Sunteți pe pagina 1din 60
QUO VADIS? Adela SCUTARU-GU Ţ U Spiritul Óntreprinz ă tor ñ de la inten ţ

QUO VADIS?

Adela SCUTARU-GU ŢU Spiritul Óntreprinză tor ñ de la intenţ ie la Ómplinire

Vitalie ANDONI Educa ţ ia antreprenorial ă Ón ş coal ă ñ de la vorbe la fapte Educa ţ ia antreprenorială Ón ş coală ñ de la vorbe la fapte

Doina CAU Ş , Tatiana BIVOL

Activitatea antreprenorială ş colar ă : prima treapt ă spre succes! Anastasia GASI Ţ A TITAN ă ş colară : prima treaptă spre succes! Anastasia GASI ŢA TITAN ñ o lume virtuală pentru o experienţă reală Victoria BRAŞ OVSCHI-VELENCIUC Cultura antreprenorială ñ cheia succesului pentru un stat

Revistă de teorie ş i practică educaţională a Centrului Educaţional PRO DIDACTICA Nr. 3 (49), 2008

ANUL PRO DIDACTICA

CUPRINS

2

6

8

9

9

Colegiul de redacţie:

Gabriel ALBU (Rom‚nia) Silvia BARBAROV Svetlana BELEAEVA Nina BERNAZ Viorica BOLOCAN Paul CLARKE (Marea Britanie) Olga COSOVAN Alexandru CRIŞ AN (Rom‚nia) Constantin CUCOŞ (Rom‚nia) Otilia DANDARA Viorica GORA Ş -POSTIC Ă Vladimir GUŢU Kurt MEREDITH (SUA) Liliana NICOLAESCU-ONOFREI Vlad P¬SLARU Carolina PLATON Igor POVAR (Canada) Nicolae PRODAN Emil STAN (Rom‚nia)

Echipa redacţională:

Redactor-ş ef:

Mariana VATAMANU-CIOCANU Culegere ş i corectare:

Maria BALAN Tehnoredactare ş i design grac:

Nicolae SUSANU

Prepress: Centrul Educaţional PRO DIDACTICA Tipar: Combinatul Poligrac, mun. Chiş inău Tiraj: 1300 ex.

Articolele publicate nu angajează Ón nici un fel instituţiile de care aparţin autorii, tot aş a cum nu reectă poziţia nanţatorilor.

Adresa redacţiei:

str. Armenească, 16/2, mun. Chiş inău MD-2012, Republica Moldova tel: 542976, fax: 544199 E-mail: didacticapro@prodidactica.dnt.md www.prodidactica.md/revista ISSN 1810-6455

© Copyright Centrul Educaţional PRO DIDACTICA

Rima BEZEDE Vizită de studiu Ón Rom‚nia ñ rezultate ş i concluzii Viorica GORA Ş -POSTIC Ă Vizita de ră spuns a profesorilor rom‚ni Violeta DUMITRAŞ CU Auxiliarul Citind, Ónvăţ s ă u ñ acum ş i Ón limba rusă ! Violeta DUMITRAŞ CU Proiectul Un viitor pentru copiii noş tri. Bilanţ uri preliminare

EDUCA ŢIE TIMPURIE

Viorica PELIVAN, Angela DIMA, Natalia ZOTEA, Emia MUSTEAŢĂ, Lilia PRICOB Proiectarea didactică curriculară Ón institu ţ ia preş colară

EX CATHEDRA

Valentina TOFAN Limbajul pedagogic Óntre Ónsuş ire ş i obiectivare Elena RAILEAN Recomand ă ri metodice pentru elaborarea manualelor electronice Olimpiada ARBUZ-SPATARI Particularităţ i ale personalităţ ii creatoare Ón artele plastice

EXERCITO, ERGO SUM

Lilia GUŢALOV Operaţ ii cu desene ñ procedee eciente de dezvoltare a imaginaţ iei creative la elevii claselor primare Ón cadrul activităţ ilor nonformale Aliona GANDRABUR Structurarea ş i achiziţ ionarea conţ inuturilor prin scheme logice la chimia organică

INCLUSIV EU

Viorica COJOCARU Incluziunea socială prin munc ă Marina OLEVSCHI Ş coala-gră dini ţă nr. 152 Pas cu Pas Ecaterina VRASMAŞ Dimensiuni ş i particularităţ i care denesc parteneriatul educaţ ional Valentina CHICU Ş coala de vară pentru cadre didactice (4-15 iunie 2008)

DEZVOLTAREA GŒNDIRII CRITICE Ludmila URSU Tehnica Echipe-Jocuri-Turnire (variantă adaptat ă pentru Ónv ăţă mÓntul matematic primar) Svetlana TĂ BŒR ŢĂ Metode ş i tehnici de lucru Ón predarea noţ iunii de personaj Violeta DRUŢĂ, Iurie DRU ŢĂ Algoritmizarea Ón procesul de rezolvare a exerciţ iilor la chimie

DIC ŢIONAR

Sorin CRISTEA Economia educaţ iei

11

12

13

13

14

21

24

27

30

32

35

36

38

42

43

48

50

55

CUPRINS

QUO VADIS?

QUO VADIS?

Adela SCUTARU-GU Ţ U Junior Achievement Moldova
Adela SCUTARU-GU Ţ U
Junior Achievement Moldova

ìCeea de ce avem nevoie este o societate antrepre- norială , Ón care inovaţia ş i spiritul Óntreprinză tor ar ceva resc, solid ş i continuu.î

(P. F. Drucker)

Œntr-un eventual joc de asociaţii libere, conceptul de educaţie antreprenorială ar genera, probabil, o succesi- une de sintagme de genul: Ónţelegerea modului de func- ţionare a afacerilor, competenţă de baz ă Ón societatea modern ă , instruire Ón vederea lans ă rii de idei inedite, formare pentru o armare cu succes etc. SÓnt aspecte nu doar Ón vogă, promovate la nivel de politici europene, ci şi un domeniu care, cel puţin Ón contextul R.Moldova, in- duce discuţii Ón contradictoriu: Este Óntr-adevăr necesară educaţia antreprenorială sau e doar un moft de moment? Ce include şi cum se integrează aceasta Ón actualul cadru curricular? Cine sÓnt principalii agenţi de promovare a formării antreprenoriale a tinerilor? Pentru unii, privită ca efect, educaţia antreprenorială şi-ar propune să transforme Ón mod forţat elevii de astăzi Ón oameni de afaceri. Dacă mai ţinem cont şi de percepţia socială a Óntreprinzătorului ca ind un Ñşmecherî care se Ómbogăţeş te pe contul altor persoane, atunci respectiva sintagmă capătă valenţe oximoronice, deloc motivante. De fapt, dezideratul este Óntru totul opus. Formarea an- treprenorială nu se dore ş te nici o pepinieră de protori ş i nici o povară curriculară suplimentară pentru elevi ş i profesori ñ ş i aş a suprasolicitaţi. Aspir ăm spre o cultu-

Spiritul Óntreprinz ă tor ñ de la inten ţ ie la Ómplinire

ralizare economică Ón sens larg ñ pentru o Ónţelegere a realităţii ş i o schimbare Ón bine: de la propriul destin al beneciarilor la transformări Ón comunitate. Œn accepţia noastr ă , formarea antreprenorial ă se axeaz ă pe valori ferme, pe creativitate, pe inovaţie ş i asumare de riscuri, precum ş i pe capacitatea de a planica ş i gestiona pro- iecte Ón cele mai diverse domenii şi contexte. Experienţa de circa 12 ani Ón ţ ara noastr ă ş i de peste un secol pe mapamond conrmă că absolvenţii programelor JA nu Óşi aleg neapărat economia ca domeniu de activitate, Ónsă,

negreşit, sÓnt persoane cu obiective clare şi realizări pro- nunţate. Prin urmare, nu oferim un balast informaţional,

ci un factor integrator al curriculei naţionale ñ Óncercăm

armonizarea cunoştinţelor şi abilităţilor cultivate Ón şcoa-

lă Ón direcţia stabilirii conexiunii Óntre studii ş i viitoarea

carieră. Mai mult decÓt oricare alt domeniu de educaţie

punem accent pe atitudinea pro-activ ă , pe cultivarea Óncrederii Ón propriile posibilităţi. Integritatea personală ş i func ţ ionarea conform ă eticii este o alt ă dimensiune cardinală pe care, credem, anume mediul ş colar Ól sti- muleaz ă ş i a rm ă cel mai bine. De aceea, majoritatea ţărilor occidentale, dar ş i sistemul educaţional autohton Óncadrează formarea antreprenorială iniţială Ón contextul

op ţiunilor preuniversitare.

