P. 1
Bioelectronica

Bioelectronica

|Views: 59|Likes:
Published by Florin Munteanu
The investigation methods recently offered by fractal geometry, dissipative systems theory, chaos theory a.s.o. strongly suggest the necessity of a new experimental approach in the study of biologic sensors. The aim of the paper is to enhance the concept of biologic sensor, proposing a special experimental context, capable of increasing the reproducibility of experiments involving biologic sensors. Some experimental results are also given.
The investigation methods recently offered by fractal geometry, dissipative systems theory, chaos theory a.s.o. strongly suggest the necessity of a new experimental approach in the study of biologic sensors. The aim of the paper is to enhance the concept of biologic sensor, proposing a special experimental context, capable of increasing the reproducibility of experiments involving biologic sensors. Some experimental results are also given.

More info:

Categories:Types, Research, Science
Published by: Florin Munteanu on Sep 14, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/14/2011

pdf

text

original

Material publicat in revista Studii si cercetari de bioinginerie si biotehnologie a Academiei Romane, editata de dr. M.

Nicu in 1993

CONTEXT EXPERIMENTAL COMPLEX DE STUDIU AL BIOSENZORILOR Cristian Ioana, Florin Munteanu Institutul de Geodinamica al Academiei Române Str. Jean-Louis Calderon Nr. 19-21, Bucuresti - 37 , România

The investigation methods recently offered by fractal geometry, dissipative systems theory, chaos theory a.s.o. strongly suggest the necessity of a new experimental approach in the study of biologic sensors. The aim of the paper is to enhance the concept of biologic sensor, proposing a special experimental context, capable of increasing the reproducibility of experiments involving biologic sensors. Some experimental results are also given.

1.BIOSENZORUL - POARTA DE ACCES IN CIRCUITE INFORMATIONALE SUBTILE. Se cunosc performantele deosebite obtinute pentru unele clase de biosenzori, cum ar fi, de exemplu, cei enzimatici [1].Acestia constau dintr-un biocatalizator fixat pe un substrat si o interfata fizico-chimica de transfer a informatiei despre activitatea chimica (biochimica) intr-un semnal electric, usor de accesat de catre experimentator. Calitatile remarcabile ale acestor traductori, marea lor sensibilitate si selectivitate, sint platite cu pretul unor simplificari succesive, cu ruperea legaturilor parte-intreg existente intr-un organism viu, cu implicatii cercetate, de exemplu, de catre sinergetica [2]. Este important de stabilit modul in care se considera conceptul de biosenzor. Pentru autorii comunicarii, in experimentele desfasurate, biosenzorul este studiat ca sistem viu, fundamental neliniar, complex, cu introdeschidere (in sens Dr|g|nescu [3]) si inclus in circuite informationale (in sens S|hleanu [4]).

Figura 1 1

Material publicat in revista Studii si cercetari de bioinginerie si biotehnologie a Academiei Romane, editata de dr. M. Nicu in 1993

Procesul de interactiune cu substratul studiat trebuie sa aiba cit mai multe sanse de a permite accesul la fenomene fundamentale caracteristice viului; desi nu exista inca decit incercari de definire a viului, trebuie sa se tina cont de urmatoarele: -sistemul se afla într-o conexiune multipla cu mediul; -este neliniar, complex, cu o dinamica speciala; -prezinta fenomenul de adaptabilitate, cu posibile modificari ale raspunsului la stimuli identici, fapt care implica revizuirea conceptului de reproductibilitate. Desi lista este in mod sigur departe de a se fi inchis, cele trei puncte enumerate sint suficiente pentru a argumenta urmatoarele idei: 1A. este fundamentala alegerea unui protocol experimental adecvat; 1B. este necesara alegerea unor metode de analiza de semnal potrivite, reevaluarea conceptului de zgomot si utilizarea unor tehnici speciale de extragere de informatie din zgomot, capabile sa desconspire trasaturi specifice sistemelor neliniare. Sint deja operationale tehnici rezultate din: -analiza fractala si multifractala [5]; -recunostere de pattern, utilizarea retelelor neuronale [6]; -transformari functionale de tipul transformata Wigner [7], transformata Wavelets [8]. In experimentele desfasurate, s-a incercat utilizarea biosenzorului ca poarta de acces in circuite informationale de tip Sahleanu, cuplajul cu sistemul studiat realizindu-se prin interactiuni de tip electric (fig.1).

