte frumaase. Clld pleaca mi spun: "Eu va iubesc." Este clar despre ce este vorba. ln plan subti] noi nu avem sex. Astfel ca notiunea de "iubire" este lipsit de frici ~i ata~amente. n ceea ce prive~te tineretul ~i necesitatea acestuia de a avea idoli este un fenomen complet normal. Dorintele injosite sunt legate tocmai de trup iar sentimentuI iubirii ~i transmiterea energiei se realizeaz n mod liber. Daca nu exista experienta de dep~ire a dorintelor, atunci concentrarea asupra idolului canduce la unii la faptul c dorintele incep s nbu~e iubirea ~i ca atare ~i viata. Acest lucru poate sa duca la sinucidere. Dupa prerea mea, atitudinea fa~ de idol trebuie sa fie urmtoarea: tot ceea ce ne place la acesta !loi prelum, pentru a-i da lui ~i altora cu mult mai mult.

:!IIi ~u

-..;;:::::

l
T"";:~~'',1 i,

~~;;~ i:Of-f-..<:: u

U9a
--1"'"

RELATII PERSONALE
i,

f
'"
't, 'i':' ''$'0

suparam pe soarta. A~adar, sa llteJegem un lucru simplu. Orice boala pe care ati primit-o de la soart constituie zalogul fericirii viitoare. Orice chinuri, daca dumneavoastra va yeti nfrna sa urti, sa va suparati, sa va fie frica ~i sa fiti depresiva, constituie zaloguJ fericirii viitoare.

"
~.

-1
1
1

l !;
Am fost parasita de catre omul iubit ~i de atunci nu
ma mai pot indragosti de nimeni. - ndragostirea eonstituie 0 fericire mult mai mare deet orice bunuri materiale ~i spirituale. Noi, nainte de a primi, la nceput pierdem. $i cu cat este mai mare ferieirea dobndirii, cu att mai dureroasa ~i mai chinuitoare este pregatirea aeesteia. Daea !loi nu ~tim sa pierdem, atunci suntem privati de posibilitatea de a dobndi. Cu ct este mai mare supararea, njosirea, regretul, lipsa dorintei de a trai pe care le-ati simtit cu ocazia despartirii, cu att aveti mai putine ~anse de a treee prin ncercarea urmatoare. Atunei iubirea puternica va putea sa se termine n mod tragic pentru .dumneavoastra precum ~i pentru omul iubit. Ct ne este dat de sus, tot att trebuie sa pierdem. Dar cnd primim 0 fericire imensa, nu ne uitam n jur ~i nu ne comparam cu cei care au fost privati de aceasta. Cnd ncep pierderile ~i nefericirile, noi ne uitam la altii ~i ncepem sa ne
58
~.

'Ii

;>,' *,

l,

ri

1.

$ !
,;,

~'

,c:

.!:, <::>u

~.:::::

~ ~ii.e. ~ ~f-f-J:: u

!!!!I!!!!!!

1
H9ll
,...

===

RELIGIA
-~.~

~ 'il
~T

Cu cativa ani {n unna, fn Italia, Dalai Lama, adresandu-se multimii a lansat chemarea "sa ne petrecem viata fntr-a venici'i fericire." Ziaritii au cerut imediat explicatii: "ce fnseamna feridre pentru fnaltul prelat al TibetuIui?" Acesta a meditat fndelung, iar apoi a spus: "Fericirea este capacitatea de a exclude din cap asemenea lucruri precum gelozia, mandria, ura ~i de a le {nlocui cu iertarea, rabdarea, autocreatia." n car{ile dumneavoastra se vorbe~te de acela~i Iucru. Exista vreD diferenta? - Nu exist nici 0 diferent. Oamenii care se afl la poalele muntilor vd imagini ~i situatii cu totul diferite. Dar dac ~i ridic capul ~i se uit spre vrf atunci vad cu totii unul ~iacela~i lucru. Orice om care poate sa vada planurile subtile, ntelege la urma urmei di tara iubire ~i nzuint spre Dumnezeu nu se poate supravietui. Conceptul exterior al fericirii poate fi legat de munc, de
60

"'".
'"

bani, de lips de mi~care, de renume, de putere, de mncare, de sex, etc. Dar dac toate acestea nu sunt asigurate de 0 explozie de iubire n suflet, atunci ceea ce ieri a fost fericire ~i desftare, azi devine chin ~i ncercare. Invidia, frica, gelozia, depresia, condamnarea ~i supararea ne ndeprteaz de iubire ~i, treptat, fac totul mai nefericit. Fiecare dintre noi trie~te pentru fericire ~i nzuie~te la ea. Fenomenele exterioare ale fericirii arat altfel la fiecare dintre noi. Astfel, ntotdeauna trebuie sa avem n vedere care este esenta oricarei fericiri. Atta timp ct nzuim spre iubire ~i mrim acest sentiment n sutletul nostru, Yom fi rnereu fericiti. Tocmai aceasta este fericirea pe cafe nimeni nu ne-o poate lua. Numai noi vom putea renunta la ea. Pe mine ma intereseaza unnatoarea problema: Eu prezint spre pomenire sufletul unei rude care a murit acum 20 de ani. Ce se fntampla daca sufletul lui, fn aceasta perioada, s-a reincarnat pe Pamant sau {n aite lumi inca 0 data ~i el triiiete acum undeva? Nu cumva fi pricinuiesc vreun rau? Este cunoscut faptul ca daca te ragi pentru "odihna" sufletului unui viu este rau. nsa biserica nu recunoate refncarnarea. - Cel mai bun ajutor acordat unei rude decedate il constituie sentimentul dumneavoastr interior, pstrarea iubirii $i renulltarea la pretentiile fat de cei vii ~i cei morti. Eu am observat ct de mult ajut acest Illeru. Acesta ajut sufletul oricum, indiferent daca acesta se atla n alte lumi sau pe Pamant. Care este sensul rugaciunii atullci cnd ne rugm pentru

$
-. '~.

!
"'.

61

:!:'I Su

l
f~ ;::~._j
~--"o,.

~~ -.: 1:I:IE-~1[

~ u
ll9LZ

l~
,t,

........

cineva? Sensul const n faptul c omul a simtit n sinea lui Divinul, iubirea faf de Dumnezeu ca pe 0 realitate superioara.
Il ,1

'H'

:~\

Traie~te sau este mort, nu are nici 0 importan1! Aceasta pentru c iubirea pentru Dumnezeu se atl dincolo de limitele vietii ~i ale morfii. Aici rugciunea ajut oricum ~i nu are important unde se atl el, n care lume.

1i

Eu ~i cu prietenul meu mergem la 0 biserica protestanta. $i la mine ~i la el se obserua urmi1toarele: inainte de slujba noi "ne innegrim", ne comportam ca ni~te nehuni, ne infuriem i pe parcurs, incet, incet, "ne iluminam", ne Iinitim. Aceasta este cu adevarat purificare sau este 0 i/uzie? n afara de faptul ca merg la biserica, nu beau, nu fumez, ma comport ca un om educat, ma rog i cu toate astea are loc 0 atractie duIceaga catre orice mar~i1vie (vri1jitorie, destri1balare, automutilare, clevetire). La nceput, cre~tinismul a aparat cu claritate ~i consecvent prioritatea iubirii fat de toate lucrurile. n toate ramificatiile ~i curentele ulterioare exista din ce n ce mai multa logic, gndire uman sanatoasa ~i mai putina iubire fata de Divillitate. Iat de ce prioritatea invizibila subcon~tienta a moralei ~i principiilor dau deseori un rezultat invers. Cu ct se roaga mai mult amui, folosindu-se de curentul dat ~i nu de cre~tinism, ~i allume de 0 ramificatie, traind n aceasta, cu att mai mult poate aparea reversul dorintelor. De aceea eu cred c, n primul rnd trebuie sa cite~ti Biblia ~i sa ntelegi de unde au aparut celelalte curente. Sa percepi suprematia iubirii asupra tuturor intentiilor, dorintelor ~i a vietii. Poate ca atunci var exista mai putine nazuinte nefire~ti.
62

-,

~
1.'" 'i'

",

~.

j ~
'f

.~

1'\
, ~.
1

:'

~{'

Dumneavoastra spuneti mereu ca trebuie sa ne rugi1m. Spuneti-ne cum anume? Dupa car/ea de rugi1dune sau pur ~i simplu sa-i ier/i1m pe toti, sa alungam temerile ~i sa ne revizuim viata? $i inca ceva, cand este mai bine sa ne ocupam de aa ceva? lisus Hristos ne-a dat rugciunea. Se pare c a compune rugciuni dupa el constituie un sacrilegiu. Dar rugciuni au tot aprut. Cum sa apreciem acest lucru? Ca 0 crima fata de ce a spus Hristos, ca 0 crima fata de credinta n Dumnezeu, ca 0 renuntare la principalele porunci? De ce oamenii continua sa compun rugciuni ~i de ce le urmeaz? Fac aceasta pentru c noi trebuie ntotdeauna s-L recunoa~tem pe Dumnezeu. Noi I cautam n permanenta pe Dumnezeu n sinea noastra ~i diutm n permanent acele cuvinte prin care I putem simti pe Dumnezeu n sinea noastr. lata de ce un lucru principal I constituie nu textul rugciunii, ci posibilitatea de a simti n noi iubirea ve~nica, posibilitatea de a dep~i ata~amentul de fericirea umana, posibilitatea iubirii umanului ca pe propriul copi 1,fie c este viata mea, fie ca este corpul meu sau lumea mea nconjuratoare. Fiecare om are un timp al sau pentru a se ruga, n generaI, atunci cnd con~tiinta nu ne ncurca. Asta poate fi dis de dimineata, poate fi atunci cnd noi ne-am eliberat de toate ~i am gsit timpul ~i locul potrivit pentru aceasta ~i poate fi cnd dqrim foarte mult sa 'Ile rugam. De aceea eu nu pot s determin cu precizie cnd sa ne rugam. Cnd omul nazuie~te n permanent catre Dumnezeu n sutletul lui, are atunci dreptul sa aleaga unde, cnd ~i cum sa se roage.

63

::-;. ~u

~ F..:.;.e. ~~~.E

~..:::::

...

t: ~

uga

bri. Conceptia noastra despre viat, concentrarea noastr spre iubire su nt nc infime pentru a putea ptrunde orice fel de adevr care s ne permit apoi s schimbm cu adevrat lumea nconjllrtoare. Astfel, ne ntoarcem din nou la iubire ~i la propriile 110astre schimbri.

~TIINTA ,

~I

RE LI GIA

Pot oamen;; care se inbesc nnnl pe altnl - barbatnl i femeia sa se simta reciproc de la distanta i sa-i

- Ne-ati spns cii daca omnl are 0 imensa energie a iubirii Divine atunci cu el se pot fntiimpla lucruri uimitoare, CIlm ar fi sa fi creasca inapoi 0 parle din corp, sa se normalizeze activitatea organelor i mnlte altele. - Daca ~oprlei i cre~te la loc coada, nseamna c n natura exista un mecanism de regenerare a prtilor corpului. Problema care se pune este de ce nu functioneaz ~i la altii. Daca acest lucru ar fi valabil la om, totul ar fi mai simplu. Invulnerabilitatea corpului nostru, regenerarea tuturor organelor nseamn oprirea dezvoltarii. Omul ~i pierde responsabilitatea fat de natur. nchipuiti-va c dumneavoastr cltoriti cu 0 ma~in la care indiferent ce ati face, nu va avea loc nimic din ce ar putea duce la propria moarte. Atunci dumneavoastr ati ncepe s-i omorti pe cei din jur. Adica 0 aparare impenetrabila nseamna oprirca evolutici. Cnd noi yom nvta sa evolum ~i sa dep-,?imcapactatea de aprare, atunci probabil c lUIyom mai fi att de vulnerabili. Noi nu suntem pregtiti pentru schim64

trimita semnale invizibile, ceva de gennl telepatiei? - Toti oamenii apropiati sunt legati unii de altii. Ei efectlleaz n permanent un schimb de informatii la nivelul subcon~tientului. n plan subtil oamenii eomunic mult mai activ clect n plan extcrior. Eu a.m vzut de nenumrate ori situatii cnd un tnr s-a apropiat, pentru prima data de 0 fata ~i a meut cuno~tint cu ea. Daea ea i-a fast hrazit, atunci dialogul interior dintre ei a avut loc pc parcursul a ctiva ani. ~i totul a fost hotart n plan subtil. Lumea interioar pe care noi nu 0 veclem actioneaz mult mai activ dect cea exterioar. Nu numai oamenii care se iubesc, clar pur ~i simplu rudele ~i uneori oamenii necunoscuti fac totu-,?i chimb de informatie. s Tot ce se ntmpl cu noi n exterior, a avut loc n plan subtil cu mult nainte. Dnpa ce am citit cartile dnmneavoastra i am Incrat asnpra propriei persoane sanatatea mea s-a fmbnnatatit simtitor, toata Inna nn m-a parasit sentimentnl caldnrii i inbirii, nn am avnt regrete i frica. Dnpa 0 Inna, dintr-o data, din mine a inceput sa iasa "negativul"; sana-tatea s-a inrautatit !ji au aparut ni!jte rnici dureri pe care inainte nu le-am avut. 65

.~ ~u
1
..,.,

.,.:::::

~;';i:CIf-of-oJ::

n:
(;

~ "-=-

,$
'.'
.~~ ~, f

1~9a

Va repet inca 0 data tuturor:

Ii

"i

, Il
i
1

PENTRU MINE ESTE CHINUlTOR DE DUREROS sA RASPUND LA NTREBR1INUTILE. Eu scriu n cartile mele ca purificarea are loc n etape: ati parcurs prima etapa, adica dumneavoastra personal, dupa care urmeaza copiii dumneavoastra sau vietile anterioare. Viata este 0 sinusoida, ceea ce este pe deplin natural. Purificarea nu poate cuprinde toate etapele dintr-odata. Noi nu suntem pregatiti pentru a~a ceva. Care este atitudinea dumneavoastra fata de sistemul Reiki? Unele situatii ale acestui sistem se aseamana cu informatia pe care 0 dati in car{ile dumneavoastra, cum ar fi imposibi/itatea de a scapa de bo/i fara a schimba atitudinea fata de viata a bolnavului insui. Este adevarat ca sistemul Reiki permite vindecarea oricarei boU? - Cnd am inceput sil lucrez n planurile subtile am observat ca la pacientii care au nceput sa lucreze cu sistemul Reiki apar probleme. La nceput este destul de bine dar pc parcurs apar probleme. Am diagnosticat 0 femeie cu un camp extraordillar, care traie~te dupa sistemul Ivanov dar starea copiilor ei a fost 0 catastrom. Adica omul se pune la punct cu 0 metoda putin fortata, nsa nu are loc 0 schimbare profunda. lar la copii aceasta are 0 influenta rea. Astfel, diJpa parerea mea, sistemul Reiki nu este lipsit de neajunsuri. Dar acest sistem aduce mult mai putine prejudicii dect alte sisteme de lecuire, unde omul pompeaza n mod nemijlocit energie altei persoane de~i nu se ~tie daca i face bine sau nu. Cteodata, micile probleme care nu apar la exterior, mai tarziu se transforma n probleme serioase.
66

PROBLEME

Il

Fiica mea era cat pe ce sa fie violata,

de ce este legat

acest lucru?

jt

- De multe ori punnd diagnosticul, am vazut una ~i aceea~i imagine. Starea sutleteasc a criminalului ~i a jertfei sale sunt n mod practic identice. Cu cat este mai mare concentrareafetelor asupra dorintei sexuale n detrimentul iubirii, cu att mai tare atrage ea ~i formeaza infractorul din jurul ei. (mi aduc aminte de 0 femeie care a venit n audienta cu fiica. Pe fata au ncercat sa 0 violeze. n copilarie a suferit mult timp de enurezis. Au nceput ~i problemele psihice. - ~titi, povestea marna, eu am dus-o la un villdecator, dar dupa aceasta situatia s-a nrautatit. Acum nu ~tiu ce sa mai fac! - Dumneavoastra ati citit caftile mele? - Da, am citit toate cele $apte carti. - Ati vizionat ~i videocasetele? - Da, ultimile. - Dar ati (ucrat $i asupra sinelui?
67

l'

.~ ClU

+::::::

l
F""~O-;:"~-",

~~-

I:I:IE-E-J:=:

~ u
H9a

=-==
""=

, 1
1.

iIt
~

. .......

--

- Da, sigur ca da, - a dat repede din cap femeia dar aceasta nu prea mi-a ajutat. Doresc sa 0 ajutati pe fiica mea, pot sa 0 invit acum?

- Nu va grabiti, - am spus eu, la nceput 0 sa vorbesc cu dumneavoastra. Repet ntrebarea: ati Ilicrat asupra sinelui?
Desigur, - raspunde femeia. - Deci, iata,.., - ncep eu. Vreau sa-i SPUIlmamei 0 fraza dura dar ma abtin.., de fapt nu ati Illerat asupra dUITIneavoastra $i nu trebuie sa ma convingeti despre aeeasta. Esenta luerului asupra propriei persoane consta n schimbarea dUlTIneavoastra.
i,
1,1

l'

Dar eu nu vad aceste schimbari. Nivelul trufiei este de cinci ori mai mare dect cel mortaL Adic orice nedreptate, insucces $i neplceri ale sortii le percepeti cu nver~unare, dar dumneavoastr cunoa~teti faptul c trufia apare atunci cnd totul este umplut de gelozie. Dependenta dumneavoastr de dorinte depa~e$te de treisprezece ori nivelul mortal. Adic sa pastrati iubirea pentru Dumnezeu cnd va su nt umilite sentimentele, feminitatea, cnd are loc prabu~irea dorintelor ~i
-

l'
1. ,1'1 '1 1,1

"

sperantelor

dumneavoastra n-ati vrut ~i acum nici nu puteti.

parametri dupa care determin eu starea

Unul din principalii

olTIului este capacitatea de a accepta situatia traumatizanta. Adica de a pastra iubirea de Dumnezeu prin pierderea umanului. Eu cred ca la dumneavoastra aceasta capacitate nu este pe plus. Pot sa va dezamagesc, ea este chiar pe minus, este pur ~i simplLi nchisa. Cu alte cuvinte, orice situatie traumatizanta va provoaca doar 0 singur emotie - autodistrugerea. Cum a~ putea sa va ajut fiica, dac dumneavoastra n orice secunda 0 omorti prin modul n care percepeti lumea? 68 Dar ce am de meut? - ma ntreab ngrijorat femeia,

- ntelegeti, c pentru dumneavoastr crice situatie traumatizant constituie salvarea vietii fiicei, acceptati orice boal cu multumire ~i cu iubire de Dumnezeu. Dar, la llceput, prin pocint, eliminati toate momentele de nemultumire de sine, depresia ~; lipsa dor;n!e; de a tra;. La barba!; programul de autodistrugere i distruge pe ei Il~i$i, iar la femei, acest program le omoara copii. Enurezisul pe care I are copilul reprezint programul de autodistrugere transmis de dumlleavoastr acestuia. Vulnerabilitatea ~i sellsibilitatea mrit, n cazul Il care nu ajunge' nzuinta spre iubire, I face pe om fie jertfii, fie infractor. La nceput nlturati prin pocint toate momentele de dezicere de iubire, iar apoi retriti-v viata, uitnd de toate ~i gndindu-v numai la iubire, Stati a$a cteva ore, iar dupa aceea va intra fiica dumneavoastr $i yom vedea ce ~anse avem. Peste cteva ore eu discut cu fiica ei. Ea este foarte sfioas, motiv pentru care mi ntinde 0 notita care cuprinde ntrebrile. Prima ntrebare curioas: tmaduitorul a limitat sensibilitatea. Ce trebuie fiicut ca sa revina sentimentele? A doua ntrebare: oriee s-ar ntmpla ~i cu llvttura ~i cu familia, eu nu dore sc sa traiesc, ntrebarea a treia: fiir nici 0 cauza, pur ~i simplu din senin ma trezesc noaptea ~i mi se pare c-mi pierd mintile. ~i ultima ntrebare, care este pusa de foarte multi pacienti: de ce oamenilor nu le place sa comunice cu mine? . - lat, - spun eu, - Nu te stradui sa redobnde$ti sensibilitatea pentru c aceasta te va ucide dac nu nveti s iube~ti ~i sa ierti, iar $coala iubirii nu se dobnde~te imediat. Dac nveti sa iube~ti, sentimentele se ntorc de la sine. Astrel

(i)

.~ Qu
"'"--- -, - -,-"~~'~>.
" .

l
~~
distruga. Eu am seris n cartile me le ca schizofrenia exista la oamenii care ~i mascheaza gelozia. Daca ziua tu nfrnezi cumva dorinta ~i te straduie~ti sa fii marinimoasa, noaptea n schimb aceasta dependenla ~i agresivitate da pe dinafara ~i de aceea se destrama con~tiinta. lat de ce nainte de somn trebuie sa te pui la punct ~i n loc de 0 cina copioasa, care nti\re~te dependenta de dorinlil, este mai bine sa te rogi. n fiecare seara sa mori ca dimineata sa nvii. Sa-Ii iei ramas bun de la tot ce-Ii este drag. Dar daca nainte de aceasta nu simti iubire, atunci sutletul tau se umple de frica ~i depresie. lat de ce este bine ca la nceput sa te rogi, concentrndu-te asupra iubirii, iar apoi, cnd simti iubirea, sa-ti iei ramas bun de la tot ce-Ii este drag. De ndat ce con~tiinla nou formata nu mai este agresiva, n loc de destramare, ncepe evolutia. n ceea ce prive~te comunicarea, totul este simplu. Comunicarea - este un nivel sensibil iar daca omul depinde de fericire, n ceea ce prive~te comunicarea el este ntotdeauna agresiv falil de allii sau falil de sine. De aceea, de obicei lui i este frid de comunicare ~i 0 ocole~te: cnd ura se refera n mare parte la sine, oamenii nu doresc s comunice cu acesta; iar daca agresivitatea subcon~tienta este ndreptata catre ei de asemenea nu doresc s comunce. Sa nu-ti fie fric de boala, mergi n ntmpinarea ei. Daca yom putea pastra iubirea, atunci boala va disparea treptat. Dreptul de a fi fericit l are numai acela care n fiecare fractiune de secunda este gata sa piarda desrntare ~i sa pstreze iubirea. Far boala nu exist evolutie.
71

~;; jji:Of-oF-<..o::

~
u
H9lZ

!!!!!!!BI!

Il'

Il! !

il!!

!
1

!
1

'1

vindeetorul nu ti-a meut rau, ci te-a ajutat. Tu nu vrei sa traie~ti pentru ca de orice te-ai oeupa nu poti sa parcurgi n mod just cel mai mic contlict. lar cea mai mica durere conecteaza la tine programlll sinuciderii care apoi apare n con~tiinta ca lipsii a dorinlei de a trai. nrelege un lucru simplu: orice conjlict inseamnii evolulie. Prive~te, tu ai un corp ~i eu am un corp. Dorintele tale de suprafata sunt legate de corp ~i viat. La mine se ntmpl acela~i lucru. Dar pentru ca noi avem corpuri diferite, atunci dorintele noastre nu vor coincide niciodata. Iata de ce orice comunicare ntre noi va fi ntotdeauna contlictuala ~i acest lucru este normal. ncercarea de a scapa de conflict, de a I elimina de la rdacina, nseamn dezcere de evolutie. Dac nu exista nzuinta spre iubire, atunci conflictul nu se poate soluliona. Astfel, trebuie sa nlelegi nca 0 data ca orice conflict nseamna evolutie; orice conflict produce durere ~i orice durere constituie un imbold catre iubirea de Dumnezeu. n cazul conflictelor nu trebuie sa nabu~im dorintele altora sali sa ne punem n situatie de dependent fat de altii ci trebuie s sintetizm dorintele, sa gasim 0 solutie generala pentru ambele parti. Pentru rezolvarea conflictului este nevoie sa nvtm sa ne nfrnm dorintele ~i sa nzuim spee iubire iar tu nu poti deocamdat nici una nici alta. De aceea nu vrei nici sa traie~t. Trecem la a treia ntrebare. Cnd drumul care duce spre iubire devine ca un fir de at. atunc pentru salvare este necesar oprirea a tot ceea ce ne desparte de iubire, adic frica, ura, judecata, supararea ~i depresia. Dar ntruct toate acestea sunt emanate de con~tiint, atunci pentru salvarea sutletului con~tiinta ncepe sa se
70

.' 1 r l'

, 1,~

.-e-13 QU

F'" ~::J:::o

""""--

~ii g. t: a:lf-q-..o::; ~ u

~
HI/ll

Aceasta boala nsa nu trebuie sa fie neagra sau sumbra, ci luminoasa ~i stralucitoare. Sa ntelegi un lucru simplu: oriee boala este chez~ia fericirii tale viitoare. Cu ct mai multe boli ~i ncercari ti ofer soarta, cu att te a~teapta 0 mai mare fericire n viitor.
Il:1
1

,
~
\ ~

.,-~-~

t' .j.~

1~

#.

1
',l'

Il

1\

l"
1

~i eu cat ejti mai mult pregatit pentru a baala sufleteasea cu att mai putine suferinte fiziee vei primi. Dar daca noi, d~ milioane de ani ne-am obi~nuit sa suportam 0 boala fizica, pentru a depa~i 0 boala sufleteasca prin nzuinta spre iubire mai avem de nvatat. Aceasta nseamna ~i ~tiinta ~i arta ~i desmtare.
Du-te ~i nvata!

IUBIREA

1'1
1
,1

Se spune: iubirea a fast i a trecut? Omul a ramas i iubire nu mai este? - Ceea ce n plan exterior ni se pare de neclintit ~ive~nic,

,1

'1

1 '1 I~

subtil este efemer, de scurta durata. ~i invers. 0 u~oara adiere a sentimentului de iubire care dispare dupa un anumit timp tara urma, mai trziu, prin ie~irean planul subtil, devine ve~nie. Iata de ce n filozofia indiana, ntreaga lume materiala e denumita Maya adica iluzie. Daca privim din punctul de vedere al eternitatii, atunci iubirea nu se stinge niciodata ~i nu trece. Numai noi ne trecem ~i ne stingem.
n plan

f
~.

Cwn sa deosebim -

iubirea de ataament?

Cu cat sunteti gata sa va daruiti omului iubit mai mult, sa aveti grija de el, cu cat mai mare este altruismul din . atitul!inea fard de el, cu atft mai purin llepinde(i de el. Daca

a~teptati ceva de la omul iubit nseamna ca dupa un anumit timp l1cepeti sa-i cereti. Daca dupa ce cereti nu primiti, atul1ci llcepeti sa va suparati ~i sa-I condamnati. Cand dumnea,
~>

73

.=" <=>u

~;

Q:a-E-.<:::

t: c.. < U

l
'--~~"':

UIILl

Il

1 Il Il

voastTli Lua,i - deveniri dependent, vii sim,;,; obliga,i, iar ctnd d"li - vii elibemli. Dependenta n~te frka, ndoiala, depresia ~i supararea. Aceasta nseamna ca sunteti pregatit sa da!i mul! mai mul! dec! sa lua!i, daca nu a~!ep!a!i nimic de la omul iubit, de la soarta ~i de la viitor, daca n rela!iile dumneavoastra nu exista temeri, ndoieli, pretentii ~i suparare, daea sentimentul nsu~i va face fericit, atunei probabil c aeeasta eonsttuie iubirea.

EMOTIILE
.

Ii

l
,/
,1: ,1

1"1

Stimate Serghei Nikolaevici! Probabil ca intrebarea mea 0 sa vi se para interesanta. Problema cons ta in faptul ca atunci cand am avut cele mai serioase neplaceri, explozii ale emotiilor negative, acestea s-au intiimplat nu 0 data, ci ~i peste 0 luna sau doua. Dumneavoastra scrie(i ca cele mai puternice emotii izbucnesc de
la inceput, iar aici este invers: 0 luna doua totul e normal, iar apoi e ca ~i cum m-ar fi acoperit valurile. Daca in acest caz este ceva deosebit, spre ce trebuie sa ne indreptam atentia? Va sunt foarte recunoscator pentru ciirtile dumneavoastrii ~i pentru cercetari! - n plan exterior, evenimentul a avut loe ~i apoi a disparut. Realitatea aeestuia s-a transformat ntr-un zero mare. n plan subtil, evenimentul a durat destul de mult dupa ce a avut loc, astfel ~i evenimentul viitor se afla n mod invizibil n prezent cu mult nainte de intaptuirea sa in plan exterior. Cu ct patrundem mai adnc n plan subtil, cu att mai mult este revrsat evenimentul in trecut ~i viitor. Notiunile "ieri" ~i "mine" devin identice. I!truct subcon~tientul nostru are in
75

-~

~u 1
r,,- -;-~.,/.-

~"ii I%IE-E-..;::

~ 0
Ulla:

-. ,
~.

..

pril~ul rand 0 structura

de cmp, atunci

ie~ind n plan uri }

s~l.btlle profunde, !loi !lcepem sa vedem att trecutul ct ~i VII~orUI.lar daca ie~im n cele mai subtile ~i tainice pla!luri, nOI vedem ca orice eveniment se dizolv n timp ~i la urma mmei cuprinde suJui. tot procesul temporar de evolutie a Univer-

BOLILE

SECOLULUI

Cu ct ptru!ldem mai mult n planurile profunde, cu att mai mult se sintetizeaza orice eveniment. Adica n plan subtil are loc IlU activitatea de exterior a actiunii, ci esenta evenimentului. Astfel: n planul subtil de profunzime tot ceea ce se petrece, c~ea ce s-a petrecut ~i ce se va petrece n Univers devine un SIll~U: eveniment, 0 singura situatie. Vorbind ntr-un limbaj l11alslmplu, n plan subtil nu exista termene ndeprtate. Orice eveniment petrecut continua sa dureze n subcon~tientul nostru, iar noi continuam sa reactionam la acesta. Dac reactia nu este just, are loc 0 aClImulare permanent iar apoi 0 expulzare n forma agresiv de idei, emotii, boli' nefericiri, etc. Situatia mrturise~te mai degrab despre calcul~ gre~ite ale conceptiei dumneavoastra despre lume. V prezint un exemplu simplu. Omul considera ca 110tiunea moralitate trebuie S3 fie de necli~ltit.. $i cu ct se eoneentreaZ3 mai mult asupra stabilitatii adevarunlor umane, con~tiintei ~i sentimentelor, eu att mai l1lult explozia agresivitatii va veni n apararea lor. Ce nseamna agresivitatea? $i ura, ~i eondamnarea, ~i suprarea nseamna l1umai autoaprare. Cu ct ne aparl1l mai dur structura 110a.str3. il1formational eu att mai static este ea. Lipsa donnteJ de schil1lbare, de progres, contrazice mersul evenimentelor Universului.
76 77

r !
~.

,\

Il
1

De ce considerati homosexualitatea 0 boa la? De la aceasta nu se moare, ea nu provoaci'i nid chinuri fizice ~i fn special sufIete~ti. Ea are infIuenta asupra natalita{ii? - Concluziile mele pornese de la practica. La toti cei care au fost la mine avnd probleme de homosexualitate am vazut 0 singur imagine. 0 imensa sensibilitate ~i ging~ie, iar n acela~i timp un nivel nalt de agresiune care a fost acoperita de schimbarea orientrii sexuale. Toti homosexualii, n luntrul lor, sunt incredibil de gelo~i. Astfel, relatiile normale pentru ei pot fi sinuciga~e. 0 asemenea dimensiune de dependent se elaboreaz de obieei n decursul ctorva generatii la rnd sau n cteva vieti trecute. Clim are loe evolutia omului? Cu fiecare viat amploarea sentimentelor cre~te. Daca nu 0 nvingi prin nazuinta permanent spre Dlimnezeu ~i prin acumlliarea de iubire, n loc de evolutie 0 s avem degradare sali pieire. Sensibilitatea este definit de amploarea dorintelor, este frul11usetea ~i posibilitatea de a crea. De aeeea un om sensibil, care s-a nascut n familie de atei se simte atras de homo-

.~ QU
1
r---

i:tIf-of-o.E

~"ii,e.
fi: 0
~ 9LG"

:=

-,

.'

--&

sexualitate

mai mult ca orieine. n oriee soeietate, exista

ntotdeauna un procent determinat de oameni la care nivelul

~ensibilitatii ~i inteleetului depa~e~tecu mult parametrii medii. Intr-o societate bine orientata, ace~ti oameni devin salvatorii

neatins ~i sa pastreze absolut curate bazele fericirii umane. Pe de 0 parte avem de-a face cu 0 rena~tere lent, iar pe de alt parte cu capacitatea de a distruge popoare ~i chiar ntreaga omellire daca aceasta intr n contradictie cu modelul ideal. 0 deplina admiralie a umanului ca ~i ura falii de acesta n esent este unul ~i acela~i lucru. Esenta e una, iar formele de dependenlii sunt diferite. Cnd namenii se baze.za n general pe uman, extremele sunt jnevitabile, jar atunci are lac fie divinizarea materialului ~i plncnnirea fala de acesta, fie divinizarea spiritualului cu dogmatismul ~i ntepenirea sa. Unii, de dragul corpului, omoara spiritualitatea, alfii, de dragul spiritualittii, omoar corpul. Cu ct omul nzuie~te mai mult spre Dumnezeu ~i iubire cu att mai pufine extremisme exista n concepfia sa despre lume

"1

~i-i atrag dupa sine pe ceilalti. Daea n societate umanul ncepe

1

Il'

sa umbreasc din ce in ce mai mult Divinul,

iar impulsul de

dep~ire a pcatului originar prin nazuinta spre Dumnezeu cade, atullci oamenii ndeplinesc a functie inversa eum ar fi infectia care trebuie s distruga un organism slab. De aceea cre~terea brllsca a Ilumrului de homosexuali n societate, din punctul meu de vedere, constituie un indice al unei crize serioase din care 0 societate va ie~i fie rennoita, nfiiptuind un salt conceptual de iubire fata de Dumnezeu, fie va merge pe drumul Sodomei ~i Gomorei. Boala rennoie~te organismul puternic ~i il omoar pe cel slab. Boala sufletului arat n exterior inofensiv dar ea are 0 amploare mai mare ~i este mai neeruttoare iar consecintele sunt mult mai grave. Am chit dis de dimineat 0 nsemnare ca lltr-o tara, musulmanii fanatici i omoar pe cei care din punctullor de vedere ncalc legile morale ~i Divine: pe homosexuali, drogati, ferne;
care se vopsesc ~i se mbrac frumos. Nu demult m-a ntrebat 0 cuno~tint:

El nlelege ca .tt materi.lul ct ~i spiritualul sunt necesare pentru evolutie ~i fiind atent la ele nu devi ne robu 1acestora.
~i n cnmpnrtament.

Ce se fntamplli cu cei care nu citesc cartile dumneavoastra?

- Noi cunoa~tem lumea n mod intuitiv, n fiecare secunda ncercnd sa construim 0 atitudine corecta fata de noi n~ine ~i Imaginea inexact tactica ~i Cercetiirile mele accelereaza doar procesul cunoa~terii. Tot ceea ce nainte a fost haotic, dupa ce faceti cuno~tintacu cercetarile mele, devine con~tiel1t. strategica duce la autodistrugere.

fata de lumea inconjuratoare.

Cum poate fi

explicat

esenta urmtoarei
n extreme.

Fraze:

Dumnezeu Il lucruri mrunte ~i diavolul .$i Il prezent Estul Occidentul acestea ~i distruglld tolereaz multe lucruri familiile,

~i Vestul ~i demonstreaz extremele lor.

femeilor, iar depravndu-Ie este gata pe sa OrientuJ

distruga ~i viata ~i dorinta,

aici sunt cei care doresc sa fae de

Boala apare fntotdeauna ca urmare a unor actiuni (ganduri) ale. omului? Pot oare cdmpurile geo-magnetice avea influente asupra sanatatii karmice a individului?
79

~
ClU

"~F-F-1:

.~ 3",

~ i5

..........

9a

- Mi s-a comunicat ca nu demult a fost 0 emisiune la televizor. La Cernobl, n locurile n care radiatiile au fost mai puternice, au intrat ntr-o cas de oameni credincio~i !l care se gaseau multe icoane, iar n aceasta cas nivelul radiatiilor era I1 pararnetrii !lormali. Adic starea omului poate schimba mediul l1conjurtor, poate schimba continutul mediului nconjurtor ~i este n stare sa scoata din organism orice substanta diiunatoare. De aceea, zona geo-patogena este ntr-uil caz izvorul bolilor ~i moqii, iar n ait caz - izvorul evolutiei. Omul a nceput sa evolueze nu pe latitudini sudice, ci pe cele nordice pentru ca acolo conditiile de supravietuire sunt mai complicate. Copilul are nevoie de stabilitate, ngrijire ~i de aparitia a nca ceva, ce este conditionat de stabilitate. Dar evolutia ncepe atunci cand se schimb conditiile, cnd confortul se schimbii n probleme. De aceea, starea noastra interioar aflnonioasa poate Illl numai sa salveze, dar ~i sa ne oblige la evolutie pe fondul unor conditii neprielnice, lar daca aceasta zona geo-patogena este deosebit de periculoasa, atunci pe noi, ceea ce se nume~te soart, ne va ndeprta din acest loc. lat de ce eu sunt de acord cu faptul c trebuie sa descoperim zone le geo-patogene cu scopul de a nu construi case pe aceste locuri, de asemenea, sunt adeptul ecologiei, ~i a unei alimentatii ecologice, naturale. Totodat, repet, c n primul rand printr-o actiune inversa !loi influentm mediul, ns asupra Iloastra au influellt zone le geo-patogelle. Conform cercetrilor mele, influentele exterioare sunt secundar~, de~i, tara ndoial, exista ~i influente inverse.

Este bine sa studiem medicinile alternative? - Cititi cu atentie et1i1emele! Ce nseamna "este bine sa studiem"? Eu ca specialist trebuie sa gsesc punctele periculoase ~i sa le nsernn, Dumneavoastr vorbiti astfel: "eu, n general, am studiat indicatoarele drumului, - dar mai bine nu merg pe aeest drum!", Respeetati indicatoarele de drum! ntelege(i ca este periculos sa lecuiti dar ajutndu-i pe altii .i manifestand iubire fata de ei, noi ne salvm pe noi n~ine. Dupa filosofia oriental nu e voie sa ajuti - omul trebuie sa-~i traiase propria Karma, iar dupa filosofia occidentala - omul trebuie ajutat n oriee eaz. Cartea mea se nume~te "Diagnosticarea Karmei", nseamna, c trebuie sa ajutm, dar trebuie s-o facem corect pentru a nu aduce prejudicii propriei persoane ~i altora.