Privit ă ca proces, educa ţ ia antreprenorial ă se ori- enteaz ă la o diversitate de abord ă ri, toate Óns ă conexe principiului Ónv ăţ area prin ac ţ iune. Adeseori cadrele didactice nou-venite Ón program trăiesc o uşoară dezamă-

gire: la nivel de şcoală primară şi gimnaziu nu există, cel

pu ţin, manuale Ón sens clasic, activităţile ind colectate

doar Ón caiete de lucru, cu sarcini practice. Frustrările

ini ţ iale se diminuează pe m ă sura familiariză rii cu alte

resurse: ghidul profesorului, plicul cu auxiliare didactice etc. Treptat, ac ţ iunile separate se dezvolt ă Ón simul ă ri economice: pe computer ñ unde echipele-rme concu- reaz ă pe o pia ţă virtual ă , dar Ónva ţă aspecte reale (in- vestiţii, cheltuieli, venituri) sau crearea de minicompanii

2
2
QUO VADIS? ş colare ñ pe hÓrtie sau Ón realitate, dezvoltÓnd o afacere durata Óntregii
QUO VADIS? ş colare ñ pe hÓrtie sau Ón realitate, dezvoltÓnd o afacere durata Óntregii
QUO VADIS? ş colare ñ pe hÓrtie sau Ón realitate, dezvoltÓnd o afacere durata Óntregii

QUO VADIS?

QUO VADIS? ş colare ñ pe hÓrtie sau Ón realitate, dezvoltÓnd o afacere durata Óntregii vie

ş colare ñ pe hÓrtie sau Ón realitate, dezvoltÓnd o afacere

durata Óntregii vieţi devine, reş te, un mod personal de

Ón

miniatur ă . Unii profesori mai temerari au la activ

funcţionare şi nu doar un precept anost şi, posibil, impus

experienţe exclusiv Ón baza simulărilor, făr ă a desfăş ura

din exterior prin Strategia de la Lisabona.

vreo oră Ñteoreticăî, ÓnregistrÓnd rezultate spectaculoase, inclusiv la Olimpiada republicană de economie. Ca set de acţiuni, dezvoltarea educaţiei antrepreno- riale nu presupune o multiplicare mecanicistă a numă- rului de companii ş colare la nivel de ţară, deş i această abordare este recomandată ca una dintre bunele practici de pe continentul european ş i constituie un criteriu cantitativ al succesului. Minirmele ş colare, instituite

Reafirm ă m c ă Ón programele Junior Achievement Moldova sÓnt bineveniţi nu doar absolvenţi ai facultăţilor economice, ci orice profesor care vrea să aplice strategii de conlucrare cu elevii Óntr-un demers educaţional deo- sebit. Marea majoritate a actualilor performeri la nivel naţional şi Ón concursuri internaţionale au venit Ón program din curiozitate, transformată apoi Ón pasiune şi persistenţă. Atunci cÓnd profesorii ne spun că se schimbă ei Ónşişi ca

Ón

scopuri educa ţ ionale, genereaz ă un efect complex

indivizi, cÓnd descoperă Óntr-un elev aparent Ñslabî calităţi

asupra generaţiei Ón creş tere: Óntr-o situaţie de formare,

de lider, considerăm că eforturile noastre sÓnt rentabile.

Ón

care miza cea mare nu este nota din registru, ci soarta

Prin deschidere şi conlucrare, fără a renunţa la propriile

propriilor investiţii (e ş i Ón proporţii simbolice), tinerii manifest ă mai mult ă implicare ş i responsabilitate. Or,

coordonate de funcţionare, şcoala poate deveni un promo- tor important al mentalităţii de Óntreprinzător pentru tineri.

Ón

accepţie contemporană, a antreprenor nu Ónseamnă

Dezvoltarea modului de gÓndire pro-activ Ón mediul şcolii

Ón

mod necesar a gestiona tranzacţii de natură vÓnzare-

ne ocroteşte de eventuale extreme şi denaturări: ne dorim

cumpărare, ci, mai curÓnd, a face ceva (orice) cu plăcere ş i pasiune (J. Ray). Se consideră că Bill Gates rămÓne

noi generaţii de oameni siguri de sine, gata să acţioneze, Óns ă nu arogan ţ i ş i lipsi ţ i de bun ă cre ş tere. De fapt, ş i

Ón

topul celor mai bogaţi oameni pe durata mai multor

mediile de afaceri, chiar şi Ón ţările cu pieţe emergente,

decenii nu pentru că este mai inteligent decÓt semenii săi,

pun preţ din ce Ón ce mai mare pe probitatea oamenilor

ci

pentru că face ceva ce Ól pasionează cu adevărat. Ş i

de afaceri ñ succesul nanciar nu este sucient pentru

recenta retragere a magnatului din conducerea Microsoft

recunoaştere generală. Mult mai valoros este modul corect

a

provenit nu din epuizarea ideilor sau forţelor, ci pentru

de funcţionare şi receptivitate la nevoile celor din jur, care

ă domeniul cre ă rii de soft-uri nuan ţ ate Ól atrage mai mult decÓt postura de lider al unei corporaţii de vÓrf. Œn acest context, obiectivul principal al form ă rii antreprenoriale ar putea oarecum divergent tradi ţ iei

c

contribuie la formarea succesului. Educaţia Ón general mai are o trăsătură specică ñ ea stimulează sensibilitatea pentru alte culturi ş i domenii de cunoa ş tere. Educa ţ ia antreprenorial ă Ón accep ţ ia

clasiciste Ón educaţie: succesul depinde nu atÓt de cunoş- tinţe ş i nici chiar de abilităţi, ci de conguraţia mentală

Junior Achievement Moldova dezvoltă interesul pentru viziunile ş i tendinţele din ţară cu proiecţii spre practici

a

individului, de determinarea acestuia de a face ceva

internaţionale. Cunoaş terea lumii de azi devine o com-

inedit, ieş it din tipare. Œn cadrul orelor de economie ş i antreprenoriat conteaz ă nu atÓt num ă rul de formule ş i

ponentă a armării personale ş i a implicării ecăruia Ón solu ţionarea dilemelor comunităţii din imediata proxi-

no

ţ iuni Ónsu ş ite, ci, mai curÓnd, dorin ţ a de a activa pe

mitate pÓnă la impact continental sau mondial.

cont propriu, de a risca ş i a Ónv ăţ a din propriile erori ş i reu ş ite. Aceste calit ăţ i le cultiv ă m, Ón primul rÓnd, profesorilor participanţi Ón program. Profesorul nostru este prin natura rii un Ñpremiantî, gata să muncească nemăsurat, doar să obţină rezultatul scontat. Nu dorim să anulăm această calitate a dascălilor moldoveni. Dorim, dacă ne stă Ón putere, să reducem din efort prin Ómpăr- ţirea responsabilităţii cu elevii, prin admiterea faptului

că sub presiunea informaţiei, Ón permanentă schimbare,

nu mai ţ inem piept ca enciclopedi ş ti, ci trebuie s ă ne

obiş nuim cu postura de exploratori, puş i mereu Ón faţa necunoscutului ş i a descoperirilor. Este, f ă r ă Óndoial ă ,

un rol mai puţin confortabil ñ dar numai pentru Ónceput.