2.PARTICULARITATI ALE MASURATORILOR BIOELECTRICE (ANALIZA CONTEXTULUI EXPERIMENTAL) Pe o schema generala a unui context experimental organizat in jurul unui biosenzor (in cazul concret s-a studiat activitatea electrica a unei frunze), se pot pune in evidenta mai multe probleme care dau masura gradului de dificultate al "apropierii" de "obiectul" de studiu (fig. 2)

Figura 2 2A. biosenzorul se afla "scufundat" in mediu; ar fi de dorit sa nu fie afectat cuplajul 2

Material publicat in revista Studii si cercetari de bioinginerie si biotehnologie a Academiei Romane, editata de dr. M. Nicu in 1993

dintre acesta si mediul exterior (de exemplu prin diferite tipuri de ecranari), chiar daca astfel cresc pretentiile asupra performantelor partii electronice (rejectie de mod comun cit mai mare) sau se ingreuneaza interpretarea rezultatelor. Este necesara monitorizarea cit mai completa a mediului proximal experimentului, cu inregistrari de temperatura, presiune, umiditate, grad de polarizare a luminii, cimp electric, cimp magnetic etc. 2B. sint susceptibile interactiuni fizico-chimice locale intre substratul studiat si sistemul de traductori, de natura sa schimbe regimul normal de functionare al biosenzorului; de exemplu, prin umbrirea frunzei in zona in care sint plasati electrozii, se trece din regim de fotosinteza in regim de respiratie cu degajare de bioxid de carbon, ceea ce modifica compozitia electrolitului din sistemul electrod; 2C. fenomene electrochimice tipice sistemului electrod genereaza zgomot de electrod, potentiale de electrod etc., componente ce se suprapun peste semnalul electric care este generat de catre biosenzor. Se cunoaste inca din 1926 ca impedanta de semnal mic (de curent alternativ) a unei interfete intre un electrod "blocking" si un electrolit solid sau apos contine in mod frecvent un element cu unghi de faza constant (Constant Phase Angle -CPA) [9]; aceasta impedanta este dependenta de frecventa conform legii de proportionalitate:

Z_(j * ω )-η ,

1

unde 0<η<1 [9]. In ultimii ani s-a gasit ca η este legat de rugozitatea interfe-tei, cu η cu atit mai apropiat de 1 cu cit interfata este mai neteda. Mai mult, legea dependentei lui η de rugozitate a fost obtinuta recent, pe baza utilizarii unor tehnici de analiza fractala; comportamentul de tip CPA este datorat geometriei fractale a interfetei electrod-electrolit, cu

η = 3 - ds ,

2

unde ds este dimensiunea fractala a interfetei rugoase. Grupam problemele discutate la B. si C. in categoria FENOMENELOR DE INTERFATA. 2D. Probleme ale electronicii din lantul de masura: - caracteristici ale etajului preamplificator (impedanta de intrare de mod diferential, tensiune de offset, curent de offset, factor de rejectie a modului comun, banda de trecere, slewrate etc.) alese corespunzator; - functionarea partii hard a calculatorului in jurul caruia este realizata zona de procesare de semnal on-line induce un spectru larg de frecvente de tip electromagnetic; banda spectrala generata are limita superioara de ordinul zecilor de MHz (de obicei generatorul de ceas din calculatoarele cu procesor pe 8 biti de tipul Z80 este construit cu un cuart de 14 MHz), iar limita inferioara poate fi oricit de coborita, data in principiu de cauze hard (impulsurile de sincronizarecadre din generatorul video au perioada de 20 ms) si de cauze soft (cu pondere dominanta); programul rulat, prin succesiunea repetata a unor secvente de instructiuni, genereaza frecvente foarte joase, cu adincime de patrundere foarte mare (invers proportionala cu radicalul frecventei) 3