'1

80

.!:-, ~u

~~~l

~
L).9Jl

!!!!II!

,~
.i:

c.

II

RE LI GIA
1
.

~ ;i; )i.
"Ji: '$;;-

$,

.~
~~ 'w

pra salvarii corpului i a psihicului (medicina, indus tria farmaceutica)? Aceasta activitate creatoare nu constituie un pacat? - Exista doua puncte de vedere cu privire la vindecarea bolii.

Orienta/a - care considera ca boala este karma omului, el

trebuie sa lucreze asupra sa, nu este permis ca boala sa fie tratata. Occidentalii - care prevede ca trebuie tratata orice boala ~i orice om. Teoria orientala respinge notiunea de trup, I considera "drept iluze ~i prevede c trebuie s se ngrijeasca numai sufletul, ~i atunci boala trece. Teoria occidentala vorbe~te despre faptul ca sufletul este iluiie. Este necesar sa se llgrijeasc trupul ~i sa se nlature toate bolile. Oamenii religio~i spuneau: daca boala este data de Dumnezeu nu este voie sa 0 tratezi. Ate~tii spuneau: ntruct nu exista Dumnezeu, bolile trebuie tratate. Timpul a artat ca au dreptate ~i unii ~i altii. Trupul se transforma n suflet ~i suf1etul se transforma n trup. Cnd omul tine post, prin nfometare, solicitari fizice, lucrlld asupra trupUILli,atunci el aqioneaz n mod favorabil asupra sufletului sLl ~i invers. Armonia evolutiei consta Il faptul c ntotdeauna a existat medicilla care se ocupa de trup; ~tiinta care s-a oCLlpatde spirit ~i religia care s-a ocupat de suflet. Acurn religia, ~tiinta ~i medicina se apropie din ce n ce mai mult neopunndu-se una celeilalte, ci ajutndu-se. Medicina devine pguboasa atullci cnd porne~te de la prioritatea trupului ~i neag existenta sufletului. lar medicina sirnptomatic, al crei scop este de a
83

d'
Poate un musulman sa-i iubeasca atat pe Dumnezeu cat i pe Allah? in acelai timp

; .f;

- Tati oamenii difera n plan exteriar - difera ~i locurile unde traiesc, nationalitatea ~i religia. Cu ct patrundem mai adnc n planurile subtile, cu att mai putin vedem diferenta dintre oameni. ~i nca putin mai departe se pare ca noi suntem cu toti unici n plan subtil. ~i acolo nu exista nici nationalitate, nici religie. Cu ct exista mai putina frica, ndoiala, invidie, condamnare ~i suparare n iubirea noastra, cu att suntem mai aproape de Dumnezeu. ~i toate imaginile noastre despre Dumnezeu niciodata nu var fi exacte, ntruct ele sunt legate de corpul ~i con~tiinta noastra. n acest caz cel mai bun model al lui Dumllezeu este acela care depa~e~te limitele con~tiintei ~idorintei. n ultima vreme, tot mai multi oameni, nu numai efi nteleg, dar ~i simt ca Dumnezeu este iubire.
n ce constii esenta activitatii pentru acei, la care activitatea profesionala este indreptata in general asug2

if
1

1
1

'~: ~ ~,:

.~ QU
r-"'~~:~~::~

l
~
,.

I:I:1f-of-o..<::

.. Iiu

~~1I9ll
"'"

distrug~ ~i~~tomel: exterioare ale bolii, n prezent ncepe sa ~e ~epa~!ta. ln Occident s-a spus: rninte sanatoasa ntr-un corp sanatos. Incercarea de a des p . rinde sutl etul de Ir up sau tnvers la_~rma urmei, frneaz evolutia. Dar ntruct sufletul nostr~ m :ra~e~~en~u.~t ai mult dect trupul, eu consider ca prioritatea tnsanat.o~lfIIsutletuJui trebuie pastrata, atunci end este vorba de boh. Daca omul nu vindeca boala corpului sau, atunei aee~sta p~a~e sa intluenteze n mod benefic asupra sufletului, destmulUi ~I a urma~ilor sai. Dar daea amuI nu ~i vindeca sutletul, nu poate a~tepta sa aiba loe ceva pozitiv pentru el sau P~I~truurma~ii sai. Cnd medicina contemporana ~i va revizui v~zlUn.ea asupra omului atunci ajutorul pentru trop va nceta sa sa mal fie un scop n sine ~i poate va aparea cadul medicinii care ar~ta n care cazuri, n ce masura ~i ct de ndeJungat se poate ~uta corpul, ~i n ce situatii nu e voie sa faci acest Jucru ntruct acesta poate sa dauneze sufletului. Pentru mine am hotart.,~ceasta problema, numind cartea rnea "Diagnosticarea ~Karm:1.. Se poate sau nu se poate ~uta omul care prime~te mcercafl de sus? Se poate ajuta, dar ajutorul trebuie acordat Coreet.

NARCOMANIA

Il 1

1 1
1'1

De ce beau gelo$ii? - nchipuiti-va un om la care n subcon~tient mocnesc carbunii geloziei, adica dependenta de dorintele sexuale. Cu ct este mai mare amploarea dorintelor, cu att mai puternica va fi gelozia, durerea sufleteasca, agresivitatea ~i cu att mai repede vor aprea boUle. Cnd omul bea, el nu dore~te nimic. Adic are loc discreditarea celor mai mari dorinte, desprinderea deacestea. Gelozia se miqoreaz n mod corespunzator. Dac dependenta de dorinta sexual este foarte puternic, iar gelozia devine un stres de nedep~it, atunci omul poate ori sa bea eteva zile tara ntrerupere ori s consume moderat dar n mod constant buturi spirtoase. ntr-un asemenea caz are loc degradarea ~i degenerarea dorintelor. n mod corespunztor are loc ~i degradarea omului. Se poate bea mult tar a deveni alcoolic. De ndat ce dependenta de dorintele profunde se transforma n dependellt de alcool, llcepe distrugerea. Acest lucru este valabil ~i pentru narcomani. Cu cat cre~te mai puternic dependenta interioar de dorinte, cu att mai dureros

85

.!::, C>U
1

c.:: ~;; aJE-!-<.<::

~ u

!!!Eii
U9Ll

',"

are loe zdruneinarea nivelului simturilor. n mod treptat, organisl11ulajunge la aeel punet, eand oriee boala da numai un program de autodistrugere. Oriee situatie de stres, launtrie, devine de nedepa~it. ~i daca n momentul bolii omul nu trie~te 0 emotie pozitiva, adane, atunci ncep sa se destrame structurile subtile ale sufletului. Evolutia se transforma n degradare. Dae sentimentul de iubire catre Dumnezeu s-a pierdut, atunei pentru a supravietui n interior, omul eauta oriee emotie pozitiva, care sa-I ajute sa nabu~e boala. Praeticarea sportului, schimbarea locului de munca, noi preocupari, excursiile, toate acestea hotarsc problema ntr-o oarecare ~nsur, daca boala este situata la 0 adancime nu prea mare. Insa daca ea a patruns n straturile subtile, 0 asemenea boala poate fi nabu~itnumai de alcool sau droguri. Dac boala a patruns mai adnc, atunei n acest caz, nu ajuta nici alcoolul, nici drogurile. Aici exista - doua caio Fie prin iubire fata de Dumnezeu putem sa nlaturam dependenta adanca de dorinta de viat, fie prin eliminarea bolii prin degradarea ~i autodistrugerea personalittii. Atunci apare homosexualitatea, schizofrenia, starile maniaeale etc. Daca sotia este geloasa, de ce poate sa bea sotul? Femeia geloasa ~i suparacioasa ataea n plan subtil ~i ~i omoara n permanenta sotu!. Cu cat sunt mai echilibrate la om eon~tijnta ~j dorinta, cu att mai mult ere~te dependenta de ele. Alcoolul ofer zdruneinarea eon~tiintei ~i a dorintei. n acest moment, agresivitatea femeii nu poate ptrunde n interiorul sotului. Dar dae sotul neearca sa se protejeze nu printr-un eomportament coreet ~i autoedueare, ci prin alcool, atunci treptat, el va fi nevoit sa mareasea doza. ln continuare fie va deveni alcoolie fie va divorta.
86

GELOZIA

i) '<.'

Cand rn-am despiirtit de prietenul meu, fiica mea l-a siirutat pe buze. A fost nepliicut pentru mine acest lucru,
ceea ce i-am i spus. Ce inseamnii asta

- gelozie?

,>,. ~.

- Acesta este un comportament incorect al fiicei dumneavoastra la care ati reactionat corespunzator. Dac nu exista 0 ' situatie iar dumneavoastra 0 banuiti, va e frica, sunteti geloasa, atunci este rau. nseamn3. c 0 yeti nfrana pe fiica dumneavoastr nu prin iubire, ci prin agresivitate. Acest lucru nu da nici un rezultat bun. Cu ce putem stapani omul iubit? El trebuie sa realizeze alaturi de noi care sunt instinctele sale principale. El trebuie sa obtina de la noi iubire, iar noi trebuie sa-I ajutam sa ~i dezvolte acest sentiment. Trebuie sa se simt bine cu noL Daea eu nu stau pe loe, atunci evoluez, nzuiese spre eeva, ma schimb, astfel eu 0 ajut prin aceasta pe partenera mea. Femeia se simte bine cu barbatul daea el nu este stabil. Stabilitatea ridicata a comportamelltului demonstreaz dependenta de con~tiinta ~i dorinte. Un asemenea barbat devine neinteresant
87

.~ ~u

i:J::a..., J:

"ii.e.~ u
H9lZ

""" ;:"""""-'.

-,'
" .\, ~ t ~:

--C.

1 1.1

l' i.1 Il

pentru femeie. Va prezint nc un aspect: femeia se simte femeie atunci cnd i este njositafeminitatea. lubirea se trezej)te n femeie atunci cnd ea se simte slab ~i neajutorat. Daca barbatului i place ca femeia care trie~te alaturi de el sa fie mai tare ca el iar el nu ncearca sa 0 supun, atunci 0 va pierde. Nu demult am examinat un pacient. El are un camp clar, minunat, iar sotia a avut 0 explozje de agresiune fatA de el. "Nu l1teleg nimic, - a spus el. - eu ma rog, eu iert, dar tara rost, lucrurile merg spre divort. Dumneavoastr mi spuneti l1saca starea mea de armonie ~i conceptia despre lume trebuie sa 0 schimbe pe sotia mea. De ce ea nu se schimb?" 0 conceptie armonioasa despre lume consta ntr-o atitudine corecta fata de sotie. Nu numai dumneavoastra trebuie sa . simtiti iubirea, trebuie sa va ajutati ~i sotia sa simta acela~i lucru. De ce lIllei femei ortodoxe nu i se poate permite s intre n altar? De ce tocmai femeii i se atribuie faptul ca este ntruchiparea pacatuJui? De ce tocmai Eva a pacatuit? ntruct femeia este ntruchiparea dorintelor ~i tocmai dorintele mpiedic accesulla iubirea Divin. Deseori noi nu putem simti Oivinul pna cnd nu potolim dorintele noastre. Aceste dorinte, cteodata este necesar s le potolim dur, nu numai n propria persoan, ci ~i n altiL

I~, acelaJ?i timp daca barbatului nu i este fric s-J?i arate

slbiciunea sa, njosirea J?ilipsa de aprare, aceasta nseamna ca ~i el este gata sa primeasc ~i sa pastreze iubirea, ~i aceasta atrage de asemenea ctre el femeia. n ce const pericolul

situatiei atunci cnd barbatul se situeaz n dependentAfat de femeie? Aceasta nseamn c el va tolera toate dorintele ei.

:/
Il

1/

Il
1

Barbatul este- un mascul. $i el trebuie sa demonstreze n

perrnanenta fernelei independenta sa. Trebuie s demonstreze ca el este mai puternic dect ea. Dac femeia nu va sirnti slabiciune ~i lips de aparare n fata barbatului, n sutletul ei
nu se va na~te iubirea jar descendentii nu vor fi armollio~i. n

nseamn c iubirea din sutletul ei se va diminua ~i aceasta duce la degenerarea urma~ilor ei. De aceea, 0 femeie fru, ,,',.' moasa, sensibila, patima~a, alaluri de un barbai slab degenereaz. Dorintele vor depa~i iubirea ~i rapid vor ncepe s dea na~tere la agresivitate. Degenerarea va exista nu numai la t ~' urma~i dar j)in sutletul femeii. '\' );. Omul a aprut asemeni tractului intestinal iar tema dorintei, 'L' n subcol1j)tientul lui, este strns'Iegata de tema alimentatiei. lat de ce ghiftuirea nu nllmai c duce la impotenta omului, dar cu timpul distruge j)i structurile suf1ete~ti ntr-o msur mult mai mare. Apropo, zona gurii este foarte puternic legat de dorinte. Dac n copilrie copi lui dumneavoastr a avut stomatit, atunci tema geloziei, tema ata~amentului ridicat sunt prezel1te neaprat. Dac fiica dumneavoastr se srut cu al~ii, nseamn c ea nu poate sa-~i nfrneze dorintele sale. Sarutarea buzelor este identic cu contactul sexual. lat de ce la 0 ntlnire normal ~i la desprtire este dorit sa se sarute pe obraz. Totodat nu merit sa v suprati pe fat dar cred c este necesar s i se explice c un asemenea comportament este indezirabil. Ce nseamn btrnetea ~i moartea? Aceasta nseamn limitarea ~i stoparea dorintelor noastre. Pe de, 0 parte, Dumnezeu ne d iubire, iar pe de alt parte limiteaza ~i 89

H8

.r=-! cu
1
, ~,-,,-

Q<:;~vg.
j%I~f-o.:::

~
9Ll

stopeaz dorintele noastre. Noi trebuie sa ne asemanarn n toate lui Dumnezeu. nseamn c n afara de iubire, noi trebuie sa ne ajutm reciproc s ne nfrnm dorintele dac ele ncurc iubirea. mi aduc aminte c ntr-o revist am citit 0 poveste pe care a prezentat-o un militar: el a iubit-o pe sotia s~ la nebunie, ns ea era mereu cu butura n cap. <5ide ndat ce consuma buturi alcoolice. orice brbat devenea pentru ea sot legitim. El a rugat-o ~i a implorat-o s nu mai bea. Dar nu a ajutat nimic. n cele din urma ei au divof1:at~i el a plecat ntr-un ait ora~. Au trecut ctiva ani. ntorcndu-se n ora~ul sau a aflat c sotia lui s-a recstorit ~i nu mai bea. A nceput sa investigheze cauza. A aflat c actualul ei sot, pentru fiecare pllrel de butur i administra 0 btaie zdravn. "Iubirea mea, - a seris la redactie brbatul - nu a putut sa 0 schimbe deloc dar 0 simpla btaie a transformat-o. Unde e dreptatea?" $i iata ca iubirea Divin reala ar fi schimbat-o pe femeie, iar ea ar fi ncetat sa mai bea. La acest barbat iubirea a fost prea strns legat de dorinte, de intangibilitate ~i stabilitate umana. $i cu ct mai mult a purtat-o n brate ~i s-a suprat pe ea, cu att mai repede iubirea s-a transformat n dorint: ~i i-a distrus pe amndoi, dar brbatul nu a inteles acest Iucru. Cel de-al doilea barbat a vazut ca nu poate tolera dorintefe tinerei neveste. Dar daca el ar fi batut-o cu ura, ea nu s-ar fi schimbat. El a mcut acest lucru mai degraba ca un printe n scop educativ. Este straniu faptul c iubirea Divin a fost mai aproape n cazul al doilea dect in primul caz. Nu trebuie s uitm faptul c de~i suntem organizati superior, suntem animale. Procesul evolutiei are lac la noi in mod fortat iar con~tiinta deplin nu 90

exista. Pe noi ne va impiedica ntotdeauna ceva spre iubirea de Dumnezeu. Pur ~i simplu, cate unii au nevoie de milioane de impulsuri, iar altora le sunt suficiente doar cteva zec. La unii trebuie s nfranezi putin dorintele ~i nazuintele iar la altii trebuie stopate prin pierderea snttii sau a vietii. Esenta evolutiei omului const n aproperea de Dumnezeu. Dar amui cat ar ncerca sa puna dorinta mai pres us de iubire, el mai devreme sau mai tarziu va pierde. $i cu ct va intelege mai repede acest lucm cu atat mai bine. Nu demult 0 femeie mi-a relatat a poveste: "Am 0 prietena teribil de batu~a. De ndat ce 0 contrazici, sare la btaie. $i d cu orice i pica n mana. ncepe cu tigaia ~i ti-o d n cap Cll elan. Dac nu este tigaie ~i scoate pantofii ~i bate cu tocul in cap. Ea a divortat de sol. lar toli concubinii fugeau de ea. Un concubin, dupa un asemenea contact a ajuns la reanimare. Dar iat ca nu demult rn-am ntlnit cu ea, - mi poveste~te ferneia ~i am ntrebat-o cum 0 duce." Se pare ca acum are un bcbat cu care traie~te fiind casatorita cu el. ,,~i cum il mai altoie~ti?" - s-a interesat ferneia. "Ce vorbe~ti - s-a agitat ea - mi-e ~i frica sa ma gndesc la a~a ceva". "Dar ce s-a intmplat?" "El e boxer. Eu rn-am aruncat pe el prima data iar el a reactionat cu un upercut. Deschid larg ochii, sunt culcat pe podea ~i nu

i~

nte!eg nimic. Ma ridic ~i ma arunc asupra lui nca 0 data. El mi trage una din nou. Eu poc ~i iara~isunt culcat pejas. El
-

~ t.
1-

~ " ~.

este un om bun la suflet dar e boxer, ntelegi, a~a ca acum ne iubim ~i ne ntelegern foarte bine." n Biblie se spune: comporta-te cu semenul tau a~a cum ai dori ca el.sa se comporte cu tine. Aceast tez nfraneaz agresiunea fat de alti oameni. Ea reflecta legile bioenergeticii sau

t ,
1 l, S

91

.=" QU

l
sa ne aducem aminte de cuvintele lui Hristos: Daca cineva te-a lovit peste obraz, intoarce-I ~i pe cellalt. Asta nseamna nainte de toate ca nu trebuie sa te razbuni pentru jignirea suferiti'i. Nu este voie sa manife~ti 0 mpotrivire launtrica. Aceasta este recunoa~terea vointei Divine n oriee situatie. ~i daca eu am fost atacat de 0 alt persoana, atunci cauza se afla n primul rnd n mine. nseamn ca schimbrile mele profunde vor face agresiunea din partea altora - imposibil. Fraza lui Iisus Hristos reflect legile ascullse ale Universului. Principiul non-violentei din Budism nu ~i din religiile orientale izvor~te din cuno~terea acelora~i legi. Totodata Hristos a spus: "Daca clliva i-a fost seris sa ma tradeze el este condamnat sa faca acest lucru, dar vai de acela care 0 va face." llseamna ca daca se opre~te agresivitateaaltui om, daca nfrnam pornirile sale mr~ave noi vom putea de asemenea sa ajutam sufletullui. Astfel, ajutam alti oameni prin doua modalitti. n primul rnd, umplnd sufletul propriu cu iubire ~i schimbndu-ne, eliminnd prin aceasta radacinile problemelor daunatoare. n al doilea rnd, prin nfrnarea altor oameni de a se manifesta ntr-uil mod josnic. Eu am observat ca daca omul rn-a tractat n lucruri marunte atunci oricat l-a~ ierta el se va perfectiona n aceasta. Cel mai rau din ceea ce-i putem face acestui om este sa-I urm, sa-l condamnam ~i prin urmare sa nu-I ajutam cu nimic. Este mai bine daca noi l ajutm sa nfrneze procesul patolagie, continu and condamnarea? Cel mai bun lucru este daca,
J

~b~f

~
H9lZ

--"..

vorbind ntr-un limbaj oriental, legiJe karmei. Ce semeni aceea ~i culegi, se spune n Biblie. Cum te comporti cu oamenii, a~a se vor comporta ~i ei cu tine. Dac vei ur, njosi ~i rzbuna peste ctva timp vei primi acela~i lucru. Aeesta este un minimum pe care trebuie s-I ~tie ~i s-l lldeplineasc ariee am pentru a putea supravietui. Se poate oare dezvolta mai departe aceasta teza ? Se pare c da. nchipuiti-va urmatoarea situatie. Dumneavoastr va educati copi luI. Doriti ca el sa aiba grija de dumneavoastra, sa va ajute cu bani la batrnete, sa nu va uite niciodat ~i sa va ndeplineasea dorintele. Faceti toate aceste lucruri pentru copil. Trece timpul ~i deodata eopilul nu se mai supune, nu dore~te sa comunice cu dumneavoastra, nu mprta~e~te caldura sufleteasc. "De ce s-a intmplat astfel? - ntrebati amart. ~ Eu am fcut totul pentru el." Prietenii va raspund: "tu ai stricat copilul ndeplinindu-i toate dorintele. Niciodat nu I-ai pedepsit pentru faptele sale huliganice. L-ai nvtat s ia -?inu I-ai nvatat sa dea". n concluzie, nivelul afectiunii n relatiile cu alti oameni este redus. Cum sa ne cornportm atunci cu semenul nostru? Concluzia vine de la sine. Trebuie sa ne comportam tata de semenul nostru in aa tel inciU sa-l ajutam sa se apropie de Dumnezeu. nseamn3 c atitudinea fata de semen - este ntotdeauna educarea acestuia ~i n acela~i timp autoeducarea ta. Noi trebuie ntotdeauna s-I ajutm sa iubeasca ~i periodic, sa-i nfrnm dorintele ~i ambitiile. Bine, dar daca omul te-a jignit ~i te-a tradat, cum sa te compoqi cu el? n primul rand trebuie
92

1.

93
1 1

.~
<=>u

~"ii- ~ i:tIf--of-1: \5

-= U9lG"

tara sa manifestam ura, suprare ~i condamnare. I facem sa nteleaga ca el nu se comporta bine ~i prin asta sa-i nfrnam agresivitatea. Atunci avem de-a face cu un proces educativ. Schimbrile pozitive vor avea loc mai repede la cellalt omo Ce nseamn legile moralei ~i legile juridice? ncepem cu cele religioase. Dac omul rncepe s invidieze, s condamne, nu se abtine de la mncare, de la sex, atunci incepe degenerarea care se va rsfrnge asupra atitudinii sale fa~ de oameni. Comportamentul agresiv ~i emotional, acumulndu-se, il impinge pe el la nivelul al treilea. ocepe cu nclcarea legilor nevzute profunde, pe care le descrie religia, iese la nivelul nclcarii vizibile a legilor prescrise de morala ~i etic iar apoi ncepe sa ncalce legile civile, adic incepe sa fure, s omoare, s trdeze etc. n general, tradarea este mai degrab nclcarea legilor morale. La nceput, omul reounta la iubire, apoi invidiaz, pe urm trdeaz ~i omoar. Cnd omul ncalc de nenumrate ori legile morale ~i civile, atunci tipul comportamental se fixeaz ~i ptrunde n adncul subcon~tielltului transformndu-se ~i revenind sub forma de boal ~i moarte. n acest caz, nchisoarea nu i mai permite s accentueze descompunerea, ~i-i salveaza sufletul de degradare. Detentia joaca rolul bolii ~i ca atare, salveaz sufletul. Astfel, codul civil, moral ~i religios accelereaz procesul evolufiei artnd omului acea granit dup care el pierde selltimentul iubirii ~i al Divinittii n el IlSU~i.Trehuie Ilumai s cunoa~tem pentru ce exista aceste legi. Printr-o atitudine just fat de umanaceste legi ne ajut sa percepem Divinul.

'.'

TIMPUL

1
1

i'
1

De fiecare datif n preajma Anului Nou mi se ntilmplif lucruri neplifcute. De data aceasta l-am pierdut pe sotul meu. L-am gifsit numai dupif 0 sifptifmilnif. Spuneti-mi de ce este legat acest lucru? Timpul nu trece uniform. n momentu] eruperii energiei, timpul se ingusteaza. La om eruperea energiei are loc atunci cnd se na~te, cnd se indrgoste~te, cnd se instaleaz pubertatea. cnd se nasc copiii si, in momentul une mari bucurii ~i n timpul sarhtorilor. lar noi in astfel de momente crem un tablou al evenimentelor ~i comportamentului pentru multi ani nainte, Eu am numit acest lucru, pentru mine, principala emotie de stres. Sunt deseori' ntrebat: de ce da un efect a~a de puternic de insnto~ire scldatul iarna in copc. Eu explic aceasta n felul urmtor. Cu ct este mai puternic stresul, cu att mai adnc se duce acea emotie principala asupra creia se concentreaz omul. De aceea in timpul puternicului stres omul bine pregtit se poate purifica in mare masur. V aduceti aminte c eu am descris un caz n care un om paralizat a fost
j

94 95
1 1

~ ~u

l
F--;::......--.
-"'"

..:..;j?
alf""'~.E

~
Hga

t:

"' ':.-. .r.~

. .,

1 Iii

,1

tart de 0 femeie la sauna ~i I-a oparit pn la epuizare? Pe de 0 parte avem de-a face cu iubire ~i marinimie, emotii pozitive, iar pe de alta parte este vorba de 0 situatie de stres apropiat de cea mortal. n aceste cazuri cOllcentrarea asupra iubirii purifica mult mai intens. Daca marna simte iubire ~i pJcere n timpulna~terii, atunci durerea pe care 0 simte n acela~j tirnp nzestreaz copilul cu 0 purificare rapida. ~i invers. Oac nainte de na~tere emotiile principale ale mamei au fost suprarea, gelozia, njosirea, atunci emotia principal de stres poate fi negativ ~i distruge sntatea copilului precum ~i soarta pe mai multi ani. Ce se ntmpl n cazul scldatului n apa iarna? n primul rnd are loc concentrarea asupra emotiilor pozitive. Scaldarea are loc n grup. Toat lumea este bine dispus. Nu are nimeni frica, depresie ~i nencredere. n acela~i timp, apa rece ca gheata provoaca 0 pierdere imensa de energie, de njosire a vietii ~i a dorintelor. ntruct energia principala provine din iubire, atunci n subcon~tient emotia generat de stres, care nu se poate limita cu nimic, se fixeaza asupra Oivinului. Acceptarea deplina a situatiei de stres, pstreaza mrinimia ~ia iubirea. Este natural ca va fi sntate ~i va fi ntinerire. Atta timp cat amui considera acestea ca un impuls spre Divinitate, spre schimbri personale, rezuItatu1 va fi minunat. Daca omul considera scaldatul n Copca drept 0 tableta, ca mijloc de obtinere a s~nattii ~i numai acest lucru, atunci efeetul pozitiv poate s scada brusc. Sa ne ntoarcem la Anul Nou. n plan subtil, n aceasta srbatoare este cumva inclus ntregul an viitor. Fie c dorim sali nu, n launtrul nostru ne concentrm asupra viitorului ~i
96

suntem allcorati n el. n functie de starea sufleteasc cu care am lltmpinat Anul Nou se vor petrece ~i evenimelltele viitoare. Toat lumea cUlloa~te proverbul: cum ntmpini Anul NOll a~a I ~i petreci. $i toata lumea ncearca sa aglomereze masa cu mncaruri ~i sa se distreze de minune, pentru ca anul s fie fericit. Dar su nt putini aceia care nteleg c acest proverb se refera, la starea launtrica ~i Illi la 0 masa plina de mncaruri. Anul Nou trebuie ntmpinat cu sufletul curat ~i nu cu corpul mbuibat de mancare. Daca ajungem la Anul Nou cu suprri, cu temeri ascunse ~i Cl! diferite pretentii atunci vor trebui sa aiba loc acele evenimente care elimina din noi aceste emo1ii. Samn1a anului urmator trebuie s fie curata. Altfel degeaba strope~ti cu apa, ea nu ncolte~te ~i nu da recoltfi buna. La acest lucru va provoaca situatia cu sotul pierdut. Frica, depresia ~i supararea atrag gelozia. ~i ntruct aceasta are loc nu prima data, dU111neavoastra v obi~nuiti din ce n ce mai mult cu situatii diferite ~i va este mai u~or sa va concentrati aSLIpra Divinl!lui. Acest lucru nseamna ca omul va fi bun. Astfel, mncarea pe masa de Anul NOl! este necesara pentru emotii pozitive. lar suprasatura~ia Il acest caz poate avea efect contrar. Este mai bine sa isp~e~ti rncnd 0 baie la copca ~i trecnd la dieta dect sa te ndopi ~i sa te certi cu so~ul. Apropo, eu 3m observat 0 particularitate curioas.. 0 puternica influenta asupra viitorului, adica 0 puternic purificare a urma~ilor are loc Illi numai n aprilie, ci ~i cu trei zile llainte de ziua de na~tere, precum ~i n perioada na~terii copiilor. Daca n aceste cazuri te rogi schimbar~a va fi mai puternica.

97

.~ QU
r~~,..,'--

l
~

~f-of-o-=

~-ii -

-=
lI9ll

II!!!!!!!!!!

--= -

"

~
~~

-4

1i

Fiicei mele (care are 18 ani) nu-i merge nid un ceas. Ce inseamna acest lucrn? Nivelul fizic este legat de substan!a, cel spiritual - de spatiu~ iar cel sentimental de timp. Fiica durnneavoastra este puternic dependenta de nivelul sentimental. Printre altele, nu e pur ~i sirnplu un nivel de suprafat, de dorinta de sexualitate ci este acel niveJ la care noi ie~im de obicei prin notiunea d~ ndragostire, de iubire urnana. La aeest niveJ au loc interdependente nernijloeite cu nivelurile timpului. Aici vad eu la fiica dumneavoastra 0 experienta negativa determinata. Pr~babil ca dumneavoastra sau fliea n vietiJe trecute ati manifestat 0 Jipsa puterniea a dorintei de viat n momentul e~ecului iubirii umane. La niveluri profunde, diferenta ntre natura vie ~i cea moarta lipse~te. ProbJema autonimicirii se transmite ceasurilor ~i eie se opresc. Daca un asemenea program se c~neeteaz ~a un grup de oameni 0 rezonanta sirnilara se na~te ~Jse transmlte pmntului. lar daea ntreaga ornenire neepe sa se dezica de iubire atunci vor avea loc nu catastrofe ~i clltre~1U.re, i va muri planeta noastra. Ea poate sa explodeze c pur ~I slmplu. Astfel, nca nu e trziu sa va puneti n ordine att sutletuJ dumneavoastra cat ~i sutletul fiicei.

,. \ un teren foarte bun. Adica v-ati adus n ordine sufletul, v-ati

" 4( armonizat cu lumea. Ca ~i un sol useat ce se umple cu ap ~i ~. da apoi vlastari a~a ~i sufletul se umple de iubire ~i da vlastari )

~-

Il, .Il'' '1

'I

1
'1

Este diiunator sa speri, sa visezi?

Il 1

Sa speri este util ~i necesar, daca 0 faei eorect. V isul este dorin!a legata de momentele profunde ale autorealizrilor noastre. A~a curn un copac rode~te anual ~i produce seminte, a~a ~i omul are nevoie de un vis. Visul este samanta pe care 0 sadim n pmant ~i care pe urma se realizeaz dupa situatie. nchipuiti-V deci urmtoarele: ati pregtit

de dorinte. Astfel dumneavoastra aveti sol, ati sadit samanta dorintei pe care 0 stropiti periodie. Adica va ntoarceti cu i~ gndulla visul dumneavoastr ~i I nealziti cu iubire. Dar daca ~. v-ati ata~at de visul dumneavoastra ~i el devine mai import~nt deet prezentul, atunci se sehimba mersul evenimentelor. Inchipuiti-va ca va duceti n fiecare zi la bueata dumneavoastra de pamant. 0 sapa!i, a udati ~i plecali. Astfel proceda!; n fiecare zi. Trebuie sa saditi samnta ~i pentru 0 perioada s uitati de ea. Oriet de bine ai cauta sa ngrije~ti zilnic aceast samnt3, nu vei obtine nici un rezultat. Daca la visurile dumneavoastra se amestec frica, nencrederea n sine, depresia, aceasta este identic cu faptul ca dumneavoastra mergeti zilnic la ogor dar rara a-I nda. Este bine sa ntelegeti urmatoarele: nu noi facem, ci prin noi se face. Omul nu poate visa la ceva imposibil. Visul este numai atingerea realitatii viitoare. ~i daca el nu este construit 'pe situatii exterioare, invidii etc, atunei oriee vis este realizabil. Adica, atunci cnd visul este nseut de con~tiinta noastra, el nu are substrat, este gol. lar dac visul izvora~te din interiorul nostru. n ciuda voinfei # con$tiin(ei noastre, nseamna c exista toate ~ansele ca visul sa devina realitate.

* t,

98
99 1

.-e-':I QU
1
~

~~~l

~
H9lZ

I!!!!!! -=

--=

"
l~
><',
.,' ~-: 'C1. ...

SANATATEA

1
1

menea ganglioni Pe tiro .'d-' GangllOm are' l atele i a. . . fr sora mea numai ca d e d ImenSlUm mai' mlCI. Ce mseamnli "
asta? De ce? Ce n u fi . acem cum trebuie?

!TO' a. ln u/tima vreme , ganglionii s-au marit ~'. m. s-a pus d.agnosticul: ade. nom. La ne p oata care are 14 ani au d ,escopent de ase-

Eu am probleme cu glanda

t'

'd

'

structu ri1 or d e camp ~i suflete~ti este legata la d umneavoastra- cu tire subtiri de glanda
~

~ campului

. .. eare va aflati. Il ca mpu 1 d umneavoastr se va. . d d01 COpI! cu .. v ~ . . probleme. Structura 10r splrltua Ia nu este 111regula. La IlIvelul
se vede e c um d elormarea

Eu am diagnosticatdupa scrisul dumneavoastra starea n

w

genera!, atunci

tiroida ~ide avare. Ce nseamna aceast Imagine? Daca vorbim la modLl1

. ~eaetia gre~ita la stres n viata personal. a afecteaza COpl1llaI'

. . apol se lltoarce la du ml1cavoastra.- De re g ua g 1 da tJrold are r an de suferit la oamenii cu 0 ge 1 . crescuta ~i 1a cel. sLiparcio~i oZle .. care posed n acela~i tim p des t LIa ambltle. ,.
100

Ati observat oare ca la suparare vii neeati? Glanda tiroidii, controlnd ~i dirijnd situatia; ne ajut sa ne realizm dorintele. Cu ct ne mpotrivim mai dur njosirii dorintelor noastre, cu atat mai puternica este explozia activitatii glandei tiroide. 0 asemenea expulzare necontrolata de energie este periculoasa pentru organism. ncerend sa rezolvam situatia cu oriee pret, noi treeem de la dirijarea de suprafata la cea interioar. Nu trebuie sa uitam faptul c oriee situatie n plan subtil constituie 0 parte a Universului. Aiei, orice fortare se soldeaz cu e~ec. Dar dac la exterior noi vedem inutilitatea ncercarilor putem, luptand cu situatia; sa noastre, atunci la nivel subtilnoi eliminam 0 asemcnea cantitate de energie; eare poate sa ameninte cu Illoartea nu nUlllai pe noi n:?ine, dar ~i pe copiii ~i nepotii no~tri. De asemenea se poate suge energie din vietile viitoare. Hiperactivitatea tiroidei, dac devine periculoas, se schimba prin nfranare brusca ~i apare nodului n gat. Sa examinm problellla din ait punet de vedere. n neamul dumneavoastra toti au tendinta sa se supere ~i sa fie gelo~i. traumatizante determin boala ins~i neacceptarea situatiei Neacceptarea situatiei care nfrneaza patologia sufletului. explozive, la unii poate duce la cre~terea tensiunii, la altii la aparitia Llllorprobleme la glande, la altii; dupa explozia urii ncepe sa slabeasca vederea saLI sa apara hemoragia cerebral. Dar esenta tuturor problemelor este una ~i aceea~i. Neacceptarea bolii cOl1stituie e~ecul dorintei n relatiile personale. Gradul bolii ~i zguduirile pc care noi trcbuie sa le primim sunt determinate de dimensiunea problemelor l1oastre. ~i aceasta, practic nu coincide cu perceptia noastra exterioar ~i eu cOlllportamentul nostfU. Sa prcsupunem ca pna la
101

.S-'I
QU

~~~t
1
~~""

~
H9ll

!!!!!!!II!

I!I

l'
1

c~nceperea copiilor dumneavoastr vi s-au dat dou-trei sltuatii. Aceasta a creat posibilitatea ca n momentul bolii sutlete~ti .S .nzuiti spre iubirea Divina ~i s dep~iti dependenta de IUblrea uman. ludecnd dupa starea dumneavoastra energetic nu puteti s parcurgeti aceast situatie n mod coreet. Cu ct ne ata~m mai puternic de uman, cu att mai mulHi energie pierdem pentru a-I retine . Soli~i~rile pe~manente ne duc la degenerarea organului ~i la apantm noduhlor: schimbrile organice limiteaz expulzarea necontrolata a energiei. Sa presupunem c dumneavoa~t~ ati ~nceput s primiti medicamentul ~i situatia s-a stabill~t. ~Impul trece, copi/ul cre~te ~i se ancoreaz n aceasta r~ahtate ~i dac nu va dep~i situatia care i s-a dat n plan subtil, veti raspunde pentru gre~elile lui. La varsta de 3-5 al1l aceasta est~ nc tloare la ureche. Dar cnd ncepe pubertatea reaqla sutleteasc gre~it a copilului fat de viitor duc~ la faptul c evenimentul ncepe s distruga sutletul cop~"lorlui viitori, cu toate consecintele care decurg de aici. ln acest caz medicamentele pot s nu aib nici un efect d~oarece ~~dicamentele pe care ~i le administreaz pot s nu-I vmdece I1ICI e el ~i nici pe copiii ~i nepotii lui. p Nu demult mi s-a ntmplat un eveniment straniu. Pacienta a_hotrt sa-~i faca analizele pentru glanda tiroid. S-a dovedit ca fondul hormonal este deteriorat. "Tiroida dumneavoastra nu sllport acel ritm al vietii n care triti "- a S . p us do ctoru 1 ~I . . . ' ., I-a .prescn~ medlcamente pe baza de hormoni. Dupa cteva ~UI1l, vel1lt la control. "V-au aparut ganglioni pe tiroida, "a I-a spus doctorul ~i a avertizat-o ca este necesar sa faca 0
102

Il

i'i 1

1
Il:
\1 1

i:

operatie ntruct ace~ti ganglioni se pot transforma n tumori canceroase. Femeia m-a ntrebat daca se poate ntreprinde ceva. "Haideti sa judecam logic, - i-am spus eu ei. Dumneavoastr nu acceptati deloc situatia traumatizant din relatiile persona le, Aceasta destram ~i soarta viitorilor copii. Medicamentul nu va mbunatti caracterul dumneavoastra ~i nu va schimba atitudinea fa1 de viata. ncerca\i sa ntreprinde\i urmatoarele: nvatati sa acceptati pierderile umane ntrebuintnd experien\a dumneavoastra precedenta sau depa~ind orice situatie posibila de stres. Creati-va reflexul de pastrare a iubirii, rugati-va pentru copii. Simtiti-va ca v-ati u~urat sutletul; v-ati degajat". "ncepeti sa diminuati treptat ntrebuintarea medicamentelor," - "Mergeti la doctor ~i verificati fondul hormonal. Daca funqia tiroidei se restabile~te, atunci este clar ca nu e nevoie de operatie ~i se poate considera ca ganglionii se var absorbi cu timpul." Femeia a nceput sa se roage ~i a renuntat treptat la medicamente. Peste cteva luni s-a dus la control unde a reie~it ca fondul hormonal este normal. "Dar sa ~titi ca doctorii insista sa ma opereze - mi-a comunicat tnara femeie. Ce am de

mcut?"

,
i'

"

Ca raspuns am ridicat din umeri: "Eu nu m cert cu doctorii ~i n asemenea cazuri nu dau sfaturi. n ceea ce ma prive~te, nsa, daca la mine s-a restabilit functia organelor, nu m-a~ grabi cu operatia. Dar daca va este frica ~i aveti dubii, nseamna ca n sufletul dumneavoastra aveti putina iubire ~i schimbarile profunde var fi nesemnificative. Ce sa faceti? Hotarti singur." 103

:='1 QU 1

~~~1 ~ Q:JE-E-..;:: u

H9LZ

. '"'-", "::..
De la vars ta de 20 de ani sufar de artrita reumatoida. Am cUit carlile dumneavoastra i incerc sa lucrez asupra propriei persoane. n uItimul timp situatia s-a mralliafit: durerile sunt mai puternice, am temperatura mare. Ajuta{i-ma, va rog, sa descopar cauza boUi.
III Iii 1 Iii

--

pstrm legtura cu "Eu-I"

Divin prin illbire, iar energia 0 1

transmitem la adaptarea spre 0 noua situatie, simtind ca pierderea energiei datorita temerilor, depresiei !?isupararii este lipsit de sens. 0 situatie parcurs coreet d un impuls imens pentru evollltie. Exista energie care este generat de iubire ~i care se realizeaza ~i se manifesta prin explozia dorintelor. Con~tientlll omului fixeaza urmatoarele: a aparut 0 dorinf puternic n care nu exista greutate, neordare ~i frica. Omul merge dupa aceast dorinta ~i 0 ndepline~te u~or. Dac, nsa, n plan subtil situatia evollltiva este parcursa, iar energia a trecut Il gencral la ura!?i suparare, atunci evolutia omului este frnata. n dorintele lui exista agresiune ~i nu exista ellergie, iar omulnu-~i poilte ndeplini dorintele. Planul subtil are 0 particularitate. Acolo timpul trece n mod liber n doua directii. Vorbilld ntr-un limbaj simplu, situatia se poate rejllca ~i se pot coreeta gre~elile. n plan extern ns, acest

,"I

II.

il

l',1

l' l,

l'

- Noi Ile-am obi~nuit s consideram con~tientul nostru ca fiind activ, iar subcon~tientul aproape tot timpul n stare de semi-somn, Illllnai noaptea activndu-se putin. Cercetrile mele au demonstrat c aproximativ 70% din viata noastr activa se desfii~oara pc seama subcon~tientului, iar noaptea 95-98%. La nivelul structurilor subtile de camp se desfii~oar 0 viat intens, retlectia caruia 0 constituie con~tientul. Evenimentul care se desta~oar n timp ~i n spatiu n plan subtil il constituie emotia. Ceea ce se petrece n plan exterior pe parcursul zilelor ~i Iuni/or, n pJan subtil se petrece pe parcursul catorva minute. n plan subtil noi ne ntlnim, ne casatorim, dam na~tere copiilor, divortam, n cteva ore. ~i cu cat ne cufundam mai adnc n straturile subcon~tientuJui, adica n straturile cmpului, cu atiit mai puternic se ngusteaza acesta. Bolile exista numai ntr-un strat determinat, acolo unde se deformeaza straturile cele mai apropiate de corp ale campului. Putin mai n profunzime nu sunt permise agresiullea, defonnarea campuriJor ~i Ilici 0 orientare gre~ita. ncepnd cu 0 anumita adncime !loi SU!ltem cu totii curati ~i lipsiti de pcate. Acolo prioritatea iubirii este pentru Hoi absoluta. Sa ne ntoarcem la acel strat n care are loc evenimentul ~i unde are loc mbinarca dintre con~tientul uman superior !?i
A

lucru este imposibil n mod practie. Ceea ce s-a ntmplat n plan exterior se ntoarce n plan subti! sub forma de program ferm. Are loc un fel de mi~care ciclica. Conceptia incorect despre lume da na~tere la aqiuni gre~ite. lar n situatii dureroase, omul nu se ndreapt spre evolutie, ci spre degradare. Tipul comportamental al omului se ndreapta catre planul subtil. De ndat ce el intra n stratul urmtor ~i contrazice structura legat de armonia Universuilli, are loc deformarea structurii sale de cmp ~i se ntoarce dupa un timp cu deformati i de caracter ~i de soart. Legea negrii negatiei care este una dinlegile principale ale dialecticii constituie legea dezvoltrii. Cum arat aceast lege

illferior. lnchipuiti-va c se apropie 0 situatie dureroasa. n plan subtillloi reactionam asupra acesteia n mod corect, adic

t:

]04

f t i"

lOS

-'

~u

l
r-

i::J:H-f-J:;

~ ;;;;.

~ u

--=

H9ll

Il
1

n realitate? Daca faza urmatoare a dezvoltarii 0 neaga pe cea anterioar, nseamna ca a trece de la 0 treapta a dezvoltarii ei pe cealalta se poate numai atunci cnd existenta acesteia pe prima treapt devine imposibil. Legea negarii negatiei vorbe~te despre caracterul fortat al evolu!;e;. Mergem ma; departe. Noi trecem la treapta urmtoare atunci cnd nu mai putem exista pe actuala treapt. Atitudinea insuficient de justa fata de lume duce la acumulareatreptata a deformatiei. Apare din ce n ce mai multa logica umana, mai multe pretentii ~i mai putinii iubire. "Dar din cauza ncalcarii multor legi n oameni se race~te iubirea." Una dintre earaeteristicile privind imposibilitatea existentei la nivelul anterior I eonstituie mbolnavirea grava. lubirea na~te viata ~i dorinta. La neeput exista vlastari minllsculi de dorinte nevinovate ~i nu acopera iubirea. Apoi ele devin din ce n ce mai puternice ~i aeapareaz din ce n ce mai multa energie. Apoi aeeste dorinte ntuneca complet iubirea ~i nase 0 eonceptie despre lume ~i un comportament nejust. Dorinta lucreazl} din ce n ce mai mult asupra ta ~i cu att mai greu este de a 0 piistra. Ea neepe sa traiaseii de la sine ~i se comporta agresiv. Pe neobservate, omul devine sclavul dorintelor sale. Arta iubirii nseamna pentru el numai sex. Din ce n ce mai multa energie din suflet treee n corp. lar corpul neeesita din ce n ce mai multa energie ~i apoi ncepe sa se degradeze"~i s moara. n eiirtile mele acest proees se nume~te ata~ament fata de dorinte. Cnd, n subcon~tient, la oriee situatie dureroasa reactionam cu agresivitate ~i imediat ce tendinta spre iubire seade mai jos de limita periculoasa, se eonecteaza rneeanismul salvrii sufletului, adiea are loe
106

t
y,

ij';"

t
(;

f
.