Atunci cÓnd acceptăm că nu sÓntem infailibili şi Ónvăţăm

să

delegăm elevilor o parte din căutare, transformÓndu-ne

Ón

moderatori ai procesului, avem de cÓş tigat multiplu:

economie de trudă, Ónvăţare treptată, de rÓnd cu discipo- lii, dezvoltarea Óncrederii reciproce şi a sentimentului de Ñcauz ă comun ă î. Œn aceste circumstan ţ e, Ónv ăţ area pe

, Didactica Pro Nr.3(49) anul 2008
,
Didactica Pro
Nr.3(49) anul 2008
SPIRITUL ŒNTREPRINZĂ TOR ñ DE LA INTENŢIE LA ŒMPLINIRE 3
SPIRITUL ŒNTREPRINZĂ TOR ñ DE LA INTENŢIE LA ŒMPLINIRE
3
QUO VADIS? Factori de decizie cu pondere mondial ă chibzuiesc asupra efectului anticipat al str
QUO VADIS? Factori de decizie cu pondere mondial ă chibzuiesc asupra efectului anticipat al str

QUO VADIS?

QUO VADIS? Factori de decizie cu pondere mondial ă chibzuiesc asupra efectului anticipat al str ă

Factori de decizie cu pondere mondială chibzuiesc asupra efectului anticipat al str ă daniei de cultivare a modului economic de gÓndire la tineri. Œnsă preceptele interna ţ ionale, oricÓt de votate de c ă tre legiuitori, nu vor induce schimbări radicale decÓt prin interiorizare la nivel de individ: elev, părinte, profesor, manager ş colar. Œn multe ţări occidentale, chiar dacă mediul familial este unul propice formării felului de a Óntreprinzător al co- piilor ñ ÓntrucÓt părinţii Ónşişi sÓnt Ón situaţia să cunoască ş i s ă utilizeze instrumentele economiei de piaţă ñ edu-

ă utilizeze instrumentele economiei de pia ţă ñ edu- ca ţ ia antreprenorial ă debuteaz ă
ă utilizeze instrumentele economiei de pia ţă ñ edu- ca ţ ia antreprenorial ă debuteaz ă

caţia antreprenorială debutează la nivel de grădiniţă. Œn ţara noastră, formarea spiritului Óntreprinzător treptat a cuprins Óntreg ÓnvăţămÓntul primar ş i secundar general. Anual, Óntre 12-14 mii de elevi de la 6-18 ani participă Ón programe Junior Achievement Moldova. Totuş i, privită Ón raport cu Óntreaga populaţie ş colară de circa 460 mii de elevi, rata de penetrare este modestă. Con ş tienţi că există ş i alte opţiuni educaţionale de valoare, vă asigu- r ăm că ş i oferta noastră de instruire este demnă de luat Ón consideraţie. Œn ultimul timp, autorităţile educaţionale readuc Ón prim-plan ideea orientării profesionale a elevilor pentru o mai bună integrare pe piaţa forţei de muncă. Œntru totul justicat acest demers ñ tinerii se confruntă cu dileme complicate Ón alegerea viitorului itinerar de a rmare! Œndrăznim Ónsă să admitem că educaţia antreprenorială, care include neapărat şi elemente de edicare a carierei, este mai cuprinzătoare şi mai formativă ñ nu furnizează numai informaţii, ci şi abilităţi de căutare şi, mai ales, comportamente hotărÓte. Acest fapt este aplicabil nu doar pentru gimnaziu sau liceu. Şcoala profesională face un lucru mare ÓnvăţÓndu-i pe elevi meserie, efectele Ónsă ar şi mai spectaculoase, dacă le-ar cultiva discipolilor dorinţa de a Ñpropriul lor stăpÓnî, de a avea curajul să activeze pe proprie răspundere. Sună dicil sau fantezist? Ba deloc, potenţial avem, rămÓne doar să ne detaşăm de atitudinea de expectaţie, să ne dorim cu tot dinadinsul o schimbare şi să acţionăm Ón acest sens. Echipa Junior Achievement Moldova vă este alături şi vă invită la colaborare!

AICI SE ŒNVA ŢĂ ECONOMIA DE PIA ŢĂ ñ ROST Ş I SUCCES ŒN VIA ŢĂ

ECONOMIA DE PIA ŢĂ ñ ROST Ş I SUCCES ŒN VIA ŢĂ Denumirea asocia ţ iei
ECONOMIA DE PIA ŢĂ ñ ROST Ş I SUCCES ŒN VIA ŢĂ Denumirea asocia ţ iei
ECONOMIA DE PIA ŢĂ ñ ROST Ş I SUCCES ŒN VIA ŢĂ Denumirea asocia ţ iei
ECONOMIA DE PIA ŢĂ ñ ROST Ş I SUCCES ŒN VIA ŢĂ Denumirea asocia ţ iei

Denumirea asocia ţ iei ob ş te ş ti Junior Achievement Moldova (JA Moldova) se traduce prin realiză rile tine- rilor din Moldova ş i sugerează că armarea cu succes a genera ţ iei Ón cre ş tere depinde inclusiv de dezvoltarea spiritului Óntreprinz ă tor ş i Ón ţ elegerea economiei de piaţă. JA Moldova asigură suportul didactic integral pentru desfăşurarea programelor Ón sălile de clasă, precum şi for- marea profesorilor Ón stagii de iniţiere şi reactualizare. Œn cadrul programelor de educaţ ie economică pro- fesorul ş i elevul Ónvaţă prin acţiune, studiază mai puţin din manuale ş i mai mult prin rezolvarea de probleme cotidiene. Œn acest demers, participan ţ ii conteaz ă pe sus ţ inerea ş i Óndrumarea din partea voluntarilor din comunitatea de afaceri. Œn R. Moldova programele s-au integrat Ón curriculu- mul opţional treptat, din anul 1995. La ora actuală, seria de programe disponibile pentru implementare răspund nevoilor de dezvoltare ale tuturor categoriilor de elevi din ÓnvăţămÓntul preuniversitar:

Liceu (clasele X-XII). Economia aplicat ă se Ón- cadreaz ă Ón Curriculumul Na ţ ional pentru liceu ca

SPIRITUL ŒNTREPRINZĂ TOR ñ DE LA INTENŢIE LA ŒMPLINIRE 4
SPIRITUL ŒNTREPRINZĂ TOR ñ DE LA INTENŢIE LA ŒMPLINIRE
4

Nr.3(49) anul 2008

Nr.3(49) anul 2008 materie op ţ ional ă , atÓt la profilul umanist, cÓt ş i
Nr.3(49) anul 2008 materie op ţ ional ă , atÓt la profilul umanist, cÓt ş i

materie op ţ ional ă , atÓt la profilul umanist, cÓt ş i la cel real. Con ţ inuturile ş i obiectivele programului sÓnt prezentate detaliat Ón volumul Ş tiin ţ e socio-umane. Activit ăţ ile de predare-Ónv ăţ are Ón baza manualelor ş i

a ghidurilor de studiu sÓnt ampli cate prin intermediul unor laboratoare practice (activit ăţ i cu consultan ţ ii de afaceri, simul ă ri economice pe calculator ş i compania

