Brainstorming-ul - o tehnica utila pentru managementul prin valori

Cea mai utilizata tehnica a generatiei care promoveaza ideile alternative este brainstorming-ul. Exista trei tipuri de tehnici de aplicare ale acestuia: "freewheeling", "round robin" si "associative", fiecare dintre aceste tehnici fiind valida in conditiile in care este aplicata individual. Cu toate aceastea, multi dintre cei care conduc un brainstorming combina cele trei tehnici intre ele. Regulile de baza ale brainstorming-ului sunt relativ simple: 1. Toate ideile obtinute sunt inregistrate indiferent daca acestea sunt considerate ca fiind bune sau nu; 2. Cu cat sunt mai multe idei, cu atat mai bine. Cantitatea este cea mai importanta la acest nivel al analizei. Calitatea va fi prioritara abia in etapa in care se face evaluarea ideilor; 3. Nu exista notiunea de "idee proasta"; 4. Nu este permis cinismul de-a lungul sesiunii de brainstorming. Orice fel de cinism "ucide" rapid procesul de creativitate; 5. Se poate folosi o idee deja exprimata pentru a genera un concept secundar; 6. Se accepta combinarea mai multor idei care pot genera un nou concept; 7. Membrii participanti sunt incurajati sa noteze toate ideile pe un carnetel ca sa poata reveni oricand la ele si pentru a-si putea contura imaginea globala care este generata de acestea; 8. Aceasta lista de idei nu este limitata, ea putand fi continuata in orice moment.

Indiferent de tehnica folosita, moderatorul brainstorming-ului trebuie sa stabileasca o tinta pentru echipa, in general cam 200 de idei alternative. Ideile generate in brainstorming pot fi obtinute pentru intreg designul sau pentru elemente specifice ale designului final. Random/Free Wheeling - Este calea cea mai usoara de obtinere a ideilor. Membrii echipei sunt incurajati sa produca asociatii libere de idei si sa faca cunoscute ideile obtinute. Toate acestea sunt inregistrate de catre moderator. Exsita insa doua mari dezavantaje in aceasta etapa: se poate intampla ca unii membri ai grupului sa nu participe lasandu-i pe ceilalti membri mult mai activi sa-si faca cunoscute ideile. Se poate renunta la cateva idei in timp, ceea ce poate duce la alterarea conceptului initial. Round Robin - Aceasta etapa este oarecum mai lenta decat precedenta. Fiecarui membru al echipei, pe rand, i se cere sa-si prezinte ideile individuale. Moderatorul va solicita fiecarui membru cateva idei, facand in asa fel incat niciunul din ei sa nu fie omis. Coordonatorul brainstorming-ului va trece prin echipa de cel putin doua ori in timpul procesului. Primul dezavantaj al acestei metode este acela ca procesul de colectare al ideilor este foarte lent. Totusi, ca avantaj, poate fi notat faptul ca metoda ii face si pe cei mai introvertiti din echipa sa participe la generarea ideilor alternative. Aceasta metoda e folosita frecvent de moderatori pentru a se asigura ca s-au extras cat mai multe idei alternative posibile atunci cand eforturile de a gasi idei aleatoare s-au epuizat. Asociere - Brainstrorming-ul asociativ este mai concentrat decat cel aleator. Ideile sunt alese pentru elemente specifice care au cel mai mare potential de a economisi bani. Ideile sunt apoi selectate ori la intamplare, ori prin tragere la sorti, ori prin Round Robin sistematic. Tehnici de evaluare - Exista mai multe metode si tehnici care pot fi folosite pentru a evalua numarul ideilor alternative generate de echipa. Se folosesc mai multe "unelte" combinate care pot analiza mult mai riguros meritele relative ale fiecarei idei. Astfel, moderatorul se asigura de faptul ca toate ideile au sanse egale de a fi alese.

Admis/Respins - Acest sistem de Admis/Respins este simplu si des folosit. Echipa va vota fiecare idee cu discutii minime. Este nevoie de o decizie unanima pentru a respinge o idee care va fi exclusa din orice discutie viitoare. Totusi, chiar si in situatia in care un singur membru voteaza o idee, in ciuda faptului ca ceilalti au respins-o, aceasta va "supravietui" pentru evaluari ulterioare. Echipa poate vota mai multe idei in timpul acestei tehnici, dupa cum urmeaza: * admis - ideea merge mai departe pentru a fi analizata; * respins - ideea este lasata balta si nu se mai analizeaza; * combinat - ideea va fi analizata impreuna cu alt concept sau idee similare; * duplicata - idea e asemanatoare cu alta; * retinere - ideea este tinuta pentru o ulterioara. Ultima varianta este cea mai putin dorita si asta pentru ca necesita efort suplimentar din partea echipei, o analiza mult mai atenta si riguroasa si, cel mai important, costuri ridicate si timp pretios. Actiunea de revenire asupra ideilor amanate trebuie stabilita de catre echipa de management a proiectului cu o data recomandata de raspuns. Avantaje/Dezavantaje - Aceasta metoda este mult mai minutioasa decat o analiza Admis/Respins. Aceasta din urma este folosita pentru a micsora volumul de idei intr-o cantitate rezonabila care poate fi analizata usor. In cazul Avantaje/Dezavantaje, ideile sunt discutate oarecum in detaliu, specificandu-se pentru fiecare idee in parte, care sunt avantajele, dezavantajele si riscurile. Weighted Matrix - O alta tehnica de filtrare este aceea de a folosi o matrice sau mai multe. Matricele pot fi de tip simplu, unde fiecare criteriu are o valoare egala sau o matrice cu criterii imbogatite, unde fiecare criteriu are o valoare diferita. In ambele cazuri, criteriile trebuie sa fie masurabile si aplicate scopurilor dorite ale proiectului.

Life Cycle Cost Analysis - Aceasta tehnica presupune compararea costurilor pe perioada vietii proiectului si propunerea unui design alternativ. Costurile unei propuneri trebuie sa tina cont de factori cum ar fi: eficienta energetica, perioadele de intretinere, asigurare, valoare reziduala si orice alte costuri semnificative care pot aparea in timpul vietii design-ului proiectului.