'II
1

r k

{ 'f-

frnarea ~i ntreruperea dorintelor, apar asemenea boli ca arterioseleroza ~i alte tipuri de seleroza, diabet, infarct sau hemoragie eerebral, arterit sau probleme cu vederea etc. Daca noi nu dorim ca n mod voluntar sa ne limitam dorintele legate de eorp, dae nazuintele noastre spre iubire slbesc, atunei evolutia devine fortata. Meeanismul de frnare ~i distrugere este aplicabil att la un singur om ct ~i la un grup de oameni. Civilizatia se mbolnave~te !?imoare la fel ca un singur om. Acum sa ne ntoarcem la notita. Scrieti c n ultimul timp starea dumneavoastr s-a nruttit. Au aprut dureri puternice ~i a crescut temperatura. De fapt, situatia dumneavoastra se mbuntte!?te. Nurnai c nu 0 judeeati coreet. Daca v-ati limitat neeesitatile ~i ati nceput sa va rugati, atunci are loc purificarea. Murdria din suflet trece n corp. Boala ~i temperatura demonstreaz puritatea sufletului copiilor dumneavoastr. Ca sa ne euratm mai rapid sufletul, suntem supu~i la mai multe ncercri. lar daca frica, depresia ~i panica lipsesc, iar nzuinta spre iubire ~i Dumnezeu sunt permanente, atunci neep schimbarile reale ~i profunde. nsnato~irea trebuie sa 0 e~tigi nvatnd sa prime~ti boala ~i pastrnd prin aceasta iubirea. Dar dadi dumneavoastr doriti sa nghititi rugaciunea ca pe 0 tableta ~i sa va nsan3to~iti deodata, mai bine reeititi cartile mele. Dac nu sunteti gata sa va schimbati, atunci vindecarea nu va avea loe. Apropo, eu nainte tot timpul rn-am rugat ~i m-am purificat. Apoi ceva a stagnat. Dupa aceea am nteles: poti sa te purifiei continuu ~i cu toate astea sa rami neschimbat. ~i atun"ciam tras urmatoarea concluzie: nu trebuie sa te cureti ca pe un vas murdar, ci pur ~i simplu trebuie sa
107

~. ..
":1<

.-e-I QU

l
t-" Aici intervine legea negarii

::::;

... ~ u

:<! E~"o:I~~1j

-H9ll

.--

devii ait om. Am mnastire

nteles de asemenea ca oamenii care se duc la

numele.

atunci rezultatele se vad deodat,iar n final va fi 0 pierdere.

~i sehimba

negatiei. Pentru a p~i pe a doua treapt trebuie sa te deprtezi ~i sa uiti de prima treapt. Astfel ~i omenirea eeea ce religia l1umqte "star;;itullumii". Dumneavoastr nu ati supatraumatizante noastra n curnd va deveni alta. Nu va mai fi a~a ellm exista aeum. Aceasta este S ne l1toareem din nou la notita. putut sa treceti peste situatiile rarile provocate

t
1

Coroana cre~te repede ~i se dezvolta bine iar radacinile nu reu~escsa 0 urmeze. Principallli n desf~urarea
j

exercitiilor

este ca dumnea-

f 1
1 1

din viata. Mai ales

njosirile,

peste cele care tin de senti mente. Pentru dumneavoastra de barbati, tradarile, infidelittile, nedreptatile au fost ntotdeauna obstacoJe

'- il< if

voastra sa va nvatati sa pastrati continuu emotia pozitiva concentrndu-va permanent asupra iubirii. Mecanismul trecerii de ]a illbire n energie nu se formeaza dintr-o data. Dar atllnci cnd se formeaza, oriee suprasolicitri actioneaza numai spre binc, adica linia merge nu drept, ci pe traiectoria parabolica.
lat de ce atllnci cnd ncepeti sa exersati, trebuie sa va nfrnati. Dac n sutlet nu exista tendinta de zbor, marinimie ~i iubire, opriti-v imediat din exercitiu. Astfel, cand ati llvtat sa trecet prin boli fizice, ncepeti sa aqionati asupra

i,l
1

de netrecut. Aveti

nevoie sa llvatati Divin prin iubire.

sa pastrati legatura cu Eu-I dumneavoastra Sa pstrati Divinul cnd se destrama uman

nul. Cand 0 sa nvatati sa pastrati iubirea catre Dumnezeu

. oriee situatie, convingndu-v eereti de la Dumnezeu dumneavoastra. llceput, aplieati

singur prin cuvinte ~i gnduri, de boala. La pe

bolilor suflete~ti. n acest caz concentrarea aSllpra iubirii trebuie sa fie ~i mai mare. Uitati despre logica umana ntrucat
aClll11totul este Divin. n oriee sitllatie, chiar ~i n cea mai minllnata, exista un sens superior. Situatia este mai nteleapta dect dumneavoastra. Fiecare eveniment constituie un motiv de a simti illbirea. Orice eveniment te duce ctre Dumnezeu. Noi cu totii, fie ca avem dreptate, fie ca suntem vinovati sau rtacim, fie di suntem ntelepti - ni s-a hotrt sa ne ducem ]a Dumnezeu. n esent suntem cu totii Divini. Acest lucru trebuie sa-I purtam n !loi. Fiecare situatie parcllrs n mod corect sa 0 ntriti cu rugciune ~i rugati-v ~i pentru copii ~i nepoti. Daca orientarea ~i capaeitatea dumneavoastr se vor schimba ~i nu var fi temporare, var atinge treptat acele straturi care n profunzime determina earacterul dumneavoastr, snatatea ~i soarta, iar schimbrile vor avea loc cu att mai repede, cu cat dumnea109

..

ca acest lucru sa le fie dat ~i copiilor turnndu-v

Dupa aceea neepeti cu situatiile pentru corp un du;; scotian,

eorp apa l'eee dis-de-dimineata. Apoi continuati cu Hathay oga, dupa aceea faeeti baie ~i exereitii de respiratie. Adica pe fondul cnergie. ncercati
elape.

diseonfortului La nceput

fizic

nvtati

sa pastrati

emotiile

poziNu

tive. Ocupati-va

de aceasta eelmai

bine dimincata

cnd exista

\ 1

sLlprasolicitarile

nu su nt de dorit.

sa

rezolvati

deodat toate problemele,

ci treptat, pe
I constituie

Ulla din

etapele puternice ale disconfortului sever. Acesta

~i n acest ~i a dorintelor.
caz

nfometarea bazelol' vietii

sau regimul

constituie

njosirea

trebuie. sa te comporti deosebit de precaut. Daca orice proces se ncepe direct, tara menajamellte, mrind bru sc, dupa graficul y
= x,

" 1);: ".

f,

IOR

i
1

~ ","u

l
-""-~~'--"-'

t: ~ IJ:IE-E--<::u

:H..!!.

~
H9LZ

....

voastr yeti deconecta mai bine logica umana. leri un prieten de-al meu mi-a spus 0 fraza curioas: "Eu sunt deseori deprimat pentru c vreau prea multe". Adic a~teptrile, dorintele ~i depresia sunt strns legate. Vreti sa va faceti bine. Scapati de dorinte ~i de speranta de a va nsanato~i. Schimbati-va, deveniti altcineva ~i acel altcineva se va nsanato~i. Cnd va adresati lui Oumnezeu trebuie sa uitati de scopuri, de a~teptari ~i de dorinte. Yeti deveni un ait om ~i se vor schimba ~i copiii dumneavoastra. Pentru ei, sentimentul iubirii va deveni fericirea absoluta. Ei se vor nfrna, se vor lini~ti sau vor arunca tot ceea ce i va mpiedica sa iubeasca ceea ce de fapt reprezinta sanatatea.

La una din preiegerile dumneavoastra ati vorbit despre utilitatea tehnicii de respira{ie. Puteti sa ne explicati mai amanuntit? Ce tehnici se pot folosi, cme poate ~i cine nu are voie sa le utilizeze?

- Eu nu pot sa recomand ceea ce nu ~tiu. Eu nu rn-am ocupat de diagnosticarea ace/ora care se Ocupa cu tehnici de respiratie, dar exista literatura n acest domeniu. lata ns ce pot sa va spun pornind de la experienta proprie. Reducerea respiratiei este un proces subcon~tient foarte puternic. Omul poate s se oCLIpede aceste tehnici ~i Ja exterior sa se simta foarte confortabil, dar n interior nu se va petrece acest Il,ICru. sta este la fel cu faptul ca au avut loc 0 A serie de nenorociri ~i amuI a dat un impuls programului de autodistrugere. Unul din principalii indici ai cii juste I constituie existenta emotiei pozitive, adic nu trebuie ntreprins nimic n mod fortat. S mergem mai departe. Odat mi s-a
110

nfundat nasul ~i am nceput sa respir pe gur, ~i deodat mi-a venit 0 idee: de ce mi s-a nfundat nasul ca sa-mi fie greu sa respir. Am continuat sa respir pe nas. Trebuia s respir ncet, cu sentimentul ca m sufoe, dar dupa 5 minute totul a trecut. Cile respiratarii s-au eurtat. Ce s-a ntmplat n plan subtil? S-a produs ntarirea ata~amentului de uman, ~i atunci se conecteaz mecanismul de aparare, adic devine greu s respiri. Frnarea brusc a dorintelor umane ~i a vietii armonzeaz3 starea general, se elaboreaza orientarea coreet ~i treee guturaiul. nseamn ea putem sa folosim mecanismul pe care ni I-a dat natura, erend un guturai artificial. Important este sa nu 0 facem brusc ~i sa nu ne suprasolicitm. Trebuie sa ncepem exercitiul dimineata, cnd avem mai mult energie, la nceput cu solicitri minime, numai pentru plcere. Sentimentul plcerii este legat de sentimentul iubirii. Att timp ct exista acest lucru, suntem aprati. De ndat ce dispare, trebuie sa ntrerupi exercitiul. Oadi dumneavoastra aveti deja 0 boala serioasa, aceasta nseamna ca nu mai puteti treee prin situatii de stres. n acest caz, la nceput, trebuie sa nvatati sa mentine~i emotia pozitiva, pastrnd iubirea n arice situatie. ntruct chiar schimbarea ritmului de respiratie este un stres serias, atunci este mai bine sa nu ncepeti cu tehnica respiratorie. n primul rnd, folositi rugaciunea, concentrarea asupra iubirii de Dumnezeu, iar dupa aceea acupati-va de celelalte stresuri cum ar fi cele fizice ~i temperatura.

r
1

III

~ ~u
52

a::IF-~..<::

-'-" 8-

+:::::,

t;
..;
U

'"
U9a;

r.

1
~

---

DIVERSE
l':

Am fost ocata cand saptamana trecuta, dupa ce au trecut cdteva zile de la primul contact sexual, barbatul m-a sunat i , mi-a spus ca ii provoc dezgust fizic. Am purtat 0 discutie putin spus neplacuta. ntreaga agresiune acumulata !ji supararea pe fntreaga lume s-a niipustit asupra mea ca 0 murdarie. Eu m-am simtit ca a prostituata i nu gasesc nici 0 explicatie: de ce devin din nou obiectul agresiunii din partea barbatilor. Care este cauza? Ajutati-ma.
- ncep sa explic de departe. Pentru mine, mult timp, a fost de nenteles un fapt. Pacientul este gata s mearg la doctor ~i sa puna pe masa 0 suma mare pentru consultatie. Eu nteleg pe deplin sensul informatiilor ~i experientelor mele. Vad acest lucru la bolnavii de cancer care se nsanto~esc, la schimbarea radicala a caracterului copiilor ~i adultilor, la schimbarea destinului la cei care au acceptat informatia ~i au hotrt sa se schimbe. Dar numero~i oameni ~i-au exprimat deseori indignarea: de ce trebuie sa plteasc pentru bilete la prelegerile mele? Am nteles faptul ca ace~ti pacienti nu a~teapta multe de la doctori, dar de la mine a~teapt foarte mult. A~teptarea nseamna dependent. Dependenta, la randul ei, na~te agresiullca. Numero~i printi ncearc din rsputeri sa ntareasca dependenta copilului fata de ei, pentru a fi mai u~or s-i dirijeze, adica sa-i "educe". Dupa aceasta se mira: de ce copiii i urasc sau nu doresc sa comunice cu ei. Atunci cand noi ncepel11 sa evoluam noi depindem de izvorul evolutiei. Dar progresul const tocmai n faptul c trebuie sa depinzi mai putin de cel tara de care primii no~tri
113

Din copilarie nu pot sa renunt la obiceiul de a-mi muca buzele. De ce este legat acest lucru?

- Zona gurii este tema dorintelor. Stomatita care apare la copii, problemele cu dintii, mu~carea buzelor, etc. - toate acestea demonstreaz existenta geloziei ~i suprrii ascunse.
Eu va citesc cartile i sunt de acord cu sistemul dumneavoastra, ma straduiesc sa il aplic zilnic, dar nu prea reuesc, mai ales n contactele cu barbatii. Am 42 de ani !ji nu am fost niciodata maritata. Nu pot sa gasesc raspuns la ntrebarea: de ce provoc 0 asemenea agresiune la Mrbati. La i"ceput totul este bine, relatiile sunt armonioase dar foarte repede devin obiectul unei crancene agresiuni psihice care, mi-e teama, ca va putea sa se transforme n agresiuni fizice. Eu fncerc sa pastrez iubirea, delicatetea, armonia fn relatiile cu bifrbatii dar toate acestea provoaca de regulif 0 oarecare fndarjire !ji riibufniri din ce n ce mai puternice ale acestei agresiuni.
112

}
"

.~
<=>u

~-ij iJ:IE-E-.E

U9a

r~

Eiiii

pa~i ar fi fost imposibili. La fel, concep!ia noastra despre Divin, a nceput cu nchinarea ~i frica fatA de zei. Apoi s-a transformat n supunerea n fata reguliloT care ajutau la stabilirea de legaturi cu Divinul ~i pc urma cu ntelegerea ca noi suntem parte din Dumnezeu, I purtam n noi ~i, n esenta suntem Divini. nchinarea ~i frica s-au transformat la nceput n disciplina, apoi n autodisciplina, ~i dupa aceea n necesitatea permanenta de dezvoltare a Divinului n sine ~i de transformarea Divinului n uman. ntruct bazele fericirii umane se ndeprteaz n viitor deoarece dorintele sexuale sunt ndreptate spre continuarea vietii n viitor, atunci dependenta de viitor conduce la dezicerea de iubire ~i acumulare a agresiunii. Cu ct a~teptm mai mult ceva de la viitor, cu att mai mult se acumuleaza n suflet frica: daca nu yom primi acel ceva? Sau depresia: mai degraba acest Iucru nu-I voi obtine. Sau se acumuleaz ura fata de acela care rn-a privat de ceea ce am a~teptat. Deci, cu cat a~teptali mai multe de la barba!i, cu atat mal dureros va fi e~ecul dorintelor dumneavoastra. A~teptarile, temerile ~i depresiile dumneavoastr de mai multi ani, n subcon~tient, pe neobservate, s-au dezvoltat ntr-o imens dependenta. De ndata ce ati primit ce ati dorit, legtura, din potentiala a devenit real. Dupa aceasta a urmat 0 rafal de agresiune pe care dumneavoastra nu ati perceput-o dar cafe putea sa omoare barbatu!. Dar aceast legtura n duet cu agresiunea ar fi actionat la orice distant. Daca brbatul ar fi fost cosmonaut, a doua zi ar fj zburat pe Marte. Dumneavoastr I-ati fi gsit ~i acolo. lat de ce pentru a supravietui, bcbatul ar fi trebuit sa mic~oreze ata~amentul dumneavoastr.
114

1
'\.( :1>. ':'

" :$:

~
"

.
y
1

1.,

:> , ,~
1

.\

i ~

Pentru aceasta era necesar s va njoseasca n primul rnd n plan sexual. n socialism, am nvtat mult timp divinizarea omului iubit ~i acum ne mirm de ce n Rusia barbatii omoar 3nual aproximativ 14.000 de femei, iar pe deasupra 36.000 de femei sunt agresate. Acest mcel nu este ntmpltor. Cercettorii pur ~i simplu nu puteau presupune niciodata ~i nici mcar prin gnd nu le putea trece ct de strns este legat conceptia noastra despre lume cu sntatea, soarta ~i viata. Nu a~teptati nil11icde la brbati, purtati-v cu ei ca ~i cu ni~te copii. Dozativa boala, ea v este necesar, tara boala nu exista evolutie. Avnd 0 atitudille serioas fat de ceva, noi ajungem s depindem de acel ceva. Nu va comportati cu seriozitate nici faIA de vialA, nici faIA de sex nici fa!a de barba!i. Asta nu nseal11nc trebuie s v comportati superficial ~i neglijent. Aceasta nseamn c n viat sunt multe lucruri mai importante dect vata. sexul ~i relatiile cu barbatii. n primul rand, mai important este zborul sufletului nostru cafe are loc prin iubirea de Dumnezeu, descoperirea Divinului n sinele nostru ~i revarsarea iubirii ~i energiei asupra lumii inconjurtoare. Nu uitati niciodat c orice boala, prin njosire umana este n acela~i til11pun pas spre cucerirea Divinului. Sufletul ntinerqte n plan subtil prin l11btrnirea fizic. Pentru ca divinul sa lumineze ~i s ne arate calea trebuie aruncat n mod periodic nveli~uluman de pe el.
n fiecare pierdere exista un moment al creatiei. Orice situatie te conduc~ la Dumnezeu. Astfel tot ceea ce noi numim viata, sex, mUllca su nt toate l1i~te situatii.
115

.~

<=>u

~~~t
F

~
H9ll

Ir

.--

-= -"""""

,~l" ~

. .-a..,

Fiecare situatie este 0 floare din care este necesar sa extragem nectarul iubirii. ~i indiferent ce forma sau culoare ar avea floarea, n ea va fi intotdeauna nectar. Este necesar mimai sa nvatam sa culegem acest nectar.

1
1

~ l

Dacd amuI a tiiIhdrit sau a amoral pe cineva atunci prin el acea persoanii se purificit lar prin aceasta el fnsui se purificii. ntrebarea mea este: dacii vointa omului care a siivarit aceste injractiunf a fost numaf de 10 - 15%, iar restul a fost vointii Divinii, atunci de ce fn toate religifle aceasta se socotete a fi piicat? - Daca omul a jefuit sau omorat pe cineva, atunci el prin aceasta nu se purifica. Tocmai asta am seris. sta e primul lucru. n al doilea rand. De ce omul fura sau omoara? Pentru ca la el dorinta ntuneca totul adica ntulleca cel mai important lucru ~i anume iubirea din care izvora~te notiunea de morala. Morala constituie legile umane care ne ajuta sa pastram sentimentul iubirii. Uneori ele contrazic iubirea in plan superior dar alteori sunt ndreptate spre pastrarea iubirii. Tocmai de aceea, atunci cnd dorintele noastre umbresc iubirea suntem gata sa omorm, sajefuim, sa talharim. Aceasta llseamna n primul rand ca cel mai important lucru IlUconsta I1ttadare ~ijefuire, ci n faptul ca dorinta noastra se nalta mai presus de iubire. Oaca noi invatiim S' punem mai presus iubirea decat dorinta yom reu~i sa stapnim rdacinile tlhariei ~i crimei. Primullucru pe care trebuie sa-I facem este S3 ntelegem c dorinta este secundara iar iubirea de
] ]6

Il
J)

11 1-

Dumnezeu este primordiala. Tocmai de aceea n Biblie ni se spune despre pcatul primordial al lui Adam ~i Eva. Aceasta nseamna pierderea iubirii de Dumnezeu pentru dorinta de a continua sa trie~ti, sa ai un om iubit, familie etc. Se pare c sunt dorinte umane, dar dac ele sunt puse mai presus de iubirea de Dumnezeu, n ele sunt cuprinse rdcinile infractiunii. Omul care a tradat ~i a omort este acela n care dup neam ~i mo~tenire, dupa vieti trecute, n conceptia despre lume a grupurilor anterioare de oameni, state, este deja dezvoltata tendinta de divinizare a dorintei. Sodoma !;'i Gomora de exemplu. De ce au fost omorti oamel1 I1Sodoma ~i Gomora? Pel1tru ca ei au creat n sutlet . viitorii uciga!;'i~i rurnctori. De ce am seris eu I1cartea mea despre faptul ca principal a infractiune nu este uciderea ~i tlharirea, ci dezicerea de iubire? Pentru c tocmai dio aceasta izvor~te totul. Cnd omul comite 0 infractiune. aceasta nseamna un mecanism "extins", de dezicere de iubire n favoarea dorintelor. vietii ~i divinizarea acestora. Este foarte important ca omul sa aib voint ~i s-~i nteleaga propriile aqiuni. El va putea depa~i acest lucru. Dac ou-I depa~e!;'te,atul1ci devine responsabil !;'i i se dau anumite probleme. El ~i va picrde viata ~i dorinta. Oac la nceput se va manifesta voin\l1 Divina n faptul ca el a savr~it acest lucru, mai trziu ea se va manifesta prin faptul c omul se mbo)nve~te ~i moare. Vointa Divin se manifestii n toate. Dar esenta evolutiei omlll~i const n faptul ca el se dezvolta n permanent ca om, c purific n el nsll~i Eul Divin ~i clin ce n ce mai mult vointa lui se apropie de cea Divin. Atunci el nvat sa vad o
] ]7

.-e-1t
QU

~ alf-of-o~ u

~..;;.

--= H9Ll

!I!I!!!!!!I!!

-==:0::

1
-"" 1

~.......-.

1 1

el

nsu~i pe Dumnezeu,

sa-~i

pastreze iubirea orice

s-ar

ntampla, cand el dep~e~te dependen(a de dorinle, cand cu cat mai mult se ndreapta spre Dumnezeu, cu att mai putin tradeaza, fura ~i omaara. n aceasta consta esenta vointei a omului. '
Il,1
1 1'1

libere

Daca organismul se comporta gre~it, atunci este infectie care trebuie sa distruga acest organism. mentul incorect, furtul, cri ma, lacomia ~i gelozia acea infectie care devine din ce n ce mai activa, pe nseamna ca este necesara aceasta infectie.
.

necesara 0 Comportaconstituie masura ce

k'.

iubirea devine pentru !loi mai putin mportanta ~i deci aceasta

mine, s-a oprit un mierobuz. Din el au ie~it trei brbati ~i m-au tras nauntru. S-au comportat cu mine ca cu 0 oaie care trebuia sacrifieat. Cnd am ajuns n afara oraului, am inteles dupa nfti!jarea oamenilor care rn-au tinut c n curnd ma vor ucide. Am inceput sa ma rog: "Dumnezeule, eu inteleg c n curnd voi fi ucisa, dar n ciuda acestui fapt eu pstrez iubirea fat de Tine". ~i deodata, unul dintre infractori, cu 0 fala dura, m-a spus: "Nu pot sa nteleg de ce sunt a~a de bun astzi..O s-i dm drumul muierii. Las-o sa triasca." "Ei rn-au mpms din ma~ina ~i s-au dus." Eu cred c dumneavoastra ntelegeti ce s-a ntmplat. " ln situatii critice, contientul se nfrneaza !ji deschide larg subcon~tientul nostru. ~i daca ntr-o situatie critica ne angajam corect din punct de vedere embtional, n cteva minute ne putem schimba n a~a fel, cum n situatii obi~nuite ~u ne schimbam n 10-t 5 anL Ceea ce se petreee cu nOI este determinat de starea noastr interioar subcon~tient. Unii sunt jigniti, iar de ceilalti nu se ating. Cine ~i atrage .asupra sa njosirea? Cel care are multa agresiune n subcon~tle~t. Curn sa determinm daca aceasta exista aeolo sau nu? AgreslUnea se na~te prin dependent ridicat. nseamn ca ~aca dumnea~ voastra ncercati deseori friea, supararea, depresla, condamnatl pe cineva pentru a simti superioritatea ~erso~al, at~nci problemele sunt inevitabile. De aeeea, cea mat bu~a metoda ~e a lupta cu mediul dur nconjurator este de fapt schtmbarea luI. Jar noi putern sehimba lumea nurnai atunci cnd ne schimbm noi n!jine n interior. ntruct procesul propriei transformri poate _fi ndelungat, este nevoie de apararea exterioar, dar infptuirea ei trebuie s fie corecta. Este
119

A~ dori sa subliniez nca 0 data urmatoarele: n plan

exterior exista vointa umana. n pla.n .mult mai subtil, n afara vointei umane se gase~te ~i . vomta Dlvlna. n plan ultraadllc exista numai vointa Divina.

l,:

"

Daca dumneavoastra doriti sa amestecati deodata toate planurile ~i.s~ ncercati sa simtiti unde sa atla voint:a umana ~i unde cea Dlvllla, s-ar putea pur ~i simplu sa nu ntelegeti.
Cum

trebuie sa se comporte n armattl, atlit n interior ciit ' pe care mi-a

# n exterior, recrutul tlinlir, atund ciind # bat joc de el l

bat # il njosesc? - La nceput am sa va relatez 0 istorioara povestit-o 0 pacienta.

"La noi n Murmansk, de obicei oamenii su nt ucii pe traseu/ Leningradka (a~a se Ilume~te traseul care leaga Murmansk de Sankt Peterburg). mantate Il padure, Eu mergeam Apoi trupurile sunt nmorpe strada i deodat, lnga

IIR

.!:, ~u
1

'"

~E-~.E

~~;;.

~ ~
uga

,,1
'1

l,
, 1

important sa cunoa~tem urmatoarele: cu cat suntem mai sinceri ~i mai marinimo~i, cu atat apararea noastra este mai eficient. A~ dori sa va prezint un exemplu: acum 0 luna ma apropiam cu ma~ina de casa mea. Trecerea este ngusta; pe partea stnga sunt a~ezate cteva ma~illi. Am observat ca una dilltre Illa~ini a pomit sa parseasca rndul ~i m-am oprit ca dupa aceea sa-i ocup locul. Am observat n acela~i timp ca, semnaliznd din faruri, venea n intmpinarea mea 0 ma~in. AIll privit llapoi, pentru a ceda trecerea, dar am vazut ca n spatele meu sta deja un microbuz. L-am semnalizat cu farul pe cel din ma~ina din fata mea, atrgndu-i atenta ca trebuie sa rmna pe lac. Dar din acea rna~ina a ie~it conducatorul furias cafe fusese probabil "racket". Eu am deschs u~a ~i am auzit urmtoarele cuvinte: "Hei, tu, oratanie, de ce ai oprit ~i n-ai trecut, doar eu ti-am cedat trecerea." nainte eu aveam 0 reaqie dentica la jignire; sau ura ~i dorinta de a nimici pe acela care rn-a jignit, sau depresie cnd nu am putut sa dau replica. Acuma am scos capul din ma~ina ~i i-am spus; "Asculta, te mg foarte mult sa rami pe loc, las-I pe acesta sa iasa, eu doresc s parchez n locul lui. De aceea ln-am oprit." El, asculttor, s-a urcat n ma~ina ~i a dat putin n spate. Eu am ocupat locul n partea stnga ~i am vzut CUIll l a pomit imediat n fatA~i a ncercat sa-I oblige pe omul e care a stat la volanul microbllzului sa dea napai. Microbuzul a paroit napoi 'circa 50-70 de metri, iar stpnul ma~inii mici mpingea cu ndrjire spre ie~ire. Apoi eu am nceput sa analizez situatia. Care este esenta comportamentului agresiv al conducatorului ma~inii. Absolutizarea dorintei lui. Daca eu doresc, zdrobesc pe cine vreau, daca ma mpiedica. Nu ~tiu
12{)

t'

'1

daca a fost bandit sau militian. Acest lucru nu este important. Este importanta ns conceptia despre lume a individu lui. Dac omul este rabul propriilor dorinte, el, n sinea lui, i va omor ntotdeauna pe altii sau pe sine. Dupa aceea acest lucru va avea loc n realitate. Daca n comportamentul meu nu a existat un raspuns agresiv, nseamna ca la mine dependenta de dorinte s-a mic~orat, fapt ce I-am constatat cu plcere. Apoi I-am diagnosticat pe flacaul acela: la el au aparut problerne serioase dupa aceasta , situatie , tara sa banuiasca ceva. Rezerva viitorului era la el de trei ori mai mare decat nivelul mediu. Armonia interioara i-a permis sa se comporte ca un huligan ~i mitocan ~i totul -a mers. Peste 15-20 de ani conceptia lui ~i comportamentul exteriar ar fi nceput ncet-ncet sa otraveasca armonia interioara ~i atunci ar fi nceput sa se destrame att sanatatea, cat ~i soarta. n situatia data , aceasta a avut loc ntr-un minut. Rezerva . viitorului a devenit minus 80 ca ~i la oamenii gray bolnavi. Eu am examinat periodic campullui. Am avut 0 imagine curioasa. nca timp de 4-5 zile m-a urat din inertie. Dar totul s-a ntors Cll 180 de grade, cu cat mai mult ma ura pe mine, cu atat mai mult se ucidea, cu toate ca omul n interiorul sau a fost armonios. lata de ce cea mai mare parte a programului de autodistrugere a afectat copiii. Apoi, acumuW.ndu-se, a strapuns aprarea ~i s-a ntors la el. Dupa 20 de zile iar I-am examinat. n zona capului campul era perforat. S-ar putea sa moara din cauza unei leziuni la cap. Ce este curios! El putea sa ma uite demult dar sufletul lui, n primele 10 zile, a manifestat fatA de mine ura, apoi frica. Acum eu i diagnostichez campu!. Imaginea a ramas n mod
121

.~ ~u

l
<foA"

..g.
CQ!-;!,s:::

" ~
lI9lt:

Ii!'!!!!!!!

...-.

-~-

l"
practic aceea~i, adica ~i-a creat multe probleme. Dar la omul marinimos observam 0 stransa unitate cu Dumnezeu ~i cu lumea nconjuratoare iar emofiile agresive I parasesc. Cu cat mai marinimos este omul, cu atM mai periculos este sa te superi pe el, nu e voie sa-I superi sau sa-I condamni. Mai exista un aspect. Am auzit candva 0 expresie: este imposibil sa te superi pe un filozof. De ce? ntruct cunoa~terea!;li ntelegerea nu sunt posibile tara iubire. Jar prin aceasta trebuie ca din interior sa te departezi de viata proprie, de propriul corp ~i de tot ata~amentul tiiu. Filozoful nu se identific cu corpul sau, cu con~tiinta sa, cu dorintele sale, iar umilite pot fi numai acestea. Iubirea nu se poate umili. De aceea umilinta este uneori folositoare pentru a ne simti adevaratul Eu interior. De ce n armata se mpu~ca soldatii? Dac n momentul umilintei pastrezi iubirea atunci are loc purificarea. Daca nsa se na~te ura, cOlldamnarea ~i supararea, atunci ele n primul rnd atrag urmatoarea umilillt ~i n al doilea rnd se revars ntr-o comportare agresiva fata de altii sau fata de sine. Atunci soldatu! ia pu~ca ~i trage fie n camarazii sai, fie se mp~~c el IlSll~i.ln armat regulile sunt denaturate, dar asemenea reguli sunt ~i n statu 1 nostru. n fieeare zi ne umilesc funetionarii, ballditii, militienii. lar noi trim totu~i cumva n aceste conditii ~i mai mult dect att: ne nsnto~im. Ne nsnto~im noi, se nsanato~e~te fara. Treptat aeest fellomen are loc ~i n armat. A~ dori sa subliniez din nou: oriee om dore!;ltesa traiasc. ~i oriee om simte n mod intuitiv c poate sa plteasca pentru umilirea omului armonios. lat de ce, cea mai bun aprare este s acumulezi iubirea,
122

r-

di

l'" il[/
l'

'II ,1

,Ii

s dep!;le~tidependenta de uman. n oriee armat, soldatii trec printr-o umilire excesiv ~i nu ntmpltor. Cu ct ne agtm mai puternic de viafa noastr, cu att mai mult se va acumula n sutlet frica, aroganta, ura ~i depresia. Dac n cazul unui rzboi viata proprie este primordial, atunci soldatul nu se subordoneaz ordinelor superiorului, iar n lupt trie~te cu frica ~i ura devenind un soldat de nimic. ~i atitudinea dura fa(a de soldati are un scop determinat: acela de a diminua dependenta de viat. De aceea, personalittile nu sunt iubite n armat. Un asemenea om poate sa se certe cu superiorul cnd de fapt de la el se cere 0 supunere oarb n momentele critice. [n institutiile militare se nvat: dac ai dat un ordin gre~it sa nu I schimbi pentru ca dup aceea nu te mai asculta subordonatii. Psihologia militar, n esenta ei, este ntr-o oarecare masur pguboas. De aceea, ministrul aparrii trebuie s fie un civil care judec din punct de vedere politic ~i nu militar. Schema subordonarii oarbe e rspndit nu nllmai n armat, ci ~i n tarile orientale. Acolo conceptia "umilintei" pur ~i simplu nu exista. Exista nsa supunerea oarba.
Un prieten de-al meu mi-a povestit urmtoarea situatie pe

.,1 'Ii'

l 1l'
il'

,:,

,i

1 r j

care a vazut-o n Japonia. Mergea pe coridor directorul unei ntreprinderi. Toti muncitorii prezenti se nclina n fata" lui pna pleaca la etajul urmator, toti subalternii stau nclinati ~i stau a~a cam cinci minute. Eu rn-am mirat: de ce tocmai cinci minute? Interlocutorul mi-a explicat: ca nu ClilTIVacineva sa te toarne la ~ef ca te-ai ridicat primu!.

'c

Sa ne ntoarcem la armat. Ura, supararea, condamnarea, toate acestea sunt ncercri de aparare, dar dintre cele mai
123

QU
H9il

r;.;"",,/

...1

negative. Energia trebuie consumat nu prin aceste forme sinuciga~e de aprare, ci prin formarea metodelor mai eficiente. Faptul c nu demult, soldatii dintr-o unitate s-au unit ~i s-au a~resat procur~turii din cauza umilintei, a nsemnat de fapt cautarea de nOIforme de aprare prin conducere ~i schimbarea situatiei exterioare. Ura interioar duce la stngcie exterioar. Cu cat este mai mrinimos omul, cu att este mai nenfricat ~i c~ a13t mai mult poate s creeze metode de aprare extenoar. Dar a~ dari sa subliniez din nou c cea mai buna aparare este unirea cu Dumnezeu care are loc n sufletul nostru prin acumularea iubirii.

l'

STATUL

Acum n Rusia nu exista bani niei pentru armate normale, nid pentru explorarea cosmosului, nu exista bani pentfll cultura ~i educatie adica ramiinem in urma din ce n ce mai mult fata de tari le dezvoltate. Nu demult am auzit la televizor 0 informatie curioasa. Pre~edintele Putin a vorbit cu posesorii soeietati/or de gaze. n Europa, gazul se vinde la un pret scazut. 0 suma aseunsa intra in buzunarele oamenilor de afaeeri. Numai din vanzarea gazlllui se obtine 0 sumii mai mare deeat bugetul anual al Rusiei. Se pune ntrebarea rezonabi/a: de ce se aflii in Rusia, in mainile persoanelor particulare, petrolul, gazul ~i alcoolul? Tiniind cont de gradul de cOfllptie din Rusia, nu putem sa ne a~tepti:im la bunul simt ~i la plata impozitelor. Bugetul ar fi crescut de minimum 10 ori daca statul ar fi reintors aceste cele mai profitabi/e ramuri la sine. Se cunoa~te ca n U.R.S.S. 40% din buget revenea din impozitul pe alcool. Exista oare !?ansaea Rusia sa se puna la punct?

J,

125

.~
<=>u

l
idei care i-au unit pe toti. Occidentul a pomit de la responsabi-

~~..~ ~f-<~.E

~ C

~
lI91l

- Daca vorbim n limbajul cercetarilor mele, Rusia este n procesul de cocnire a ideilor dintre Occident ~i Orient. Gndirea colectiva, relatiile dintre oameni, ideologia, au fost ntotdeauna 0 priortate. n Occident, deasupra legilor au stat ntotdeaulla banii, adic gndirea material individual. nainte Rusia a fost 0 tara comunist. Dac aveai relatii , , ,

litatea fiecruia fat de legi: - fiecare trebuia sa rspund n

rata legii ~i sa depinda de ca ~i de aceea fiecare trebuia sa fie aprat de aceea~i lege.

Nu e voie sa atentezi la idee: iat de ce n Orient orice om

legat de idei, fie conductor sau functionar, a fost infailibil. Aceasta a ~tirbit drepturile multora dar a ntrit unitatea. n Occident orice om poate fi suspectat, criticat ~i aceasta a dezbinat oamenii dar a format un mecanism de aprare al fiecruia. n Rusia nu exist acum un mecanism eficient de aprare al fiecrui omo n Rusia. n prezent, nu exist idei care s-i uneasc pe toti. Rusia a fost mereu 0 tar mai mult orientala. Slugarnicia rat de lar ~i rat de conlopist a rost natural. De aceea .}i socialismul.s-a llcettenit mai repede pe pmntul Rusiei. De fiecare data cnd Rusia a vrut s renunte

Il

[1

atullci puteai nclca ~i ocoli orice lege. Dup distrugerea socialismului, Rusia a preluat gndirea occidental. Banii au permis nclcarea ~i ocolirea oricrei legi. Ce s-a ntmplat ca rezultat al acestei gndiri: n Rusia deasupra legii stau banii ~i relatiile. Pelltru noi, gndirea oriental nu a reprezentat ntotdeauna disciplina .}i pstrarea statalittii, ci oprimarea personalitti. n gndirea oc.cidental noi vedem dezmatul relatiilor comerciale tara sa observam organizarea minunat a productiei ~i elaborarea gndit a legilor. a conceptie eronat despre
lume l1a~te
0

l"

politic ~i 0 economie

gre~it. Ce este demo-

pe deplin la gndirea oriental ~i s treac n totalitate

gndirea occidental, murit ~i tari ~i adeptii reformelor.

cratia? Este dictatura legii. ntruct ideologie, legi pe parcursul zecilor de ani anteriori noi practic nu am avut, ceea ce numim noi democratie s-a transformat n tlhrie ~i destrmarea statului. Orientul a fost ntotdeauna plin de idei .}ide con.}tiint3. colectiva. Occidelltul a fost ntotdeauna mai putemic prin dezvoltarea material ~i con~tiinta individual. n Orient, ideea a aqiollat pentru unitatea tuturor. n Occident, materialul a actonat pelltru bunstarea fiecaruia. Atunci cnd oamenii sunt unti avnd idei, scopuri comune, ei pot obtine rezultate uluitoare. Armata ro~ie flmnda, nepregatit a zdrobit armata Antantei care a fost pregtit ~i educat minunat. ntr-o perioad scurt, att n domeniul ~tiintei ct .}iIl cel al tehnicii militare, s-au fcut adevarate minuni. Entuziasmul a nscut
]26

la la noi au nceput probleme serioase, Au Soarta face aluzie parc de ei att

sus la faptul c Rusia trebuie s uneasc pe pmntul

ideile orientale ct ~i pe cele occidentale. Daca n Rusia nu

apare ideea sau ideologia care sa-i uneasca pe toti, atullc vitorul ei va fi imposibil. Dac n acela~i timp nu va aprea responsabilitatea fiecaruia n fata legii ~i apararea drepturilor omului atunci se va ntmpla acela~i lucru. n oriee tara, cOllceptia poporului care trie~te acolo formeaza cultura ~i politica acestuia ~i n ultima instant economia ~i ntreaga soarta. n prezent n Rusia se formeaz n mod stihinic 0 noua COIlceptie despre lume"
]27

""u
F'~

l
~~
~-

IJ:::IE"'~.E

i>

~ u
nsa:

.........-

'l'

1
) t

",."~

:1

Are loe coneetarea ideilor colective cu cele individuale. n

'1:

l'1

, "I, ,

'I ,If,
',j' 1

'

"\':
:11 Iii ,il

1
, 1

il'I'
',II

principiu, acest proces are loe n ntreaga lume. Noi percepem din ce n ce mai mult unitatea comuna pe minuseuJa noastra planeta: exista din ce n ce mai multa responsabilitate a fiecaruia $i posibilul pericol din partea fiecruia pentru soarta planetei. Renuntarea la gndirea colectiv este tot att de pguboas ca ~i renuntarea la gndirea individuala. Dac ne ntoarcem din nou la Ru.sia,n cadrul ei s-a visat mai mult la viitor. Viitorul s-a apropiat mai repede de Rusia. ~i tot ceea ce trebuie sa parcurga lumea ntreag Rusia va parc urge prima. Nu este mai putin importanta formarea just a conceptiei despre Jume, atitudinea fata de Jume ~i fat de sine dect oriee
transformare economica ~i politica.

omeniri $i anume: dep$irea dependentei

nu numai de ceea ce

este material clar .}ide ceea ce este spiritual. S puna iubirea mai presus de viitor ~i prezent. De acest lucru depinde nu numai soarta poporului armean sau izraelian, nu numai a Rusiei clar ~i a ntregii lumi. Armenii pur ~i simplu sunt pe primul plan n aeest domeniu. Noi suntem ceceni. n 1995, n timpul razboiului, a cazut fn mana noastra un articol al dumneavoastra. Aceasta ne-a permis sa supravietuim. Daca este posibil, va rugam sa analizati n plan subtil soarta poporului

!
i.

nostrn,

ce se intampla

cu noi !ji pentru ce? .-

'i

n lume, apare din ce n ce mai puternic opozitia dintre

if
1 1
il,

1 ,1

Problema referitoare la starea spiritualii

a Anneniei.
1

- Armenii au fost primii care au trecut la cre$tinism de pe tot teritoriul fostei Uniuni Sovietke, fiind probabil cei mai
cOllsecventi dintre europeni. De aiei provine nivelul deosebit

!
~

metoda de gndire occidental ~i @rientala. Dac sunt doi oameni atunci exista doua ideologii ~i doua religii. Esenta metodei occidentale este concentrarea asupra dorintelor. Cu timpul acest lucru te nfund n robia dorintelor iar m'ai departe n depravare ~i destramare. Esenta rnetodei orientale 0 constituie concentrarea asupra vointei, conducerii,

de mare al spiritualittii armeniJor,lucru observat de ctre toti

cercettorii, dar cand spiritualitatea este pusa mai presus de iubire, atunei, ntruct 0 asemenea fericire este mai mare dect tot ceea ce este materiaL atunci ~i pericolul este mult mai mare. Concentrarea aSlipra spiritualittii nseamll concelltrarea asupra chiar $i viata. lat de ce poparul armean trebuie viitorului, de aceea cand omul este ata$at de

1 t

ideii ~i principiilor. Acest lucru nseamna agresiunea, consolidarea, provocarea conflictelor din ce n ce mai mari ~i apoi
sinuciderea colectiva. ntre Cecenia ~i Rusia este un conflict care exist ~i n Israel. Acel contlict care a existat ~i n lugoslavia, acel conflict care exista acum ntre tarile asiatice .!?iAmerica, ntre ~tiinta ~i religie. Aici nu este vorba despre Cecenia ~i Rusia, ci de.spre. faptul ca nu pot fi dep~ite contradiqiile ~i, ca atare, confllctul

spiritualitate, el pierde mpreuna cu acestea viitorul sau $i

n primul rnd s care st n fata ntregii

dep$easca problema principal

128

va cre~te.
Daca vorbim n mod concret despre Rusia ~i Cecenia, Rusia a mers pe drumul occidental neavnd 0 cultur, legi ~i
129
~ ,

.-e-!iJ QU

l
,'" ~'_.