ş colar ă ). Pentru liceeni avem o alt ă ofert ă tentant ă ñ parti-

ciparea la un program ce presupune dezbaterea unor situaţii cu tendinţe antagonice: Ce trebuie să fac? Cum

este corect s ă procedez? Ce se va ÓntÓmpla, dac ă

Este vorba despre un compartiment Ón vogă ñ ETICA ŒN AFACERI. Problemele respective nu sÓnt doar ale ţărilor Ón tranziţie, ci o preocupare generală a mediului de afaceri de pe mapamond. Œn cadrul companiei ş colare, elevii ÑÓncearcă haina de Óntreprinzătorî la orele de economie şi antreprenoriat. Sub Óndrumarea profesorilor ş i a consultanţilor de afa- ceri, ei devin manageri ai propriilor companii: generează idei, desfăş oară studii ale pieţei, elaborează planuri de afaceri, se implică Ón producţie, evidenţă ş i raportare. Gimnaziu (clasele VII-IX). JA Moldova pune la dispozi ţ ia instituţ iilor 4 op ţ iuni educaţ ionale Ón cadrul ariei curriculare Educa ţ ie socio-uman ă , axate pe una dintre temele majore, după cum urmează:

ñ economia propriei persoane: Eu ş i economia persist ă rii Ón ş coală ;

ñ modul de func ţ ionare a unei companii: Spiritul Óntreprinz ă tor Ón acţiune;

ñ elemente de economie mondial ă : Pia ţ a interna- ţională ;

ñ economia ş i matematica: Economia Ón cifre. Programul Economia Ón cifre serve ş te drept continuare ş i aprofundare a conceptelor ş i ideilor dezvoltate Ón gama Eu şi economia-Piaţa internaţională, Ón registrul ce include aspecte de economie personal ă pÓn ă la tranzac ţ ii complicate din gestionarea rmelor. Totodată, programul Óş i propune să asigure o puternică conexiune interdisciplinar ă . Œn termeni concre ţ i, Economia Ón cifre Óncearc ă s ă demonstreze cÓt de utile sÓnt cuno ş tin ţ ele ş i abilit ăţ ile cultivate la orele de matematic ă pentru solu ţ ionarea unor probleme din via ţ a de zi cu zi ş i pentru desf ăş urarea unei activit ăţ i antreprenoriale de succes. Totuş i, această componentă puternic ă de matematic ă nu ar trebui s ă descurajeze profesorii de socio-umane. Programul p ă streaz ă accesibilitatea altor entităţ i educa ţ ionale oferite de JA Moldova ş i beneciază de asigurarea didactică cu care ne-am obiş nuit deja. Şcoala primară (clasele I-VI). Pentru clasele primare avem o succesiune de programe cu genericul ABC- UL ECONOMIC. Cu cele 7 entit ăţ i separate implic ă m Ón descoperirea tainelor economice nu doar copiii din

?

m Ón descoperirea tainelor economice nu doar copiii din ? QUO VADIS? clasele I-IV, ci deschidem

QUO VADIS?

tainelor economice nu doar copiii din ? QUO VADIS? clasele I-IV, ci deschidem acces ş i

clasele I-IV, ci deschidem acces ş i pentru Ñbobociiî din gimnaziu ñ elevii din clasele V-VI.

1. Noi Ónşine le sugerează tinerilor exploratori Ón tainele economiei că , indiferent de perioada vieţ ii, tuturor ne revine rolul de consumatori ş i lucr ă tori. Chiar ş i copiii, care par a nu Óncadra ţ i deocamdat ă Ón circuit economic, sÓnt totuş i participanţi importanţi

la Óndeletniciri economice. Pentru a ob ţ ine un bun

sau un serviciu trebuie să facă rost de bani, e prin munca părinţilor sau prin efort propriu, iar apoi să

aleagă Óntre multitudinea de dorinţe ş i nevoi pe care

le manifestă Ón viaţa de zi cu zi.

2. Familia noastr ă l ă rge ş te cercul explor ă rilor de la participare individuală la conlucrare Ón familie atÓt pentru identicarea nevoilor ş i dorin ţ elor comune, cÓt ş i pentru Ómbinarea eforturilor individuale Ón

atingerea scopurilor economice ale rubedeniei care gestionează Ón comun o gospodărie casnică. Elevii fac o primă incursiune Ón lumea profesiilor.

3. Comunitatea noastr ă lărgeş te ş i mai mult spectrul

problemelor abordate printr-o ieşire din cuibul familial

Ón miezul activităţii economice a unei localităţi. Firme

private şi autorităţi de stat interacţionează, creÓnd un ux nanciar ş i un schimb de produse. Principala achizi ţ ie atitudinal ă a participan ţ ilor la program

o constituie sentimentul responsabilit ăţ ii tuturor

locuitorilor pentru bunăstarea aş ezării respective.

4. Oraşul nostru continuă discuţia despre diversitatea profesiilor Óntr-un ora ş , eviden ţ iind modul Ón care persoane care activeaz ă Ón domenii diferite Ó ş i pun

la contribu ţ ie abilit ăţ ile pentru a desf ăş ura o munc ă

performant ă ş i a r ă spunde cerin ţ elor de pe pia ţ a for ţ ei de munc ă . Modulul Ó ş i propune s ă motiveze copiii pentru studiu profund ş i de durat ă , privind actuala Ónv ăţă tur ă ca pe o investi ţ ie Ón a rmare ulterioar ă .

5. Regiunea noastr ă amplific ă dezbaterea ideii de resurse, mijloace de producţie necesare şi abordează problema interac ţ iunii dintre rme ş i Óntreprinderi din diferite ramuri. Copiii solu ţ ioneaz ă probleme simple de afaceri, ÓncercÓnd s ă identifice Ón alte zone economice resursele care lipsesc Ón regiunea proprie.

6. Ţ ara noastră aprofundează ideea lansării ş i gesti-

on ă rii unei afaceri Óntr-o economie a liberei iniţ ia-

tive. Activităţile se succed astfel ÓncÓt, spre sfÓrş itul programului, echipele de elevi se aleg cu un plan de afaceri Ón miniatur ă , pe care Ól prezint ă pentru discuţie generală.

7. Lumea noastr ă Óncununează seria de discuţii cu o

ie ş ire pe pia ţ a interna ţ ional ă , pentru a argumenta

rostul schimbului comercial Óntre diferite ţări. Elevii examinează rolul schimbului valutar pentru asigura- rea simplităţii comerţului internaţional.

asigura- rea simplit ăţ ii comer ţ ului interna ţ ional. Didactica Pro , SPIRITUL ŒNTREPRINZĂ

Didactica Pro

,

SPIRITUL ŒNTREPRINZĂ TOR ñ DE LA INTENŢIE LA ŒMPLINIRE 5
SPIRITUL ŒNTREPRINZĂ TOR ñ DE LA INTENŢIE LA ŒMPLINIRE
5
QUO VADIS? Fiecare program nou aduce nu doar o perspectiv ă mai ampl ă ,
QUO VADIS? Fiecare program nou aduce nu doar o perspectiv ă mai ampl ă ,

QUO VADIS?

QUO VADIS? Fiecare program nou aduce nu doar o perspectiv ă mai ampl ă , ci
QUO VADIS? Fiecare program nou aduce nu doar o perspectiv ă mai ampl ă , ci

Fiecare program nou aduce nu doar o perspectivă mai ampl ă , ci ş i o tratare Ón profunzime a problemelor de economie ş i antreprenoriat. La nele Óntregii succesiuni, micuţii din ş coala primară vor simţi că au Ónsuş it un re- zumat simplicat de micro- ş i macro-economie, ind gata pentru a Óncepe o scrutare mai temeinică a economiei Ón cadrul programelor pentru gimnaziu. Programele JA se succed astfel ÓncÓt ecare dintre module reia ş i amplică cunoş tinţele ş i abilităţile dezvoltate anterior.

Clasa X-XII

Clasa X-XII

Clasa X-XII

Economia aplicată

Compania ş colară

JA TITAN ñ simulări pe computer

Clasa IX-X

Clasa IX-X

Economia Ón cifre

Etica Ón Afaceri (GBE)

Clasa VII

Clasa VIII

Clasa IX

Economia

Spirit Óntreprinzător

Piaţa internaţională

Clasa I-IV

Clasa V

Clasa VI

Noi Ónş ine

Ora ş ul nostru

Regiunea noastră

Familia noastră

Ţara noastră

Lumea noastră

Comunitatea noastră

Economia personală

Economia rmei

Economia mondială

V ă asigur ă m c ă Ón comunitatea Junior Achievement Moldova exist ă spa ţ iu pentru creativitatea ş i a rmarea diferitelor idei. Sentimentul Ómplinirii este dividendul cel mai bun pentru generozitate, cutezanţă ş i dăruire.