Material publicat in revista Studii si cercetari de bioinginerie si biotehnologie a Academiei Romane, editata de dr. M. Nicu in 1993

si care dau un alt tip de cuplaj obiect studiat - aparatura electronica. Exista preocupari pentru eliminarea (diminuarea) acestei legaturi prin izolarea biosenzorului de partea electronica prin utilizarea preamplificatoarelor cu separare galvanica si transfer de semnal prin metode optice. De obicei exista in sistem si o sursa de vibratii mecanice de joasa frecventa (un inregistrator pe hirtie, de exemplu, ventilatorul unor calculatoare, imprimante, etc.), a carei ecranare este si mai dificila. 2E. Observatorul interactioneaza informational cu toate elementele din sistemul experimental descris; intervine decisiv prin generarea si selectia tipului de modelare, prin alegerea protocolului experimental. O sinteza a contextului experimental complex este reprezentata schematic in fig. 3:

Figura 3 3.MODELARE; EFECTUL STRUCTURANT AL REACTIEI O etapa in procesul de cunoastere a unui sistem oarecare este incercarea de MODELARE, de caracterizare a obiectului studiat din perspectiva paradigmelor accesibile in acel moment; se pot pune in evidenta similitudini si diferente intre obiectul modelat si model, se pot simula "regimuri de functionare" care sa concretizeze modelul, sau care (in cazul sistemelor vii, de exemplu), sa puna in evidenta particularitatile, trasaturile specifice (viului), caracteristicile nedescriptibile formal in sens clasic. Din perspectiva teoriei generale a sistemelor, ca metodologie de abordare a problemelor generale ale cunoasterii[10], ideea marimilor de intrare si de iesire in/din sistemul analizat (sa-l notam cu S) presupune posibilitatea (potentialitatea) acestuia de a interactiona cu complementarul sau (S complementar; nu discutam aici probleme legate, de exemplu, de multimea tuturor multimilor !). In mod clasic, se cunosc patru tipuri de interactiuni fundamentale; ne intereseaza aici interactiunea de tip electromagnetic. In Anexa1 se face trecere in revista a unor aspecte legate de caracterizarea din punct de vedere electric a unor sisteme (subsisteme) particulare, respectiv circuitele electronice, marimile de intrare si de iesire fiind curenti si tensiuni. Sint urmarite cu precadere efecte prezente in jurul

4

Material publicat in revista Studii si cercetari de bioinginerie si biotehnologie a Academiei Romane, editata de dr. M. Nicu in 1993

cuvintelor-cheie asimetrie, neliniaritate, reactie. O modalitate de a descrie comportarea unui sistem, din punct de vedere electric, este caracteristica intrare-iesire, reprezentind modul de raspuns al sistemului la diferite tipuri de stimuli. O sinteza a celor descrise pe larg in Anexa 1 este data in fig. 4. Electronica este impartita in doua mari domenii: - electronica analogica, dezvoltata in jurul amplificatorului, ca bloc fundamental; aplicatiile analogice realizeaza, in principiu, PRELUCRARE DE SEMNAL; - electronica digitala, avind ca sistem logic elementar poarta logica si lucrind cu semnale care au domeniul de valori discret, echivalent cu {0,1}; se considera ca aici se realizeaza PROCESAREA INFORMATIEI[11].

Figura 4

In Anexa 2 se da o clasificare a sistemelor digitale dupa un criteriu de structurare a acestora care evidentiaza rolul fundamental al buclei de reactie, saltul de calitate pe care il poate aduce prezenta acesteia. Se poate urmari rolul cheie al buclei de reactie in generarea unor structuri digitale din ce in ce mai complicate, incepind cu circuite logice combinationale si ajungind la multiprocesor, retele de procesare neomogene etc. 4.MASURARE, PROCES DE MASURA, "EXPERIMENT CONDUS" Este sugestiv, din punctul de vedere al importantei atitudinii fata de operatia de masurare,
5