~~~i

~
H91.l

!!&
,...

conceptii dezvoltate. De aceea tema dorintei a crescut att de mare inct a d~s la destramari impetuoase a democrafiei i a
1
1

Oamenii de tiinta au observat e popoarele care locuiesc in

moralei insai. Jnseamnaca trebuie sa apara 0 forta capabila sa se concentreze din ce in ce mai mult asupra vointei, conducerii i principiilor. Vointa, conducerea,principiile eonstituie ideo"democratica" toate acestea s-au situat. pe planul doi i trei i de aceea, in aeeasta situatie, trebuIe sa apara asemenea eurente unde un anume popor sau un g~p de oameni legat de un anumit partid sau religie, trebUl~ sa se contrapuna destramarii generale. in acest plan, cee.enns-au eontrapus Rusiei atat n ceea ce privete aspectuJ natIOnal cat cel religios, iar n unele momente ehiar n aspectul ideologic. Fara aceasta conflictuJ nu ar fi rezistat mult timp. n primuJ rand, lipsa ideologiei, a principiilor, a moralilogia ~i religia. n Rusia

campii se dezvolt n permanent datorita sehimburilor cult~lraie. Popoarele care triesc n munti incep sa ramn putermc n urma in ceea ce privete dezvoltarea lor ntruct se ingusteaza contactul cu lurnea exterioara. Tocmai n asemenea conditii s-a nascut obiceiul de ospitalitate, nealearea caruia se pedepsea cu' moartea n Caucaz. Pra acest obicei n~ ~ra posibila eomunicarea cu lurnea exterioar. Adic obleelUl ospitalittii nseamna dorinta de a se deschide ct de et pentru alte eulturi pentru a obtine informatii noi. ". Ca urmare ne 1ntoarcem la popoarele caucaziene. ln pflmul rnd, pentru a supravietui este necesar sa se eon"centrez~ n permanent aSLIpraaprarii, asupra artei militare. ln al..dOl~e~ rnd are loc nfrnarea posibilittilor de dezvoltare a ~tllntel I a ee~nomiei. n al treilea rnd, lipsa anumitor zdruncinri la scar mare. n al patrulea rnd, Caucazul detine mult petrol ~i
minereu de fier etc., ceea ce poate sa ntarease concentrarea asupra sortii fericite ~i s mrease mndria. Ne sunt eunoseute din istorie urmtoarele: un stat care
nceteaz
.~; >-

, Ii Il III

Il', 1

ttii la nivel de stat n Rusia a favorizat aparitia conflictului

cecen. De c.e toemai n Caueaz? Poporul care triete la es, este deseofl supus nvaJirilor i cueeririlor. Aceasta este i' njosirea sortii. Poporul care triete n munti nu este numeras motiv pentru care eucerirea poate s duc la disparitia lui. Dar: cu toate acestea, supravietuie~te mai uor ntrucat este aparat de munti. _pe de 0 parte muntii ii ajut s supravietuiasea, iar pe de alta parte muntii taie cile de comunicare cu alte popoare i i apr de ineercari serioase. lata de ce nivelul mndriei este

.-

sa produe agrieultori, constructori, educatori ~i creeaz numai luptatori, un asemeneastat deci, este condamnat la stagnarea dezvoltrii i este posibil n continuare des-

mai mare la popoareledin munti i totodat este mai nalta i

eoncentrarea asupra prapriei aparari, asupra unei sorti ferieite. Pe de alta parte, pentru a supravietui, un popor mic trebuie sa se orienteze mai mult spre agricultura i nu spre educatie
precum i spre propria aparare.

trmarea lui a~a cum s-a lltmplat cu mongolii, spartanii ete. Ce se ntmpla cu Cecenia?

Apararea creseut pe care 0 asigur muntii con~er ~i 0 mndrie crescut. Diminuarea sehimbului informatlOnal cu alte popoare duce de asemenea la cre~terea mndriei. Exi~tenta

~i

aeeasta,intr-o masura adica 0 neetinete.

titeiului care permi.te cu un efort mai mie sa se ob~m.0

bunastare mai rapid
nseamn

determinat, 130

se reflectii asupra dezvoltrii

de asemenea

0 mandfle
1

!
131

. -

.-e-1t
QU

.aH-E-<.E

~~

(]

!i2

~
H9lG'

1 p~-'-;..~.-,,:

-,
1 - Din punctul meu de vedere, statul trebuie sa fie condus de lege, Aceasta este adoptata de un grup de lideri care ~i-au demonstrat competen1a dar este creat ~i cizelat de opinia publica, adica de reprezentantii culturii, ~tiintei, artei, ~i de ideologia, filozofia ~i religia statului. ntruct cunoa~terea lumii este nentrerupt, pentru supravie~uirea strategica este nevoie de dezvoltarea permanent ~ revizuirea legilor. n timpul socialismului, eu am auzit doar un singur punet de vedere: legea ma conduce nainte, legea este mai nteleapt dect mine, eu trebuie sa ma supun legii tara a crti. Mai trziu, am auzit cu uimire ~i 0 informatie contrara, ~i anume: legea ntre~te doar relatile deja aparute ~icreate. Apoi am nteles ca exista legi referitoare la strategie care se orienteaz mai mult pe sufletul omului, care se refer la conceptii religioase, morale ~i constitutionale. Exista ~i legi tactice care se schimba mult mai repede. Dar orict de gndite ~i ntelepte ar fi legile, ele nu reflect nieiodata ntregu! tablou al lumii. Ceea ce nseamna ca nu traseaza 0 linie absolut corecta de comportament. Orice situatie va fi ntotdeauna mai nteleapta dect noL De aceea eu cred c n primul rnd legile trebuie sa conduca statu l, ~i pe fiecare om n parte trebuie s-I conduc
iubirea, deoarece este singura lege care ofera 0 imagine clara despre Iume, Aveti informatii noi despre regulile de circulatie?

crescuta care atrage nsa probleme, ~I~~od corespunzator, aceste probleme trebuie sa conduca la I~oslrea sortii, Cecenia a primit nu njosirea sortii ci dimIII Ii ,1',11" 1."

potn~a: 0 .mai p~ternica ntarire a propriei sale in:portante daton ta eXlstentel petrolului, lupttorilor pe care i-a educat ~ecenia, i~~.ologi.ei ~i religiei, care au unit poporul ~I cu aJutorul sprlJlnulUIopiniei internationale. De fapt, acest lucru a dus la pierdere. A dus la 0 mai puterfllc dorint de a pune miza pe razboi, pe forta <;:i s-a UJ a t 't c a t re b u.le munclt, trebuie nvatat. Tineretul a uitat sa mun~

Il'''

'l"

'

,'f

i',
'l, ,'11,1

1'1/

c~asca ~I sa nvete, a nceput sa se gndeasc numai la razboi ~I aceast psihoJogie militar a nceput sa se transforme n banditism. ProbJema Ceceniei consttuie un model al felulu eUm un s!a,t.s~ concentreaz asupra fortei, principiilor, idei/or, stabilitatll ~I bunastrii ~i ajunge la un rezuJtat invers. Ceea ce se petre~e aycumIl.Cecenia cOllstituie recunoa~terea faptului c trebule sa creezl nu militari, ci oameni de ~tiinta, muncitori c~nstru~tori, trebuie sa comullici n continuare cu aJte popoar~ ~JatullCItara se va dezvoJta ~nu va pieri,

.-

'1 1
1 ~

"

0 formulare noua. Statul trebuie sa fie condus de fiecare I nu de popor: d~ci de fiecare dintre noi, oricine am fi. L~ urm~ urmel, CIne trebuie sa conducif statul? Poporul, olzgarhza sau pre~edintele?
132

Timp ~e zeci de ani ne-au bagat in cap ca poporul trebllle sa cond~ca statul. Acum s-a adeverit ca poporrtl nu a condus mczodata statul. Statul a fost ntotdeauna condus de un ()' . de al 'n . ""'IP "e~1 . / n u 1ttma vreme a apifrut

*: ~,
, A' f'

Exista ni~te observatii curioase. Eu am scris c orice eveniment se repet n timp de mai multe ori cu sHibirea intensitatii. Adic ceea ce noi numim "sem ne" sau indicatori

133

~ ~u

l
F'.~~../,

-'-" 8- ~ a)!-~.E u
52

+:::::

-~

9lZ

J""
constituie un model pentru evenimentul viitor ~i care n mod real .~~evin pericoful. Este adevarat ca e nevoie sa tragi concluzl!. JlIste. D~ca omul nu se schimba, atunci atentionarea nu f~nct~on~aza. !ntr-a zi eu am zburat ntr-o intersecfie, n plina vlteza, ~I am II1trat ntr-un "KamAZ". Cu 0 zi nainte eu am primit cteva "avertis mente". Aluzia a fost destul de clara. Eu
mergeam acasa cu ma~ina pe faleza Fntnilor. Aveam 60-70 km pe ara ~i n fata mea era a ma~ina. Lumina semaforului era verde. Era 0 distant suficienta pentru a trece intersecfia.

tau te grabeti. ncerci sa accelerezi timpul. Timpul poate fi accelerat i ncetinit fizic prin schimbarea
propriei stari, adica dirijndu-I dinauntru. 0 fortare exterioar De mufte a timpului d natere programului de auto-nimicire.

T
l " j 1

1'1

"
1 l,

ori am observat dup aceea c atunci cnd ncepi sa te grabeti, irnaginea reala a lumii din jurul tu "noata". Cu ct
te grabeti mai mult, cu att mai mult se deformeaza. De cunoa~terea acestor legi se folosesc ~arlatanii. Cnd amui se grabe~te, el devine robul dorinlelor sale, El pierde complet controlul asupra situatiei ~i atunci poti sa-I dirijezi cum vrei. nseamna ca trebuie s-I obligi pe om sa se grbeasc. Atunci cnd el ncalca legile superioare, n~elarea lui de catre ~rlatani este permisa cumva de ctre Dumnezeu. Se poate trage 0 concluzie simpl. Daca dumneavoast;a ~a grabiti undeva, deja ati ntrziat. Ati ntrziat n esent. lntarzie acela care se grabe~te, Se poate face totul repede dar fara

l'

"

lI~ce~m~~te la II1tersectie, atunci cnd semaforul verde llcepe sa palpale. Eu apas pe accelerator pentru a traversa intersectia Rusla, cand se aprinde

Maresc viteza pana la 80-90 km - flama~lI1a pe ora . P ' m ~',

'

pe galbel~, Deodata, eu vad ca ma~ina din fala se opre~te, in

l' l':
Il 1.1 1

a~aceva eu nu am mai vazut. Eu am nceput s frnez, dar am

"

semaforul ro~u nu toata lumea ncetine~te la intersectie . Dar ca sa Pui fr na pe cul oarea ver de.

,.

ntelesca nu iesenimic. Am reuit sa trag volanul n dreapta i

cu toate ca aVeam ABS am zbura
' IIltersectiei. t aproa pe
~

.. ocu m mlJ1 1

sa te grbe~ti. Pe traseu puteti sa conduceti ma~jna repede. Daca nsa n interiorul dumneavoastra va apuc graba pot
aprea probleme serioase. Va prezint 0 alta observatie. De ndata ce la dumneavoastra apare sentimentul de superioritate fat de altii n momentul conducerii mainii. a~teptati-va
ca n

1 III l"~ 1; Il

Dupa aceea am condus mai departe i ma gndeam de ce a putut sa se ntmple acest lucru. Eu simt ntotdeauna
~ntmpJa. ~ fata. Desenul IIlformatle IIlvizibila ochiului . normala, atunci nemaivorbind mainii prezinta 0 ~i dac y a tu te ail J ~111r-o stare ' t de comportamentul extrasen~oferuJui ti se tran micarii ce se va
~

scurt timp sa apara 0

. sm,.t ,Jar ln mo d normal pot trage concJuzii corecte. n acest caz Cil ' situatia a fast
~

zorial, cnd emotiile

situatie de avarie. Pe ~osea, ambitiile sunt mult mai peri culoase dect n mod obi~nuit. Apropo, atunci cnd mergeam sa cumpar 0 casa ~i rn-am

~i periculoasa. Pna sa apara aceasta situatie starea mea interioara prevedea aparitia ei. Ce putea sa fie aces; lucru?
stupida

lovit de KamAz eu ma grabeam. Acolo

vnzator, iar noi eram n ntrziere

ma atepta un cu 0 jumatate de ara.

Am nteles repede. Acesta a nsemnat graba. Cnd n interiorul

Atunci cnd te grabe~ti, nu numai c pierzi realitatea lumii. dar mice situatie ncepe sa se contureze n cel mai negativ mod.

134

135

~ ~u 1

iH3 o::n-E-.E
...
1

~ u

--= H9/.l

I!'"

Aceast casa a fost renovat, dar nu am stat n ea niciodat. Dupa aceea am vndut-o la un pre! mult mai mic dect cel cu care am cumprat-o. Am vazut c "n-o sa mearg", dar totu~i am hotrt, n ciuda sortii, sa cumpar casa. ns eu nu am demonstrat nimic sortii. Astfel, nu demonstrati nimic propriei sorti. Dac actiunile dumneavoastr pornesc din dorinta de a va demonstra superioritatea, de a va sustine suprarea, de a va sustine dreptatea. atunci credeti-ma, nu va veti alege cu nimic din aceasta, iar pe ~osea cu att mai mult. Cnd am pus diagnosticul strii mele nainte de accident sau n situatii de accident, am observat ntotdeauna ca exista 0 legtur intre problemele serioase ~i agresiunea profunda fata de femei. Valorile de baza dau cele mai mari agresiuni ~i duc la cel mai mare stres, iar aceasta are loc prin zdruncinarea fericirii senzuale ~i daca nu treci prin aceasta n mod just. atunci provoac probleme ~i n domeniul santatii. mi aduc aminte de 0 ntmplare despre modul de verificare al ~oferilor profesioni~ti. Trebuia sa fie selectionati ctiva pentru 0 activitate serioas. Daca ~oferul este dependent, intra n panic, se framnta peste masura, nu poti sa te bazezi pe el. Pc ~oferi i-au nzestrat cu senzori ~i le-au dat drumul pe un traseu. simulnd diferite probleme ~i neplaceri. Unul a parcurs tot traseul foarte lini~tit; nici avariile, nici exploziile ~i "ici efectele luminoase nu I-au putut deranja. ~i deodata senzorii au indicat 0 expJozie a strii lui interioare ~i 0 reactie care dep~ea limita la stres cu toate ca ~oferul rula pe lin drum drept tara nici un obstacol. Dupa aceasta s-a constatat "a: ~oferul ~i-a adus aminte cum cu trei zile n urm s-a certat cu
136

nevasta. Astfel, daca tineti in suflet supararea pentru omul iubit sau ln mernorie se lnvrt pretentiile, mai bine nu va
a~ezati la volan. Pentru 0 ntelegere mai clara, v mai prezint un eveniment petrecut recent. Dimineata cnd am ajuns la birou, al11 avut 0 stare de suresctare. Am examinat despre ce este vorba. Am depistat un program de dorinta multipla de moarte a femeilor din cauza injosirii idealurilor, a dorintelor ~i, corespUllztor, a celor mai mari dorinte adic a iubirii umane. "Diseara va trebui sa ma rog" - lU-am gndit eu. M-am ntors din birou, rn-am a~ezatn ma~in,trec printr-o mica bltoaca ~i deodata, mata din dreapta, cu un zgomot, se mpiedic lntr-o gura de canal acoperit de apa. Merg mai departe ncruntat ~i ma gndesc ca probabil am stricat Ceva. Dar probabil ca am oprit agresiunea prin asta. Dispozitia nu s-a 1mbunattit. Am colindat prin ora~, apoi m~am dus acasa. La intrarea n Nevski Prospect efa ambuteiaj. Cnd sufletul e bine, nu te grbe~ti nicaieri, dar acum nu prea este bine ~i a mai aparut ~i ambuteiajul. Am trecut cu ma~ina pe contrasens ca sa ajung la nceputul coloanei ~i sa pot demara cnd apare lumina verde a semaforului. Din partea opusa mai vin ma~ini. Fr s vreau, mpiedic mi~carealor. Trec n maqarier pentru a acorda loc de trecere ~i ma uit cllm trec ma~inile ncet, pe lnga mine. "Ar fi trebuit sa dau napoi nca vreun metru", - ma gndesc eu, ceea ce am ~i mcut. Dintr-o data ceva ma impiedica. Ma uit napoi ~i observ ca am intrat ntr-un BMW care statea n Spate.Din ma~ina iese 0 femeie tnara ~i desfigurata de mnie, incepnd sa ma injure ~i explicndu-mi ca am gre~it. "Nu e de ajuns ca am lovit 0 ma~in,. mai trebuia sa fie ~i 0 femeie la volanul
137
. 1
1 1

il'

QU

.~

l
CRIMA

1:Q!-<f-.c<5 ~ '" c
L~9a

t ~;.;.e.
-+::::::::

--

1.

1
I!

i
1

acesteia" - ma gndesc eu. A~a ti trebuie - nu ai mcut rugaciunea, nu ai iertat la timp. Ceea ce s-a ntmplat mai departe, cititorul ~i va putea nchipui cu aproximatie. Nu va voi obosi rnintea cu detalii inutile. Dar va smtuiesc ca daca n cOI1~tiint apar deodata pretentii fata de apropiati este mai bine sa stati n ma~ina, sa v rugati ~i s iertati de 10 ori, iar abia dupa aceea sa porniti spre treaba. Va prezint nca 0 posibilitate: Daca n con~tiinta dumneavoastra apare 0 oarecare imagine, pna cnd ea nu este ntarit de dorinte, ramne pur ~i simplu imagine, da, daca imaginea este nta,itii de do,in(e ag,esive, atund ea ncepe sa p,indii via(ii. nchipuiti-va ca n fata dumneavoastra apare deodat un pieton, nclcnd toate regulile de circulatie. Daca v-ati fi . . gndit: "te-a~ fi calcat ~i nu mi s-ar fi intmplat nimic", dumneavoastra ati fi creat deja 0 situatie neplacut n viitor. Orice imagine de rzbunare, de nimicire fata de altcineva, daca este ntarit prin emotie, constituie deja 0 aqiune care, cu timpul, se va rasfrnge asupra altora sau asupra dumneavoastra. De aceea daca ceva nu va place pe ~osea, considerati-o drept propria imperfectiune ~i un motiv pentru evolutie. Cea mai neplacut situatie, daca este prognozat ~i este nmagazinata n nchipuirea noastr nu duce Ja agresiune. Agresiunea apare atunci cnd !loi, n interior, nu reu~im sa controlrn situatia, cnd nu 0 r1te'legem,cnd situatia nu este prognozat ~i nici luat n calcul. nseamn c aceasta demonstreaz ngustimea perceptiei noastre iar aprarea interioara agresiva duce la degradare ~i nu la evolutie.

Fiica mea de 17 ani Jura din casa sume mari de bani. Mlisurile Juate nu dau nid un rezultat, nid mlicar nu se caie~te. Ajutati-ne! - Cum se formeaza personalitatea infractorului? Savanti din lumea ntreaga ncearca sa solutioneze aceasta problema serioasa dar, deocamdata, tara nici un rezultat. Vnde este acea limita, dupa care dorintele normale devin patologice? Nu se bucura de mare trecere nici ncercarea de a da vina pe caracteristicile mo~tenite ~i pe influenta mediului. Un infractor se poate l1a~te ntr-o familie perfect echilibrata dar e valabila ~i varianta inversa. Domni~oara de 17 ani ~i creeaza nclinatiile patologice. Care sa fie cauza? Daca i-a~ fi pus diagnosticul cu ctiva ani n urma, le-a~ fi spus parintilor: fiica dumnea\foastra are 0 foarte mare agresivitate subcon~tienta fata de oameni n planul banilor ~i al unui destin favorabil. Dependenta de ace~ti factori este atat de puternica ncat fata nu poate accepta n nid un caz pierderea banilor sau insuc139
1

t f
'.

138

.~ c>u

l
Dumnezeu? Nici viata ei nu a fost u~oara iar feciorul sau este un eriminal tara pereche." De fieeare data cnd ne dezicem de iubire n favoarea urii,

t:I:n

~..;;. <::

!!!151
H9/.Z

.1
1 1.11

cesele

n viata. Suf1etul sau este att de dependentde aceste

'l'

notiuni ncat ea, fizie, nu se poate controla n acest caz. lat de ce ea va face oriee ea sa obtin bani ~i bunastare. $i eu cat aceast tendinta se va dezvolta n timp, cu att mai mult ea va ti capabila de oriee infraqiune pelltru a-~i atinge seopul. ntr-o mare mastlra, aeeastadependenta i-a venit de la printi. nc nainte de a fi conceput sau n perioada sarcinii se puteau ntmpla urmtoarele lueruri: cineva a mprumutat de la dumneavoastra bani ~i nu vi i-a returnat. Sau ati depus undeva 0 sum mare de bani ~i i-ati pierdut, sau duceati lips de bani ~i va certati din aceasta cauza. Sau, poate a~teptati sa c~tigati 0 sllma mare de bani nsa vi s-a spulberat oriee sperant, ori sotul a pierdut banii, i-a dat altcuiva ~.a.m.d.~i dae n aceste situatii iubirea ~i logica divin nu au fost respeetate iar con~tiinta va sugera lira, blamri, suparari ~i depresii atunci nseamna c tiica dumneavoastra a fost predestinata problemelor nca nainte de na~tere.

suparrii ~i a depresiei noi zmislim n sutletul. nostru

stare de orice crim pentru bani sau bunastare.

l~n

,1 1

criminal - n noi sau n urma~ii no~tri - care ultenor va fi ln I-a~ sftui pe prillti s-~i retriasea viata ~i sa .accept~ de nenumarate ori njosirile sortii ~i pierderea ballllor, sa se

dezic de logica umalla. a drepttii, rzbunarii ~i blamrii. Ilibirea ~i acceptarea absoluta a oricarei situatii n momel~tul durerii, fie ea durere trupeasca, spirituala sau sutleteasca, ce este va pstra tendinta cAtre Dumnezeu ~i iubire. Orice durere nseamn 0 despal1ire de ceea omenese.
Pentru a ne

ridica la cel de-al doilea nivel trebuie s~

Fara durere nu exista dezvoltare.

ne

despartim

de primul.

Insa

0 situatie observata n timpul eOllsultatiilor: n tinerete

mama nu

vroia sa mai traiasca atunci cnd avea nepleeri pe

linia destinului iar n prezent tiul ei sta la nchisoare. Ea nu a putut accepta njosirea destinului ~i n-a putut pastra iubirea pentru Dumnezeu. Depresia ei !?i lipsa dorintei de viat i-au creat copilului 0 foarte mare dependent de un destin favorabil. El, launtric, este gata sa ueida pe orieine ar atenta la bunastarea lui. Dorinta de a se sinueide el 0 transfera n dorinta de a-i ucide pe altii. ~i este sortit pieirii. El nu trebuie sa aib un destin favorabil !?i l1chisoarea ii salveaz, de fapt, viata. $i privindu-I toat lumea-i uimita. "Mai ca-sa este 0 femeie de treaba, buna !?i ordonat, de ce oare 0 pedepse~te
1\.

dac iubirea noastra fata de Dumnezeu nu este dest~l..d~ puternica atllnci s-ar putea s nu rezistm dllrerii. d~sp~rtlfll ~I implicit yom alulleca spre frica, depresie, sllparan ~l ma. . Cel care nu vrea ~i nu poate sa accepte suferinta sufletulul

trebuie s aecepte suferinta trupului.

Cu cat parintii tind mai mult spre Dlimnezeu, n clipele d~ sufernta sufleteasc, cu att mai rnult copiii lor nu vor mal avea nevoie de suferinta trupeasca. Volumul sufletului este u rouit mai mare deet cel al corpului.

~i suferintele
parintii

sufletului purifica mult mai mult dect ~i retraiese

suferintele fiziee.

viata ~i, cndu-se, se iubire ~i accepta durerea elibereaza de agresunea fata de

A~adar,

140

141

.!:-,
~u

l
Dependenta de dorintele fundamentale genereaza depen-

~f-~l

~
HQLZ

---= -

Il

,/'

1
ill Il

Il,

pierderii ca pe 0 salvare ~i ca pe ceva ce duce la dezvoltare. Mai apoi se roaga lui Dumnezeu ~i-i cer ca urma~ul lor sa poat pastra iubirea, sa accepte voia divina n clipele de

pierderea bunastrii,n timpul mortii, al bolilor ~i njosirilor.

Dac parintii vor putea crea n sufletul lor un' reflex, un automatisl11de pstrare a iubirii ei ~i vor salva copi luI. Deci, cu ceva timp n urm m-a~ fi limitat la 0 astfel de explicatie ~i ea v-ar fi ajutat. Acul11, ns, nteleg ca trebuie mers mai departe. Pentru aceasta trebuie sa rspundem la urmatoarea ntrebare: de ce parintii nu au putut accepta pierderea banilor? De ce nivelul trufiei la copil depa~e~te de 15 ori nivelul monal provocndu-i astfel boli, distrugerea destinului sau moarte. Astfel trecem de la dependenta exterioar, exprimat prin bunastare ~i bani la 0 dependent

1 l,

'II
1'1

1 l'

den ta de dorintele superficiale. mi amintesc, ct de uimit am fost cnd am observat pe planul fin ca invidia, gelozia ~i lcomia reprezinta de fapt unul ~i acela~i lucru. Ulterior am perceput c toate decurg una din cealalt. Atitudinea fatA de viata se schimb cnd omul pierde viziunea vointei omene~ti ~i senzatia de viziune a iubirii divine.
Daca n trecut amui gndea astfel despre cel bogat:

"Bogtia i este dat de la Dumnezeu, nu-I pot invidia ~inu ma pot gndi CUI11a i-o iau, mai bine sa ncerc sa m imbogtesc s ~i eu. Pentru aceasta ns trebuie sa tind ~i ma mult spre
Dumnezeu." ramnea n acest caz energia era orientat nu spre distruomeneasc, atunci aprea

gere ci spre zidire. Cnd ns Logica Divin era pierdut ~i

doar logica superficial,

Ii! 1

interioar: de la valorile trupului trecem la cele ale spiritului ~i sufletului. Odat am fcut urmtoarea socoteal: iaht, vile, palate, ma~ini, 0 sum mare de bani - toate acestea sunt percepute de subcon~tient ca un nivel de confort ~i placere echivalent cu 30 de unitti. Iubirea unitti. urnana, elementara, dep~e~te doua sute de

invidia. El are de toate. iar eu nu - nici a~a nu-i drept. Daca femeia iubita pleac la altul apare ura ~i invidia. 0 persoan invidioas va deveni geloas, mai devreme sau mai trziu. Pe
timpuri, procesul acesta decurgea
~

lent: bunicul era invidios,

tatl - gelos, iar fiul meaza sufletul uman mult mai repede.

lacom. n prezent ns invidia defor-

Fericirea sut1eteasca sta la baza fericirii materiale. .')i daca !loi nu putem pastra iubirea atunci cnd pierdem fericirea s~nzllal, iar atunci cnd persoana iubit ne provoac suprari ~I durere noi ii rspundem nu cu iertare ci cu agresiune, atunci, cu timpul, dependenta de dorintele fundamentale. profund legate de iubirea umall8, de viata ~i continuarea ei, se transforma intr-o dependent crescnd de bUllstarea material.

l'

Mi-am amintit una din cele 10 porunci ale Vechiului Testament: "Sa nu pofte~ti nimic din ce este al apropelui tau". 0 singur fraza tar de care ns civilizatia contemporan ar fi imposibil. Chintesenta pcatului primo,rdial al lui Adam ~i al Evei este divinizarea dorintelor. Acestea sunt legate de viata ~i de continuatea eL Capacitatea de a te opri la timp, de a nu deveni robul dorintelor a pus temelia viitoarei civilizatii. Trebuiau sa se abtina de la atractia sexual, adica de la

142

143

.!:-, ""U
1 p-;.,.~
,II ,
1 1

~~~f

--==
H9U
r

--

1. 1

'l' ,1

l' ,
1 l' 1
1

l','' '1

i ,',
1 1 Ii

Il Il

l,
,1
Il 1

t~n,dinta ~e continuitate a vietii. Trebuiau sa-~i nfrneze porIlInle de Imbogtire adic tendinta de a apara ~i ntri viata. Depa~nd invidia ~i trufia !loi transformam tot ce e lII~an n divin. De aceea eu i-a~ statui pe parintii fetei cu probleme de comportament sa nu se opreasca la prima etapa: cu ct avem ~nai multa fericire cu atM mai dureroas e pierderea acesteia, ln cat_egori.a~alorilor urnane fericirea suprema este reprezentata de IUblrea omel1easc. Dar dac nu tindem n permanenta ctre Dumnezeu cu cat iubirea uman este mai mare cu att mai repede ea se transforma ntr-o patim nrobitoare. Cu ct depindem mai mult de dorintele noastre suprerne cu att avel11~ ~utine ~allse sa dep~im durerea desprtirii de ele; ~i mai c~ atat m.al mult agresiune ~i dezicere de iubire vom genera cand sentlll1entele ~i dorintele noastre vor e~lIa. La .consultatii eu le explic pacientilor: cea mai puternic rabuflllre a sentimentelor are loc I1perioada maturizrii sexuale,. a primei iubiri, a pregtirii pentru castorie. njosirea donntelor noastre, adic purificarea iubirii noastre pentru Dumnezeu, n aceste perioade, poate avea loc n diferite m:duri,:. ne putem supara nemotivat pe printi, ne pot trada pf/etenn, putem avea parte de pierderi ~i bolL Pierderile din domel1iul material ~i spiritual se accepta cu greu tara 0 pregtir~ prealabiJ. Atunci cnd nsa ncepi s ntelegi, lucrul asupra smelui decurge destul de u~or. Nivelul sufletesc este nsa mult mai complicat. Aici, chiar daea ntelegi totu!. nu-ti prea iese nimie din prima. E nevoie de eforturi multiple ~i sustinute. Nu a~teptati un rezultat imediat; daca v-ati indreptat ctre Durnnezeu ~i ati nceput sa
144

t ~:

1
~

va schimbati, rezultatul va veni, dar nu a!;'a curn v-ati imaginat dumneavoastra: acolo, sus, sunt alte legi ~i reguli. Atunci end reflexul de pastrare a iubirii se va activa nu "umai n timpul durerilor fiziee dar ~i a eelei suflete~ti nseamna ca ati meut primul pas pe calea depa~irii ferieirii senzuale. La nceput, starea sufletului nostru se transforma n starea fizica !;'in destinul copiilor no~tri. Dup un timp, situatia se sehimba: sanatatea noastr ~i bunastarea depind de gradul de armonie al spiritului urma;;ilor no~tri, Majoritatea paeientilor mei 0 reprezinta bolnavii de cancer, carora eu le explie: trebuie, la neeput sa v ereati un reflex de pstrare a iubirii n suflet, ulterior~trebuie sa treeeti prin cteva situatii reale pentru a va confirma realitatea tendintei dumneavoastra. Numai dupa aeeasta yeti putea sa va influcntati eopiii, sa le transmiteti, prin rugaciuni, rcflexul pastrarii iubirii. Tumoarea caneeroasa este sufletul deformat al copilului dumneavoastra. Purifieati-i sufletul prin sine. Orientati-i coreet sufletul ~iatunci yeti putea fi snatos. Va repet din nou eeea ce am mai seris n prima mea carte. Cea mai mare crima este dezicerea de Iubirea Divina. De aici porne~te lantul eelorlalte infraqiuni. Omul care nu se ngrije~te de sufletul sau nu poate avea un spirit ~i un eorp normale. Sufletul sepurific prin lubirea Divina ~i prin durerea omeneasca. ~i atunci cand n clipele de durere noi tindem catre EI!;'i ne gandim la El noi ne salvm nu numai sufletul nostru ci !;'isufletele urma~ilor no!;'tri !;'iale celor care ne nconjoar.
145

If'. '" :} " (,

l,

.'

.~ QU

l
La 0 asemenea dependent3 omul devine rob al propriilor dorinte. Dac aceast dependent iese la nivelul exterior omul devine infractor. Dac va cobor n interior, atunci omul va avea parte de boala grea. Cu un astfel de nivel mortal de dependent vin la mine pacienti bolnavi de cancer, sida, diabet, sterilitate sau homosexuali. La fiica dumneavoastr adoptiva supunerea senzual este fundamentat genetic. Iat de ce ea nu se poate controla. ~i n acest caz este sortita inchisorii, srciei, bolilor, mortii, lipsei copiilor. Dar, fiindca informatia esential este continut n structura biocmpului iar genotipul biocmpului este primar, daca dumneavoastr 0 yeti ajuta s-~i schimbe radical sutletul, se vor schimba ~i toate celelalte: caracterul, obiceiurile ~i destinul. Ea a fost fiica dumneavoastr ntr-una din vie1ile precedente. Tabloul dezvoltrii dumneavoastr era urmtorul: fericirea senzual s-a dovedit a fi a fi mult mai mare dect rezervele dumneavoastr de iubire. ~i cnd a nceput purificarea nu ati ales iubirea, ci gelozia, suparrile ~i blamarea. Spulberarea dorintelor a devenit pentru dumneavoastra un chin insuportabil, deoarece se miqora cantitatea de iubire. Ca sa diminua1i durerea ati nceput s transferati totul din straturile de profunzime n cele de suprafat. Bunastarea material30deve!lise pentru dumneavoastr3o fericirea suprema. Toate acestea i s-au transmis ~i fiicei. n viata trecuta nu v-ati mai ntlnit. n viata de acum v-ati n30scutdeja cu 0 mentalitate de infractor. Din na~tere, banii erau pentru dumneavoastra 0 fericire abso\ut ~i toat3oviata ati pierdut ~i v-a1i distrus destinul ~i sntatea. Ati acceptat toate aceste pierderi ~i puteti accepta lini~tita orice pierdere materiala. ns spulberarea iubirii
147

~~~t

~
H9lZ

'1
1

l, '

',[
'I" '1

Il!
1

Ii
1;,'

l, III

Nu demult am vazut la televizor 0 statistica a celor care au ieit din casele de copii. 50% dintre acetia sunt vagabonzi, aproximativ 30% stau in inchisori, 18% sunt sinucigai i doar 2% au familii i duc un mod normal de viata. Se pare ca statistica respectiva nu depinde de ce sume de bani au fost alocate pentru educatia copiilor n orfelinate. Care sa fie cauza? !ji, n genere, care este karma copiilor abandonati sau ramai fara parinti? leri s-a prezentat la consultatie 0 femeie care a nfiat 0 fetita. mi-a povestit ea, - toate rude le care "E 0 istorie ciudata, au ncercat 5-0 ajute au murit una cte una. Eu am acceptat-o din tot sufletul ~i simt ca ma duc ~i eu. A nceput sa ma doara inima ~i cu fiecare zi ma simt tot mai rau. Am mers atunci cu fata nfiata la 0 manastire ~i la ntoarcere era ct pe ce sa murim. Parca am inceput sa ma simt mai bine. M-am deta~at putin de fata ~i durerile mi-au trecut. La ea nsa a nceput sa fie tot mai pronun1at agresivitatea. Ve~nic are nevoie de ceva. Daca nu-i place ceva, sparge vesela. A nceput nu demult sa ~i mint. M scoate permanent din srite. Ma face sa racnesc sa devin isterica ~i dupa ce obtine ce vrea se calmeaz. nai'nte mi aducea singura cureaua ~i-mi zicea Ma ma , bate -m a, nu " mai pot sa ma cOlltrolez. Nu demult mi-a spus: dac nu yom avea parte de bunastare eu voi muri". De aceea am ~i plecat dintr-un post bine platit: banii ~i bunastarea ii fac rau fetei. - Orict ar prea de straniu, - i-am spus eu, - dumneavoastr semnati mult cu fiica adoptiv. Dependenta de dorinte e la dumneavoastr de 13-14 ori mai mare dect nivelul criti~.
-

,
~ ."

146

c>u

.~

l
relatia

aH..~f

..'.

t:: ~

!&I
H9U

---,....

Il
'1

ii !

omelle~ti, a dorilltelor ~i relatiilor constituie nca 0 problem ce nu 0 puteti rezolva. De aceea ati avut dintotdeauna bunastare dar n-ati avut copii. ~i vi s-a u~LJrat situatia: sexuala amplifica brusc dependenta de nivelul senzual. Iata de ce ncercarii cu barbatii nu i-ati mcut fata. La fiica adoptiv instinctul sexual, adica de continuare a neamu]ui, este nchis, ceea ce va ofera 0 ~ansa de a transforma dorinta n iubire ~i nieidecum invers. nsa dependenta dumneavoastra de dorinte a nceput sa v ucida fata. Suntet cu ca ntr-un raport de rezonant ~i va deplasati nu nspre iubi;e ci spre dorinta. De aeeea v-ati mbo]navit, de aceea, de altfel, mureau ~i rudele fiicei dumneavoastra. ~u v-ati ~ndit niciodata de ce n Biblie serie: cnd ajuti pe ~ltcll1eva, mana dreapta nu trebuie sa ~tie ce face stnga. Asta IIlsemna c nu trebuie sa te concentrezi pe ajutorul acordat a~tu~. am.' amp]ificndu-i dorinta lui de cOl1centrare asupra vle~lI. AJutoru1 trebuic sa fie ncobscrvat, tara ata~ament. Cel ~llal mare ajutor ~i cca mai mare grija e sa-] nveti pc am sa IUbeasc ;;i sa ierte, sa dea .<,;i sa ia. Dlimneavoastra nsa ati nu nceput s-o nvtati llvers. A ncepllt sa v doara il1illl~. Puteau nsa sa va doar articulatiile, sa va pierdeti vederea
'

iil

profunzime. Dadceala aiei nu are nici un efect. n acest caz ~ dumneavoastra trebuie sa va schimbati la nivelul reflexelor. n primul rnd, llvtati-va sa tindeti catre Dumnezeu :?i sa pastrati iubirea Il clipele de spulberare a dorintelor i a vietii. Apropo, aceast stare de lucruri va :?i este prezentata prin intermediul fetei dumneavoastra.
~

1 1

'1'1

If
J

-,,<, -~~. ,

sa

avcti a congestie, cancer mamar ~i, n cele din ur~, sa ITIur'iti.

- Eu sumr de cancer, - adauga femeia. Ridic din umeri:

. -

B.inein!eles. i daca dllmneavoastranu ati fi avut expe~

nenta Plcrderi]or ~i macar 0 fragil tendinta catre iubire ati fi mu:it.. AClllll, nsa, daca va yeti nvata fiica sa iubeasca ;i 0 vetl 3Juta sa simta care este sensul vietii, atunci veti fi fericite. Retineti, nsa, ca e vorba de lin nivel emotional de mare
14K

- Ce-ar trehui sa fac cnd ma enerveaza la culme? - Rugati-va, pstrati iubirea, iertati. Cnd ea ntrece orice masura puteti s-o opriti, dar primul impuls trebuie sa fie unul de iubire ~i apoi sa luati masuri de pedepsire mai dure. Spuneti-i ca 0 iubiti dar ca sunteti nevoita s-o pedepsiti ~i sa-i reduceti din drepturi. - Apropo, de ce ma Illinte? - s-a interesat femeia. n modul acesta ea va controleaza. Cnd omul este ata~at de dorinte el trebuie sa tinda spre indeplinirea oricareia dintre ele. Pentru aceasta trebuie sa ti-i supui pc cei din jurul tau. Omul care va crede minci unile depinde de dUlllneavoastra. De aceea el ncearca prin isterie, intilllidare, prin minciuna, prin nenuIllarate cai sa va manipuleze ~i sa va supuna dorintelor lui. - Ce-; de Tacut? - Sa tindeti spre Dumnezeu ~i sa limitati ceea ce este omenesc. 0 silllpla lilllitare (chiar daca e dura) nu da nici un rezultat. La limitari artificiale omul devine mai de~tept i mai subtil. Apropo, dupa 0 astfel de schema are loc "educarea" in nchisorile ruse~ti. Daca nsa ati nvatat sa iubiti ~I sa tindeti spre Dumnezeu atunci orice limitare dura a dorintelor ~i vietii se va solda cu nf10rire :?idezvoltare ~i nicidecum cu degradare :?idistrugere. n primul rand nsa trebuie sa va schimbati dumneavoastra
n.<,;iva. 149

~u
"1 Il 1

.!:-,

l
."

CQ~~f

-==:II:
ll9LZ

---=
I!I!!!!!!!I!

~-'

r--...

.1

.1.1
'!'Iiill Ijll',i

Eu sunt cu totul altfel acum? umlleavoastra ~. fi' 1 Ilca d umneavoastra

'

Il,
1 'Id
1

. . -.Va vedeti cu privirea exterioara TrebUie sa va schllnbati laulltflc.acolo unde d '

reprezentati un tot. -' A Tlmp de cateva vieti ati fug it d . . . e IUblTe,lar acum doriti ' . ca n cteva luni sa recupe ra,1 totu . ln n d' . t l 1e le, aceste schlmbari
A

'I .1
1

lara Eu am ncerc a,t d ar ""'- vreun rezultat.

,
'II

'1 Il,

1 Il III" ,'1 i'll, 1

'1,1 l,Ii,

. va vor lua de la 3 la 7 . d a~l, aca vetl lucra la modul real. Uitndu-ma la fi emele, am adugat: . . " "Inamte pentru aceasta nu erau de aJuns 10 " " -13 VIet!. Nu d Isperati ~i nu a~te ptati vreun rezultat el v " ,
dumneavoastr

' v-ati ndre ptat catre D umnezeu". , ".

a ven!" oflcum, daca

l'l"

'

"11 11 d' 1

suprafat femeia ma mte ege, "II1sa, numa' 1 ce a duc vorba d espre planurile de rofi" P unzllne, atll1g ni~t puncte dureroase ~i . "e femela devine refracta ra" E a rn-ar fi Ill]e 1es d"mtr-odat ~i al' fi acceptat totul daca ln su Il etul meu ar fi fi . " ost mal multa iubire ~i concentratia de iubire ar fi1 fost mal. mare N' . . ICI eu nu am IIlvatat " Inca aeest luen 1. D" . . " lagnostlcarea m ea, VIZlunea ~i nte.- . legerea sllnt superioare capacltatdor mele T ' . oate acestea fac . . .' actlvltatea mea destul de penculoasa . . nsa Iml IInpun sa-mi . dezvolt tot mai activ s' t . 1
A

e greu JI este. Con~tiinta . nu fUl1ctioneaztara 0 sllstmere suflet , . ' easca. La J1Jvelurile de

"

Vorbese cu 0 doamn ~i vd ct d

biine~ti care se delapideaz ~i la lozincile despre grija falii de . copii. n casele de copii este nevoie, dupa parerea mea, de 0 educatie religioasa, pe de 0 parte, ~i de un mod auster de viat, ca n mnstiri sau cazarme, pe de alta parte. n procesul educativ nu trebuie sa tolerezi dorintele, ci sa le educi. Cred c aceste timpuri nu sunt prea departe: principiul va fi aplicat n case le de copii, n nchisori ~i n societatea noastra care mult timp a fost structurata dupa principiile unei nchisori. Avem nevoie, ca de aer, de iubire ~i de grija fata de sutlet. nsa daca toate acestea nu VOl'fi ntiparite n viziunea asupra lumii ~i n structurile respective ale societtii noi vom ncetini dezvoltarea ~i 0 yom transforma din bucurie n chin. Noi suntem sortiti iubirii ~i yom ajunge la ea, yom ajunge la 0 viziune normala asupra lumii ~i la 0 educatie corect. Depinde de noi ct de repede se VOT ntmpla toate acestea.