Vitalie ANDONI Liceul Teoretic ìGaudeamusî, mun. Chi ş in ă u
Vitalie ANDONI
Liceul Teoretic ìGaudeamusî, mun. Chi ş in ă u

Societatea contemporană Ónaintează şcolii cerinţe tot mai subtile, formulÓnd o comandă socială inexistentă an- terior. Acest fapt este generat, mai ales, de transformările vertiginoase din ultimele decenii, de necesitatea acerbă de cetăţeni activi, cu iniţiativă, capabili să se integreze Ón societate ş i s ă participe, la rÓndul lor, la progresul conti- nuu al acesteia. Œn contextul dat, educaţia economică, Ón general, ş i cultivarea spiritului Óntreprinzător la nivel de şcoală Ón calitatea sa de megaobiectiv, Ón special, vine să completeze un gol, un aspect de importanţă major ă Ón sistemul educaţional ñ formarea competenţelor antrepre- noriale şi a spiritului de iniţiativă a noii generaţii, care se includ Ón categoria competenţelor sociale integratoare:

Educa ţ ia antreprenorial ă Ón ş coal ă ñ de la vorbe la fapte

consumator activ, abil; cunoscător al mecanismului de creare a preţurilor, al drepturilor sale; persoană capabilă s ă elaboreze ş i s ă administreze bugetul personal sau cel familial. Pe de altă parte, se dezvoltă şi abilităţi specice, deloc neglijabile Ón condiţiile actuale: deschiderea unei afaceri proprii, obţinerea unui prot prin mijloace legale, asumarea unor riscuri ş i responsabilităţi pentru această activitate, ceea ce exprimă esenţa antreprenoriatului. Vom prezenta Ón continuare experien ţ a inedit ă de formare la elevi a competenţelor antreprenoriale, Ón baza unei practici elaborate pas cu pas, prin tatonări şi Ñlecţii de Ónvăţatî, implementată cu multă perseverenţă Ón Liceul Teoretic Gaudeamus din Chişinău deja al patrulea an. Aici func ţ ioneaz ă Centrul de instruire economic ă , care are drept obiectiv organizarea ş i coordonarea ac- tivităţilor educaţ ionale cu caracter economic. Pe lÓngă asigurarea studierii principiilor teoretice ale economiei de piaţă, Centrul are misiunea de a promova iniţiativa antreprenorial ă a elevilor, exprimat ă Ón desf ăş urarea anual ă a Concursului companiilor ş colare ñ concurs menit să consolideze conceptele teoretice de organizare ş i derulare a unei mici afaceri Ón cadrul liceului. Œn acti-

SPIRITUL ŒNTREPRINZĂ TOR ñ DE LA INTENŢIE LA ŒMPLINIRE 6
SPIRITUL ŒNTREPRINZĂ TOR ñ DE LA INTENŢIE LA ŒMPLINIRE
6

Nr.3(49) anul 2008

Nr.3(49) anul 2008 vitate sÓnt implicate majoritatea claselor, indiferent de pro fi l, cu respectarea strict
Nr.3(49) anul 2008 vitate sÓnt implicate majoritatea claselor, indiferent de pro fi l, cu respectarea strict

vitate sÓnt implicate majoritatea claselor, indiferent de prol, cu respectarea strictă a unor cerinţe de organizare ş i documentare a Ñafaceriiî, de repartizare a venitului

ob ţinut, de utilizare exclusivă a monedei liceale ş . a.

De ş i la prima vedere ac ţ iunea pare a extrem de complexă ca structură şi mod de funcţionare, delimitarea

clar ă a rolurilor Ón cadrul subdiviziunilor permite derularea echilibrată a evenimentelor, chiar dacă numărul participan ţ ilor este impresionant. Responsabilitatea pentru ordinea Ón cadrul simul ă rii revine Comitetului de organizare, segmentat Ón 3 subdiviziuni. Œn primul rÓnd, se desemnează consilierii-organizatori ñ un grup de elevi din clasele cu profil real-economic, c ă rora le revine sarcina de informare, instruire, consultare

a colegilor Ón vederea organiz ă rii unei mici afaceri

ş i coordonarea, supravegherea activit ăţ ii acesteia. Din componen ţ a grupului de consilieri fac parte ş i reprezentanţi ai unui organism de autoconducere liceală, activ pe durata Óntregului an, nu numai Ón perioada simulării economice ñ Ministerul liceal al economiei. Al doilea element Ól constituie Juriul, o echipă ce Óntruneşte reprezentanţi ai ministerului, ai administraţiei instituţiei, ai asocia ţ iei p ă rin ţ ilor ş i, indiscutabil, profesorii de economie. Juriul examineaz ă planurile de afaceri ale companiilor ş colare, acord ă echipelor autoriza ţ ii de activitate, totalizeaz ă rezultatele diverselor probe ş i organizeaz ă premierea cÓ ş tig ă torilor. Un al treilea constituent obligatoriu al sistemului nostru economic Ón miniatur ă este Banca liceal ă . Aceast ă institu ţ ie are menirea de a asigura circulaţia valutei liceale, organizarea

schimbului valutar, documentarea nanciară a activităţii, repartizarea veniturilor provenite din activitatea de concurs. ÑBancheriî pot deveni exclusiv elevii din clasele cu prol real-economic. Sistemul de administrare descris mai sus există, de

fapt, pentru a crea posibilităţi de instituire ş i operare a principalelor entităţi de promovare a iniţiativei antrepre- noriale ñ companiile şcolare. Ideea unor mici Ñcentre de afaceriî ale liceenilor nu ne aparţine, ind preluată din experienţa internaţională de circa un secol şi promovată

Ón R. Moldova de organizaţia Junior Achievement Mol-

dova Ón cadrul educaţ iei antreprenoriale opţ ionale. Ne bucurăm că, Ón timp, colaborarea noastră cu JA Moldova

a devenit foarte cordial ă ş i fructuoas ă : comunicarea

sinceră ne face mai siguri Ón acţiuni ş i sporeş te valoarea

celor Óntreprinse. Contribuţia noastră inedită la aplicarea conceptului de companie ş colar ă const ă Ón mobilizarea Ón cadrul unei singure instituţii a unui număr impunător de echipe dornice să genereze idei de afaceri, să le prezinte public spre aprobare ş i s ă le pun ă Ón practic ă pentru a testa viabilitatea de pia ţă a ini ţ iativei de afaceri. Echipele se structurează dup ă principiul de clasă sau sÓnt mixte, permisiunea de a activa fiindu-le eliberat ă de juriu,

permisiunea de a activa fiindu-le eliberat ă de juriu, QUO VADIS? dup ă prezentarea unui plan

QUO VADIS?