Material publicat in revista Studii si cercetari de bioinginerie si biotehnologie a Academiei Romane, editata de dr. M. Nicu in 1993

efectul trecerii de la masuratoare la proces de masura. Astfel, pentru determinarea distantei dintre doua puncte, in sens euclidian, este necesara o singura operatie de masurare cu o unitate de masura potrivita preciziei dorite. Repetarea masuratorii este necesara pentru minimizarea erorilor de masura (mediere, calcul al dispersiei etc.), date de interactiunea cu obiectul masurat; in principiu repetarea observatiilor nu este impusa de vreo caracteristica particulara a obiectului masurat. Lucrurile se schimba total in momentul abordarii unui obiect fractal. Pentru desconspirarea proprietatilor fundamentale ale acestor tipuri de structuri, este necesara o succesiune de masuratori, cu scari diferite, fiind relevata o corelatie particulara a datelor experimentale; autosimilaritatea, in general problemele de tip invarianta la scalare (marcata fundamental prin prezenta legii putere), sint evidentiabile doar printr-un PROCES DE MASURA. Totul se complica in momentul in care se studiaza o structura complexa, cu o dinamica (evolutie) proprie. Legatura structura-dinamica este abordabila de cele mai multe ori doar printro organizare speciala a experimentului, o varianta fiind prezentata mai jos. Incep sa se contureze acum conditiile de proiectare a contextului complex de masura: - trebuie sa existe un bloc electronic de tip caracterograf; - ne intereseaza in mod deosebit componenta neliniara din modelul substratului studiat; sa prevazut includerea unui bloc electronic analogic care, prin intermediul unei bucle de reactie locale controlate cu ajutorul calculatorului, realizeaza extragerea componentei rezistive din raspunsul biosenzorului la stimulii de test aplicati, marindu-se astfel rezolutia de observare a partii neliniare; - pentru diminuarea efectelor de interfatare (conform celor discutate la punctul 2.C, se determina separat caracteristicile electrozilor folositi, urmarindu-se compensarea efectelor acestora (prelucrare analogica si digitala de semnal);

Figura 5
6

Material publicat in revista Studii si cercetari de bioinginerie si biotehnologie a Academiei Romane, editata de dr. M. Nicu in 1993

- sint prevazute mai multe canale de intrare in calculator pentru stocarea informatiilor despre mediul proximal desfasurarii experimentului (conform celor discutate la punctul 2.A); - in cazurile cind este posibil, modelul matematic, abstract, este sustinut de un model analogic al obiectului studiat (in cadrul experimentelor desfasurate, s-au realizat "scheme echivalente"); - este realizata dublarea lantului de masura in scopul studiului sistemului cercetat si al modelului analogic elaborat, simultan, in conditii de mediu, spatiale, geometrice etc. cit mai apropiate (fig. 5); se poate astfel desfasura si un experiment de studiu simultan, cu protocol experimental adecvat, a doi biosenzori, in scopul punerii in evidenta a unor comportamente de tip "mod comun" si/sau "mod diferential"; - se observa existenta urmatoarelor zone de desfasurare a experimentului: - planul fizic al obiectului studiat; - planul modelului elaborat; - planul matematic abstract; - spre deosebire de elementele de circuit clasice ale electronicii, care au caracteristici fixe, cu parametri constanti (care definesc proprietatile sistemelor carora le sint atasati), adaptabilitatea sistemelor complexe (vii) ridica probleme suplimentare (asa cum am aratat deja in articol); s-a constat experimental [12] ca, de exemplu, o caracteristica de membrana biologica (fig. 6) prezinta in timp fluctuatii ale coordonatelor punctului de maxim local (A), modul in care se realizeaza aceasta fiind o zona de studiu de maxim interes[12]. Tinind cont de acestea, putem deduce urmatoarele: - din studiul fluctua-tiilor punctelor critice, se pot obtine informatii impor-tante, globale, asupra unor proprietati de tip adaptabi-litate si indirect, implicit, se obtin Figura 6 proiectii ale unor fluctuatii ale sistemului cu care biosenzorul este cuplat (sau fluctuatii ale CUPLAJULUI biosenzorului cu complemen-tarul sau); s-a realizat un pachet de rutine codmasina specializate in monitorizarea fluctuatiilor punctelor critice din caracteristicile substratului studiat; - existenta in caracteristica de membrana biologica a unei portiuni cu panta negativa conduce la ideea de a plasa experimentul chiar in aceasta zona, in care sistemul studiat este susceptibil de a avea o sensibilitate maxima; in acest moment se poate intui importanta deosebita pe care o poate avea un protocol experimental adecvat, orientat in jurul unei structuri a lantului de masura in care informatia nu se mai propaga doar intr-un singur sens (fig 7.a), realizindu-se o bucla de reactie globala care poate schimba calitatea intregului act observational (fig 7.c). Se remarca, pentru inceput, ca prim element de noutate,