De ce n Rusia infractiunile minore sunt pedepsite cu termene de detentie mari, pe cand n Occident e cu totul altfel?

- n Est amui este educat prin metode religioase morale, adica prin metode psihologice, pe cnd n vest - prin metode
economice. ChiaI' ~i 0 detentie de 0 luna are un impact att de puternic asupra serviciului, modului de viatfL ~i a situatiei financiare nct il aduce pe om pentru mult timp pe calea cea bun, Fiindc n Rusia nu era recunoscuta proprietatea privat au fost marite, n locul amenzilor, termenele de detentie. ~i, fiindca n Rusia n prezent nu exista notiuni morale pronuntate ~i nici nu este stabilit un mecanism economic, sistemul de pedepsire actioneaz haotic, ceea ce nseamna ca este neeficient. 15/

poslblhtatea

slstemul de cercetari care oJera-"0 IIltele 4: . gere corecta -.. a lumu ~i . '.
de schimbare.

IS emu

~I atunci

nu

mal tratez eu ci

Apropo de orfelinate. Nu ntm p lato r, un copll ajunge . . acolo, ProbJema de baza trebule sa fi . le aJutorul acordat . sufletului copilului na toate b'mefacenle se redue la donatiile
/50

.!:, ~u

l
Doi adoles-

IXIE-E

~~<:

H9l~

1
l'I,ill

Nu demult am auzit de urmatoarea ntmplare.

,1

centi au mers s parcheze ma~ina n garaj. cillci illdivizi s-i injure

Pe alaturi treceau
c nu-i de

l,
Il 1"'1
1

bauti care, gsind un pretext oarecare, au nceput pe baieti iar apoi s-i ~i bata. Vznd Taica-sau a luat pu;;ca

infractiuni cu atat mai drastice trebuie s fie masurile luate. Deocamdat n Rusia nu exista 0 profilaxie a infraqiunilor. n-a mcut fat problemei, iar ~tiintei ~i religiei nu Ii s-a permis s ncerce. Nu demult am aflat 0 istorie Filozofia marxist a formarii unui infractor - un barbat tanar, inteligent, bine educat, dar care nu vroia sa nvete. Tatal sau ncercase de mai multe ori s-I scoat din diferite

glul11a unul din baieti a reu~it sa scapc ~i ~i-a sunat pe mobil tatal ;;i militia. tiu!. Vazndu-I, un foc n direqia venit ~i militia viat, iar tatalui l'! ~i a venit sa-~i salveze cei einci s-au aruncat asupra lui. Acesta a tras picioarelor agresorilor, dar tara nici un efect. rnit a ramas n

'l, Il 1

Atunei el a tras n pieptuJ unuia dintre agresori. n acest timp a ~i tatal a fost retinut. Huliganul

tovara~ii rau famate dar mr prea mult sucees. Fiul a ncep~t

s fure ~i declara destul de des: "Eu vreau sa ajung n nchlsoare". Acum e la nchisoare. I-am cercetat biocmpul. Nivelul trufiei este de 5-6 ori mai mare dect nivelul eritic, dependenta

Il

i-a fost intentat un proces - tentativ de omor

1 1 1
l' !!
!'

- care este pedepsit cu opt ani. Rudelor revoltate avocatul le-a explicat ca e mai bine sa nu ajullgi la militie spre sfr~itul a~ullii. La militie se ntocmesc rapoartele pelltru sfr~it de an ~] acestea trebuie sa arate bine, iar n acte le procuraturii lipsea tocmai 0 tentativa de Ol11or, descoperit ~i pedepsitol. De aceea militienii depun trebuie

de dorinte este de 13-14 ari mai mare. Moartea este prezenta n struct~lrile biocmpului, adic ar fi sortit pieirii dac ar duce 0 viata normala.I poate salva doar 0 serie denjosiri, de aceea ~i vroia sa ajung n nchisoare. Cnd toate acestea var t~ece n
nivelurile de profunzime el se va mbolnvi ~i va mUfi. Sau, cel putin, se va mbolnav de 0 boala incurabil. Dac nu va da frau liber patologiei sale va ajunge la boala ~i moarte. Daca nu se va ntmpla a~a atunci va avea parte de furturi, tlharii, nehisoare, posibil, pe viat. La uncle persoane se degradeaz corpul, la altele - structurile sllfletului. ~i ntr-un caz ~i n celalalt la neeput sufera sufletul. .. . ') M-am interesat: care era situatia n familla acestUl tanar. Conform diagnosticului meu reie,~ea c un mare "merit" n faptul ca tnarul a devenit infractor i revenea mamei. .D_lIp
~

.'

toate eforturile ca sa prezinte cazul nu ca pe 0

cuiva ci ca pc 0 tentativ s aib functii educative; de omar. Sistemu/ sol acesta trebuie negative,

-1
1

Il'

aprare a vietii juridic

sustin ce e mai bine la om ~i sol nving pornirile Reprezentantii ~tiintei, eulturii ~i religiei deasc mpreun

trebuie sa se gn-

',i

cum poate fi ajutat un om care a comis 0

:1/,

infractiulle. Educatia tara iubire se transformol n nimicire.

nsa

pentru a educa trebuie sa ~tim ce vrem de la omul respectiv,

CUI11 vrem sa ,fie acesta. Fiindca n Rusia n prezent nu exista

1

niei 0 ideologie, organele responsabile cu reeducarea se transformol n organe de represiune. Am spus deja ca gardianul care
pedepse~te devine activeaz cu timpul uciga~. Cu cat mai tarziu se unel
{

sistemuJ care sa-/ opreaseol de la comiterea

toate probabilittile, ea i-a transmis 0 dependellt pu.t~rl1lca ~~ dorinte, ~i disponibilitatea de a face orice pentru a-;;1IIldeplllll dorintele. S-a dovedit c maic-sa divortase de foarte mult
).

152

153

-_.~

Su

l
'j:
salvat 750 de oameni, au pierit 1500, nu a supravietuit nici un pasager de la c/asa a I-a. Au pierit ~i vip - urile. Ace!jtia s-au conformat comenzii capitanului: fn barci urca doar doamnele i copiii. Cei bogati, persoanele instarite s-au dovedit a fi patura cea mai buna a societatii. Noua, fnsa, din copiliirie ni se spunea prin intermediul povetilor, romanelor, presei unul i acelai lucnt: ce cana/ii sunt toti bogataii i cM de detepti i nobili sunt saracii. Saracul insa se fmbogatete daca are minte, talent, daca ii place munca ~i este ordonat. !?i majoritatea miliardarilor, daca e sa dam crezare statisticilor, sunt oameni cu 0 fnalta tinuta morali:i !ji cumsecade. Ce sa fie asta: invidia saracilor fata de cei bogati? De ce fnsa nu numai socialismul dar !ji societatea occidentalil contribuie la mentinerea unei asemenea conceptii? La prima vedere situatia pare ntr-adevar ciudata. Dupa cum bine observase 0 scriitoare, n Rusia, toti i ursc pe cei bogati ~i totodata toti vor sa fie bogati. n principiu, e vorba despre toat3 lumea. Daca ne amintim de Vechiul Testament una din poruncile lui preconizeaz excluderea invidiei ~i urii fa1 de cei mai boga(i. Socialismul a fost fondat pe alte principii, iar noi am putut evalua consecintele. Se poate spune c religia ~i-a pierdut din puteri ~i n om au nceput sa predomine nsu~irile negative: lascivitatea, invidia ~i lacomia. De ce nsa s-a mentinut atta vreme ideea unei comuniuni economice ~i a egalitatii - 0 idee care, de altfel, s-a nascut n Occident, ntr-un sistem capitalist. Deci societatea occidental a generat ideea de ura fata de cei bogati ~i de egalitate
155

~"ii.e. /J::H E

--= ~

H91~

l'
1 1

timp de taic-su. Caracteristica fundamental a mamei lui era sexualitatea nesatisfiicut. A distrus cteva familii. Se ndrgostea, fermeca barbatul, il despiirtea de familie ~i-apoi il abandona. Tatl femeii statea la nchisoare pentru un omor din culp. Chiar dac e un omor din culp, nseamn ca n acest caz concentrarea catre bunstare ~i nivelul trufiei erau imense. Cnd sutletul este saturat de dependenta de valorile umane ~i ncepe s se intoxice cu agresivitate, omul devine infractor avnd de cele mai multe ori un singur scop - s-~i distruga destinul, santatea ~i viata, pentru a stopa procesul de dezintegrare a sutletului. ~i cu ct mai degraba societatea I va opri, pe de 0 parte, ~i ii va da posibilitatea de a se schimba radical, pe de alta parte, cu att mai putin sinistre vor fi forme le pe care le va capta criminalitatea. Am gasit nu demult n ziare 0 cifra care vorbe~te despre multe - n fiecare an n Rusia 14000 de femei sunt ucise de catre brbatii lor. n Rusia continua rzboiul de autodistrugere. De ce? De ce n fiecare an n Rusia populatia ullui or~el moare din certuri cotidiene, banale? Pentru ca noi nu avem nici criterii ideologice, nici morale ~i nici economice, criterii care ar putea stopa criminalitatea ~i i-ar ajuta infractorului sa se redreseze. E timpul, probabil, ca, de data asta, savantii, psihiatrii ~i medicina sa explice poporului ca marlania, njosirea, scarile murdare de bloc sunt ntr-o interdependent nu numai cu nivelulnostru de trai ci ~i cu santatea noastr.;;:i de asemenea , Y. cu caracterul ~i destinele copiilor no~tri.
Am viizut recent la televizor 0 emisiune despre scufundarea Titanicului. Unele date rn-au riivii~it: s-au

""

,>

1 1 1

Il

Il.

'
1l
1

'

Il

il

1
1,1

154

"'u
......

1.

l
reala spre umanitate a fost reprezentat n con~tiinta oeeidental, n primul rand, de masurile economice. De ce n cele mai grele conditii statul sovietie a supravietuit tara ca, practic, sa aib specialiti? Din cauz ca unitatea .}i finalitatea s-au dovedit a fi mult mai efieiente dect avantajul ecol1omic al Occidelltului. n continuare nsa se ntmpla ceva ciudat. Lenin ataca plin de ura inteligenta. Kirov evacueaza 10000 de persoane din apartamentele lor din Leningrad ,i le cazeaz n baraci unde acestea mor. De ce? Pentru ca muncitorii aveau nevoie de apartamente, iar de intelectuali nu prea avea nevoie nimeni. A;;a l1cepe un proces de decimare nu a bogatilor ci a persoanelor inteligente, cultivate. Despre ce ne -vorbe~te acest fapt? Capitalisl11ul nu a putut as"iguraunitatea societatii. Banii ~i legile economice S-3Usituat mai presus de moralitate. Nici socialismul nu i-a putut asigura societatii unitatea. Viitoarea bunstare material ~i ideile care se reduceau la c~tigarea unei bucti de pine s-au dovedit a fi mai preslls de moralitate. Practie, socialismul i-a nsu~it toate notiunile morale din cretinism. lata de ce a rezistat destul de mult, chiar dac e vorba de biruinta valorilor morale. SocialislTIul,de fapt, a fast 0 ncercare de a restaura crctinismul n conditiile contemporane. De ce, totu.'}i, n ultimele cteva secole au fast nimiciti cei mai blini? Exista oare un llteles.mai adanc? Dadi e sa gndim logic, nimicirea celor mai buni reprezcntanti ai unei societt
1

~'i1.e. i5 1J::n~:c ~

-!!!!B
-~

H9l~

economica ntre cel prost ~i cel detept. ~i daca toate acestea

ntmplat aa, nseamna ca exista un sens suprem. Sa anal izam unnatoarea ipostaz. Orice orgal1ism exista atta timp ct este unitar. Dac este distrlls nucleul unei celule
s-au

l
,

moare i celula. Dac organismului "'l'

nu i se asigur l1telegerea

.?i unitatea el nu mai poate supravie!ui. Acela.?i lucru se I1tampl .?i cu fiintele vii. Cu cat este mai naJt nivelul de dezvoltare a societtii cu att mai nalt trebuie s fie gradul de umal1itate al membrilor acestei societti ;;i cu atat mai bun trebuie s fie nivelul de conducere. Religiile universale au permis sa fie ridicat cu mult gradul de dezvoltare Acest nivel a fost conditionat a societtii. sunt de legile morale i ideologice.

l '1 1 III'1 'III: 1 Ii

'1
Il',
,',11

'i'

l "
',111

,.I! I!jl

Esenta capitalisl11ului consta n faptul c legile economice mai importante dect cele morale.

Ii,

III'

l' 'II
'1

Acest fapt duce la ruperea legturilor fine care asigur unitatea societatii. Se deregleaz relatiile de familie i ulterior se deregleaz ~i se dezintegreaza treptat .?i societatea. Iar atunci cnd componentele unui organism nceteaza s mai functioneze ca un ntreg apare boala care, sub amenintarea mortii, impune organismului s-~i restabileasc unitatea tuturor organelor. 0 astfel de boa l, la niveJul societtii, poate fi considerat rzboiul. La un nivel nalt de dezvoltare caractend dur.?i obligatoriu al impulsurilor evolutioniste devine mai putin eficient dar mult mai periculos. n societatea occidental nu exist O' idee care s-i fi unit pe toti ;;i s fi contribuit la supravietuirea strategica a societatii. Daea nu exista 0 idee care s-i uneasca pe saraci, bogati i oriee membru al soeiet!ii ntr-o strategie general de dezvoltare ~i supravietuire atunci toti acetia trebuie s se uneasc altfel. ~i aeeast tendinta

.'

Il

l,

l'

'1

,f
Ir i.
l' I!

ne vorbete despre 0 criza serioas a civilizatiei. Putem oare gsi un sens profund ;;i dreptate n nimicirea celei mai hune parti din populatie? Poate fi ntemeiata, din punctul de vedere 157

156

..

QU

.~

l
psihice. E tot mai mare numarul de talente carora nu le este straina perversiunea. Totodat, nsa, iau avant tendintele sanatoase. Oamenii ncep sa tatoneze situatia - de la goana dupa bani ei trec la cercetarile spirituale. Se ntorc n permanent la notiunile morale. De la notiunile de moralitate care permit pstrarea iubirii vor trece treptat la gndirea religioasa ~i ntelegerea sensu lui poruncilor religioase. Nu ne va ramne dect s ntarim suprematia absolut a iubirii fat de orice valori
umane, s ntelegem iubirea ~i tendinta catre Dumnezeu ca pe
0

~.. '
I:OF-F-.<::

~ u

~
H9LZ

al Jogicii divine, ura fata de cei bogati ~i taJentati?

l'
.,
"

- Tot ce este adevrat - este lagie." Adic, daca ceva exista, orict de absurd ar prea, nseamn c n existenta acestui ceva exista un sens suprern ~i 0 dreptate suprem. S ne imaginm acum c oamenii bogati, inteligenti ~i talentati alctuiesc coroana
1

"Tot ce este lagie - este adevrat - zicea Hegel.

1
i

:!

unui arbore. Poparul este trunchiul acestui arbore. Cantitatea de iubire n sutlet care- permite omului sa fie religios, moral, sa se simta

.1' I~,
'1

prticica a lumii ~i alturi de ceilalti oameni

'li
i' l' 1

aceast c31ltitate de iubire reprezint rdcinile arborelui. ~; daca arborele poate muri din cauza activittii insuficiente a

chez~ie a fericiri supreme, a unittii ~i a supravietuirii n

'

rdcinilor, se va rari. n primul rand coroana lui. Cu ct sunt mai mari senzualitatea, dorinta ~i intelectul cu
atat mai periculoase devin daca nu sunt asigurate cu iubire. Un criminal va lua viat:a a zeci de persoane pentru a se mbogati. Un ide%g va rpune viata a milioane de oameni. n ultimele decenii am uitat ca trebuie sa cheltuim mai mult energie pentru a acumula iubire ~i a tinde spre Dumnezeu. Toate fortel~ au fost irosite pentru plceri, dezvoltarea senzuaJitatii, a capaclttilor ~i a intelectului. n prezent sLintem martorii unui
p~roces n care arta

conditiile contemporane. !?tim cu toti ca e pacat sa ucizi. Ce se fntampla

cand omul ucide fn timpul sufletul lui dupa moarte, lapt? Cum se ras frange

atunci

'1 1

razboiului? Ce se fntllmpla cu luand fn considerare ~i acest karmei lui?

acest lucru asupra

Am mai spus c foarte important este motivatia. Osta~ul n

lupta ~i face datoria. Elnu vrea sa ucid. Daca el se razbuna,

tara de iubire ne omoara sufletele, orien-

vrea sa ucida, atunci e vorba de un uciga~. Atunci cand n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial guvernul chema
poporul

tandu-Je spre sex, dorinta ~i agresivitate.

~i armata sa se razbune pe du~mani, atunci, cred, Ii s-a

Observm cum :;tiinta tara iubire ne ucide viitorul, sfidand b~,~ul sil~t cu experimentele sale. Observam cum complexul ITIllltar ~I organele de justitie, orientandu-se spre necesittile . lor, ucid ~i nenorocesc tot mai muJti ~i mai multi oamen. Cu cat acest proces va continua mai mult cu atat mai putin se vor Ila~te oameni ta/entati, frumo~i, sensibili. Nu ntamplator, n prezent se nasc foarte mu/fi copii cu deficiente
]5X

rncut un mare rau nu numai osta~ilorci ~icopiilor ~inepotilor

lor. Daca moartea cuiva iti provoaca placere atunci poti fi clasat drept uciga~. Uneori sunt ntrebat: "Daca ucidem pe cineva tara suparare ~i ura nseamn ca nu se va il1tampla nimic?" Va repet inca odata: daca eu-I nostru se activeaz ~i cineva moare din aceasta cauz noi vom rspunde pentru aceasta, mai devreme sau mai tarziu. Ma puteti intreba atunci cum rmane cu cei care -au
]59

~ .

:s-1I ~u
1 Ir 1 ,1

..

E:::

ccn-~f

p-.~.. -~.

H9ll

-rgenereaz actiunile criminale. Orict de etic al' fi comportamentulnostru, dac sensul suprem al vietii pentru noi const

i
1

nimicit

pe

evrei ~i au organizat lagarele de exterminare? Ca sa

1
'1

va raspund la aceasta ntrebare ar trebui sa-i studiez pe ace~ti oameni. Diagnosticndu-I pe Hitler dupa filmele documentare am stabilit n biocmpul sau moartea urma~ilor pana la a treisprezecea generatie. Dependenta de dorinte 0 depa~e~te pe cea mortala de 27 de ori, iar hieroglifa mortii se dubleaza n

n stabilitatea unei bunstri ~i mplinirea dorintelor noastre, legate n primul rnd de necesittile corpului, mai devreme sali mai trziu concentratia pentru 0 viat ndestulat va deveni mlilt mai importanta dect 0 persoan, doua sau chiar mai l11ulte.fn continuare ideea care justific crima va atrage asupra sa tot mai multe mOJ1:i~i se va transforma ntr-un program de autonimicire. Mi se parea 0 grozvie faptul ca pna la revolutie n armata activam fetele biserice~ti. Soldatul este ucis iar parintele i vorbe~te de iubire. Mai trziu am nteles: prezenta printelui frna procesul de transformare a soldatului n uciga~ ~i, deci, avea 0 influent benefica asupra societatii n general.

,l', Il 'III, 1/1

blocmp de 18 ori. Adic, oricare ar fi ideologia, este importanta atitudinea fiecruia fata de via!a ~i l11oarte. Dzerjinski ~i Tro!ki erau autorii ideii lagarelor de concentrare; Lenin a introdus notiunea de capturare a ostaticiJor, iar ntr-un biletel

Il

putea scrie tara

Il ,1

nici

retillere:

III

150 de prostituate pentru a ridica disciplina trupelor"; Altadata ~i instruia subordonatii:"

"e bine sa fie mpu~cate 100-

Trebuie sa ucideti cat mai multe Fete

,II
1,1 il

,II l'

biserice~ti, solutionlld astfel doua probleme: scpam de opozitie ~i lum imensele bogtii adunate de biserica pravos- ei bine dac e s vorbim de ace~ti oameni ei nu au fost executori ci autori. Ei Jucrau conform principiuJui -

lavnic"

"scoplll sCllz mij/oacele". Scopul trebuie s defilleasc mijloacele ~i dac acest scop perm ite uciderea altora nseamn c deja este un scop
1

pgubos.

Cu dit mai mult depindem de dorintele noastre cu atat mai

puternic realizarea loI' atrage moartea. DorinteJe nsa sunt legate de bunstarea n viata, de ns~i viata, de aprarea ~i

!I

continuitateaei. lat de ce, oricine al' fi un individ - comunist, national-socialist, adic fascist. sau un simplu 0111 pentru cafe dorilltele sale sunt mai preslls de viata altuia - toate acestea
sunt rdacini ale criminalittii. 0 viziune incorect asupra

lumii genereaz 0 gndire criminal iar aceasta, la rndul ei,

]60

.~ c>u

l
pacientei, - cu douazeci de ani n urma ace~tia s-au luptat pentru titlul de campion mondial n boxul profesionist. Unul din ei avea 0 forta de invidiat. Chiar ~i cu manu~i sprgea un sac pentru antrenament umplut cu nisip ~i rumegw,'. AI doilea cra mai abil ~i mult mai puternic psihic, ~i s-a decis sa profite de factorul psihologic. Aflndu-se pe ring, el s-a adresat celor din sala ~i le-a strigat: "Ajutati-ma, strigati cu totii mpreuna "Ucide-I". $i a cjligat. A pierdul nsii liiunlrie. S-a mbolniivil de boala lui Parkinson. Cnd avem un nivel nalt al trufiei ~i gelozei nenorocirea e doar pe jumatate. Problemele serioase ncep atunci cnd ne mentinem cu fermitate dependenta de ceea ce e omenesc. Cruzimea ~i evaluarea n termeni eategoriei a unor persoane reprezinta deja 0 faza a bolii. Exclude1i din lexicul dUl11neavoastracuvintele ~i expresiile "niciodat", "ntotdeauna", "cu oriee pret". Prin intermediul internetului 0 dOl11ni~oara l11antreaba: "CUI11 sa-I iert pe baiatul care Ill-a pot tradat?" Pentru nceput ar trebui sa nlocuiti expresia "m-a trada!" cu "m-a dus de nas. $i-am mai adaugat : rn-a indus n eroare din cauza slabiciunilor suflete~ti. ~i atunci fapta lui nu va genera ura ~i blamare ci compatimire. Pentru dumneavoastra problema nfrllgerii trufiei ~i a geloziei, adica refuzul dependentei de eon~tiinta ~i dorinte, este doar un prim pas. nvatati-va sa v deeonectati eon~tiinta ~i dorilltele. Cel de-al doilea Pfls va fi ordinea n ceea ce tine de urma~i. Eforturile vor fi eOllsiderabile. $i va trebuie sa lucrati mult mai mult, gravitatea bolilor este definita de daullele care le-au fost meute urma~ilor. 1cterul, diabetul, toate acestea se datoreaza scleroza ~i boala lui Parkinson
~

,:cE-<~1i~u
..:..;i:i.
H9lZ
-

lIi!!i!!i

---..r

.".....

, '1

,II'

~ 1i'

AFECTIUNILE

1 'II

Medicina nu cunoate deocamdatif ce anume provoa1 ,1 ,1

ca boala lui Parkinson!

~

Cum vii explicati acesI lucru?

l"

Il
1

l,
,

. . .. ndlcat de trufie, irascibilitate dorinta ferm a de a IrIJa d . Neacce '. . v . . personal lucrunle. ptarea Pur C .. temlllll1a a oncarel Sltu.. . atH, slipararea launtrica ~i permanenta e sol IOcapacltatea de '
w
W

- Nu demult rn-a vizitat 0 pacienta cu 0 astfel de pro bl e.ma. Pnmul lucru pe care I-am observat a fost nivelul foarte - .

. a ac~ep.ta Plerderea
" ,1

~i njosirea

P .' ~i senzatia

launtrica

de

supenontate

asupra celorlalti.

.. . . donnte, subordonarea altora fata de dorin !el e propfll, IIlcapacl. '. . tatea de a-~I strul1l pornirile ~i ura fata de cei care 1 ~. . t -a u II1JOSlt . d onntele. Toate acestea le avea din bel<;:u N u emu t am g ." d 1 'i vazut un film des pre doi Pug iliti - . povestesc - a m IOceput sa-1
A

"Trebuie sa terminati cu toate acestea ct se oae dereP 1 . pe d" e l.-a~ expiicat pacientei. Cnd s-a prezentat la cea de-a doua ~edll1ta nu am mai vazut nici un fel de amb - . 1!Il 1 auntnce. A u. aparut II1sa altele mai profunde: ata~amentul fata de ' "
A

'i

problemelor

nerezolvate

ale urma~ilor. 163

162

."!i'1o

=>u

CClF-<F-<-=

~.. ;;. ~ w

-= -

-=
H9a

"

,II

n uItimul an a nceput sa-mi cada masiv parul ~i la arice ematie, ariciit de mica ar fi ma umplu taata de pete ra~jj ~i prurit. Care sa fie cauza? $i n afara de acestea, ln fiecare an am probleme cu vasele sangvine i, pri1niivara, 0 alergie puternicii. S-au apropiat de dumneavoastr sufletele viitorilor copii ~i

DIVERSE

tri~iacum emotiile lor. Dac acestea sunt agresive trebuie sa

suferiti pentru a ajuta la purificarea sufletelor copiilor dumneavoastr. Dac va cade paru 1nsemn c n copii S-3 activat un puternic program de autonimicire. Oac va acoperiti cu pete ro!lii nsemn c la orice situatie problematica copiii reactioneaza prin bJamare. Primvara ies la suprafat dorintele

Iloastre ~i se fortific legtura cu viitorul, adica legtura cu

copiii ~i dac aveti alergie sau guturai nsemn c urma~ii dumneavoastr au nevoie de 0 nfrnare a dorintelor. Conclu1

Ati seris undeva ca rechinii ii devareaza pe cei gela~i. Exista vrea infarmatie noua n acest caz? . La nceput nu ntelegeam de ce anume Pe cel gelo~l? Am

1 1

zia este clara: trebuie sa rezolvati problema cu urma~ii. n caz contrar s-ar putea ca urma$ii sa vi se nasca bolnavi - ~i dumneavoastra yeti raspunde ulterior de aeest lucru sau s-ar putea sa nu se nasea deloe. n astfel de cazuri foarte multe depind de dUl11neavoastra.

vazu t ntmplator

unui barbat pe care UI~ ApOl rechin I nghitise 111I11treglme, ~ . t rec 1 1 1a resp ins <.::is-a fcut nevazu t . Am dmgnostlca 1111U '{ . UI f: C de - . . a aceasta situa \ le. Ge lozia <.::j g resivitatea barbatu 1 a,a
A A

ntr-un ziar fotografia

fa 5a-1 frmiteze. ara '..

~

'{

femel

h.(t

brusc ~l 5-a arbatul ~i-a luat ramas bun de la viata att d~ ~eta~at de toate net gelozia a disparut, iar reeh1l1ul a aruncat ~~

erau 'Imense. ln momentu\ cnd reehinul I-a Ing. 1,1

. . cele din urm, de viata 1I1sa~1. e este sexu . C de dorl11te ~I, 111 . . ii sale . E s te 0 Continuitate a sa n viitor, este prelunglrea vlet. . ." lUi hranel C u ca t ne concentrm launtric asupra vletll, sexu .' . . 't ~I ne att mai gelo~i devenim, Imbatranlm mal ac IV ale ~~sPrtim mai repede de viat. ln pres apar peAri~dicAPoze . A cteva luni au mbtranlt cat pentru unor persoane care 111
A
A
A

'. . Gelozl3 nu e mml' e altceva dect ata~al11entul fat de re 1atH, ~.

I?

165

~u

~.el!

l
RELATII

~vj%)~F-<.E

t:

~
U9LZ

-""=Z

..........

ill

, Il
"

i
1 1

l'

Il

Il

ctiva zeci de an. Le pUll diagnosticul ~i vd peste tot uilui ~i acela~i lucru. Se Ila~te sau trebuie s se nasc Uil copil ~i gelozia acestuia, adic ata~amentul fat de viat, este imens. Copi luI Il-are ~anse de viat. Chiar dac un printe va muri situatia copilului nu se va mbulltti cu mult. Oeci, printele trebuie sa triasc, nsa njosilldu-se, reprimndu-~i sexualitatea ~i dorintele. Cincva divorteaz, altcineva sufera de impotent iar al treilea mbtrne~te prematur. De fapt, noi putem s aratm destul de bine ~i la adnci batrneti. Acest lucru lls e periculos pentru suflet; cu ct trim mai mult cu att mai mult cre~te n subcon~tielltul nostru concentratia asupra vietii, sexualitatii -?i dorintelor - toate acestea ncep s duneze sufletului. Apropo, orice animal reactioneaz la frica interioara aprut la om ~i ncepe s se comporte agresiv. De altfel, teama launtric e cea care ne marturise~te despre ata~amentul exacerbat fata de viat.

. Cum sa convietulesc cu un 50 t p e care nu-l iubesc? . Dumneavoastra vorbiti peste tot numai despre cel care se iubesc... La multe popoare, n vechime, fetele se maritau ~r S_:~ cunoasc. alesul (sau i cuno~teau foarte putin). Fata -~t~ c: . nu-~i poate dezaproba alesul, ca trebuie .sa 1se ~upuna.. r~ ~Ia
~

-' c~tige iubirea :;;iatentia prin capacltatea el de a-llUbl ~1a

;~ ~inevoitoare. ngrijindu-se de el, indiferent curn se ~rezenta ~. acesta, ea I~Iacce pta n totalitate destinul. De aceea onentare~ . . A . el era 111 nul rnd IlU spre atractia sexua 1a ~I d0 rin le , CI pm, . '. -Id - sutle spre vOll1ta d IVIIl . Sentimentul de prietenie :;;1ca ura . "

- vis a Imagmatl-va ca v -. teasca era mai presus de sexualitate. . 1 nascut Ull COpi"1hrzit de soart3. Oncum ar fi . acest copll . . . --1 a b ule sa. n g nJltl ~1 sa-I educat!. V- p unetl dumlleavoastra tre

"1va va raspunde speralltele Il faptul ca aces t COpi

. ' cre:;;te, sunte 1 ~en 'citi. c i puteti 1 pute!1 I11gnJL

1 &: l call v a a le Ad

. ~

' 'P CU cat dumneavastr

oferi

iubirea voastra ~I 1 sunte!l .' mal b un:;; i aveti,

. ~I

167
.

.!O!io ClU

~f-<~..<::

"i<

" 6
H9lZ

E!!i!

1
..,-.~..,,,,
.....

parte de mai putine suparri ~i temeri pentru viitor cu att copilul dumneavoastr va fi mai bun

Pe ca re . ni. lUb.'. C LIatat mai mult cu ct exista foarte des situatii n uI~I.
care. ata~amentul subcon~tient ~i pretentiile blocheaz total

ncerca(i sa ave(i aceea~i atitudil;e ~i fa(a de so(ul

NTREBRI

GENERALE

sent.lI~entul iubirii. Femeia ntelege c a iubit doar atunci cnd

[31111]13 destrmat deja. s-a
'1
Il

Il

/ 1/,

M-am schimbat muIt i dupa cum marturisesc cei din jurnl meu rn-am schimbat inspre bine. Mi-a ramas fusa 0

singura problema pe care ii-o pot solutiona singura. Tubesc 0 femeie. n principiu, mie imi plac Mrbatii, femeile nu m-au interesat niciodata. S-a intamplat insa ca ne-am fndriigostit ~i suntem impreunii de cinci ani. mi dau bine seama ca nu e bine cefac. Am incercat de multe ori sa ma despart de prietena mea dar cineva de acolo, de sus, nu-mi permite sa fac acest lucru. Gratie relatiilor noastre eu am fnvatat sa iert, sa am incredere !ji sa iubesc fara suparari i pretentii. Ma simt fericita, dar ma macina un gand: prin relatia pe care 0 am vai diiuna
eu oare sufletului meu i sufletelor copiilor me;' Cred ca intr-un fel sau altul, voi avea copii. Am 24 de ani, am ci/it cartile dumneavoastra i lucrez asupra mea.

Le facem rau urma~ilor no~tri atunci cnd ne dezicem de iubire. lat ce va pot spune despre situatia pe care mi-ati descris-a: dumneavaastra, n subcon~tient, nu puteti nicidecum 169

.-n QU
f="""~

..,...:::::

l
etc. Eu nsa consider c una din cauzele longevitatii este lipsa desfrnrii scxuale. Obiceiurile severe, care reglementau cu strictete atitudinea fatA de femeie ~i educatia corect a femeii lls;;i, educatie ce excludea gelozia, supararile ~i pretentiile fata de sot alcatuiau un fond genetic sanatos. Atunci nsa cnd femeia este geloasa, ~i critica n permanenta sotul, ;;i e nemultumita de acesta, atunci ea amplifica brusc n propria pcrsoan ;;i n copiii sai posibilitatea aparitiei unor afectiuni. Deoarece dorintele ~i vi3ta sunt interdependente, gelozia ;;i supararea unei femei genereaz tocmai acele afeqiuni care ne scurteaza viata, apropiind btrnetea. De 4 ani lucrez asupra sinelui. La 15 ani, dupa ce-am suferit de otita, am un vajait n urechi - n prezent acesta se amplificit Dupa ce am fost n~elata de sot nu am putut sa citesc nici un rand cu ochiul stang. Nu demult am nceput sa vad cu acest ochi - multumesc. Fiul cel mare sufera, din na~tere, de astenie. A suferit 0 trauma acum trei ani iar in prezent sutera de 0 dis'locare a vertebrelor. Fiului cel mic i-a fost extirpat jumatate din intestin. Care este cauza acestor probleme ale copiilor? Daca dumneavoastra n realitate ati perceput att de dureros situatiile limita nseamna ca n perioada maturizarii sexuale, a primei iubiri, cand sufletele copiilor s-au apropiat de dumneavoastra Illi ati putut face fata (n planul fin) acestor situatii. Daca ati blamat sau v-ati suparat, atunci e vorba de un program de autonimicire care ulterior v-a afectat capuJ sau intestinul. Daca v-ati inhibat suprrile pot fi afectate inima, pl-

iB..ij-

aJE-<f-..c

;;: ===:.... l:5

~ H9lt

accepta partea durcroasa clin relatiile personale. Dragostea fata de un barbat se conjug cu un ata;;ament att de llcredibil ncat nu puteti accepta durerea purificrii clin partea brbatului ;;i aceasta v va ucide ;;i pc dumneavoastr, ;;i pc urma~ii dUIl111cavoastr. Din cauz c baza fericirii omene~ti este viata ~i cOlltinuitatea acesteia, adica atractia sexual, iubirea pentru 0 femeie n cazul unei frnri (in subcon;;tient) a atractiei sexuaJe ncetjne~te aculTIularea de agresivitate. Nu e cazul sa va temeti de acest sentiment dar Ilici nu trebuie sa va mlldriti cu aceast legtur. OricliITI, mai devreme sau mai trziu, va trebu sa solutionati ;;i aceast problem. Cu. cat v yeti orienta
mai mu]t

n relatiile dtimneavoastr spre iubire, prietenie ~i

cu att yeti menti ne n urma~ii ~i nu una spre 0 cale de a se dezvolta

mai putin llspre sexualitate, dumncavoastr degradare.

f 1

Ce vrea sa fnsemne arteroscleroza vaselor sangvine ale creierului - fmbatranire sau pacafe? Care sunt cauzele? Pe msura ce omuI trie~te ~i se cufund tot mai adanc n dorinte se decIan~eaz mecanisll1ul opus eliberrii. E vorba de afectiuni, btrnete, adic de stingerea treptat a functiilor noastrc - e ~i acesta lin mecanism care ne salveaza sutletuJ de degradarc. Deci, cu cat mai mult ne restriqionam n ceea ce tine de plcerile IUl11e~ti, ai ales primavara, cu atat suntem m mai buni unii tata de altii ~i fatA de sine, ~i cu atM mai mult Yom face fat bolilor ~i mbatrnirii. De altfel, exista foarte multe ipoteze care expIica longevitatea vietii n Caucaz. Unii cred c e vorba de caracteristicile hranei, ale apei de munte
170

~
1

171

."!i"'1o ClU

l
r

11'-1'-<..0::

~ ~ if

lii:

i5
Ll9lZ

dumneavoastr S-3 amplificat

mnii

sau gtul.

La copiii

tendinta de a blama, de a fi deprimat sau de a se supra. ~allsele lor de a dep~i situatiile dureroase s-au redus. nsemn c n momentul ncercrii ei IlU ~i-au ucis agresivitatea n sine ~i n copiii lor. Aceast agresivitate este franat acum prin boal. Snatatea copi ilor dumneavoastr depinde de curn vii

$i de aceea este mentinuta

salvare. "

boala ca unie mijloe de

De ]a care din printi putea sa vina 0 asemenea

percep(ie? L-am rugat sa-mi spuna numele mamei. Mi I-a spus. spus

veti putea retrai viata ~i cum yeti putea schimba ceea ce

trebuia schimbat. ~i inca un detaliu: aceast retraire n gnd va deveni real dac a yeti proiecta de 200 de ori. Alegeti cteva situatii dureroase ~i lucrati asupra lor. Scopul este simplu: dUl1llleavoastr trebuie s va schimbati. Reaqia dumneavoastr la oriee evenment trebuie sa fie cu totul alta.

n biocmpul

femeii e 0 posibil moarte a sotului, -am

eu, Ce nsemna asta? nseamna ca gelozia, suprrile ~i pretentiile ]a aceasta femeie sunt att de profunde lllct sotul
poate muri sau se poate mbolnavi gray. - Da, marna fetitei ntr-adevar e foarte exigent - mi-a spus interlocutorul meu. M uit pe geam la copacii de pe marginea drumullii ~i continui: - n mod practic, toate femei]e inteligente, exigente ~i cu 0 mare voint au copii nefericiti: - $i ce-i de meut, daca ea s-a nscut a~a? - Dac ea la serviciu este exigenta ~i principial, iar cu omul iubit este ginga~ ~i neajutorat atunci totu-i n regul. Ea va trece de pllrificare iar copiii vor fi normali. Dac ns ea va fi dur, exigent ~i principia] n viata particular atunci e mai bine pentru ea s nu aib copii. Dac nu vrea s accepte suferintele din partea sotului le va primi pe cele din partea copi lu lui. - M nelini~tesc pentru sotul ei - mi-a spus companonul meu. Ce .se va ntmpla cu el, va muri? lui, - I-am rugat, ~i peste cteva secunde i-am spus: Totu-i bine, barbatul e bun la suflet, sritor la nevoie, ~i femeia nu-i va putea face rau.
-

Ce reprezinta "paralizia cerebrala infantilii"? 0 sa va vorbesc la nceput despre 0 anumita situatie. Ma atlam n ma~ina unui prieten ~i am nceput s discutm despre
paralizia cerebrala illfantil. - Sofia mea a stat, la rugmintea vecinei, cu fiica acesteia care su fera de aceast boal. Caracterul fetitei era greoi, complex. - Binente]es, I-am sustinut eu, paralizia cerebral reprezinta blocarea lInui imens program de autodistrugere. Cnd; ]untrie, e~ti gata sa faci presiuni asupra oricui doar pentru a-ti dorintele ~i acumulezi n sutlet tot mai multe pretentii, blamri ~i suparri, atunei cu din ce n ce mai mult putere llcepi sa te distrugi ~i unica modalitate de a te salva poate fi doar 0 boala ineurabil. Daca n fiecare secund sutletul ur~te ~i blameaz lumea nconjurtoare fiecare fractiune de secunda omul se autodistruge... atunci n satisfaee

Spune-mi

numele

Reiese c ceea ce trebuia s-I ucid pe sot trece aSLIpra

copilului?

172

173

. .