dup ă prezentarea unui plan de afaceri simpli cat, dar convingător. Acest sistem, care ñ ţinem să menţionăm ñ funcţi- onează exclusiv Ón afara orelor, include ş i un organism de asigurare a ordinii economice ñ Poliţia economică . Constituită dintr-un grup de elevi, aceasta este subordo- nată direct ministerului economiei şi Óndeplineşte funcţia de control al rigorilor de desfăşurare a concursului: etica concurenţială, circulaţia valutară, amplasarea standuri- lor pentru vÓnzarea produselor, programul activităţilor, respectarea preţurilor ş i declararea veniturilor de către micile afaceri ş colare. Poliţia Ói poate amenda pe cei ce Óncalcă regulamentul. Concursul economic se desfăşoară Ón lunile octombrie- decembrie, avÓnd drept obiectiv colectarea surselor pentru acţiunea republicană de caritate Caravana de Crăciun. Œn nal, afacerile şcolare prezintă juriului documentele de lichidare ale ecărei companii, Ón baza rezultatelor ind desemnaţi Ónvingătorii. Œn afară de cifra de afaceri, care bineÓnţeles, este importantă Ón aprecierea concurenţilor, sistemul creat la Gaudeamus urmăreşte şi promovarea eticii şi a corectitudinii de afaceri. Œncercăm să susţinem aceste valori prin mecanisme reşti, Ón temei de convinge- re. Tindem ca toţi participanţii la concurs să Ómpărtăşească dorinţa de a se arma prin metode oneste şi legale. De ş i, datorită amploarei, proiectul pare a unul ex- trem de ambiţios, noi, cei care am riscat să desf ăşur ăm această acţiune Ón liceu deja de 6 ori, vă asigurăm că este absolut realizabil ş i Ón limitele unor eforturi ponderate. Mai di cil ă este prima Óncercare, aceasta Óns ă poate

o acţiune de proporţii mici. Lansat Ón 2002, proiectul a

cuprins doar 3 echipe (maximum 75 de elevi), venitul total depăş ind cu puţin suma de 2000 lei. Œn timp, suc- cesul şi popularitatea concursului a crescut considerabil, astfel, Ón 2007 au activat 25 de companii ş colare, care

au implicat Ón forfotă creativă circa 500 de liceeni ş i au generat un venit total de 12 158 lei. SÓntem siguri că la

o nou ă ediţie ş i aceste cifre vor depăşite. Evoluţia se

va realiza doar cu o singură condiţie: ca noi, adulţii, Ón calitate de Óndrumători, să ne Ónvingem pornirile perfecţi- oniste, oarecum Ónrădăcinate Ón orice cadru didactic şi să acceptăm faptul că elevii Ónvaţă cel mai bine din proprie experienţă ñ s ă m capabili să delegăm ş i să sus ţinem iniţiativele parvenite de la elevi: idei năstru ş nice ş i seri- oase, protabile ş i nu prea, de durată sau efemere. Educaţia antreprenorială contribuie direct la forma- rea competen ţ elor necesare pentru a rmare, le cultiv ă tinerilor spiritul de ini ţ iativ ă ş i Ói preg ă te ş te pentru integrarea Ón societate, le educă cultura ş i etica econo- mică, Ói ajută Ón orientarea profesională etc. Dacă aveţi convingerea că aceste valori sÓnt cu adevărat importante Ón activitatea de zi cu zi, vă Óndemnăm s ă nu ezitaţi: Ón cazul cÓnd am reuşit să vă trezim interesul sau, cel puţin, s ă v ă intrigăm, vă invităm la colaborare!

s ă v ă intrig ă m, v ă invit ă m la colaborare! Didactica Pro
s ă v ă intrig ă m, v ă invit ă m la colaborare! Didactica Pro

Didactica Pro

,

EDUCA ŢIA ANTREPRENORIAL Ă ŒN Ş COAL Ă ñ DE LA VORBE LA FAPTE 7
EDUCA ŢIA ANTREPRENORIAL Ă ŒN Ş COAL Ă ñ DE LA VORBE LA FAPTE
7
QUO VADIS? Activitatea antreprenorial ă ş colar ă : prima treapt ă spre succes! O
QUO VADIS? Activitatea antreprenorial ă ş colar ă : prima treapt ă spre succes! O

QUO VADIS?

QUO VADIS? Activitatea antreprenorial ă ş colar ă : prima treapt ă spre succes! O bun
QUO VADIS? Activitatea antreprenorial ă ş colar ă : prima treapt ă spre succes! O bun

Activitatea antreprenorial ă ş colar ă :

prima treapt ă spre succes!

O bun ă func ţ ionare a comunit ăţ ii (familie, clas ă ,

liceu, societate) este condiţionată de oameni cu iniţiativă,

cu idei creative, capabili a-ş i asuma riscuri. Cunoaş terea noţiunilor fundamentale ale activităţii

antreprenoriale este importantă pentru liceeni, constitu- ind un prim pas spre succes, atÓt pentru viitorii antre- prenori, cÓt ş i pentru cei ce vor alege alte profesii.

Œn Liceul Teoretic Gaudeamus, Ón perioada octom-

brie-decembrie a ecărui an, se desfăşoară tradiţional un joc economic de proporţii. Decada Iarmarocul lui Moş Cr ă ciun are ca scop acumularea ñ prin transpunerea Ón practică a unor idei de afaceri ñ a resurselor băneş ti pentru activit ăţ i de binefacere. Decada demareaz ă cu seminarul de instruire a consilierilor economici din e- care clasă, Ón cadrul căruia elevii Ónvaţă managementul afacerilor, pentru ca ulterior s ă elaboreze un proiect economic ş i s ă -l prezinte unei comisii specializate, concurÓnd astfel la titlul de cea mai reuş ită afacere. Fiecare clasă se transformă Óntr-o companie ş colară, bine organizată, care Óş i lansează oferta pe piaţa liceală ş i se str ă duie ş te prin diverse strategii publicitare s ă mărească cererea la bunul sau serviciul pe care Ól oferă. Protul companiei depinde Ón mod direct de competenţa managerilor de a desfăşura un studiu adecvat al pieţei, de măiestria de a gestiona resursele materiale ş i nanciare ş i, nu Ón ultimul rÓnd, de spiritul inovator al elevilor- antreprenori. Anume creativitatea, implicarea determină

apari ţ ia unor produse cum ar : spectacole de dans, muzic ă , teatru, circ; servicii foto; hippism, medita ţ ii la diferite obiecte de studiu; concursuri intelectuale;

ii la diferite obiecte de studiu; concursuri intelectuale; pronosticuri astrologice; karaoke etc. Elevii pot procura

pronosticuri astrologice; karaoke etc. Elevii pot procura bunuri, ÓncepÓnd cu dulciuri din celebra camer ă a bomboanelor, rechizite şcolare, globuleţe pentru brad şi terminÓnd cu caricaturi ingenioase ale unor personalităţi.

Toate tranzac ţ iile se fac Ón moneda li ţ ec , care poate ob ţinută prin schimb valutar la Banca liceală la cursul stabilit de aceasta. Consumatorilor pasionaţi li se acordă credite pe termen scurt. La acest Joc economic participă activ toată lumea, e Ón postură de antreprenori, e de consumatori. 10 argumente Ón favoarea participă rii la exerciţ ii de natur ă economică :

1. Orice simulare economică permite aplicarea cunoş - tinţelor obţinute la orele de economie.

2. Œntr-un Joc economic ne cultiv ă m competen ţ e de antreprenori, de lideri ñ calit ăţ i indispensabile ş i pentru desfăş urarea altor activităţi extracurriculare, precum ş i pentru armare Ón viitor.

3. Œnv ăţăm să elaborăm ş i să prezentăm corect un pro- iect economic, ceea ce ne va de folos şi Ón realizarea altor tipuri de proiecte.

4. Activitatea antreprenorială ne dezvoltă capacităţile intelectuale ş i creativitatea, deoarece dorim să lan- s ăm un produs inedit ş i s ă-l promovăm prin strategii convingătoare pentru consumatori.

5. Căp ătăm abilităţi de a lucra Ón echipă (prin partene- riate cu alte clase) ş i de a gestiona cÓt mai raţional resursele materiale, de capital ş i umane.

6. Devenim mai responsabili pentru acţiunile noastre, ind conştienţi de importanţa maximizării protului concomitent cu reducerea cheltuielilor.

7. Œnţelegem, Ón baza propriei afaceri, cum se stabileşte preţul de echilibru Ón raport cu oferta ş i cererea.

8. Œnv ăţăm să m mai ecienţi, mai productivi pentru a spori calitatea produselor oferite ş i a stimula ce- rerea.