7

Material publicat in revista Studii si cercetari de bioinginerie si biotehnologie a Academiei Romane, editata de dr. M. Nicu in 1993

bidirectionalitatea propagarii informatiei in lantul de masura; sint cercetate in continuare implicatiile profunde ale adoptarii unui protocol experimental complex, in care este creata si intarita legatura univers informational --> univers fizic. Sint chestionate similitudinile si diferentele dintre EXPERIMENTUL CONDUS descris si experimente de tip bio-feedback in care este inclus omul, bucla de reactie globala existenta aici fiind de cele mai multe ori "adaptata" la tipul informatiei transmise; asa cum se remarca din fig.7, in cadrul adoptat de noi si descris mai sus, bucla de reactia este doar de tip electric.

Figura 7 5.DATE EXPERIMENTALE Schema bloc a unui canal de masura utilizat este cea din figura 5..

8

Material publicat in revista Studii si cercetari de bioinginerie si biotehnologie a Academiei Romane, editata de dr. M. Nicu in 1993

1 Figura 8

2

In fig. 8.1 si 8.2 sint reprezentate caracteristicile experimentale U-I determinate pentru o rezistenta, respectiv pentru o dioda; figurile reprezinta chiar imaginea ecranului calculatorului, informatiile fiind aici doar de ordin calitativ; cu ajutorul unor rezistente calibrate, se realizeaza etalonarea caracterografului. S-au facut apoi masuratori asupra unui ansamblu de doi electrozi polarizabili din inox, scufundati in apa distilata, contextul studiat fiind descris in fig. 9.2; s-a obtinut caracteristica dinamica din fig. 9.1, cu perioade ale tensiunii de intrare din domeniul secundelor - zecilor de secunde.

Figura 9

Se poate incepe acum modelarea analogica a sistemului fizic studiat; in fig. 10.1 sint reprezentate aproximatiile succesive ale caracteristicii acestuia, obtinindu-se schema echivalenta din fig. 10.2 care este apoi dimensionata in urma determinarilor cantitative (caracteristica modelului obtinut este data in fig. 10.3).

9

Material publicat in revista Studii si cercetari de bioinginerie si biotehnologie a Academiei Romane, editata de dr. M. Nicu in 1993

Figura 10

Diferentele dintre entitatile existente in planul fizic, in planul modelului analogic, respectiv in planul modelului matematic (fig. 10.4) pot fi chestionate in continuare, operatorul diferenta putind fi implementat hard sau soft; in acest fel pot fi studiate, cu rezolutie marita, "nepotrivirile" dintre sistemul studiat, modelul analogic (construit fizic din elemente de circuit clasice), respectiv modelul matematic (modelul formal). Se determina caracteristicile dinamice ale unui sistem de electrozi nepolarizabili, realizati din argint clorurat, plasati in apa distilata (fig. 11), cu evidentierea diferentelor dintre ansamblurile electrozi polarizabili-electrozi nepolarizabili.

Fig.11 Pasul urmator consta in simularea parametrilor geometrici ai contextului real de masura

10

Material publicat in revista Studii si cercetari de bioinginerie si biotehnologie a Academiei Romane, editata de dr. M. Nicu in 1993

Figura 12 Cracteristica U-I a unei frunze proaspat detasate (petunie) evidentiaza o foarte interesanta bistabilitate; in domeniul timp se pot face analize de semnal cu metode adecvate studiului seriilor temporale haotice (fig. 12).Acestea sint citeva rezultate experimentale care incurajeaza continuarea cercetarilor conform strategiei descrise. ANEXA 1.