.~u
18-

CIl

l
11vietile antcrioare el ~i-a fiicut sotia geloas. 0 control a ~i 0 tinea. din scurt in a$a masur ncat cu timpul a devenit ngrozitor de geloas ~i suprcioas iar divinizarea subcon$tient a iubirii lui umane, a relatiilor ~i dorintelor lui din aceast viat este injosit prin caracterul femeii $i prin boala fiicei sale. - AculTI mi-e clar, a concluzionat $oferul uitndu-se la traseu, de cc ns ace$tia s-au mbolnvit, iar altii - nu? - La nceput noi pierdem senzatia de continuitate a Divinului $i a iubirii fat de tot ce se ntmpl. Noi uitm c suntel11divini n esenta noastr ~i nccpem s iubim cu teama ~i ndoial, iar mai apoi cu melancolie ~i lips de ncredere n sine. Ulterior nu mai suntem multumiti de noi n~ine, apar suparrile pc cei dragi $i pc toat. lumea, mai trziu colcim de ura ~i suntem gata sa nimicim pc oricine nu ni se supune $i ne sta n cale. Fiecare dintre noi alege pe ce treapta trebuie s se opreasc. Dac mecanismul de pstrare a iubirii este dezvoltat, atunci amui se opre$te de la primele trepte ale cderii in pcat. Cu ct acest proces dureaz mai mult cu att afectiunile care ncearc s-I opreasca S\ll1t mai serioase. ln acest caz are 0 mare important educatia religioas ~iconceptia asupra lumii. - De altfel, ce sunt credinta, speranta $i iubirea? De ce aceste notiuni stlnt Icgate ntre ele? - Sa ncepem cu speranta; noi avem dorinte superficiale care tin de corp ;;i dorinte care vin din iubire. Primele trebuie nfrnte, celelalte trebuie sllstinute. Daca dorinta nu cantine agresivitate ca deja este ca $i mplinit. Atunci ns cnd fiidind pc plac propriei con;;tiinte noi suntem ncercati de fric, dubii, nencredere noi ne distrugem viitorul ~i clcm n
175

~~~f

--= ~ ~
u
L>9l~

-=

r-

- Da, i raspund, programul deja s-a declan~at. Daca femeia are anllmite pretentii asupra tatalui peste care nu poate trece, atunci acest program se declan$eaza $i i ucide sotu!. ~i fiindc ace~ti copii sunt ~i ai sotului mecanismul de nimicire se transfera $i asupra lor. - Sa zicem ca mama ~i ucide incon~tiellt fiica, fiica, llsa, ce vina poarta? - n trei vieti anterioare ea era gata sa suprime pe oricine pentru a-$i satisfacc dorintele. Sufletul ei a nceput sa piarda iubire, ceea ce nseamna ca pentru a-~i sai va sufletul n aceast viata va trebui sa i se naruiasca mereu toate dorintele. ~i iata ce obtinem: cel mai mult se ocupa de ea mama, ~i fata trebuie sa-i dea n schimb iubire ~i caldura sufleteasca. Recuno~tinta $i iubirea permit echilibrarea oricaror pierderi din partea altei persoane. Deci, mama ~i iube~te copi lui ~i totodata I va ucide tara sa vrea. Fetei nu-i ramane dect sa-~i iubeasca marna, acceptnd njosirea dorintelor ei prin agresivitatea rnamei.
Il

.-

1,1
1

Sufletlll nvat, ncet $i chinuitor,

sa iubeasca chiar ~i atunci

cand are loc nfrnarea dorintelor: Cu ct acest proces va decurge mai repede ~i cu ct lTIai lTIulta iubire va fi n sufletul fetitei cu att mai mica va fi concentrarea asupra dorintelor iar lllama va nceta sa ncerce sa-i sparga zidul de aparare al tiicei. Fetita are 0 singur ~ans de supravietuire - s rspunda prin iubire la agresivitate. lat de ce a fost lipsit de toate formele de aprare, cu exceptia iubirii $i a caldurii suflete~ti. - Ei bine, eu ns nu 11teleg un lucru. Pentru parinti este 0 mare suferint s-$i ngrijeasdi acest copil bolnav. inteleg de ce sufe..a marna $ fiica, nsa de ce trebuie sa sufere $i tatal, dac el este un 0111bun $i 11Uare nie! macar 0 --.agresivitate interioar?
]74

.!:l'-; ~u

CQf-o~!

~
H9lZ

=
,...

il'
1
1

I,

l,
1

picioare dorintele noastre. Speranta nsemn pstrarea dorintelor n acel moment n care con~tiinta se drm. Speranta este dorinta care exist n potida temerilor, dubiilor, njosirilor, regretelor ~i neplcerilor. 0 astfel de dorinta poate supravietui doar atunci cand concentrarea asupra iubirii este cu mult mai mare dect concentrarea asupra con~tiintei. - ~m nteles, mi rspunde interlocutorul meu. Speranta este pnmul pas ctre cunoa~terea Divinului. Care-i cel de-al doilea? - Credinta este tendinta ctre iubire atunci cnd Speranta ITIoare.Adic, dac noi tindem spre iubire dep~ind limitele con~tiintei atunci e vorba de sperant, dac ns continum sa tindem spre iubire ~itrecem de limitele con~tiintei ~i dorintelor - atuilci e vorba de Credinta.
Mi-a ramas sa mai ntreb ce nseamna zmbe~te interlocutorul meu.
'

DIVERSE

,1

'

Ii 1

Iubirea?

- Nu demuit savantii au stabilit ca doar n partea vizibil a Universului se afla circa 150 miliarde de galaxii. n tiecare galaxie se atla cteva miliarde de stele ~i toate acestea reprezinta doar 0 parte intima din ceea ce noi numim lubire. Ne-am continuat, n tacere, drumul pe autostrada nzapezita. Ma gndeam ca reteta esentiala a snatatii este s nu uitam niciodata de iubire, chiar ~i atunci cnd s-ar parea c toate sunt lllpotriva ei. lar aici tiecare om ~i alege calea lui.

Ati seris ca daca omul ura~te sau adora pe cineva atunci, in planul subtil, aceste lucruri arata la fel. Daca eu iubesc nebunete pe cineva oare acest sentiment este similar cu cel al urii? Sau adoratia, ata~amentul puternic fata de cineva oare aceasta nu este iubi~e? S: pr~a poate ca acesta sa fie motivul pentru care ~l eXIsta zn via ta 0 expresie at/if de raspandita ca ,,0 iubire nefericita". . 0 iubire adevarat este ntotdeauna fericit. Avetl dreptate. Din punctul de vedere pamntesc iubire nseamn reciprocitate, stabilitate a fericirii umane, aparitia copiilor, nde-

plinirea dorintelor etc. Expresia "iubire nefericit'" nseamn 0

iubire din punctul de vedere al dorintelor omene~ti. E vorba mai degraba de 0 dorinla, dec! de iubire. Dorintele pot fi
nefericite, iubirea nsa - niciodata. S gndim mpreun. Ce este fericirea uman? Este posi. Imaginati-v c aveti parte

bilitatea de mplinire a dorintelor.

de 0 fericire imens. Ajungeti pna la 0 anumit limita. Dupa 176 177

~ ~u 1

t:Of-of-o.E

..:.;i:i, ..

fa::

;;;;:;;B
9ll

---= -

Il
1

aceasta limita fericirea pentru dumneavoastra va nsemna nefericire. De ce? Pentru ea dumneavoastra simtiti ca ati atins un asemenea nivel pe care nu-I yeti putea menti ne. n eontinuare aceasta fericire va va sufoea. Sau - 0 alta varianta: obtinnd aceast fericire nc~peti sa ~ mtelegeti ca mai devreme sau mai trziu 0 yeti pierde, acest lucru fcndu-va nefericit. ~i cu ct aveti acum mai multa

Motivul

real pentru a face ceva pentru eternitate personal in aceasta eternitate.

este

sa fii cointeresat

n acest nu pudespre

caz un individ ar trebui sa traiasca venic, altfel tem vorbi despre cointeresarea lui. Ce credeti acest Iucru?

Ce este 0 generalizare? Exist diferite situatii. Despre fiecare situatie n parte exista 0 anumit infonnatie

fericire cu att mai nefericit sunteti pelltru ca ~titi ca

yeti

l'
1

pierde. ~i atunci, cu ct barbatul iube~te mai inuit 0 femeie cu att mai mult se terne de n~elare, de moarte sau impotenta. n acest caz fericirea se transforma n suferint, n chin ~i-apoi
ncepe degradarea.
.

care se generalizeaza. 0 situatie generalizat este deja alta dar totodata aceasta contine datele despre cele laite situatii. Exista mai mult de 70 de mii de afectiuni. Depistam la neeput sute de cauze, apoi zeei ~i n sfr~it - una singur. Dez.icerea de lubirea divin genereaza toate problemele. Acela~i lucru se ntmpl ~i cu oamenii. Exista un numar mcns de oameni. Fiecare ~i are individualitatea sa; cnd nsa
r

'1 Il 1

De ce? Pentru ca 0 astfel de ferieire se concentreaza

nu

'

I,

a~u~~a izvoarelor, asupra iubirii nsa;\, ci asupra dorintelor ~i VICtll. Aeea explozie de iubire n care accentul nu cade pe Divin ci pe dorintele omene~ti este totodata ~i 0 explozie de ura ~i teama. Sau eu urase femeia de care m-am lldragostit sau ma urasc pe mine nsumi ~i nu mai vreau sa traiese fiindc ea ma va
1

;1

abandona. Toate depind de un singur lucru: spre ce tindem !loi atullei cnd iubim. Daca noi YI iubim pe Dumnezeu n toate atunci tot ce facem reprezinta pentru noi doar un mijloc (~i nu un tel) ~i suntem tot mai fericiti. Daca nsa noi ne concentram asupra dorintelor (fie ca e vorba de copii, de continuitatea vietii, dere-latia cu fiinta ndrgita) atunci cu ct sentimentul Ilostru este mai puternic cu att mai multe suferinte se ascund

I~
1

"

J.,

III spatele sau

realitate.

la llceput n subcon~tient, ulterior ~i n

trecem la planuri mai fine individualitatea neepe sa se destrame ~i ramne doar ceva general iar n cele din urm ramne doar Divinul, ve~nicul. n afara de Dumnezeu nimic nu este ve~nic. lat de ce tot ce e divin n dumneavoastra este ve~nic. La acest nivel nsa simptomele noastre individuale ~i pierd importanta. Ele au pondere doar atunci cnd ne aflam n nveli~ul nostru fizie. Atunci dind patrundem ntr-un plan divin comportamentul ~i caracterul nostru nu au nici un sens. De aceea ~i notiunea de "cointeresare personal" (atunci cnd e vorba de planul Divinu lui) este un non-sens. Cnd naintam spre iubire notiunea de "cointeresare" trebuie sa dispara. Iubirea de Dumnezeu este posibilitatea de a fi ntotdeauna fericit. Ce ne mai trebuie pentru a fi fericiti? Noi trebuic sa simtim iubirea pentru Dumnezeu.

Este 0 ]79

]78

.~ QU
1

aH-~l

!!Eiii!
H9lZ

'1
""
Il

Il

Il,

l',
, 'ill, l' il
1 1

il

'l'I

mprejurare de circumstante n care daca nu yom sesiza divinul din noi nu yom putea supravietui. Cam att despre cointeresarea personala. n fond, daca e sa ne gndim bine omul solutioneaza 0 singura problema pastrarea iubirii pentru Dumnezeu sau refuzul acesteia. De aiei ni se trag toate. n acest plan toti suntem egali. ntr-un plan fin sufletele noastre reprezint un ntreg. Cointeresarea personal este 0 notiune ce tine de un plan de suprafat, de mare anvergura. Diferentele sunt cu att mai neglijabile cu ct ne apropiem mai mult de Divin. Va spun nc 0 data: nu are sens sa vorbim despre ceva personal atunci cnd e vorba de planul divin. Dumnezeu este personalitatea absolut ~i impersonalitatea absolu!.. Nu reprezinta oare anumite tehnici (yoga, respiratia controlata, anumite tipuri de meditatie, dianetica, retrairea anumitor situatii etc.) un tel de patrundere ln viitor i nu este oaTe acest lucru 0 fncalcare a anumitor legi? -Yoga, tehnicile de respiratie, tipurile de meditatie, retrirea anumitor situatii nu sunt dect ni~te forme de lucru asupra sinelui care ne ajut s ne modificm starea luntrica, sa ne schimbam atitudinea fat de lume - toate acestea ne ajuta sa ne tratam. lese n fata, din punctul meu de vedere, dianetica: aici accentul se pune nu pe rnodificrile pe care le suportrn ci pe aspeetele tehniee ale chirurgiei biocmpului. Am seris n cl1ile mele c la nceput dianetica are efect, ulterior ns apar tot mai multe probleme. Iat de ce 0 atitudine corecta fata de tehnici ~i con~tientizarea faptului ca acestea nu
]RQ

pot avea drept scop numai sanatatea fizic sau succesul n afaceri permit utilizarea acestora tara nici un fel de probleme. Cnd ne modificam n prezent, ne modificm ~i n trecut ~ n viitor pentru c timpul este unie. Patrunderea n viitor reprezint 0 concentrare ridicat asupra viitorului - e vorba de tehnici speciale care ulterior pot da un efeet negativ. Ideea esential e cea pe care se bazeaz 0 anumita tehnica. Tehnicile indiene au la baz ideea unui Dumnezeu unie ~i a eomuniunii cu Acesta. Acest lucru ii ajut s-~i dezvolte capacittile dac luntric ei nu s-au dezis de acea filozofie care st la baza acestor tehnici. Tehnicile moderne, de regula, nu au la baz nici un fel de filozofie de aceea pot fi nocjve. Se poate determina ~i fara diagnosticare daca 0 persoana manifesta agresivitate fata de iubire sau nu? - Daca n cazul agresivitatii din partea altr persoane la dumlleavoastr nu apare necesitatea de a rspunde printr-un sentiment de agresivitate, de a va apra emotional, nseamna ca sunteti n regula.
If

1
1

~I

,1

De ce ncepi sa-i iube~ti pe toti numai dupa ce ai fost "lovit", adica injosit, ofensat sau numai dupa ce s-a intamplat un lucru neplacut? De ce simti dorinta de a merge benevol catre iubire dar aceasta do~inta nu se ~ealizeaza? Prin ce se explica acest lucru: pnn faptul ca nu e~ti pregatit sau prin lene elementara? . Dumneavoastra uitati ca noi continum sa rmnem al1lmale ~i att timp ct Divinul din noi nu a devenit 0 realitate,
]8] (
1 1

."5"11 QU

r" :;...~;-"

l
~,

t:rIE-<E-<..r::

~~-

~ u
U91l

r-'-

l' ,1 Il l'

independent de tot ce e omenesc, !loi rmnem ni~te animale dezvoltate, adic !loi depindem de ceva, !loi lenevim, nu vrem sa facem anumite lucruri iar procesul dezvoltrii noastre este

'i "' , i ,III

1

unu/ fortat. Daca este fortat, atunci, !loi sesizm Divinul doar cand pierdem omenescul, iar pierderea a tot ce e omenesc 0
simtim atunci cnd suntern loviti, injositi, ofensati. Iata de ce de multe ori un barbat poart 0 femeie pe brate, i druie~te bani, i se nchin3, iar aceasta fuge la altul, care i ia banii, 0 njose~te -?iastfel toti sunt multumiti -?fericiti. Pentru c unul pierde banii, clar dobnde~te iubirea pentru Dumnezeu, altul ia acqtj bani, ajutndu-i pe ceilalti sa simta iubirea pentru Dumnezeu. Trebuie sa ntelegem ca att timp cat noi nu ne ntoarcem la Dumnezeu $i nu suntem ulla cu Dumnezeu sau mcar nu simtim prioritatea Divinului din noi atunci n noi factorul uman va fi foarte puternic; $ dependentele, $i lenea ~d lncezeala.

,II
"

'II
. l',

',1

l,II

1"
, ,1

Il

1
II I 1,1

l'i I) '1
Il'1'' 1

',1

,'II

1
1

l'

Omul se deosebe~te de animale prin faptul cii are ratlune. Tocmai ratiunea ne permite sa ne educam sentimentele. n filozofia indiana insa se spune ca cel mai mare du~man al omului este cort!jtffnta. n Biblie se spune: cuno~tintele muIte inmultesc durerea. Cui ar trebui sa ne ncredintam totui, c01ltiintei sau sentimentelar noastre? - n timpul cercetrilor mele rn-am convins de urmatorul ~ucru; dac senti mente le mor. stagneaz $i con$tiinta. Con$tiII1tanoastr este, de fapt, un sentiment generalizat. Ca informatia s se realizeze este nevoie de energie. E_nergia, adic
182

i 1

sentimentele, trec n informatie, adic n gandire ~i viceversa. Informatia reprezint nceputul, masculinul, iar energia femininul. n planul superficial exist 0 diferenta vizibila ntre aceste doua nceputuri. Il straturile de profunzime energia ~i informatia sunt idelltice. Dac illdividul are contact cu aceste straturi, atunci orice cuvant spus de el se poate transforma n fapta. 0 fraza rostita se realizeaza ca 0 situatie. Cu cat con~tiinta noastra este mai mare ~i cu cat mai mare e acoperirea ei n timp cu atat mai adnc ptrunde ea n structurile fine ale Universului. Ce nseamna sa asculti sfatul unui ntelept? Sau sfatul unui calugr - sihastru? Primul are 0 experienta impunatoare, generaliznd mii de situatii de viat. Cel de-al doilea nu are experienta, llsa rugciunea lui este 0 limpezire intuitiva. S-ar parea ca $unt dou. persoane diametral opuse nsa ambele ti pot da acela~i sfat . Vorba e ca informatia din mii de situatii de suprafata ~i din zeci de situatii de profunzime pateu fi aceea~i. Cunoa~terea intuitiv e totdeauna naintea experientei. La nceput noi acumulam informatia cu ajutorul sentimentelor, dup care ea se transforma n experienta ~i con~tiinta. n stratul se suprafata sentimentele genereaz gandirea iar energia se transforma l'Il informatie. n planurile de profunzime informatia genereaz energie. n planuri ~i mai fine energia ~i informatia sunt identice ~i se prezint ca manifestarea unuia ~i aceluia~i nceput. Cu ct mai mult ne apropiem de bazele existentei cu att mai mult gandurile ~i senti mente le noastre se umplu cu iubire. ~i dac sentimentul dumneavoastra de iubire este tara de team, lncezeal, suparari ~i ofense atunci gndurile ~i senti183

-=-=-=

~u

l
Esentialul este ca daca ati depfujit faza negativa nvatati sa traiti ~i sa gnditi pozitiv, adica sa mriti cantitatea de iubire din suflet, sa percepeti Divinul n orice manifestare a lui. Tot ce-a fast mai greu a ramas n urma, nu va rmne dect sa perseverati!

~zn...~f

~
u

I!!!!!!!I!

-==r

usa

mentele vii vor arta calea cea drcaptA. Atuilci puteti sa vii llcredintati gndurilor ~i sentimentelor dumneavoastr. Daca afectiunile oamenilor sunt provocate de dereglari cronice atunci rom se explica imbolnavirile animalelor? Daca dumneavoastra sunteti la curent ro sistemul propus de Vereciaghin spuneti-ne rom se comporta acest sistem vizavi de propriul dumneavoastra sistem? Ne-ati sugerat la lectiile dumneavoastra sa ni-i amintim pe toti cei pe care suntem suparati i sa-i iertam dar eu am constatat ro uimire ca vechile ofense nu ma deranjeaza ca ~i cum toate acestea nu mi s-au intamplat mie. Mai nou, nu am nici un leI de suparari. Cum Sa lucrez atunci asupra mea? Animalele simt ~i ele teama, au regrete, urase, sunt geloase, cad Il apatie. Griee fiint vie este ncercat de emotii. Am ncercat sa pUll diagnosticul Soarelui ~i unul din programele acestuia este deprimarea din cauza imbtrnirii. Dac pana ~i natura moart este ncercat de emotii, ata~amente !;Iisuprari, atunci ce sa mai vorbim despre fiilltele vii? Nu-mi este cunoscut sistemullui Vere~ciaghin. Daca supararile (ofensele) nu va deranjeaza acest lucru nca nu nseamna ca launtric sunteti curat; am avut momente cnd am crezut ca este imposibil sa fiu ofensat sau iritat de ceva ~i doar peste 0 jumatate de ara ma convingeam de contrariu. E deja foarte bine daca nu aveti senzatia unor suparari pe care sa le tineti n launtrul dumneavoastra. Curn sa lucrati asupra sinelui? Credeti-ma yeti fi ajutat. Daca yeti alege calea cea buna ajutorul nu va ntrzia sa vina.
IM4

Spuneti-ne au oare animalele suflet: daca da, atunci de la cine au trecut la ele aceste suflete?
Sa ncercm sa ne c1arificam: ce ntelegem prin sufiet? Notiunea de "suflet" presupune individualitate. Eu, de exemplu, sunt 0 persoan individual, deci am un suflet. Illdividualitatea mea este determinata de cumulul dintre comportamentul rneu ~i atitudinea mea fatA de lume. Cu cat sunt mai multe situatiile de viat cu att mai ~are e experienta mea ~i cu att mai puternic ma edific eu ca personalitate. Daca eu am doar 2-3 reactii n anumite situatii nseamna ca sufletul meu e primitivo De exemplu, amibele sau microbii au doua variante de lucru cu lumea nconjuratoare, variante care le ajuta amibelor ~i microbilor sa supravietuiasc; nsa modelullor de comportament este extrem de limitat. Animalele au mai multe variante de a reactiona la diferite situatii; deci, putem vorbi despre intelectul animalului ~i despre un anumit tip de suflet. Omul este 0 fiinta sociala. Societatea presupune legaturi

1111

1:1

Il l,II
!

Il'1
,

'l, III Ii

lill
,,1

III!,

.\
f

bine defillite ntre membrii colectivului legaturi stabile ~i diversificate presupune ~i diverse reactii la acestea. n cele din urma diversitatea

iar prezenta unor diferite situatii n

care se poate afla un individ. Daca exista situatii diferite exista tipurilor de comunicare ~i a 185

1
il

.!:l' QU

l
cele din urm, diversitatea situatiilor poate fi epuizata ~i atunci ne ntoarcem, la Creator, la cel Care ne-a dat viat, asta nsemnnd c noi ne-am cunoscut pe noi n~ine ~i totodata am cunoscut Universul.

..:.:i:i.

alE-~.E

'--= ~ ~
u
H911

_.

j"-

.\

situatiilor creeaz ceea ce !loi numim experienta de viata, illtelect, vziune asupra lumii ~i cand toate acestea se sedimenteaz se cOlltureaz sutletul. Oriee fiintii vie are suflet, care se dezvolt prin experienta reactiilor noastre fat de lumea nconjurtoare.Profunzimea ~i plenitudinea reactiilor se definesc prin diversitatea nivelelor de comunicare. Omul n-ar fi existat tar 0 gndire colectiva. lata de ce dezvoltarea gndirii colective, profunzimea acesteia ~i volul11ulreactiilor umane genereaz 0 diversitate de situatii. Diversitatea situatiilor genereaz experienta, cmotiile, ~i define~te sufletul nostru. n principiu nu exista nici 0 diferent ntre am ~i microb. Sufletul nostru reprezint diversitatea experientei Iloastre sellzuale, experientei actiunilor ~i gndurilor l1oastre; toate acestea se desprilld din gndirea colectiv. Il sutletulnostru se gse~te 0 smnt divin care e ve~nic ~i e prezent la orice fiillt vie acolo unde noi toti suntem n comuniune, unde suntem un ntreg viu. Nu ne deosebim cu nimic de animale ~i microbi n structurile vitale, la nivelul rdcinilor de profunzime ~i ne deosebim semnificativ la acel nivel n care avem posibilitatea sa comunicm multilateral ~i s cream structuri rezistente de inter-relatii. n acest plan chiar ~i oamenii difer mult unii de altii. lubirea, buntatea, nobletea ~i responsabilitatea ne ajut sa dezvoItm comunicarea. Toate acestea ne fac sufletul mai bogat. N-ar trebui sa cutam diferente. Diferenta esentiala consta n diversitatea experientei senzoriale. n fine, cu ct mai diversificate sunt senzatiile ~i comportamentul nostr.u cu att mai mult !loi cunoa~tem Universul prin sistemul de inter-relatii. n
186

J
! z j

,1

':1,

r--.Qu

ca

aH-~f1

~~

0-

~
u
H9Ll

1
1 0.

-1"'"

I!!!I!!!!!!!!I!

1
1

,II
'I: l'

ARTA

Il
1111

j'

j:!

',1 Il

l'
Damenii de creatie

Il'1

- poetii,
sunt nevoiti

pictorii,
s-o faca

etc. - pentrn
intr-o este una

a da

' 111'1
1

Il'

natere stare Eu scriu indelungat facut?

unei opere de spirit

anumita optimista. un timp Ce-i de opticu totul

11

care nu fntotdeauna

poezii i uneori trebuie sa ma afIu fn astfel de stari. Depresie, teama. ca nu pot sa scriu cand de fapt vreau poezii sa redau

niciodat. Deosebirea dintre cntecele ruse~ti ~i cele occidentale cOllst exact n ceea ce Pu~kin numea "tristete luminat". Adic pastrarea iubirii n suflet chiar ~i atunci cnd suntem tri~ti. n Occident omul ori se distreaz, ori e trist, de~i muzica latino-american are acela~i dualism ca ~i piesele ruse~ti ~i ucrainene. Bocetul n-a fost niciodata art pe cnd ncercarea de a pastra iubirea n timpul plnsului ~i chinurile aferente sunt 0 arta. Dupa cate nleleg toate hiturile occidentale au la baza ideea satisfactiei sexuale. Cntecele ruse~ti ns pornesc de la ideea pastrrii iubirii chiar ~i n clipele njosirii sexuale. lubirea care razbate printre tristete, durere !;'i pierdere este iubirea n care ceea ce tine de Divin e tot ma mult, pentru c ea exista n clipa pierderii umanului. Vocatia artei este de a trata sufletele umane. Deocamdat ns arta ne otrave~te tot mai mult transformnd iubirea n sex, agresivitate ~i depri-

mare. Procesul de cadere economic a Rusiei a incetat, dar cel

de dezintegrare spiritual continua nca. n acest plan Rusia imita cu sucees Occidentul. Cred nsa c toate acestea vor trece destul de repede.

1/

E evident

pe 0 nota

!'I

mis ta, atunci altceva?!

1 ,1
I~

- Depresia ~ teama ucid iubirea ~i contravin creatiei. Daca dumneavoastra va aflati ntr-o astfel de stare atunci cnd
creati atunci eu cred ca e mai bine sa nu aratati nimanui operele dumneavoastra. Arta e che mata sa v nvete a iubi ~i a ntelege procesul l1a~terii ei. c'ntecul n care se simte tristetea, melancolia, pierderea va fi art atta timp ct n aceast tristete se pastreaz ~i sentimentu] de iubire. Dac pierderea ~i tristetea cantate sugereaz team ~i deceptie atunci e vorba de 0 sinucidere lenta, iar demonstrarea ullei sinucideri nu va fi cOllsiderat art
'f
\

il
1

1,1 l' ,

188

.S""'I QU

~~

=== H9LZ r- --

AL1MENTAREA

91 FOAMEA

Cum se face corect foamea? Trebuie oare sa exc/udem toate alimentele atunci cand facem foamea? Eu nu pot rezista n astfel de conditii. Trebuie sa ntelegem de ce facem foamea. Daca facem foamea pentru a ne dezice de toate momentele ce tin de omenesc atunci cel mai bine este dupa parerea mca, sa tinem post nainte de a face foamea, adica sa consumam hrana nedivcrsificata ~i, de regula, de natura vegetala. E bine sa eliminam stresul. Daca nu va puteti debarasa de stres ~i ncepeti S3 faceti foamea acest lucru ar putea sa va dauneze. Trebuie sa va deziceti Il primul rnd nu de hrana ci de problemc[c de ordin spiritual: stres, team, regrete, suparari, insatisfactii. Rezolvati aceste probleme, treceti apoi la un regilll cuhran3 de acela~i fel ~i doar apoi llcepeti sa faceti foalllea. Esentialul att n cazul posturilor ct ~i al foamei este nu absenta hranei ci deziccrca de ata~alTlentul illterior fata de lumea llconjurtoare.

Serghei Nikolaevici, fncercati sa ne convingeti fn u!timui timp ca omui fi ia toate fortele i energia numai din lubirea Divina iar hrana nu are nid 0 importanta. Cum se poate trai fara hrana? Nu dellluit am citit un articol ~i am V3zut fotografia unei femei care nu mannca de 7 ani. l-am pus diagnosticul ~i am constatat ca s-ar putea sa aib probleme. Exista plante care se hranesc cu energia soarelui ~i ~i iau hrana din aer. Exista animale care se hranesc cu plante. Exista animale carnivore care se hranesc cu animale ierbivore. Nici -intelectul ~i nici apropierea lar fata de Dumnezeu nu este determinat de natura alimentatiei lor. Omul poate exista ca 0 plant, ~i poate lua energia de la soare sau din aer. Aceasta nsa nu va fi acea energie pc care el 0 ia din iubi.re. Subliniez mereu ca alimentatia ~i vestimentatia i ofer omului ceea ce noi numim civilizatie, evolutie. Pentru nceput toate acestea sunt necesare. Hrana i ofera omului nu numai energie ci ~i un schimb informatianal cu lumea ncanjurtoare, vestimentatia ~i case le sunt doar ni~te posibilitli de a lega relalii. Din timpuri stravechi se ~tie ca amui poate supravietui ~i la temperaturi foarte sczute. n Tibet sfntul este determinat prin raza cercului de zapad topit din jurul sau. Se a~eaza pc zpad zece pretendenti la postul de staret ~i cel n jurul caruia s-a topit mai multa zpada este ales. Totul este foarte simplu. Nu exista nici un fel de intrigi de culise cum e la mod n religiile noastre. De la nceput totu-i clar: cine poseda mai multa bunatate acela are ~i mai multa energie. Mentionez nc 0 data ca tara energia iubirii este illlposibii sa traie~ti. Toate celelalte sunt doar pretexte. Deci, nu sugerm
]9]

( ri

1
1

]90
!

~ Qu

l
sa ntelegemca
1

..:..:s. ,:Qf-o~:C

~
u H91l

EE

-=0:

..
ca oamenii sa nu se alimenteze. Avem nevoie de hrana nu att pentru energie ct pentru informatie, pentru a comunica unii cu altii, a lega relatii, a fi oameni. Trebuie doar toate sunt interdependente. Planul fin ~i cel de suprafata se inf1uenteaza reciproc. Ceea ce nseamn c trebuie s facem mi~care fizica, sa ne ngrijim corpul, sa ne spalam pe dinti, etc. - toate acestea ~unt lucruri fire~ti. 0 atitudine rezonabila fala de propriul eorp ne purifiea ~i gndurile. Exista 0 legatura strns ntre trecut ~i viitor, toate forme le timpului sunt interdependente. La fel su nt ~i planurile de suprafala ~i cele interioare. Nu putem neglija plal1urile interioare sustinnd ca totul depinde doar de planurile de suprafala. kannica atunci cnd e vorba de un mijloc ci doar atunci end e vorba de un scop. Dumneavoastr depindeti de acest tel ;;i nicidecum de mijloace\e de atingere a acestui tel. lata de ce, dac mncarea este un scop pentru dumneavoastra atunci yeti lua murdarie informationala chiar ~i de la cel mai curat omo Daca nsa mncarea e doar un mijloc iar scopul este acela de a

,j ,'i"

Il':;
l,

Il!I 1 1 l' Il;, ':'1'1

sim~i iubirea fata de Dumnezeu prin intermediu\ mncarii, atunci puteti sa nu va temeti de nimic!

Am 24 de ani, 1,68m ~i 35 de kg (distrafie muscularil). Mil simt complexat - merg uneari pe stradif i simt cil locul meu nu e printre oameni.
Putem aborda orice problem ca pe ceva sensibil ~i foarte de aici provin ceva ce trebuie nlaturat<cu orice pret toate "complexele"~ putem nsa aborda a problema ca pe un factor constant care ne face sa ne schimbam ~i sa nvingem ata~al11entulfata de dorinlele legate de eorp.
dureros,
~

, 'l,
1

Trebuie sa trim n armonie, att spiritual ct ~i fizic. Putem consuma mancare preparatif de 0 persoanif care a suferit de cancer (operatii, chimioterapie)sau de 0 persaanif balnavif de cancer dacif aceastif persoanif este a rudif aprapiatif (mama) ~i face acest lucru, dupif spusele ei cu dragaste? Panif la ce varstif se paate ape/a la sistemul dumneavoastrii?
Cu ctiva ani n urma m-a sunat 0 doamn care mi multumea pentru faptul c s-a schimbat atitudinea ei fat de oameni, caracterul, viziunea ei asupra Jumii, ntr-un cuvnt, s-au schimbat toate! Aceast doamn avea 82 de ani. Apropo de mncare. Griee fel de mncare conti ne murdarie informationala. Oac vedeti n toate Voia DOlTInului, daca-i multumiti ~i-L iubiti ~i daca-i cedati lui Dumnezel,l plcerea produs de mancare atunci alimentatia nu este un scop pentru dumneavoastr ci un mijloe. Nu va puteti ncrca cu murdrie
/92

111"1'

,,,

Am urmarit la TV n Germania,

cteva interviuri cu inva-

,1 ,1 ,1 'l'

lizi. Ace~tia spuneau di I1 perioada de nceput a invaliditatii lor au fast ncercati de deceptii, tristete, disperare, regrete permanente,chinuri suflete~ti ~i toate acestea pna n clipa n care trebuiau sa se decida: ce va urma? Silluciderea sau schimbarea viziullii asupra lumii? ~i-atunci ncepeau sa se bucure. Timpul trecea ~i ei ncepeau sa iubeasca viata ~i sa se bucure cu adevarat de aceasta doar dupa ce au devenit invalizi. Oeci, nu e vorba de 0 problem ci de atitudinea corecta fata de aceasta.

Il
,

'

Cl/m pl/teti explica dil! pl/netul de vedere al biaenergeticii faptul ca unU oameni consuma me~al~, sti~la: gaz lampant etc? Mil tem fngrazitar de erp!, Vlerm! ! alte
/93

l'i Il

Qu

.~

~.. ii. alf-~.

~
H9lG"

t:

T' -

vermiculare. Cum se explica acest fapt? Prin intermediul intestinului noi primim foarte multa informatie ~i, probabil, oamenii care se alimenteaza atipic simt nevoia de a-~i zdruncina structurile informationale ~i de a primi astfel alte straturi informationale. ~erpii ~i viermii ne provoaca n subcon$tient senzatia de pericol pentru c stramo~ii no~tri triau prin paduri ~i nu se puteau apara de mu~cturile ~erpilor care le puteau fi fatale; esentialul nsa e faptLlIca $arpele nu se vede - e vorba de un pericol care te ia prin surprindere. ~arpele e simbolul unui pericol nea~teptat, acesta fiind mult mai dureros dect celelalte tipuri de pericol. Am vrea sa afIiim care este atitudinea dumneavoastra fata de tratarea persoanelor drogate prin inducerea acestora a starii de cornil? - Gmul are posibilitatea sa piarda tot ~i eu toate astea sa-~i simta biologie, evolutionist, radcinile dar are ~i posibilitatea sa-~i simta radacinile tara a pierde nimic altceva. Prima metod fUl1qioneaza atunci cnd noi nu putem sau nu dorim sa schimbm ceva n mod real ~i daca nu se produc modificari reale atunci ncercam variante tot mai riscante ~i mai riscante. La un moment dat aceast metoda da rateuri de aceea eu sunt adeptul unui tratament n cafe sa nu se ndeparteze ceva ci sa se nfrnga dependenta de ceva anume. ntr-un articol relativ recent se vorbea despre descoperirea la copii a unor capacitati fenomenale. Se pare cli orice persoanli poate fi nvlitatli sli vada cu ochii nchi~i, chiar i printr-un perete. Savantii care au asistat la aceste experimente nu au fost ln stare sa explice acest
194
Il,

'1 '1 1

1.

Il 1

fenomen. Dar poate oare acest experiment sa fie explicat ~tiintific? - Din punctul de vedere al cercetrilof mele totul pare foarte simplu. ~tiinta a considerat ntotdeauna ca emotiile ~i con~tiinta sunt secundare, corpul uman fiind primar. Un obiect material creeaza un biocmp n jurul sau, secundar n raport cu nsu~i obiectul. Pentru straturile de suprafat aceasta este 0 viziune corecta, ns n cazul straturilor de profunzime situatia e alta. Aici con~tiinta ~i emotia sunt primare, iar corpul e secundar. Biocmpul creeaza obiectul materia!. Stratul de suprafa( respecta legile materialismului, iar cel de profunzime - legile idealismului. Gmul poseda structuri ale biocmpului care depind de corpul ~i organe le sale. Mai exist ~i structurile de profunzime eare definesc starea ~i funetionalitatea org~nelor. Deoarece aceste straturi tree periodic unu} n altul nOi avem posibilitatea sa percepem curn sunt ncalcate legile existentei materiale. Binenteles ca ~tiinta nu explica astfel de fenornene. Noi nu vedem cu ochii ~i nici mcar cu creierul (savantii spun ca ochii sunt doar 0 parte a creierului, scoasa n afara). Noi vedem cu simturile de aceea avem cteva niveluri ale vzului. Unul din ele 'este 'cel obi~nuit pentru noi (ochii) n care biostructura senzoriala depinde de structura fizica. Totodata, putern sa vedem Ctl biocmpul ~i sa obtinem informatia tara ajutorul ochilor. Ne ntrebam atunci: de ce aceast a doua vedere a noastra ne este nchis? Rspunsul este sirnplu: a!tfel, ar stagna evolutia. De ce ? fiindc incon~tientul Ilostru reprezint biostruc195

'1 Jli

.~ Qu

l
,

CQE-~j

~ u

..... -

aga

rturile de un nivel mai fin care sunt dublate de corp ~i creier. Universul fiind holografic n timp, pe planurile cele mai fine trecutul, prezentul ~i viitorul sunt comprimate ntr-un singur punct, n care e depozitat toat informatia Universului. Altfel spus, subcon~tientul nostru detine toat informatia. Noi ~tim ce a fost n Univers, ce este ~i tot ce va fi n viitor. De aceea, dac vazul nostru luntric nu va fi nchis atunci con~tiinta se va sparge ca un balon de spun iar creierul ni se va atrofia. lata de ce vzul nostru depinde de material ~i este limitat substantial de structura acestuia. n cazul unei cunoa~teri luntrice absolute noi ne dezvoltm treptat, forma tinde ~i se apropie de continut. Ceea ce reprezint un ~oc pentru somittile ~tiintifice de astzi era un lucru cunoscut de foarte multa vreme ~i cruia nu i s-a prea acordat atentie. Am citit cndva despre un astfel de experiment: cu acorduJ lor, ctorva studenti Ii se legau minile, Ii se propunea sa stea culcati, mra mi~care, cteva zile. Prime le ore erau chinuitoare, trcceau greu, dupa care starea acestora se schimba radical. Energia care era cheltuit pentru l1veli~ulfizic ~i concentrarea pe necesittile fizice trecea n cazul inactivitatii fizice asupra biostructurilor spirituale, se mhunttea simtitor starea general a snttii ~i perceptia. 0 persoan atlat n experiment putea,s sesizeze mirosul de sapun ~i sa descrie sapunul, de~i acesta se afla n camera alturat, Nici 0 1110lecul miros nu de ptrundea I1camer, llsa participantii la experiment vedeau clar ~i descriau spunul din camera vecin. Acela~i lucru se l1tmpla ~icu vederea. Daca e sa apelm la literatura oriental atunci vom putea descoperi chiar clasificari ale clarviziunii. cu variante ~i pentru
196

gust

n cazul clarviziunii

~i n prima etapa noi perce-

pe~. ~~~e~~1. simultan din toate partile. n cea de-a doua etapa . nOI seslzam mteflor ul obiectului ascuns sub nveli~ de vederea . . . v" cea de-a treia etapa noi vedem obtectu 1 1a once

extenoara. ln
distanta,

,'Iii

Il a patra etapa

--

vedem obiectul n trecut sau n

Id
l, 11'1

viitor etc. Amintiti-v .

Il, 'II
Il'11:,

"I

. ' de statUla lUI B u ddha sau a siha~trilor indieni, . Y!u arilor izolatl de lume, " 111 " mpietriti n mcdltatle, sali a ca g . i m~canism: inacc hTIl lor Peste tot e vorba de uilui ~Iacela~ 1 le '. .. tivitatea nveh~ulUi fiZIC, a strat urilor de suprafat ale con~tl. atij , la 0 nou . .. 1 I11tel ~I e motiilor Are loc bran~area a nOI senz ~ . . .. 'v .. ta YIZUme, la 0 noua con~ t 1111 . U rmeaz ntoarcerea la corp ~1 ..'. . t a nOI1 con~tlln.e" Esentialul const .ln reallzarea "ractic 111P . . t" " nor mecal1lsme restnc we, la intrarea n structunle ~~~:r:~e :ubcoll~tjentuilli. Toate acestea sunt lucruri destul de
1 ~

Il
',1

simple.

.bl pOSI 1e acum? . Daca yom CI . . v' specialitate yom gasl ~c~ 10 ayertismente serioase YIZaVI de stimularea supra-capac.lt~t,11 or~ Fr a fi n comuniune cu - lucreze pe cont propriu Dumnezeu supra-capacltatlle II1cep .sa ~ d '''vohsm sali moarte. lat de ce -. ~i toate acestea sfr~esc 111 Iq. ..' s a fcut dintotdeauna 0 trlere severa a n sectele mdlene ., . s-a subliniat mereu candtdatl ' 1 T 0 t de aceea 111cre~tm15m or. .C t l esitatea de a nchide supra-capaci ale daca acestea
~

.. Ne punem mtreb area. de ce aceste lucruri au .deyenit . - d 'ti atent literatura II1dlan& e
A

t
1

::~travin

rugciunii, iubirii ~i tendintei ctre DUl n:z . e~~e~:~~ ld p ce a l1ceput msa nu mal poa te fi stopat: procesu . toata .' 1 t l evident a supra-capaclttllor a ua ~1va lua amp oare "111
A V

lumea.
197

1.

,'1 J,!

~ Qu
u

Ll9lZ

!!III

r--

',1

,i
1111 ,ll

n matematica exista un concept: demonstra~ia de la contrar. ~i n viata cotidiana experienta negativa po at e fi mai 1 importanta deet eea pozitiva.'
' noua treapta a evolu~iei trebuie sa de~i~a ai:1::S~~~~~1 ~~;e a pe treapta aetual, Imposibilitatea existen~ei n eonditii, d'c. Iiente 0 b. l~nUlta, aeest

l '

Un~ _din legile evolutiei este negarea negatiei. n viata

lucru arata cam a a' e ~

:1

i ,l'
l

l,II

~I plelrea

.,

sig u~a f; ~rt

~

ea~ org~nismul s iasa la alte eonditii de viat~ \U,

tot mal repe de factom care
' "

mo d 1f Ican du-se contmuu. '

Astzi n lume se acumuleaza

Juratoare, Forma actuala va fi distrus aparea alte for,m~ gndire, ~tiinta ~i religia se vor COI~t:O~ Se vor contopl ~I pl. ~e , , tlpurile de g nd'Ire onental ~I occidentaL Valorile ' " ~atenale ~I
III

fae i1 P~SI 1a ~upravie~uirea omenirii n eadrul unei g d. , n 'bT n Ir! bana e ~I a unel la ~e 1 de banale viziuni asupra lumii ncol1, ~

'

morale vor nceta s lupte ntre ele ')'1 file antagoniste, sa - sa comparm legile dialecticii ~i sa le aplicm S0;:' ~
~

0 forma noua 0 neaga pe cea veche, nsa continutul evolueaza, Deci, un continut care evolueaz este chez~ia unei noi forme de dezvoltare. Fiecare eopil este negarea parintelui sau, dar este ~i continuatorul esentei lui. Pentru a putea trece cantitatea n calitate, pentru ca sa apara 0 noua forma care s-o nege pe cea veche, este necesar un pas nou n evolutia launtric a omenirii. Universul nu este altceva dect 0 forma, dragostea care ne une~te cu Dumnezeu este chintesenta ~i continutul Universului. Continutul este ceea ce da na~tere formei ~i n ce se va transforma ulterior aceasta, Adica, forma ~i continutut sunt unul ~i acela~i fenomen n diferite perioade ale timpului. Forma nu este nimic altceva dect continutul desfii~urat n straturile exterioare ale timpului. Dezvoltarea formei nsemna dezvoltare ~i tendint catre contin ut. le~im din lubirea Divin ~i tindem spre Ea, ~i cu ct suntem mai plini de iubire cu att mai posibila e evolutia ~i existenta n viitor, Dumneavoastrli scrieti Cncea de-a ~asea carte: "Cand

'II

III

,1\

mom:~~~~r~am UI prezent. Legea unittii ~i 1. " t~Ptel lC~I~trarlllo,r er prezint, n primul rnd, dou torente a~ UI mtruchlpate de Orientul spiritual ~i Occidentul materia~mfu prezent are IQc n

Iii

, !'II

1111pingeconflictul la cI. mal malt I1Ivel atunci forma actuaf e , , , treb ule arul1cata - ~I trebuie cautata alta' '
~

0 acutizare a acestor doua ~mc~~utufl ~I a' aplicrii ~i comu binarii lor Leg ea negaru negatlel: dac lupt a d'mtre contram
~"

'

l,

polarittile,

se nimicesc

1 il
{

l'

~I atuncl, sau pler ~ reci proc, sau se ' combin a generan d 0

noua structura, De ce depinde pieirea s au t rans f; ormarea ntr-o noua forma?

]98

te rogi nu trebuie sa te atepti la nimic. Speranta este deja un scop. Spuneti-mi, aceasta se refera numai la rugaciune sau i la viata? Daca e aa, atunci cum se poate sa traieti fara speranta? Puteti spera, Nu putem trai tara sperant tot a~a cum nu putem trai tara viitor ~i spiritualitate. Pur ~i simplu, atunci cnd ne rugam noi ne adresam lubirii Divine, Aceasta ns este mai presus de viitor ~i de spiritualitate, E bine, cnd ne rugam trebuie sa ne debarasm
199

Il III

.~ Qu

l
Pentru mine tema rencarnarii e doar un fapt care ma ajut s nteleg ~i, ca diagnostician, s vd multe lucruri. Nu rn-am lasat de practica de tarnduitor nsa cu cat mai profunde sunt planurile pe care le depistez cu att mai periam nevoie de 0 reorculoasa e actiunea de coordonare ganizare la cel mai nalt nivel. Con sider c pentru a-i ajuta ~i mai mult pe unii oameni eu nu am nici caracterul, nici viziunea necesara; n primul rnd trebuie s rezolv problemele mele; consultatiile me le continua, dar ma straduiesc sa nu sar peste cal.
~

~E-~f ~ !!!!I u

H\lLl

r--

1 :1,

de toate ata~amentele. Cnd mergem spre Dumnezeu, cnd ne rugam, sa nu Illam cu noi casa cu toate problemele, suprarile, sperantele ~i regretele. Cnd ne adresam lui Dumnezeu trebuie sa luam cu noi doar ceea ce ne ajut sa comunicm cu El. E vorba de iubire. Toate celelalte pot fi lsate n urm. Trebuie sa ntelegeti c exista diferite niveluri - la un nivel dumneavoastr aveti dreptul sa sperati, la altul - nu. Nu le amestecati pe toate laolalta. Daca IlUreu~iti, traiti periodic cnd ntr-un niveJ cnd n altul. Dupa ce ati trait n nivelul Divin, treceti la cel uman. Dar retineti: daca nu yeti putea trai n nivelul Divin, se va dezintegra ~i cel omenesc. Astfel se tria pe timpuri. n prezent traim vremuri Il care s-a acumulat atta iubire nct ne permitem sa traim n cteva niveluri. llcercati! Se prea poate sa reu~iti! Vorbifi in cartile dumneavoastra despre karma, reincarnare etc. Cand raspundeti intrebarilor le sugerati oamenilor sa caute raspunsuri in Biblie ca prim izvor. Eu citesc Biblia ~i nu gasesc aceste fapte. - Tipul oriental de gndirerecunoa~te rencarnarea fiindca se dezvolta pe planuri fine, tipul occidental de gndire ns a refuzat ntotdeauna ideea de rencarnare, acest tip de gndire concentrndu-se asupra partii exterioare, materiale. Negarea rencarnrii se bazeaz pe faptul c, n esent, cre~tinismul a aprut n partea european a planetei, deci aici avem de a face mai mult cu tipul occidental de gndire. Am auzit c n textele initiale ale Bibliei, care nu au fost supuse diferitelor redactri, exista notiullea de rencarnare.
200

Spuneti-ne, de ce sutanele calugarilor sunt lungi (~i /a femei ~i la barbati), care-i sensul acestor haine? Cum poate vestimentatia prin forma, cu/oare, tesatura -

influenta omul?
~

Cred ca la calugari vestimentatia e destinata, n primul

rnd, nfrngerii momentelor esen~iale ale fericirii omene~ti ~i, n primul rnd, a dorintelor. Culoarea neagra nseamna refllzul
"a ceva", hainele IUl1gi - acopera
corpul, adica nchid dorin-

III

tele, hainele largi semnifica acela~i lucru. Hainele preotului (clugarului) i ajut sa se deconecteze de la aspectele umane, ~i sa lucreze mai u~or cu Divinul; hainele nsa trebuie sa scoata n evident ~i frumusetea ol11ului~i senzualitatea lui, pentru ca tara un avant al dorintelor noi nu ne putem dezyolta. Trebuie sa sustinem avantul dorintelor dar totodata sa-I putem ~i nfrna, daca nsa nu avem puteri sa-I nfrnam atunci trebuie sa mbrcal11alte haine. Ce este Iubirea Divinif? Este Energie Divina Informatie Divina sau mai e ~i altceva? plus

I(

Ii
1

,1
1
Il!

!:,
,1

.1
1

201

...:.~u

el!

l
r.~

!!iii!!
H9l~

lubirea exista n afara con~tiinfei de aceea atunci cnd ncercam s-o tran~am. s-o analizm, sa-i gsim plusurile ~i

ncepe sa ripostati dur din interior atunci se va degrada sufletul dumneavoastra. Racirea relatiilor cu alte persoane vorbe~te mai degraba despre faptul c aveti 0 foarte mare agresivitate launtric. Oac eu nu opun rezistent altei persoane acest fapt poate fi perceput ca 0 lips30de tarie sau fric, pe cnd dac un calugar nu opune rezistent30 acest lucru este perceput ca 0 fapta eroica. lata de ce dac v rugati ?i artati ca nu ati cedat din cauza fricii ci pentru ca ati urmat principiile biblice, atunci nu yeti fi njosit, dici este imposibil sa njose~ti un om care a depa~it limitele omenescului ~i ~i-a gasit un punct de sprijin n Divin. Pe timpuri se spunea ca este imposibil s3o-1 njose~ti sau 530-1 ofensezi pe un ntelept. Cred ca se ntelege de ce.

minusurle - toate acestea amintesc, n p~incipiu. de diavolism. De aceea cred c nu e bine sa ntrebati ce e Iubirea Divina.
1 l' 1

,1
1

Cum a~ putea sa ma schimb liiuntric; pot sa con~tientizez orice, nsa cum a~ putea sa ma schimb fara eforturile mintii? - La nceput trebuie sa con~tientizati totul. Dupa aceasta nlturafi rafiunea ~i con~tiinfa. ncetafi sa mai analizati ~i sa evaluati situatiile?i dati fru liber sentimentelor. n cadrul unor lectii am spus ca gndurile trebuie sa se transforme n sentimente, iar toate sentimentele - ntr-unsingur sentiment de iubire! Mult sucees!

1
1 1 ,

l'

Spuneti ca esentialulla un om e starea lui launtrica, ca amuI trebuie in orice condilii, la orice pierderi, deceptii etc. sa-~i pastreze cu orice pret sentimentul iubirii, rezistalld n plan exterior rom va putea. Explicati-ne
acest lucru. - Cu ct n suflet e mai mult armonie interioara ?i iubire cu att mai putin trebuie sa titi duri n planul exterior, caci starea noastra interioara detine~te situatia exterioar. 0 reactie dura pe plan exterior presupune 0 insuficienta iubire n su flet ~i n acest caz persoanei i este necesar30 0 ap3orare, asemeni crjelor unui om care nu poate merge, !ns atunci cnd omul va putea merge nu va mai avea nevoie de crje. Daca nu puteti s ripostati cu duritate la exterior, nseamn c sub masca buntatii aveti 0 imens agresivitate ~i dac yeti 202

Dupa ce am fost n~elata de barbatul iubit eu ncercam sa ma conving ca trebuie sa-l iert, insa nu m-am putut debarasa de suparare niciodata. ~i, deodata,ntr-o luna am imbatranit cat pentru zece ani. Am continuat sa lucrez asupra mea, sa-mi pastrez bunatatea ~i se pare ca procesul de imbatranire s-a oprit, luand-o in sens opus. E posibil acest lucm sau doar a~a mi se pare mie?
Am analizat n cartile me le cauzele mbatrnirii. E vorba de concentrarea asupra dorintelor, vietii, e tema geloziei. Pretentii le fat de cei apropiati, gelozia ~i blamarea grbesc procesul de mbatrnire deci, n cazul dumneavoastr procesul de mbtranire s-a amplificat n mod real ~i, de asemenea, ati fost n stare sa-i schimbati directia. Va felicit! Ce piirere aveIi despre visele con~tientizate?
-

'1 1
1

.,

Noi trebuie sa simtim Vonta Divina ~i sa ncercam s

203

1:

.~ Qu

lIiiiII!I
H91G"

ne nfrnm propria vointa. n aeest caz, visul ne ajuta. Yom avea mari probleme daca vom ncepe s comandm ~i n somn. Aeeast tehnic de con~tientizare a viselor este accesibil ullui Ilumr mic de persoane. Sa nu uitam. Carlos Castaneda, care era Ullbun discipol, a avut parte n cele din urm de cancer la fieat ~i moarte. Ati citit cartile lui Carlos Castadeda, sunteti la mrent cu metoda acestuia? N-ati putea sa ne spuneti cat de adevarata este informatia despre moartea lui? - Sa nu ncurcam lucrurile. Carlos Castaneda n-a avut nici 0 metod. Aceasta apartinea magilor mexicani ~i Castaneda a adus-o la cuno~tinta cititorilor. El a fost doar Ull diseipol, n-a adugat nimic nou. Daca e sa vorbim despre metoda proprill-zisa sau despre tehnicile deserise n ertile lui eu cred, c acestea sunt destul de lirnitate: se pune accentul pe scoaterea brutal a omului din sistemul su de ata~amente - acest lucru permite afi~area eapacittilor dar I lipse~te pe individ de perspectiva strategic. Individul se ncJce~te n propriile forte ~i capaeitti. Din punetul meu de vedere este vorba despre un fragment din acea ~tiint care a ajllns aeolo din India ~i s-a transformat ntr-un mod original n religiile popoarelor nord-americane ~i n practicile mistice. Am citit 'crtile lui Carlos Castaneda ~i ele mi-au fast de un real ~jutor n ntelegerea lumii ~i revizuirea stereotipurilor obi~nuite. Consider ca aceste carti sunt utile pentru toti dar subliniez nc 0 data faptul c el spunea c ace~ti clarvztori care au alctuit tabloul Jumii au pierit ~i euno~tintele lor S-6U pierdut. Castaneda era ultima ramura eare mai ardea; cu ct
204

omul acorda 0 mai mare atentie tehnicii, uitnd de intelegerea fiJozofic a credintei, cu att aceasta creang se usea mai repede. ~i fiindc n aeest caz e vorba de eoncentrarea pe capaeitti, ceea ce duee la trufie, a fost de ~teptat sa se produdi dezintegrarea capacttilor. Mai ales la noii veniti n breasl, care nu sunt pregatiti din punct de vedere genetie. De aeeea, zvonurile precum c autorul, Carlos Castaneda, a deeedat n lIfma unu cancer la ficat, adica nu a putut dep~i ceea ce n cre~tinism se cheam trufie, dup prerea mea pot fi adevrate. Am observat ca daca mi mpartaesc cuiva emotiile ma si1nt mlilt mai bine. Credeti cil fmpartii!jind cuiva emofiile mele nl/-i fac rau arelei persoane? - Cand vorbim euva despre problemele noastre noi ne ndcprtm de ele. ndeprtarea de problema este primul pas pentru depa~irea acesteia. Dcci ne putem mparta~i problemele. Nu e nmic rau n asta. Esentialul e ca atunei cnd vorbiti despre problemele ;;i cl110tiiledumlleavoastr sa nu contati pe mila. compati miri ;; sa nu va lransformati ntr-un vampir. Daca populatia planetei crete atl/nci de unde se iau sl/fletele noi? De pe aIte planete? $i, n genere numarul de suflete din Univers este limitat sau nu? n timpul contactului dintre femeie ;;i barbat are loc ;;i formarea sufletului copilului, apar anumite straturi. ~i un suflet se na~te lot a~a ca un copi 1- unele suflete dau na~tere altora. nivelul slIperior reprezentnd ceea ce e ve~nic n fiecare
205

.~ ,1 1-'

\ \ i

1.

.!,
1

.!:-, Qu

l
nu poate fi vorba de un raspuns univoc - toate depind aici de personalitatea oamenilor ~i de capacitatea lor de a incerca lubirea Divin ~i perceperea Divinului in toate. ~i cu ct omul e mai aproape de perfectiune n acest plan cu att mai putin trebuie 5a-1intereseze consecintele. Vreau sa repet inca 0 data: cu ct suntem ma perfecti in iubirea fatA de Dumnezeu, in a-i ierta pe altH, in a ne debarasa de agresivitatea fata de iubire, cu ct mai putin ne temem, regretm sau didem prada deceptiei cu att mai mult sentirnentele noastre ne vor caluzi ~i noi ne putern increde lor. n u/timul timp, iubitul meu are parte doar de ghinion: neplifceri la serviciu, n casa toate merg alandala. El ncearca sa se tina bine dar ciiteodata vad ce emot;; are. Cum a putea sa-l ajut? Cu iubirea mea? - Brbatul pica in situatii complicate. ~i risc viata, trece printr-un ~ir de illcercri prilejuite de rnediul nconjurtor, pierde, i se naruiesc diferite planuri ~i teluri, de aceea brbatii se orienteaza spre realizare, iar femeile - spre acurnulare. Cu ct femeia are n suflet mai mult gillga~ie, cldur, bunatate ~i iubire cu att barbatului i va fi mai u~or sa treac peste neplceri. A~a c trebuie sa va ajutati iubitul nu prin iubirea fata de acesta, ci prin iubirea pentru Dumnezeu ~i0 buntate stabila. Vorbesc acest lucm - Cnd care, totu~i, deseori de unul singur, cu voce tare. Este oare a nciflcare a regulilor? ma gndesc la anumite lucruri am emotii negative mi trec repede. nsa tot ce spun cu voce tare mi
207