9. Descifr ă m cum func ţ ioneaz ă mecanismul concu- ren ţ ei pe pia ţă , Ón diversele ei manifest ă ri ñ de la concuren ţ a perfect ă la situa ţ ia de monopol ñ ş i acţionăm Ón funcţie de condiţiile concrete, pentru a ne asigura succesul.

10. Trăim din plin viaţa de liceeni, participÓnd Óntr-o mare varietate de activităţi care ne oferă argumente Ón favoa- rea unei abordări serioase a antreprenoriatului Ón anii de şcoală şi ne ajută să determinăm ñ ecare Ón parte ñ pro- priile perspective Ón acest domeniu de armare.

Doina CAU Ş , XII fm 2 , Tatiana BIVOL, XI ec 2, premianţi ai olimpiadei republicane la economie, ediţia 2008

8
8

Nr.3(49) anul 2008

Nr.3(49) anul 2008 QUO VADIS? TITAN ñ o lume virtual ă pentru o experien ţă real
Nr.3(49) anul 2008 QUO VADIS? TITAN ñ o lume virtual ă pentru o experien ţă real
Nr.3(49) anul 2008 QUO VADIS? TITAN ñ o lume virtual ă pentru o experien ţă real

QUO VADIS?

Nr.3(49) anul 2008 QUO VADIS? TITAN ñ o lume virtual ă pentru o experien ţă real

TITAN ñ o lume virtuală pentru o experienţă reală

Titan, un cuvÓnt care Ónainte nu-mi spunea nimic, astăzi mi se asociază cu aspiraţia de a Ónvinge. După ce am parcurs toate etapele Titan-ului, acest joc a devenit indispensabil existenţei mele, iar victoria Ón el ñ scopul ce urmează a atins. Œn 13 decembrie 2007, Centrul Regional Junior Achievement-Young Enterprise Europe de la Bruxelles

a lansat, prin Internet, un concurs pentru 720 de echipe

de liceeni din 13 ţări europene: Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Moldova, Polonia, Rom‚nia, Serbia, Slovacia, Spania. Noi ñ Maxim Melnic, Serghei Slavinschi, Maxim Semionov, Anatolie Tanas şi subsemnata Anastasia Gasiţa ñ elevi din clasa a X-a de la Liceul Teoretic Soa Kovalevski din Cupcini ñ am intrat Ón concurs cu echipa Rainbow (Curcubeu), dorindu-ne o experienţă multicoloră, Ónsă neapărat pozitivă. Titan este un program de simulare economic ă ş i managerială pe calculator Ón care ìcompaniiî de elevi concurează pe o piaţă virtuală Ón calitate de producători şi distribuitori ai unor produse imaginare: un fel de scien- ce ction pe bază de IT. Noi, ca manageri de companie, primind doar rapoarte nanciare, trebuie să deducem ce se ÓntÓmplă pe Ñpiaţaî noastră ş i s ă elaborăm o strategie de depăşire a concurenţilor. La Ónceput, jocul mi se p ă rea complicat, confuz ş i impenetrabil, ÓncÓt aveam impresia că voi ridica mÓinile Ón sus Ón semn de abandon. Dar dorinţa de a descoperi ceva nou şi de a experimenta, tentaţia de a-mi pune la Óncercare capacităţile şi Ón acest domeniu m-au făcut să-l valoric pas cu pas, ecare nouă etapă dovedindu-se a mai uşoară decÓt precedenta. Consider că ob ţ inerea unor rezultate bune Ón acest joc se datorează anume insistenţei şi setei de cunoaştere, calităţi care mă caracterizează. Nevoia de

a Ónţelege cum este construită societatea modernă, Ón care

pentru a-ţi atinge scopul, pentru a te arma ca personali- tate şi pentru a te integra trebuie să te Ñarunci Ón luptăî,

a te integra trebuie s ă te Ñarunci Ón lupt ă î, m-au f ă cut

m-au făcut să mă lansez Ón acest joc care mi-a deschis noi orizonturi; convingerea că nimic nu e imposibil m-a stimulat să pătrund Ón esenţa lui. Mă bucur de prezenţa Titan-ului Ón viaţa mea şi că acesta

m-a făcut să conştientizez necesitatea propriei evoluţii. Mă bucur că avem asemenea organizaţii ca JuniorAchievement, deoarece anume acesteia Ói datorăm predarea Ón şcoli a Economiei aplicate, o materie de studiu necesară ecărui individ Ón parte, dar şi societăţii Ón ansamblu. Economia

ñ un domeniu important din cele mai vechi timpuri, dar cu

valenţe deosebite Ón prezent ñ Ónseamnă o luptă a intelectelor. Studierea acestei discipline m-a ajutat să Ónving rivali din Rom‚nia, Bulgaria, Polonia, Lituania, Estonia. De menţionat faptul că toate echipele au luptat pÓnă la urmă, fără a se limita la mici izbÓnzi. Dar Ónvingător, ca şi Ón viaţă, devine cel mai puternic şi mai destoinic. Pe viitor, aş vrea ca Titan-ul să rămÓnă aceeaşi casă primitoare Ón care se cunosc şi se apropie oameni din diferite ţări ñ oameni care cred Óntr-o lume fără corupţie, o lume Ón care tronează raţiunea şi intelectul. Succesele pe care le-am obţinut Ón cadrul Titan- ului sÓnt un prilej de mÓndrie nu numai pentru mine, pentru echipă, ci şi pentru ţara pe care am reprezentat-o. Anastasia GASIŢA, Liceul rus S. Kovalevschi, Cupcini, r. Eduneţ

Victoria BRA Ş OVSCHI-VELENCIUC doctorandă, Academia de Studii Economice din Moldova
Victoria
BRA Ş OVSCHI-VELENCIUC
doctorandă, Academia de Studii Economice din Moldova

Cultura antreprenorial ă ñ cheia succesului pentru un stat

Orice stat, care este sau pretinde a civilizat şi prosper, se preocupă de bunăstarea propriilor cetăţeni, iar oamenii

de ştiinţă şi practicienii Óşi unesc eforturile pentru a identi- ca şi a studia cauzele care fac unele naţiuni mai avansate decÓt altele, cu scopul de a ajunge la o ìreţetă a prosperită- ţiiî pentru ecare ţară Ón parte, oricÓt de mică ar . Astăzi, este pe larg acceptat faptul că antreprenorul constituie promotorul progresului economic. Anume acesta conduce naţiunea spre prosperare ñ nu este sucient

a descoperi ceva nou, precum o face inventatorul, a ad-

ministra resursele ecient, precum o face managerul, sau a desfăşura o activitate Ón cadrul căreia nu se implementează

precum o face managerul, sau a desf ăş ura o activitate Ón cadrul c ă reia

Didactica Pro

,

9
9
QUO VADIS? nimic nou, precum o face businessmanul de rÓnd. Prin introducerea de idei, produse
QUO VADIS? nimic nou, precum o face businessmanul de rÓnd. Prin introducerea de idei, produse

QUO VADIS?

nimic nou, precum o face businessmanul de rÓnd. Prin introducerea de idei, produse sau servicii noi, antrepreno- rii inuenţează benec activitatea rmelor, dezvoltarea industriilor şi regiunilor Ón care funcţionează. Iniţiativele antreprenoriale se aă Óntr-o permanentă concurenţă, ind capabile să reziste celor mai viabile rme şi ramuri. Vari- etatea, concurenţa, selecţia şi chiar imitarea sporesc po- tenţialul productiv al economiei naţionale. Eşecul rmelor depăşite face posibilă realocarea resurselor disponibile Ón noi combinaţii care, prin sporirea avantajelor competitive, ar putea stimula creşterea economică. Œn acest context, s-ar putea presupune că ţările cu un nivel scăzut de dezvoltare economică, din care face parte şi ţara noastră, duc lipsă de antreprenori. Studiile recente Ón domeniu dovedesc c ă spiritul antreprenorial exist ă peste tot Ón lume, Ónsă Ón unele ţări acesta este inhibat sau Óndreptat Ón direcţii deseori distructive pentru societate. Problema multor state, inclusiv a R. Moldova, const ă Ón faptul că potenţ ialele cÓş tiguri oferite de activităţ ile neproductive sÓnt cu mult mai mari decÓt cele producti- ve. AvÓnd Ón vedere că obiectivul principal al activităţii economice este protul, ar raţional să se instituie un mediu care ar face mai puţin atractivă pentru antreprenor activitatea orientată spre sectorul neproductiv. Ce presupune un mediu institu ţ ional care face ca activităţile neproductive să devină mai costisitoare decÓt cele productive? Numeroase lucrări de specialitate rele- vă ideea conform căreia libertatea economică reprezintă un stimulent al antreprenoriatului productiv. Un individ este liber din punct de vedere economic atunci cÓnd Óş i controlează pe deplin munca ş i proprietatea. Faptul că R. Moldova deţine locul 89 Ón lume Ón ceea ce priveşte libertatea economică (conform Indicelui Libertăţii Economice 2008 elaborat de Fundaţia Heritage, SUA) indică asupra necesităţii evaluării mediului instituţional şi a modicării cÓt mai adecvate a acestuia Ón vederea sporirii libertăţii economice Ón ţară. Respectivul pas ar servi drept bază pentru un antreprenoriat Óndreptat Ón direcţia produc- tivă. Cel mai rău Moldova se prezintă la capitolul corupţie, ceea ce atestă faptul că sistemul din ţara noastră este departe de a integru, admiţÓnd posibilitatea obţinerii unor pro- turi pe seama altora, Ón detrimentul binelui social. Mediul investiţional este, de asemenea, departe de perfecţiune. Politicile investiţionale restrictive, birocraţia şi controlul sporit al uxurilor de capital de către stat constituie un impediment pentru potenţialele investiţii Ón activităţi de producere. Protecţia drepturilor de proprietate reprezintă şi ea un punct slab, drepturile de proprietate sÓnt Ónsă prin- cipala forţă motrice Ón cadrul economiei de piaţă. Prin urmare, nu putem vorbi despre antreprenoriat ecient ce ar asigura dezvoltarea economică pe termen lung atÓta timp cÓt exist ă deficien ţ e majore Ón mediul instituţional. Cu toate acestea, chiar dacă statul ar putea fi Ónvinuit de imperfec ţ iunea legisla ţ iei ş i a regulilor

de imperfec ţ iunea legisla ţ iei ş i a regulilor formale, Ón ceea ce prive
de imperfec ţ iunea legisla ţ iei ş i a regulilor formale, Ón ceea ce prive

formale, Ón ceea ce priveşte ideologia, cultura, valorile şi alte reguli neformale responsabilitatea o poartă socie- tatea Ón ansamblu. Mentalitatea care persistă Ón rÓndurile cetăţenilor este un factor important. Dacă iniţiativa este Ón permanenţă atacată şi criticată, puţini vor Óncerca să acţioneze. Nu este cazul de a vedea Ón antreprenori nişte

eroi Ónzestraţi cu Ónsuşiri unice care le permit să se avÓnte

Ón afaceri riscante sau de a-i considera paraziţi care urmă-

resc doar obţinerea de proturi pe seama altora. Creşterea ş i dezvoltarea economic ă reclam ă crearea de condi ţ ii sociale pentru ca populaţia să dorească să-şi Ñtrezeascăî şi să-şi valorice la maxim spiritul Óntreprinzător Ón di- recţia corectă şi benecă atÓt pentru interesele proprii, cÓt şi pentru cele ale Óntregii societăţi, e prin implementarea

de inovaţii Ón cadrul Óntreprinderilor existente, e prin ini- ţierea de noi afaceri, care reprezintă varietăţi ale activităţii antreprenoriale, două faţete ale aceleiaşi monede. Din păcate, pentru a forma o cultură antreprenorială Ón R. Moldova, trebuie schimbată, Ón primul rÓnd, mentalita- tea oamenilor. Pe parcursul mai multor decenii, cetăţenii ţării noastre s-au aat sub inuenţa unei ideologii care susţinea egalitarismul. Toţi trebuiau să gÓndească la fel fără a depăşi anumite graniţe impuse. Œn prezent, pentru

a face faţă condiţiilor economice mereu schimbătoare,

popula ţ ia Moldovei trebuie s ă Ónve ţ e a gÓndi Ón mod diferit. Chiar de la o vÓrstă fragedă, din grădiniţe, şcoli, universit ăţ i, oamenii trebuie s ă con ş tientizeze c ă sÓnt unici, deosebiţi, să nu aibă frica de a gÓndi altfel decÓt cei din jur, de a experimenta, de a-şi exprima individualitatea şi creativitatea, trebuie să aibă Óncredere Ón forţele proprii ş i s ă nu se bazeze completamente pe ajutorul statului.

Conducerea poate asigura condiţii favorabile, dar şi e- care individ Ón parte trebuie să depună eforturi pentru a deveni antreprenor, a-şi forma o cultură antreprenorială. Pivotul principal al societăţii este omul. Chiar ş i Ón spatele oricărei rme, regiuni, ţări stă persoana. CÓnd se naş te un copil, nu putem Ñdiagnosticaî cu exactitate cÓt este el de deş tept, ager, frumos, săn ătos etc., dar putem acţiona Ón direcţia dezvoltării acestor calităţi. La etapa actuală, pare că nu sÓntem Ón stare să calculăm cÓt este de dezvoltat spiritul Óntreprinzător şi de cÓt Ñantreprenoriatî dispunem, cert este Óns ă c ă dezvoltarea creativit ăţ ii ş i acumularea cunoş tinţelor sporesc potenţialul antrepre- norial, iar menţinerea unui mediu instituţional adecvat este Ón stare să asigure condiţii pentru a valorica acest potenţial Ón folosul Óntregii societăţi. Concluzia pare simplă: dacă Ón cadrul unei societăţi vor sus ţinute atitudinile pozitive faţă de antreprenori, vor elaborate ş i aplicate metode de dezvoltare a spi- ritului antreprenorial, vor asigurate condi ţ iile ş i va creat mediul favorabil pentru promovarea ş i desf ăş u- rarea afacerilor de către aceş ti oameni cu iniţiativă, va posibilă o creş tere economică durabilă Ónsoţită de un progres economic.

CULTURA ANTREPRENORIAL Ă ñ CHEIA SUCCESULUI PENTRU UN STAT 10
CULTURA ANTREPRENORIAL Ă ñ CHEIA SUCCESULUI PENTRU UN STAT
10
ANUL PRO DIDACTICA

ANUL PRO DIDACTICA

ANUL PRO DIDACTICA Vizit ă de studiu Ón Rom‚nia ñ rezultate ş i concluzii Ca rezulat

Vizit ă de studiu Ón Rom‚nia ñ rezultate ş i concluzii

ă de studiu Ón Rom‚nia ñ rezultate ş i concluzii Ca rezulat al vizitei de studiu

Ca rezulat al vizitei de studiu Ón Rom‚nia, organizată Ón cadrul Proiectului Pentru o mai bun ă guvernare ş i responsabilizare Ón ş coal ă , cei 21 de membri ai echi- pelor administrative din ş colile participante s-au ales cu experien ţ e valoroase. A impresionat competen ţ a profesional ă a managerilor, mediul creativ ş i relaxant dotat cu echipamente moderne, aspectul exterior ş i interior al institu ţ iilor, primirea cald ă ş i afectuoas ă a colegilor rom‚ni. Ş colile-gazdă:

Colegiul Naţional Mihai Viteazul, Bucureş ti; Ş coala cu clasele I-VIII Dr. Aurel Vlad, Or ăş tie; Ş coala cu clasele I-VIII