~~~t

~
H9il

suflet. Dupa cercetarile mele, sutletul este alcatuit din mai multe straturi. Acea consistenta a straturilor pe care 0 luam de la Spiritul Divin este n fiecare suflet, iar restul se creeaz. Exista suflete ~i pe alte planete, n alte galaxii ~i lumi ~i aceste suflete urmeaz un cie/u, se mi~ca, pentru a evita uzura. Cred ca numaru/ de suflete este foarte mare. Spuneti-ne, daca un cuplu tanar are parte doar de iubire fizica i fata ramane nsarcinata, ea trebuie sa nascli? - Voi parafraza ntrebarea dumneavoastra; "Trebuie oare sa pastram viata acelui Dm?" Daca omul e caJau atullci IlUva sta n dubii, n celelalte cazuri ar trebui sa se mai gndeasca. Spuneti-mi, va rog frumos, ce credeti dumneavoastra despre dragostea dintre un verior i 0 verioara. Cu toate consecintele care decurg de aici (sex, clisittorie, cap;;)? n principiu, copiii, casatoria ~i urma~ii n cazul
informational' veri~oriJor reprezintii 0 llgustare a programului

'I

Il 1

. , lioi cunoa~tem Divinul prin atingerea haosului. Este vorba de 0 multitudille de grade ale libertatii, de situatii imprevizibile - n cazul veri~orilor sau a rudelor apropiate aceste alternative se illgusteaza fiind posibile doua variante: Ori iubirea Divina trebuie sa depa~easca cu mult tot ce e omenesc ~i atllnci prin aceasta iubire vom avea parte de 0 astfel de cunoa~tere care va nchide genotipul limitat, ori dependenta de dorinte, famifie, de persoana iubita, de copii a devenit att de puternica inct ii une~te pe cei doi doar pelltru a le pline capat neamului. Deci,
206

:=11 Qu

j:Qf-~f 1

--= ~ iii u
9/l

amplifica emotiile de cteva ori. lat de ce trebuie sa avem 0

,l'

i
"

Il 1

atitudine tare.
1

mai responsabila

fat de gndurile

spuse cu voce

1:

i
1
,

,l,

l,'

Spuneti~ne, este oare 0 inca Icare a legilor karmice rugamintea de a lua asupra sa pedeapsa sau boala a/tui OIni cum se poate purijka un om obil1uit dupa un asemenea transler?
~

Dumneavoastr

transferafi

asupra dumneavoastra

nu 0

Il

,i

,1

,'II
, " i' Ii

pedeaps ci ncercarea de a opri pe cineva s-~i ucida iubirea. Boala blocheaz refuzul iubirii, ea njose~te tot ce e omenesc ~i va ajut s sesizafi iubirea. E posibil sa transferati asupra voastr boala altui om, nsa n acest fel ucideti iubirea din sufletul acelui om ~i acesta se va rzbuna iar dumneavoastr nu yeti ntelege de ce. Am vorbit cu 0 femeie cafe avea un copil gray bolnav; s-a ~ugat ca boala sa treaca la ea - copilul a supravietuit ~i a II1ceputs-o urasca ~i s-~i batjoc de ea.

,1

i,
,

l'

Ce trebuie Jacut ca sa simtiti diJerenta fntre dorinta . !il necesltate? Eu nu mai inteleg ce e bine i ce e rau. A v~e~ sa m~ debarasez de toate, numai ca nu-mi ajung mCI putenle, nid intelegerea. Cu cat mai mult fucrez asupra mea cu atat mai muIte probleme se isca, sau poate am fnceput sa percep toate lucrurile Joarte bolniivicios.
Conceptia despre 0 sarcina prea grea genereaz dorinta de a 0 face mai u~oara. Sarcina nu este nici grea nici u~oara - ea este doar 0
~

1110dalitatede a ne dezvolta. Trebuie sa ne concentrm nu asupra greutatii ci asupra posibilit1ii de a ne schimba pe care ne-o ofer aceast sarcin. Oac ne vom glldi ct de grea e aceast povara, atuilci !loi vom fi n mizerie, iar dac ne vom concentra asupra iubirii ~i asupra faptului ca aceasta povar este posibilitatea de a te depa~i pe tine ~i de a percepe iubirea, atunci nu ne yom ma gndi cat de grea sau u:}oareste ea. Esen1ialul: exista iubirea fata de Dumnezeu ~i exista tot ce e n afara acestei iubiri. nsa iubirea trebuie s fie cea mai important. ~i necesitatile, ~i dorintele trebuie dezvoltate nsa nu trebuie sa depindem de ele. Pentru a clasifica un lucru anume trebuie sa ne deta~am de el, iar deta~area are loc doar prin,chin. Pentru a ne deta~a prin chin, trebuie sa fim pregtiti pentru aceasta, iar pentru a fi pregtit sa nfrunti chinuri trebuie sa ai ceva ma tare dect suferinta - iubirea. ~i n clipa n care aveti parte de iubire suferinta dumneavoastr nceteaz de a mai fi suferin1a ~i devine posibilitatea de a munci; lumea pe care dumneavoastr 0 detestati se transforma ntr-un copi! pe care trebuie s-I iubiti ~i sa-I educati. ncercati sa vedeti astfellucrurile.

i i
f 1
1 ,

Cum sa fncep sa ma schimb daca fmi este Joarte greu sa Jac asta? - Notiunea de "greutate" este una a dependentei de timp :}i de omenesc. Oac veti tri prin iubire, va yeti concentra asupra iubirii ~i yeti nvata sa vedeti Divinul n toate, cu timpul totul va fi mai lI~Or.
209

1
1 ,

20~

~ Qu

l
entizarea lui Krishna

~.. S. cca...~~ ~

~ -

-.. -

H9LZ

,.
Cu ct amului ii este mai greu s inceap s lucreze cu att el, in cele din urm, paate abfine mai mult; a~a suntem structurati inct pentru a obtine ceva trebuie s ne dep~im neajunsurile. Iar cnd totul e bine noi suntem foarte lini~titi.

- Con~tientizarea

lui Dumnezeu

cu traditiile ~i nilzuintele ei nobile.

-Am citit "Bhagavat-Ghita" ~i pot sa v spun ca este 0
lucrare extraordinar care m-a dat mult; ceea ce se spune n aceast lucrare a aparut ulterior ~i n alte religii mondiale: filozafia indiana a creat acel strat cultural, unul calosal, de care s-au folosit ulterior multe alte religii. Exist nsa ~i Biblia, exista cre~tinismul, cre~tinismul care s-a divzat n doua ramuri diferte. Mai exista ~i un numar foarte mare de secte, curente etc. ~i apar n continuare noi ~i no secte care afirm ca ele descind direct din Biblie .i aceste secte au .i ele multe probleme. Iat de ce cnd amuI afirm ca descinde din Biblie sau din Bha gavat-Ghita" acest lucru nu ,garanteaza nicidecum faptul " amui respectiv a nteles calea pe care trebuie s-o urmeze. ca La una din cansultatiile mele s-a prezentat un kri~nat caruia, conform diagnosticului meu i-a mai ramas pufin de trait - dragostea pentru Dumnezeu a trecut pe neobservate ln concentrare asupra spiritualitatii. Spiritualitatea nseamna viitorul. Dependenta de spiritualitate nseamna dependenta de viitor, agresivitate fata de viitor ~i pierderea acestuia. . lata de ce con sider ca purificarea trebuie sa se faca prin ntoarcerea la izvoare. Vorba e ca iubirea pentru Dumnezeu genereaz dorint, volumul dorintei genereaz ntreaga activi~ tate umana, iar cnd omul zice c el va repeta daar numele lUi Dumnezeu ~i-I va iubi numai pe El, dezicndu-se de toate cele laite acest lucru este echivalat cu darinta de a-ti pastra doar capul ~i a nltura restul carpului care nu-ti mai e de rolos. Exista nsa cap, creier, intestine care digera hrana, 211 Il

l'
1

Spuneti-ne, ce credeti; daca .cineva are 0 atitudine incorecta fata de ceilalti, trebuie sa gandim: "Dumnezeu l va pedepsi" # sa nu ntreprindem nimic sau trebuie sa-l "pedepsim"?

Toti suntem copiii lui Dumnezeu.

'II

Imaginati-v c un copil e pus pe ~otii, noi trebuie oare s credem c I va pedepsi Dumnezeu? Sau s-I pedepsim ~i s-I blamm? Noi trebuie s-I educm a~a cum ii educm pe toti: pe sine ~i pe cei care sunt alturi de nai, prin iubire ~i limitari.
Eu cred c aceasta este atitudinea bun iar dac un am este

un ticlos, un nemernic, atunci sutletullui e bolnav.

l'
Il

Da~ ins amui e invalid ce trebuie s credem despre el?

TrebUies3-1Hism n plata Damnului, ari s-I ajutam?

El are nevaie de ajutar. Uneari ajutoru1 nseamn ncercarea, alteari - 0 restrictie dur, ns ntotdeauna ajutoruI nseamna IUBIRE.
Il

",

.Ma ~tristeaza mu/t faptul ca apeland la filozofia onentala- dumneavoastra nu vreti sa-l recunoa~teti pe Krishna ca pe un reprezentant suprem al lui Dumnezeu. Visul meu de aur este ca dumneavoastra sa cititi "Bhagavat-Ghita", "Nectaml credinteiU ~i sa le comentati revigorand aceasta mi~care extraordinara Conti210

l,

.!:-, Qu

~H..~f

~
U9lZ

====

rmini, picioare, exist diferite trepte de dezvoltare ~i existent ~i a le tia pe cele secundare n favoarea celor primare nseamn a fi aidoma unei mame care se dezice de copiii ei. ntr-o oarecare msur kri~naismul ajuta la sollltionarea anumitor probleme, ulterior ns are loc schimbarea unor forme superficiale ~i lipsa unor modificri luntrice cu toate consecintele lor. Ce credeti despre faptul ca multi dintre adeptii teoriei dumneavoastra va percep ca pe un idol? Mi se pare ca pentru un om sa-i taca un idol fnseamna sa se fnjoseasca pe sine fnsui. - "A-ti face un idol" nseamna a-ti marca un obiectiv spre care tinzi. La nceput pentru fiecare elev nvttorul este un idol, pe care elevul lurrneaz, se supune ~i il ascult. Esentialul e sa nu pierdeti mornentul cnd trebuie s va gasiti un ait scop ~i sa mergeti mai departe, ntotdeallna se va gasi ceva care s fie idolulnostru - e vorba de telul suprern. Cnd noi credern c scopul suprem ~i sensul vietii e s fim asemenea cui va, acest lucru este deja periculos. Dio punctul durnneavoastra de vedere a-ti crea un idol nsearnn a te njosi, a-ti caIca n pieioare personalitatea; da, atunei se poate ea unii sa ramna mairnute, sa stea n copaei, ~i s nu nvete de la nimeni. Eu ered ca acordati 0 atentie exagerata propriei independente. Trebuie sa ntelegeti ca scopul suprem este eornuniullea eu DUlTIllezeu~i atllilci idolii no~tri devin llvttorii no~tri ~i aeeasta iubire oeupa 0 perioad important din viata noastra.
212

Cnd cineva ~i face un idol din mine eu nu cred ca e vorba doar de scopul suprem al acelei persoane, eaci eu nsumi sun~ un nvatcel, gre~ese deseori ~i scriu despre aeeste lucrufl, lata de ce cred ca este imposibil sa ma idolatrizeze eineva. E vorba de faptul c cercetrile mele i ajuta pe oameni s simt Divinul din ei ~i n acest plan eu nu sunt un scop, ci doar 0 !reap!a pe care pa,e,!e omu\.

CM timp va mai dura aceasta stare de lucruri fn care

reprezentantii a~a-ziselor religii "traditionale" ~u ~ad ~i nu fnteleg nimic? Sunt oare utile rezult~tele ~ct1Untlor lor mecanice, oarbe? Dumneavoastra scnetl ca 1comunismul este un sistem Jara legatura inversai nu se intampla oare acela~i lueru ~i, cu re/igiile? Oare poporul nostru n-a meritat ni~te fete Biserice~ti care sa nu ne fI lasat fn mila materiali~tilor la cea mai mica situatie De ce conflictuala recllnoscandll-~i astfel incompet~n!a? metoda dumneavoastra ~i alte metode asemanatoare nu

pot cuprinde mase mai mari de oameni?

".

- Conform ndatoririlor sale, oriee preot este un om care Il a.ut pe oameni sa gaseasc Divinul. Aceasta este voeatia ~reotlilui. $i fiecare clin noi, cei care trim. pe~Pm~t ne ave~ I~ problemele ~i Ileajllnsurile noastre. Atunc1 cand nOI vedem

t
;" 1<
l, ,

fieeare religie doar parti le negative

este ca ~i cum un coptl

~i-ar nvinui parintii sau ar neerca sa se dezi,e de e~. Cu.lt~,ra , ~ civilizatia eontemporan n-ar fi putut exista mra rehgllie '\

1:

universale caei acestea ne-au meut sa ntelegem adevrufl e supreme. $i fiindc nu au existat prea l11ultioame~1icare s-a~ atns de aeeste adevaruri supreme a luat na~tere slstemul mra
213

'

,1

-~ QU

-r--f:~~.

~ .:D~~,g

...""" E.=..:i:i.

iJ

"'< !;:

H9LZ

-=-==

~
tti). Cnd a intdes ca ceva nu e in regula cu psihk~1 sau, atunci a recitit introducerea ~i a vzut ca acolo scrie:"Inainte de a citi cartea trebuie sa-i iertati pe toti!" a incercat sa-i ierte pe toti ~i numai dupa aceasta a citit cartea. Inforlllatia mea este obtinut prin suferint ~i eu raspund pentru fiecare cuvnt de aceea ~i actiunea va fi cea scontata. Daca eu scriu ca trebuie sa va spovediti, sa-i iertati ~i sa simtiti (inainte de citirea car1;ii)ca iubirea pentru Dumnezeu este fericirea suprem atunci e vorba de 0 parola care va va ajuta sa obtineti cat mai multa informatie. Daca n-ati putut sa iertati pe cineva, atunci veti primi doar procente1 Dac nsa n-ati vrut sa iertati pe cineva atunci veti primi ceea ce meritati! Esen!ialul e sa nuva pierde!i cu firea! Totul va fi bine! Este uimitor i extraordinar ca aproape toti cei care va citesc cartile se adreseaza lui Dumnezeu. n toate ciir[ile se intalnesc expresii ca, "semnul mortii", "hieroglifa mortii". Undeva este amintit un romb. Explicati-ne, va rog, cum arata acest simbol, chiar daca e 0 perceptie subiectiva. Cred ca nu e nimk uimitor in faptul ca oamenii se ntorc spre Dumnezeu dupa citirea crt:ilor mele; pe timpuri, credinta n Dumnezeu era doar apanajul celor ale~i ~i omul nu ~tia de ce trebuie sa se roage lui Dumnezeu: cartile Illele nu numai c explic ci ~i delllonstreaz ca tara iubirea lui Dumnezeu nu exista viata ~i dezvoltare mai ales cnd e vorba de treptele superioare. . Autorii care n trecut au scris pe aceast tem au illlparta~tt
215

Il

I .1
1

1 ii

Iii

1
1.

Ii

!II

,1

Il
ill
1
Il!

legtur inversa. Initial ns inforrnatia Cfa imens ~j chiar ~i tara conexiunea inversa sistemul funqiona strlucit ~i functioneaz ~in prezent. Cel mai mare pericol al unui sistem tara conexiune inversa este generarea acestu sistem de ditre tot ce e omenesc. Divionl nu suCera atunci cnd nu exista legtura inversa. SuCera urnanul. Adevrurile divine supravietuiesc tar legtura inversa, cele urnane - pier. n atitudinea dUffineavoastr ncercati sa vii apropiati de peeot nu din punctul de vedere al logicii umane, cutndu- minutios neajunsurile lui ~i ale religiei sale. ncercati sa simtiti ce roi. i~ens ajucat religia n salvarea fiecrui am ~i a ntregii omenm. Acela~i peeat, oricum ar fi, va ajut sa simtiti iubirea fata de Dumnezeu, va ajuta sa iertati, caci el infptuie~te poruncile biblice. ~i daca el gre~e~te undeva sau ca Ica strmb
~

nu acesta e lucrulcel mai rau.

~el mai ru e atunci cnd yeti acorda prea multa atentie neaJunsurilor lui ~i yeti uita de functia sa esentiala - de a transmite perceptia iubirii ~i a iertarii care provine de la Cel care a fondat cre~tinismul A veuit timpul cnd trebuie sa ne unim n iubire ~i nu n pretentii. Cred ca va este destul de greu sa treceti de la nvinuiri, blamari la iubire. lncercati! Informatia dumneavoastrii ceptionata i inteleasa. in mare parte nu este re-

1
1

,,'

- Un barbat din Romnia mi-a spus c a ncercat sa citeasca volumele Illele ~i nu a rell~it (a absolvit doua facul214

Il,1

Qu

.~

l
Lcnea se declan~eaza. ca un salvator mecanism de apa.rare. n ultimii zece ani nici eu ~i nici copiii mei l1-amfost bolnavi l1sa nu demult, la vila, am stat putin pe zpada, dup baie, ~i rn-am mbolnavit de grip. Era ceva asemna.tor cu gripa, dar fr temperatura. Am profitat de aceast ocazie ca sa stau tolanit cateva zile. S-a dovedit c gripa este un minunat medicament. Cnd e~ti bolnav de grip ti llfrnczi dorintele pe multe lliveluri dar e destul de periculos sa faci eforturi pentru a-ti dori ceva. Trebllie sa ajuti natura, nu sa lupti mpotriva ei. Eu am nteles de ce cele mai multe cazur de gripa. sunt n februarie. Martie ~ aprilie sunt lunile cand apar ~i iall amploare dorintele ~i pentru ca ele sa fie curate, nainte de aceasta e nevoie s te dezici de tot ce este omenesc ~i sa tinzi spre iubire. De acea n februarie tr..ebllie s leneve~ti ~i s !lu-ti dore~ti nimic, iar gripa este un bun ajutor n acest caz. Prima senzatie pe care 0 ai atunci cnd te lnbolnave~ti de gripa este lipsa tuturor dorintelor. Nu-ti dore~ti nimic. Dorintele sunt principalul cOllcurent al iubirii, ambele sunt legate de actiune. tata de ce lenea ~i lipsa dorilltelor ne ajuta sa aClImulm iubire, tara. chiar sa.ne dam seama. Aici ~i are sursa dezicerea de cele lume~ti ~i lipsa de activitate a sfilltilor din Orient. Dupa ce am balit de gripa mi-am dat seama care e sensul celei mai mari srbatori evreie~ti - Sabatul, Smbta sfnt. Principal a cOllditie este lipsa oricarei activitati. Nici un tel, nid 0 afacere, nid a dorint. lar rugciunea adresata lui Dumnezeu ncepe s functioneze n mad real. Dorintele ~i aqiunile noastre sunt cu att mai curate cu cat noi ne putem dezice de cie n favoarea iubirii. Sufletul nostru se umple de iubire ~i, respectiv, de energie. Energia genereaza. darintele ~i actiunea.
217

alE-~t

E5!
tl9LZ

~r-

experienta, dar eu, cu cercetarile mele, am putut dovedi ceea ce spun. Adic, daca nainte omul putea sa aleaga, acum, dupa parerea mea, nu exista alegere, exista doar 0 singura cale: iubirea pentru Dumnezeu. Restu) e distrugere ~i dezagregare. ~i a corpului, ~i a sufletului. Nu are nici 0 importanta cum arat simbolulmortii, nu are important pentru ca atunci cand omul deja merge spre Dumnezeu, eu cred ca putem sa nu ne interesm curn arata neplcerile care ni se ntampla. Acestea sunt doar detalii. Sunt corecte oare comparatiile dintre mass media IInei tari i contiinta, dintre drclllatia monetara i sistemul sanguin?
-

lI

Am observat ca statul se poate mbolnavi exact ca un

om ~i cauzele sunt acelea~i . De aceea comparatia e valabila n mare, de~i e prea dur ~i incorect, cred eu, sa compari anumite simturi ale organismului cu sistemele statului. Eu cred ca e vorba de dorint, vointa, con~tiinta. n acest plan, din punctul meu de vedere sunt periculoase reu~itele $tiintei care ne orienteaza nu spre propria schimbare ci spre 0 tot mai mare imixiune n structura corpului uman ~i a psihicului. Pentru mine Dumnezeu nseamna iubire. n Biblie se spune acela~i lucru. Ajlltati-ma
sa scap de lene!ce este, de tapt, lenea?
nseamn stoparea dorintelor. Daca dorintele

Lenea

launtrice ncep sa fie nsotite de team ~i deceptie, realizarea unci astfel de dorinte se poate solda cu mbolnviri grave.
2 ]6

QU

.!:-,

l
tablou nu prea placut pentru mine. L-am sunat ~i i-am spus ca are probleme ~i ca n 2-3 saptmni s-ar putea s moara.

CQE-E-1::

~"i12-

~
.

'-'

Ei!iii!
~ lI9LZ

r-

FAMILIA

- Din ce cauz? - s-a interesat acesta.

- Cauza este destinul favorabil, probabil e vorba de 0 moarte accidental ~i nicidecum de boa la. - Situatia mai poate fi corectata? -m-a ntrebat. - Cu ct e mai putin timp, cu att mai greu poate fi redresata 0 situatie, - i-am raspuns. - Aminte~te-ti de toate momentele cnd nu ai acceptat neplacerile destinului, n-ai renuntat la supararile fata de cei prin care a fost njosit destinul tau, aminte~te-ti de rnomentele n care tu ai distrus destinele altor oameni ~i cere iertare pentru toate astea, schimbndu-te astfe!. - Eu nu am distrus destinul nimnui - s-a amuzat amicul meu. - nseamn c trebuie sa renunti la suparari ~i la depnmare. Peste 10 zile, 0 "Volga", ncalcnd toate regulile posibile, i-a lovit frontal "Mercedes"-ul. A ramas viu ca prin minune. Dupa accident I-am ntlnit din nou. - Cred ca am nteles cauza a ceea ce s-a ntmplat cu mine, - mi-a spus. - M-am decis sa-mi cumpr un apartament frumos ~i, probabil, n subcon~tient mi-am dorit foarte mult acest lucru. Cauza fusese gasit ~i eu uitasem deja de acest caz. Mai exista ce- drept un semn de ntrebare. A fast cam dur ffanat de sus pentru asta. Nu se pedepse~te cu viata dorirea unui apartament. Soli, neplceri, asta da, dar n cazul de fatA mai era ceva la care nu puteam ajunge. De abia peste un an am aflat despfe ce era vorba. Discutam
219
1

l'

1
1

1'1

1 Il

Probabil di fiecare a observat cii ln relatiile cu apropiatii (rude, iubiti) care ne iarta toate gre~elile, noi suntem deseori duri, red ~i egoi~ti, iar strainilor (la serviciu sau persoane mai severe) noi le zambim amabiI. Cum sa ne luptam cu aceasta ~i de ce se Intampla a~a? - No; nu n(elegem pna la capat esenta Cre~tinismului. TOli n(elegem fraza lui Hristos "iube~te-li aproapele ca pe tine insuti" -?ifinem cont de ea. Jar cnd El zicea c cei mai mari du~mani ai omului sunt apropiatii lui de-acas ~i c El a venit s3-1 despart pe Frate de sora etc. aceast fraza nu este nteleasa de nimeni. De ce un apropiat poate deveni du~man? Tocmai pentru c apropiatii no.';trisunt acei care ne tolereaza toate dorintele ~i care deseori ne creeaz conditii exagerate de confort. P6n aceasta ei ne fac sa ne ntoarcem sutlete~te de la Dumnezeu ~i iubire. 0 sa vii povestesc 0 ntmplare care a avut loe nu demult. Eu cercetez periodic, de la distanta, unele persoane care ma intereseaz. Cercetnd biocmpul unui cunoscut am vazut un
218

Cu

.~

l
stlbcon~tientafata de mine ~i-a schimbat sensul, n bine.
Mai trziu am llteles despre ce era vorba. Acestui om nu i se permitea sa aiba sume mari de bani. Cu ajutorul meu el ar fi putut face ace~ti bani iar sufletul lui m-ar fi urt pentru acest

~~~t

~
lI9LZ

--""

1
1

~ 1

despre problemele lui.

-

E 0 situatie stranie, - mi se plngea el - curn vreau

sa-mi ajut rude le, cum ncep problemele cu banii. - Cu ce surne ajutati - rn-am illteresat . S-a dovedit ca ajutorul lui financiar era mai Illare dect oriee salariu.

lucru. Unui sugar i se poate oferi iubire, multa atentie ~i ngri-

Il

jire. Unui copil n cre~terei trebuie iubire, atentie ~i ngrijire.

Adolescentului i trebuie iubire ~i atentie. Unui tnar i trebuie
iubire. Dac i oferim u!lui om prea multe, acestuia i se atrofiaz

- Dumneavoastra
-

va depravati astfel rudele

- i-am spus.

Am vazut dupa privirea sa ca nu m-a nteles.

a sa va povestesc cteva cazuri. Aveam 0 pacienta care locuie~te n Germania. Ea i trirnitea regulat mamei sale n Ucraina cte 0 suma nu prea mare de bani. Se apropia ziua ei de na~tere. Fiind bine dispusa i trirnite mamei sale 0 suma de cteva ori mai mare. ,,~i ~titi ce s-a ntmplat? - mi povestea ea. - Pentru prima data n viata

motivatia

pentru

activitate independent. amui ncepe s

depinda de noi, a~teapt de la !loi tot ce-i trebuie ~i ncepe s

ne urasc dac nu primqte ce vrea.

lata de ce ajutorulnu trebuie sa fie continuu ~i s-l pun pe
.-

mama nu rn-a sunat ~i nu rn-a felicitat cu ocazia zilei rnele de

na~tere." a ntreb dupa aceea: "Marna, ce s-a ntmplat de ce nu m-ai felicitat?" - "Nu nteleg ce s-a ntmplat. Parca mi-a luat cineva memoria" mi raspunde mama.
~

om n situatia de dependellt fa~ de durnneavoastr. Ajutrn un om cu 0 bucata de pine, nu ~i cu unt. Va amintiti ca n Biblie serie: cnd ajuti pe cineva, mna

dreapta nu trebuie sa ~tie ce face stnga. Adica ajutorul trebuie

sa treaca pe neobservate.

Nu trebuie sa-i asfixiem pe oameni, mai ales pe cei apropiati, printr-o grij excesiva.
Un ait caz mi s-a ntmplat mie. Am hotart rnpreuna cu 0 persoana sa facem 0 miea afacere. Am schitat un plan general

- Va mai amintiti de disensiunea noastra end ati spus c nu ati distrus destinul nimanui? n realitate, nsa, ati meut-o. Printr-un ajutor exagerat puteti distruge destinul unui om
mai repede dect prin njosire ~i minciun. Daca distrugeti destinele altor oameni atunci trebuie sa fie distrus ~i destinul dumneavoastra. lata de ce 0 femeie adorata I ealc n picioare pe barbatul care i se nchina cci acesta i eorupesufletul prin sllpllnerea exagerat. Dependenta de viat ~i de dorinte are loc nu numai atunci cnd ne temem, ne suprm sau urm. Acest lucru se ntmpla n primul rnd atunei cnd noi tolerm toate dorintele cuiva, 221

~i am nceput sa disclItam detaliile. Pentru oriee eventllalitate

rn-am uitat n planul fin care este atitudinea aeestei persoane fata de mine ~i am vazut ca-mi dore~te moartea. "Da - ln-am gndit eu, - e cazul sa uit de afacere." La 0 alta ntlnire i-arn spus ca am probleme cu banii ~i cred di nu 0 sa iasa nimic cu afacerea noastra. Credeam ca atitudinea lui va fi ~i mai negativ. ~i am vazut un tablou care ln-a uimit: atitudinea lui

220

.=-== Qu

l
DIVERSE

t:rIF-f-<..o:::

hg.

Ll91Z

,--..

Il;

cnd ne ploconim ~i ne slugarnicim n fata persoanei adorate. Ne-am obi~nuit sa credem c daca iube~ti atunci trebuie ~a-i. intri n. voie ~ sa-i ndepline~titoate dorintele persoanei IUblte. NOl sesizam Oivinul doar atunci cnd nfrnam pornirile omene~ti. Ura fata de viata ~i slugamicia n fata ei sunt doua fete ale uneia ~i aceleia~i medalii. lubirea nu doar druie, dar ~i ia. Cu ct mai mult tindem spre comuniunea cu Oumnezeu cu att mai u~or ne e sa sesizam acel moment, n care, ajutnd corpul noi trebuie sa ne oprim pentru a nu-i dauna sufletulu.

Este utila ascultarea muzicii clasice? in general, muzica influenfeaza caracternl $i subcon$tientul omului? - Ar trebui sa cercetez o.'persoana ascultnd muzica clasica ~i s evaluez rezultatele influentei - n-a~ vrea sa raspund la ntmplare. Muzica "frneaza" con~tiinta, de aceea e mai u~or sa-ti simti fundamentul, sa te ntorci la izvoare. Nu ntmplator n bisericile anumitor confesiuni se interpreteaz ~i se asculta muzica. Muzica este un instrument de lue ru cu subcon~tientul, cu suf1etul. Muzica ti poate transmite acea informatie pe care con~tiinta 0-0 recepteazi. $i fiindca informatia de baza nu este una verbal noi primim prin intermediul muzjcii tara a ne da seama - foarte muta informatie. La fel ca ~i pictura, muzica este posibilitatea de a te conecta la 0 informatie noua, total necunoscuta. Muzica este un instrument de cunoa~tere a lumii.
1

'1

Mi-am dat seama n ultimul timp ca am fard lie copU un sentiment apropillt de grea(li, de dezgust, mai ales la(ii (le cei
223

:=11 Cu

l
de un mecallism aetiv al memoriei ~i unul de generalizare. Cu cat amui e mai evoluat cu att mai mult informatie poate generaliza. Nivelul posibilittii de generalizare se define~te prin posibilitatea de pstrare a iubirii. ntelepeiunea consta, n primul rand, n a pastra iubirea ~-n timpul suferintelor. Dac iubirea e insuficient atunci informatia nou nu poate fi catalogat, e dificil de a 0 generaliza ~i de aceea ea nu se memoreaza. Acest proces devine posibil ulterior, dupa 0 anumita perioada de timp. Eu ma strduiesc sa cataloghez cele mai diversificate blocuri informationale ~i de~i lucrez n regimuri maxime acest lucru nu-mi reu$e$te ntotdeauna. Deseori cataloghez informatia nou ncercnd s-o generalizez $i s-o memorez Il timp de 0 lun, doua sau jumatate de an. ~i duml1eavoastr vi se l1tmpla atela$i lucru dar sunteti mai putin pregtit pentru acest proces. Orice informatie nu este receptionat de noi atta timp cat nu a fost generalizat $i adusa la un numitor comun. E ca 0 hrana pe care 11-0 putem
digera. Nu numai ca Iloi 11-0 acceptm, dar 11-0 accepta nici intestinul. Digerarea hranei informationale este un proces mai dificil dect digerarea hrallei fizice. nceput de drum. Dar, deocamdat, suntem la

t:I:lf-of-o..o::

~ii g.

~
H9ll

r-

mid. Care ar putea fi cauza unei miemenea agresivitii{i n sufletul meu? La baza dezgustlllui ~i a gretii se afl tearna. Va este team de copiii rnici. Probabil, n planul fin avetiproblerne cu copiii; trageti concluziile necesare. Nu ~tiu dai barbatii au glande mamare dar la sotul meu sanul stang este cu mult mai mare decat cel drept. Spuneti-mi, care este cauza?
-

Din

cauza

suprrilor Brbatii

mari, de profunzime,
fac icter sau cancer la problerna se deregleaza cordului. functiile, diferit

femeile pulrnonar.

se care

lllbolnvesc Organismul deformeaz sc modific Snul rarea tumeficri dorintelor,

Il

de cancer. reactioneaza biocmpllJ: partea stng

ernotionala

uneori

alteori supn pe de tema

organica. cu zona inirna Probabil, materializa lovi unui depa~i. sau se poate pe cei apropiati, va veti schirnba va fi n regul.

,.

e n legtur poate

exagerata

sau mrirea geloziei, putut-o

sn, etc. probabil, Dac

e vorba

a suparrilor

0 tem lulltric,

care profund

n-ati

$i sotul dumneavoastr

Citesc cartile ~i materialele de pe site-ul dumneavoastra. Am 0 memorie buna, de obicei pot sa reproduc texte mot-a-mot, insii in acest caz nu pot sa mentionez sau sa reproduc ceva. Recitesc textele i din nou mi se intamplii aceIa~i Iucru - tatui mi se "destramii" in cap.
- Ce este memoria? Exist situatii diferite. Aeestea se afl n diferite punete ale universlilui sali timpului. Clld le uniti obtineti 0 generalizare. Fr memorie acest lueru ar fi imposibil. Deei, pentru un proces de refleetie sau creatie e nevoie 224

Se poate impleti cand unnarim casetele dumneavoastra, nu este aceasta ocupa{ie 0 pierdere de energie? n lupta impotriva geloziei ~i a ata~amentului tata de dorinte etc. ajuta cumva ierburile (m~etelul, salvia, menta) ?
- Atullci cand vizionati casetele puteti mpleti, puteti chiar
225

~ Qu

~~~,g

oE1;~

(J

l
1 1 "
1 1 '~

~-

1I9L
esential

dormi

nu e nimic ngrijorator n aceasta. Informatia

este destinat subcon~tientului. Plantele medicinale la diminuarea atmosfer (mu~etel, salvie, menta, etc.) contribuie de dorinte sau voint ~i creeaz 0 sustinut. ns obi~nuirea dependentei

la sutletul ei daca sotul . i poate asigura 0 bucat~ de ~ine~ . - ~i cfktl ge smgura .' a Chiar dac nu are pe I1Imelll ~I tre b lIIe s -'f.~ .' existenta va gasi totu~i ~i putin timp pentru odlhna. copll~lul. il se

Gnditi-va: chiar !?i femeilor care nu er~u nsr~m~te

care permite 0 activitate,

cu acest tip de atmosferii poate da dependenla! Deci, plantele

respective sunt utile ca un imbold, pentru crearea atmosferei de lucru, ns mai departe trebuie sa mergeti singur, independent.

recoman da c U Ill ii de ani n urma sa se odlhneasca, sa asculte . .. ."1 . - ~ mUZlca, sa s e decon ecteze de la toate; toate rehgllie au !?IZI e libere pentru a oferi credincio~iIor

. asupra 1 Dumne zeu . Gnditi-va la acest lucru! UI

timp sa se concentreze

Ce-i de facut daca nu reuesc deloc sa influentez 0 persoana (purificand-o prin mine fnsumi) ca sa nu urasca oamenii i sa nu-i invidiez.? Cum poate fi stopat
acest lucru?

r'

sa intluentez

Nu umblati cu viclenii. Ce nseamna "nu reu~esc deloc 0 persoan purificnd-o prin mine nsami" ?

Purificati-va la modul real, schimbati-v n profunzime ~i i yeti sai va cu adevarat pe altii! Dumneavoastr v-ati curatat

doar putin, pe ici pe colo, ~i doriti ca totul n jur sa

strluceasc? Va compatimesc.

Sunt fnsarcinata fn doua luni i ceva. Trebuie sa sustin teza de doctorat petree mu/t timp fn fata calculatorului. Dauneaza arest lucru copi/ului? 0 femeie cu cteva secole n urm mi-ar fi putut serie
un astfel de biletel: "Sunt gravida dar trebuie sa duc sacii cu
grau la moara, trebuie sa sap pmntul ~i s merg la piat ca sa vnd produse. E dunator
acest lucru

pentru

copil?"

0 femeie

cumsecade se straduie~te sa stea acas, se roag ~i se gnde~te

226

.S'"1o

"'u

~ ~ ~:IE-~.E
l
fi.' ';~
-.....

+:::::

e-

~ C
""

n9/Z

DESPRE

Oac 0 persoall are 0 deschidere spre astfel de lucruri ea se poate schimba. Pentru multi acest obstacol este de netrecut, ns pentru a

SNTATE

va ajuta bunica trebuie lucru.

~i dumneavoastr

sa faceti acela~i

Vorbiti-ne, va rog, despre greelile cele mai caracteristice care reprezinta cauzele aparitiei diabetului .
- Oiabetul reprezinta un ata~ament fat de gelozie. nainte credeam c gelozia reprezint un ata~ament fat de relatE. Ulterior am l1teles c la baza relatiilor exist un plan mult mai fin: idealurile, spiritualitatea ~i nobletea care trec I1dorinte. Oorintele tin de viata. Oeci, incapacitatea de a accepta ruperea relatiilor, crahul idealurilor, sperantelor ~i a vietii genereaz diabetul. Ati avut parte de 0 compensatie cci ati nceput sa v concentrati asupra iubirii ~i ati diminuat dependenta de viata ~i dorinte. Oeci, dumneavoastr puteti pastra iubirea chiar ~i atunci cand vi se spulbcr toate dorintele, cand sunteti njosit ca femeie, cand va este njosita dorillta de a avea 0 familie, copii, etc. UIterior sunteti pusa la ncercare pentru a vedea cata iubire puteti pstra Il suflet. Urmeaz un ~ir de stresuri, stresul n~ seamn pierderea a ceea ce v este drag ~i pentru care simtiti un real ata~al11ent; daca tineti piept stresului va l1cepe nsnto~irea reala, de profunzime. Oaca nu faceti fata stresului, dac nu puteti pastra iubirea, atunci se isca pretentiile fata de sine ~i fata de altii, deci, ati ratal posibilitatea de a va fixa senzatiile ~i va ntoarceti de unde ati nceput. Cauza
229

De ditiva ani bunica mea de 80 d e an ,sufera de d' la b'et zaharat. ln u/timul timp ea se simte tot mai rau
'

moar~ ~u ztle., I-~~ adus cartile dumneavoastra

dar n~

are mc, puteTt mc, dorinta sa le citeasca. Ce trebuie sa

il'

fiac,
-

cum a putea 5-0 ajut?

st~atufl"1 de pro_fu,l1zime le subcon~tientului, care nu pot ~ e a vazute pentru ca II1formatia actioneaz la nivelul Sli bcon~t!-.
entului.

. Cercetrile meJe vizeaza emol iiIe de pro funzlme

Clld ctiti 0 carte . d umneavoastra trallsmiteti subcon tien~ . . ' . . tUJUI IIlformatla prin intermediul con~tiintei. Caset . a VId eo, 111
A

care

d s~ au c vacea Inea, permite

transferul

direct de informatie

. - bunlca dumneavoastr poate do fml," Jar aparatul video lInqlOna;. schll11brile var avea loe chiar d aca aparatul fi"

poate

se va

atla Il alt camera. Toat~ acestea ver avea 0 alta pondere daca nainte de a asculta III SOITIIl saJu 1 d e pe casete ea se Va sI ra d UI sa-J lerte me . - . -" . pe tOtl, sa refuze blamarile, regretele ~i nemultumirea de sine. 228

~ Qu

l
stresul sau suprrile pe brbati, suprarea pe ele nsele, lipsa dorintei de a mai tri - deci, de fapt, 0 concentrare exagerat asupra dorintei de viatA. SA revenim la culoarea' prului. Femeia a ncruntit ~i a nceput s-~i vopseasca prul in cu lori inchise. Ce se intmpl? Se diminueaz blocajul dorintelor. Femeia este din nou tnra ~i frumoasa, concentrarea asupra dorintelor s-a amplificat, agresivitatea fatA de sine ~i de altii s-a amplificat, iar programul de autodistrugere a nceput sa functioneze ~i mai puternic. Daca femeia este nearmonioasa s-ar putea sa aib parte n continuare de cderea parului sau de probleme ginecologice, ori probleme cu vederea, sau tumori ale creierului. Toate acestea se nscriu n situatia pe care am descris-o. Daca aveti parul carunt nseamna c dwnneavoastra nu puteti pstra iubirea in timpul stresului. Dac yeti ncepe sa va ntineriti ~i v concentrati asupra dorintelor ~i nu asupra iubirii s-ar putea sa nu faceti vreo tumor dar s-ar putea sa aveti probleme ginecologice. Dumneavoastra n-ati vazut filmul Forest Gunp n care e aratat un am tara ata~amente? - De ce tara ata~amente? Tocmai ca acolo e artat un tip cu ata~amente! Oamenii de afaceri cei mai de succes sunt cei care au 0 familie destramata ~i 0 viata personal nereu~ita. E vorba de individul gelos launtric care mizeaza pe capacitati, cariera ~i ii reu~esc toate caci el nu se ata~eaz de cariera. Forest Gump este un om care are 0 viat personal nefericita. Picioarele lui, crjele sunt at~ate de bunstare" caci nc din copilrie era pregatit pentru viitoarea bunastare. Nu
231
i 1

t:QE-f-..<::

~~"i:i

~"'"

g.

t: ~

=--=oz

H9ll
r .1

aparitiei diabetului poate fi dezicerea de iubirea fata de 0 persoan apropiat, poate fi 0 gelozie de durat sau 0 deceptie permanent, nemultumirea de sine sau permanenta lips a dorintei de a tri, disponibilitatea luntric de a-ti pune capt zilelor pentru c ai fost abandon'at(), depresiile permanente, lipsa ncrederii n sine, n viitor, incapacitatea de a pstra iubirea atunei eand se spulber planurile .i speranlele pentru viitor. Pe ct de mare e agresivitatea fata de iubire pe att de mare e ~i blocajul prin diabet. Diabetul, schizofrenia ~i cancerul au la baz acelea~i cauze - concentrarea asupra dorintelor. Cauza diabetului mai poate fi ~i "aruncarea" asupra copiilor ~i nepotilor a problemelor iar uJterior cnd ace~tia ajung la vr~ta maturizrii sexuale ei nu trec ncercarea n planul fin. ln acest caz, diabetul se poate instala tara nici un motiv vizibil. Oeci la nceput trebuie sa va faceti ordine n propria viata ~i apoi ~i n viat:a urma~ilor dumneavoastr. Oiavolul poate fi llvillS, mai ales daca sunteti la curent cu ultimele cercetari expuse n videocasetele din ultimii doi ani. Cu cativa ani in unnii savantii englezi" cercetand mai multe Jernei cu tumoare la creier" au descoperit 0 particularitate comuna: pe parcursul mai multor ani aceste Jemei i~i vopseau parul in culori intunecate" de~i calitatea .i preful vopselei erau diferite.

i
'J

- Sa analizm aceast situatie. 0 femeie ncarunte~te. Ce mseamna ncaruiltirea sau pierderea prului? E vorba de blocarea programului de autodistrugere. De unde ncepe acest program? Cel mai adesea e vorba de incapacitatea de a accepta
~

230

.~ Qu

l
saJe

:iJ~-jjg: u ~ i:Qf-f-..o:::
9ll

r' '-

sunt viat.

importante ~i noi

aici

ata~amentele

ci

atitudinea

Jui
cel

fatA

de

avem

un erou

similar.

vorba

de

Ivan

prost.

El

c~tig mereu

fiindca nu este rautacios

~i

nu cauta vinovati
.' n

nu se cramponeazade principii ~i ideaJuri ci se straduie~te

orice situatie

sa pastreze iubirea n suflet, de aceea ~i trece de prost n ochii aJtora. A~a ca Forest Gump nu este nimic altceva dect ecranizarea pove~tilor populare ruse~ti ntr-o maniera americanizat. Nu este un filmde duzina caci ajuta treptat poporul american sa vada valorile adevarate, bazate nu pe dorin(a de riizbunare, de a-I lichida pe celiilalt, de a restabili
dreptatea ci pe dorinta de a pstra bunatatea
cu

orice pret.

Spuneti-ne vii rog, de ce anume Oesteprovocatii insuficienta cardiaca? - Problemele cardiace au ca tema gelozia, supararile pe
oamenii apropiati, dorintele ~i viata. Uneori 0 concentrare

Acest lucru ne sugereaza c printii lui au 0 lips incapacitatea de a se ncadra ntr-un colectiv, neacceptarea situatiiJor umilitoare ce nu corespund dorintelor ~i vointei lor. Grdinita este un model al vietii viitoare a omului. Probabil, c acasa printii i-au creat copilului conditii prea confortabiJe ~i copilul nu poate accepta destabiJizarea acestora. CopiJul trebuie s se cleasca. Pe de 0 parte e vorba de iubire, pe de alta - de reorganizare. Vreti s-I scutiti de reorganizare? La nceput se va simti bine acas dar cand va cre~te nu va da doi bani nici pe confort nici pe parinti, pentru c ei i-au distrlls viata. Gnditi-v bine la acest lueru!
-

marita asupra idealurilor ~i idoJatrizarea omului iubit genereaz 0 mensa suparare n subcon~tient omul s-ar putea sa nici nu l1teleag acest lucru, nsa asupra copiilor se va rsfrnge cu sigurant. Cand riimane acasii, copilul meu nu se imbolnii-

Ma chinuiete de mult timp 0 ntrebare: "Oamenii obinuiti (care nu au citit Diagnosticul Karmei), de unde trebuie sa tie cum sa traiasca n conformitate cu reguliIe karmei?" De unde sa tie ca suparari/e lor sunt cauzele afectiuni/or i nenorocirilor. De ce nu se ntiilnete nicaieri accasta informatie accesibi/a tuturor? De unde trebuie sa afle un om ca esentialul n viata e sa-I iubeti pe Dumnezeu?
n 1991
diagllosticul de

vete,daca merge la gradinita deauna. Care sa fie cauza?

se fmbolnavete

fntot-

nici eu nu ~tiam de cancer Nu

cum s
nci

triesc

corect.

Mi s-a

pliS

cu metastaz. mai aveam

tara nici un fel de ~anse

un viitor. Am dispretuit

dore~te.

s~lpravietllire.

Acasa

toate

lucrurile

su nt previzibile.

Exista

0 atmosfera

clduroas
Un

viitorul ~i am decat acesta.

sperat

s gasesc

ceva

ce ar fi mai

important

~i stabil.

Copi/uJ

ata~at de relatii prime~te

tot ce-~i se simte Am llceput sa citesc Biblia ~i am gsit acolo

copil

care

IlU poate

sa su porte

0 trauma

confortabil

acas.

La grdinit

nu are situatia sub control

~i el se mbolnave~te.

deci

cuvntul

are loc 0 reorganizare

a reJatiilor

iubire,
triesc

I-am urmrit peste tot ~i am nteles cum trebuie sa corect. Doar prin iubirea fata de Dumnezeu poti
233

232

.!:, ~u

IJ::jf

l
....... i"

~~~;;. 1:

~
lI9JZ

,.........

ntelege cum trebuie sa trie~ti cu adevarat. Daca nu mi s-ar fi pus un diagnostic fatal ~i daca n-a~ fi fost macinat de suferinte suflete~ti ~i a~teptare atunci probabil n-a~ fi nteles ~i n-a~ fi simtit nici eu aceste lucruri. S-a ntmplat ca volumele mele sa poalii fi acceptate doar de oamenii care nu numai ca au suferit dar sunt gata ~i n continuare sa sufere ~i sa treaca de chinuri tinznd spre iubire. Am nteles atunci ca nu oricine poate sa-mi citcasca volume le. E mult mai u~or sa sufcri ~i sa mori dect sa ierti! Este imposibil sa-i faci pe toti sa nteleaga mai ales daca omul nu este pregatit pentru a~a ceva. Cei care sunt pregatiti pot lua informatia necesara. Cei care nu sunt pregatiti, i pregate~te destinu/. ~tim cu toti ca destinul "ne ajuta" sa percepem Divinul. De obicei ncepem sa ne gndim la Divin nainte de moarte ~i doar atunci vedem n toate vointa divina. Depinde de fiecare om la ce nivel va ajunge sa nteleaga ~i sa perceapa legile supreme pentru care am fost creati.

SPORTUL $1 ARTELE MARTIALE

Ce influenta poate avea Aikido asupra omului? Cnd omul vrea sa-~i distrug agresorul ~i nu se gnde~te deloc la sine, atunci e vorba doar de 0 ncaierare sau 0 banal a bataie. Avern de a face cu artelc martiale atunci cnd omul I vede pc adversar ~i se vede pe sine, stare sa, ~i cu ct mai mult se uita la sine ~i nu are ca scop distrugerea adversarului, ci propria armonizare, cu att mai mult putem defini aceasta situatie ca arta. n Aikido e prezent mai mult tema perfectionarii proprii, a perfectionarii mi~earilor, a armoniei, deet aetiunea asupra adversarului ~i din acest punet de vedere, acest sport este mult mai armonios dect altele. Oricare sport se define~te prin obiectivele interioare ale omului. Sportul este doar un fundal: pentru unii e posibilitatea de a ucide, a-I ueide pe celalalt, iar pentru altH e posibilitatea de a pstra iubirea chiar ~i atunci cnd se agresivitatea exterioara este manifestat asupra lui.

i \

235

.!:..., ~u

+:::::

l
,

:'2!iJJ;;' o::IE-E-.c

::. a::
:

-=-=

9a

Sunt sportiv(pugi/ist) i binefnteles di. particip la fntreceri i ma antrenez; dupa ce ma lupt fn ring ma doare capul din cauza loviturilor. Care, de fapt, sa fie cauza durerilor? Eu nu-mi urasc adversarii, iar dupa un antrew nament foarte dur fncepe sa-mi "tiuie" capul; dupa ce v-am citit cartile m-am obinuit sa vad peste tot Voia Domnului i, firete, cred ca i fn acest caz e tot Voia Lui. Odat am eonsultat un sportiv cu rezultate destul de slabe; am luerat cu el simplu~ m uitam ce se ntmpl n sufletul su n momentul de explozie a energiei, n momentul ataeului. Am observat di explozia de agresivitate era adecvata exploziei de energie, adica pentru el explozia de energie ~i de agresivitate era unul ~i acela~i fenomen ~i tocmai acest lucru i blocaposibilittile, caci posibilittile noastre sunt dependente de rezerva de iubire. Daeil ns posibilitatile noastre n conexiune cu explozia de energie sunt ata~ate de agresivitate atunci nou trebuie sa ni se bloeheze agresivitatea. L-am diagnosticat n diferite momente ale luptei ~i-i explicam cnd i este mai u~or luntric ~i dind mai greu. A nvatat cu timpul sa-~i pstreze bunatatea ~i iubirea n momentul atacului ~i n momentele de agresivitate exterioara ~i atunci a nceput sa dea rezultate bune ~i trebuie sa va SPUI1ca 8 avut rezultate destul de impre~ sionante. Noi nu ntelegem ntotdeauna ca saltul nostru n exterwr poate genera n interior 0 imensa explozie de agresivitate. nvtati-va sa faceti un scop din pstrarea iubirii ~i nicidecum din felul eum yeti lovi sau eut va veti apra de lovitur. Initial nu va fi u~or, ncercati acest lucru nainte de lupt sau dupa,
236

nsa daca va yeti nsu~i acest lucru atunci nu yeti ucide, nu yeti nvillge pe altii, ci pe voi m;iva, va yeti ntrece pe voi, va veti ajuta adversarul aratndu-i nivelul dumneavoastra ~i tacndu-I sa simta ceea ce simtiti dumneavoastra. Pentru ca de fapt oriee sport, oriee ntrecere, oriee lupt a doi adversari pe planul fin nu-i nimie alteeva deet un ajutor acordat celui lait ~idoar pe planul de suprafata arat a njosire. Concentrati-v asupra rdacinilor ~i eoroanei ii va fi mai u~or! Copi/ul nostru este foarte activ. Pe de 0 parte cred ca acest lucru e cauzat de faptul ca parintii copiilor energici vor foarte mult ca micutul sa le lase timp pentru propriile ocupatii, de aceN el nu le ofera aceasta posibi/itate. Pe de alta parte fnsa mi se pare ca, fn viata, copiii activi au parte de mai mult deciit altii (dei fn principiu, nu este exc/usa nici 0 varianta). Spuneti-ne, va rog, am dreptate sau exista 0 alta explicatie pentru acest fenomen? - Imaginati-v ctiva clreti. Unul are un cal puternic ~i minunat, ~i el clre~te extraordinar. Merge lini~tit, tar grab ~i, cnd e nevoie ~i strune~te calul. Altul are un cal puternic, iute, dar el nu-I poate nieidecum eontrola ~i, de aici haosul, distrugerea, situatiile nerezolvate - el nu-~i poate stpni calu!' Varianta a treia: un clret puternic ~i un cal mediocru. il poate goni, mpinge cu pintenii ~i va observa ncet c bidiviul sau se va teille de toate. Varianta a patra: un clret prost ~j un cal pe potriv. Explozii periodice de imprevizibilitate ~i uneori 0 l11i~carelini~tit, domoal.
237

.S'"1, QU

:::::

P""'--- -.."-

l
~
CONSULTATII

CI E.=..: i::i. ~

CD~~.

~ u

...

---=-

L ~91l

Calul reprezintii dorinta noastra. Cu cat calul este mal puternic cu att mai mari sunt posibilittile noastre ~i. respectiv, noi trebuie sa ~tim a le struni. A~adar,scara dorintelor noastre line de iscusinta de a le struni. Cte ceva depinde ~ide noi: adic ne ucidem dorintele - ele

pier, dac noi depindem de ele, ca ni~tesclavi, atunci pierim ~i

!loi odat cu ele. Arta evolutiei consUl n a avea un cal puternic ~i a nvta sa fii un bun calare!. n primul rand, acest lucru trebuie 5-1fac printii pentru a avea un copil santos. De ce unele persoane reactioneaza pului iar altele nu? la schimbarea timAm promis di voi acorda consultatii n dimineata aceasta la trei persoane care vor suna din tari diferite. La nceput ma suna 0 doamna cu care am mai discutat.

- La baza valorilor um3ne se atl astfel de lucruri precum

.'

viata, dorinta. vointa ~idestinul. Schimbrilebru~te ale vremii lin de l1josireadestinului ~i a vietii. 0 dependent mrit
poate sugera asemenea reactii precum boala sau disconfortul. Deci, cu ct noi suntem mai ata~ati de stabilitate cu att mai greu suportam schimbarile vremii ~i suntem mai bolnavicio~i. Ata~amentul fata de stabilitate reprezinta 0 dependenta marita fata de valorile umane ~i de fundamentele acestora. Eu cred ca daca dumneavoastra vreti sa va nvingeti stresul trebuie sa faceti urmatorul lucru: faceti du~ cu apa rece, faceti sport, adica, daca va veti stimula imunitatea, va veti mari posibilitatea de adaptare, veti avea parte de tot mai putine fenomene negative. Pur ~i simplu la unii e vorba doar de dureri de articulatii la schimbarea vremii, pe cnd la altii e vorba de manifestari ale concentrarii marite asupra bazelor fericirii umane.
238

Dupa convorbirea cu dumneavoastra totul s-a normalizat n familia noastra, - mi spune ea. - nsa nu
demult am aflat despre 0 fapta amorala a sotului meu, nu m-am putut abtine ~i i-am spus tot ce-am crezut de cuviinta. M-a parasit din nou ~i nu mai ~tiu ce sa fac. Spuneti-mi, am gre~it cu ceva? E vorba de faptul ca v-ali blamat de mai multe ori so\111. ncercati sa ntelegeti: fiecare om ~i are destinul sau. Pe unul soarta I face hot, pe altul - politist. Destinul este 0 erootie de mare profunzime ~i de 0 intensitate imens. $i va rog sa ma credeti ca mustrndu-I, dumneavoastra nu-i veti schimba destinul. Pentru ca informatia sa fie acceptata ea trebuie sa contina 0 emotie pozitiv. Altfel, patrunznd n interior, ea va distruge tot n calea ei. lata de ce pentru a educa pe cineva e
239

QU

-,.-r.

CI

e:t:'R,

~~~]1

!;:
u

=-:z;-

.~,

.,

911
-~.

i -1

bine pentru nceput s-i demol1strati atitudinea dumneavoastr binevoitoare. Vii puteti baza doar pe ceva permanent. 0 emotie pozitiv, suprem este continuta n sentimentul iubirii. $i dac dUITIneavoastr nu va deziceti nici pentru 0 clip de acest sentiment, Illi cedati temerilor, deceptiei !?i blamrii, atullci imputrile dUITIlleavoastr cele mai grave vor fi auzite ~i amui,

zime patrunde doar iubirea. Nu puteti conta pe schimbarile de profunzime ~i pe ajutorul oferit copiilor att timp cat mai suferiti de frica, mai aveti dubii, blamati sau sunteti deceptionati. Cam asta ar fi tot, trebuie sa lucrati.
Peste cteva minute intereseaz de problemele telefollul sale. suna din IlOU. 0 femeie

sprijinindu-se pe sentimentul iubirii, se va schimba n profUllzimea lui. Omul ~iva schimba destinul.
Nu vii mustrati satul pentru faptele din treclIt, cci dac nu dumneavoastr nu yeti putea schimba nici trecutul. Dac vii yeti educa sotul amplificndu-i complexul de vinovtie ~i regrete, I yeti ucide cu 0 astfel de pedagogie. n procesul educatiei, esentiaJul nu este pedeapsa pentru cele nfptuite deja, ci prevenirea repetarii aceleia~i fapte. ~j pentru ca acest lucru sa nu se mai repete n viitor trebuie s llcercati s va reorientati sotul, s-I ajutati sa-~i formeze un nou sistem de obiective. Sunt prea putine ~anse sa va reu~easc lucrul acesta pe planul exterior. Cel mai bine e sa lucrati asupra sinelui. Cu ct depindem de dorinte mai puternic cu att mai multe dorinte nesnatoase vor pune stpnire pe Iloi ~i vor deforma cu atat mai puternic scopurile noastre ~i obiectivele morale. Sotul va va urma intuitiv daca yeti reu~i s echilibrati sistemul de prioritti la dumneavoastr ~i la copii ~i yeti llvinge dependenta de dorinte. Treptat, se vor schimba caractenil sotului, orientarile morale ~i, Il fine, destinui. Parintele este total "descoperit" n fata copilului sLl. Prin intermediul copilului va yeti schimba sotul mult mai repede. Dar att timp ct IlU v-ati dezis de blamare ~i deceptie copiii dumneavoastra nu vor fi n regula. Copiii se pot schimba doar prin propria transformare de profunzime dar. Il aceIe straturi de profun240

se

mi miroase foarte uriit gura i am psoriazis pe cap,

imi comunica
ea,

v-ati schimbat

- care

sa fie cauza?

Daca va miroase urt gura nseamna ca aveti probleme cu pancreasul. Deci, aveti deschisa tema geloziei ~i a dorin-

telor. Psoriazisul tille de 0 sensibilitate marita ~i, de asemenea, llfraneaza dorintele. Daca depen~enta de dorinte depa~e.?te de 3-5 ori limita normala atuilci vor fi probleme de sanatate ~i comunicare. Daca dependenta depa~e~te de 8-10 ori limita atunci e vorba de probleme cu brbatii, njosiri, divorturi, copii balnavi etc. Cu a dependenla care depa~e~te de 13-15 ari normalul mi se adreseaza bolriavii de cancer, astmaticii, femeile care sufera de sterilitate, tara de familie etc. Daca dependenta e ~i mai mare atunci avem de a face cu homosexualitatea, schizofrenia, diabetul, SIDA ~.a. Eu ce dependenta am? - ma ntreaba femeia, La dllmneavoastra dependenta depa~e~te de 13 ori normalul ~i yeti avea probleme cu copiii. Aveti copii? Nu, n-am, - mi raspunde femeia. Mai aveti nca mult de 11iCru, i spun eu. -

..

- n primul rand va trebui sa nvingeti deceptiile, frica ~i dubiile.

Spuneti-mi, de multe ori oamenii mi
SPUIl

ca m-au 241

."!011

~u

~H." o::Il-l-..E
1

~ ~
1I9LZ

T' .;
~

vazut undeva, de~i nu ne-am intlnit niciodata. Ce nsearnn acest lucru?

~

ncheiem discutia. A~tept urmatorul telefon. M suna 0 doamna de undeva din Europa. Dupa ce am citit cartile dumneavoastra ~i am lucrat asupra sinelui am avut rezultate frumoase. Nu demult, insa, totul s-a dereglat din nou. Mi-am scos un dinte ~i am fnceput sa ma simt foarte rau. Sunt insuportabile durerile provocate de herniile de dise. Unde am gre~it?

La dumneavoastr nive!ul senzualittii ~i al dorintelor

lliveluI mediu. Cnd facem

este cu mult mai mare dect

cuno~til1t cu 0 persoan, contactu)ui fizic ii precede cel al biocmpurilor. Cu cat e mai mare planul doriotelor cu att mai puternic e activitatea structuriIor biocmpului. Primul act de a face cuno~tint la nivelul biocmpurilor este perceput mult mai real dect de obicei. Cnd oamenii mnati de sort se

Ati procedat corect, numai ca nu ati lucrat suficient.

ntlnesc pentru prima cara ei au senzatia c se cunosc de-o

viat ~i ntr-o oarecare msur, acest lucru e adevrat.

Interactiunea activa la nivelul biocmpului poate ncepe cu multi ani naillte de cuno~tinta fizc. Apropo, efectul deja vu,
cnd omul are senza~ia c i s-a mai ntmplat acela~i lucru, are la baz acela~i mecanism. Evenimentele au loc ini~ial pe planurile fine iar apoi pe cele fizice.

- Anul trecut am fost la Sankt-Peterburg ~i cnd mergeam pe strad foarte mulfi oameni ~i ntorceau capul s ma
priveasca. De ce? - Noi vedem, n primul rnd, nu cu ochii ci cu sim~urile! Vazul doar dubleaza .'?i confirma informa~ia primit jucnd mlul unui filtru care ngusteaz calltitatea de illforma~ie ~i 0 face apt pentru supravietuirea corpului. A~adar, dac activitatea emotiilor dumneavoastra dep.'?e~te nivelul mediu acest lucru este vzut ~i sim~it involuntar de cei din jur. i influenta~i tara sa vreti pe cei din jur. De obicei, acest lucru Ii se ntmpla oamenilor de arta, dar acestea su nt doar detalii. Important este ca dumneavoastr sa aduceti n ordine sufletele copiilor, adica sa va armonizati la nivelul de profunzime.

t
f

Dumneavoastra v-ati purificat de bine de rau dar mai aveti de lucrat asupra copiilor. Fata cea mai mare va avea probleme cu viitorii copii din cauza emotiilor dumneavoastra pe care le-ati . avut la 14-18 ani. A~ac trebuie s va rugati nu numai pentru copii ci ~i pentru nepoti. - De ce credeti c nu am putut s-mi ajut fiica? - Citind crtile mele foarte rnulti sunt ncredintati c prin notiunea de agresivitate se subntelege doar ura, supararile ~i blamrile altor persoane. ns nu mai putin adevrat e c ~i deceptia, suprarea pe sine ~i pe destin reprezint tot 0 agresivitate fata de iubire; dumneavoastr aveti suficiente din toate acestea. - Da, primul sot m-a abandonat!?i eu rn-am suprat tare pe el, ~i pe destin, .'?ipe mine llsmi.
ncercati sa v debarasati la modul real de aceste suparri. Rugati-v ca acestea s prseasc sufletul dumnea-

voastra !?i sufletele copiilor !?i atunci vor disprea !?i durerile provocate de hernie. De altfel, de multe ori mi se spune c dupa citirea cartilor mele dispar durerile provocate de hernii.

242

243

~ Qu
1
,..~~,~-

al[_~t
~~~
1

-.-.. ~ !!!!!!II u
H9l~
r~

Problemele pe care le aveti cu dantura ne vorbesc despre exploziile dependentei de dorinte. Copiii dumneavoastr se confrunHi cu situatia primei iubiri ~i a crerii unei familii iar experienta gre~it pe care ati avut-o n tinerete se ntoarce la dumneavoastr sub forma unor boJi ~i situatii neplcute. Cu cat sunteti mai pregtit s lucrati asupra sinelui cu att mai mult durere sufleteasc ~i mai putin fizic vi se va da. Ar putea apare un triunghi amoras, suprri, njosiri. n acest caz tate depind de tendin(a ce aveti fata de iubire ~i de lucrul cantinuli asupra prepriei persoane care v-ar schimba n bine ~i pe dumneavaastra, ~i pe capiii dumneavoastr. Ati l1ceput cu dreptul. Lucrati mai departe. Acestea fiind spuse, ne-am luat ramas-bun.

LUCRUL

cu

SINE LE

-) Ii',
,

i'

Cum sa te rogi pentru ispairea vechi/or pacate?

1 Il

La 0 consultatie, cu a lun ~i jumtate n urm, 0 femeie mi-a spus: "Eu am nteles tatllt, merg acasa sa ma reg pentru isp~irea pcatelar mele ~i dupa aceea voi ncepe sa ma rog pentru urma~ii mei". Am invitat-o n camera unde se afla grupul venit la consultatii ~i am spus: Va reg pe toti sa retinem urmatorul lucru: Exista doar un singur pcat - dezicerea de Dumnezeu ~i de iubirea fata de
el. Exista 0 singur problema - sa treci printr-o situatie traumatizanta ~i sa pstrezi iubirea pentru Dumnezeu mra pretentii fata de Dumnezeu ~i lume. . ~i exista doar un singur obiectiv: sa nvtati sa vedeti ~i s~ simtiti tot mai clar iubirea divina ~i vointa divina din sine ~1 din lumea nconjuratoare. Cu dit intelegeti aceste lucruri mai bine cu att mai u~or va va fi s invingeti toate obstacolele ce stau n calea iubirii, 245

.-

:=-; ~u
1

~ "t

--r-..::::

i:O!--<!--<:'::

E:~ ==
H9a , -

treptat ajungand la ea. La l1ceput, !loi nvingem blestema, a blama ~i a ur. dorinta de a ne rzbuna, de a

Mai apoi nvingem suparrile. Urmeaz s nvingem nemultumirile de sine ~i de soart. Apoi ncercm s nvingem deceptia, nencrederea n sine dubiile ~i teama de viitor. ' ~i cu ct mergem mai departe n nfrngerea agresivittii, cu att mai fina ~i mai greu de captat e forma agresivittii, cu atat mai mare trebuie sa fie concentrarea asupra iubirii. Cea mai mare fericire umana vine din viitor. Este fina ~i insesizabila, la fel ca ~i temerile, dubiile ~i deceptiile. Dar cu ele ncepe dezicerea imperceptibila de Spiritul divin. Aspectele vi tor. supreme ale dorintelor con~tiente se ascund n

Dependenta de viitor ruineaz prezentul ~i trecutul. De aceea, cand e vorba de viitor, nu uitati de Voia Divina. lata un exemplu: un barbat ~iparase$te iubita ~i ea se roaga . lUi Dumnezeu ca iubitul ei sa revina. Sunt njoste dorintele ei destnul ~i viata. ns pentru a-1 vedea pe biat ntors, e~ nu s~ con.cen~reaz asupra iubirii pentru Dumnezeu, ci asupra donntel sale de a-.}i recuceri iubitul. Primul Jucru pe care trebuie sa-I facem atunci cnd suferim e sa tindem spre Dumnezeu. n al doilea rand, trebuie sa acceptam orice deznodamant ncrezndu-ne n Voia Divina. n al treilca rand: sa ne calauzm la nivelul exterior, de

logica omeneasca, evolund ~ ncercnd sa fim interesanti pentru cei pe care-i iubim ~i sa restabilim relatiile. Daca noi nsa rugndu-ne lui Dumnezeu pastram doar logica umana, atunci noi ncercam sa folosim Spiritul divin n scopurile noastre, pentru satisfacerea dorintelor noastre. Cnd ne rugam lui Dumnezeu noi accedem la planuri foarte fine unde obi~nuitul efort de vointa n-are trecere. ~i daca noi ne adresam Domnului pentru mplinirea dorintelor noastre omene~ti atunci noi doar amplificam dependenta de dorinte ntr-o masura mult mai mare decat cea pe care 0 provoaca gelozia ~i supararile. Omul se roaga doar pentru sanatatea copiilor sai, ca ei sa aiba un destin favorabil, sau ca sa i se ntoarca iubita ~i el nu ntelege ca astfel ji distrug<; ji familia, ji destinul, ji sanatatea, ~i sutletul ~i nu numai pe ale sale ci ~i pe ale apropiatilor sai. Dar daca n rugaciunea sa pentru Dumnezeu omul spune: Doamne , eu vreau sa se ntm p le a~a, dar ID sa fie nu a~a cum
" vreau eu, ci cum ai sa hotra~ti Tu ~i eu voi accepta orice cu smerenie ~i iubire"' atunci 0 astfel de adresare il va apara ntr-o
',

.'

i' ..

buna msura de viitoarea sclavie n fata fericirii omene!1ti. Pentru ca dorintele dumneavoastra sa se mplineasca nu trebuie sa-L rugati pe Dumnezeu ~ cu ct n dorintele dumneavoastra e mai putina iubire cu att su nt mai putine ~ansele ca ele sa se mplineasca iar daca se vor mplini vor aduce dupa sne nefericire. Daca dorintele dumneavoastr provin din atractia sexuala, din doril1ta de a va apara ~i mbunatti viata atunci cu cat mai mare va fi n ele concentrarea asupra omenescului cu atat mai multa gelozie, blamare, invidie !1suparare le va nsoti; cu cat
247

246
1

.~ ~u

l
F :,.;~
unor astfel de dorinte

Q::U-f-<..r:: u

3~g"

9Ll

"'DIN PARTEA AUTORULUI

r-

mai mult v veti ruga pentru mplinirea cu atat mai triste Vor fi cOllsecintele.

Multi cred astfel: Dumnezeu doar e mai de~tept decat mine. El Singur va decide ce dorinte sa-mi mplineasca ~j pe care sa Je Jase nemplinite.

Nimic mai faIs. ncep sa se mplineasc toate dorintele. Ele se distrug mpreun cu autorullor atunci clld pe planuJ fin devin periculoase pentru lumea nconjurtoare. Cu cat mai mult dorintele noastre sunt orientate spre Divinitate, cu cat mai puternie e n noi tendinta spre iubire, cu att mai repede oriee dorint a noastr se va rnplini tara nici 0 rugciune. Ni se va da tot ce cerem atta timp cat vom nvinge n permanent ata~amel1tul fata de ce e omenesc $i Ile vom nfrna periodic, ndepartandu-ne de con~tiinta ~i dorinte $i tinznd spre Divinitate atunci cnd tot ce e omenesc se destram. $i trebuie sa lltelegem ca n fiecare secund noi facem 0 alegere - sa mergem spre iubire sau 5-0 refuzm. laI' rezuJtatele noastre depind numai de fermitatea tendintelor noastre $i de permanentuJ Jucru interior asupra sineJui.

Mufti lucrand cu easelele video au observaI partieularitiilile 'de inf/uenfare ale acestara n comparafie cu infarmalia care esle expusa n car!i. $i la mulli apare 0 n/rebare
jus/ifica/ii: care dintre videoease/e /rebuie vazutii mai ln/6i?
.

zecea? " Lucrurile uneori deosebit de simple noas/ra, sun/ percepute ~'i n{elese greu erno/hle noos/re.

Din punctul meu de vedere 0 asemenea {ntrebare este .'iimi/ara cu urmatoarea: "Cu ce dasa ar trebui sa ncep $caala? Poole or fi mai bine dintr-odalii n/r-a douaspre""
pentru ra{iunea ~'i

de con$/iin{a

!Joui/zeei de oni eu amfaeul cercetari serioase nainte de 0 expune aceasfd informa{ie pe videocase/e. Expunerea deosebit de u~'oarii a informa/iei i duce ln eroare pe mulfi citi/uri, de aeeea penlr?1 aee/e persoane core var sel /ucreze cu adevarat asupra sine/ui, eu cred ca ar Irebui sa studieze foarte serias toate videucasetele.

Cu respect, S,N, Lazarev

249

.= et ~u

CO~~.E

H9lt

r -

CUPRINS
Narcomania Gelozia
,

85
87

Timpul Sanatatea Statul

Cuvant catre cititori
, '
,

95 100 125 ,. 139

...""""""'" '"''''''

..""''''''

7 Il 22

Crirna
Afec(iunile

Lucrul asupra sinelui Particularitatile lucrului asupra sinelui lertarea Copi ii Relatiile personale
, ,

162 167
r

Relati ile
ntrebari Arta Alimentarea.'?i foamea generale .. , , " '

25 39 58

169 188 190

Re1igia
$tiin\a ~i religia Probleme
lubirea
,

60
64 67 73 75

Familia

......

218 228
,

1 1

Despre sallatate

Sportul ~i artele martiale Consu Itatii

Lucrul cu sincle Din partea autorului
, '"

235
239 245
"

Emo(iile
Afectiunile seco\ului Rel igia
, ,

77
.

249

82