A.Cel mai simplu element de circuit este rezistenta electrica. Caracteristica statica U-I a unei rezistente ideale este o dreapta si coincide cu caracteristica dinamica, indiferent de tipul stimulului (vezi fig. 4 ); panta dreptei, costanta pe tot domeniul, da chiar valoarea rezistentei. Rezistentele pot intra in componenta unor circuite simple care pot realiza doar functia de atenuare si sumare ponderata. B. Condensatorul si bobina ideale au caracteristica statica tot o dreapta, dar paralela cu axa U, respectiv perpendiculara pe aceasta axa. Caracteristica dinamica este data de ecuatii diferentiale, in ambele cazuri liniare:
Ic= dU c ; dt dI l , Ul = dt

3

si reprezinta (in cazul unei excitatii periodice, de tip semnal triunghiular) curbe inchise care marginesc o suprafata de arie variabila, dependenta de tipul derivatei semnalului de intrare. Caracteristicile statice si dinamice sint SIMETRICE, iar caracteristicile dinamice nu sint influentate de pozitia punctului static de functionare (PSF). Functiile realizabile in circuitele RLC sint filtrarea (atenuarea selectiva),defazarea, adaptarea,sumarea ponderata, oscilatia (atenuata). In cazul unor marimi de intrare sinusoidale, in orice punct din circuitele RLC exista
11

Material publicat in revista Studii si cercetari de bioinginerie si biotehnologie a Academiei Romane, editata de dr. M. Nicu in 1993

doar tensiuni sau curenti de frecventa stimulului. Este remarcabila urmatoarea succesiune: la aplicarea unui stimul exterior, un circuit RLC poate oscila, acest sistem generind un raspuns de o anumita forma, cu totul particulara (si naturala), semnalul de iesire fiind deci un semnal sinusoidal (atenuat). Daca acum acest tip de semnal este aplicat la intrarea unui sistem RLC, se obtine un semnalraspuns rescalat in domeniul amplitudine, coeficientul de rescalare fiind dedus din caracteristicile functiei de atenuare (daca semnalul de intrare este sinusoidal, in orice punct al circuitului exista doar semnale sinusoidale de frecventa stimulului). Este interesanta urmatoarea paralela, organizata in jurul cuvintului-cheie liniaritate : Fie o structura geometrica recurenta care se dezvolta in jurul unui dreptunghi initial l0 X L0 dupa urmatoarele reguli: - are loc o crestere de tip dendritic, pe o singura directie bine determinata la fiecare pas al iteratiei (fig. ), de la deptunghiul ln X Ln (pasul n al iteratiei) trecindu-se la dreptunghiul ln+1 X Ln+1, unde
l n+1 = L n ; L n+1 = f( l n , L n ),

cu f o functie liniara in l, L:

f( l n , Ln ) = a * Ln + b * l n .
Din sistemul de relatii de mai sus se obtine

Ln+1 = a * Ln + b * Ln-1 .
Relatia de recurenta liniara (R1) are ecuatia canonica
2 x - a* x - b = 0 ,

(R1)

cu radacinile r1,r2; acum se poate scrie o relatie care da dependenta lui Ln de n, in mod explicit:
n n Ln = A* r 1 + B * r 2 ,

unde constantele A si B se determina din conditiile initiale. Presupunind ca radacinile ecuatiei canonice sint reale, cu r1>r2, se observa ca

lim
n →∞

L n+1 = r1 , Ln

ceea ce se intimpla totdeauna daca L0/l0 nu este egal cu r2, caz in care A=0 si Ln+1/ln+1=r2, oricare n natural. Daca L0/l0=r1, atunci Ln/ln=r1, oricare n natural (B=0).

12

Material publicat in revista Studii si cercetari de bioinginerie si biotehnologie a Academiei Romane, editata de dr. M. Nicu in 1993

Deci, oricare ar fi conditiile initiale ale cresterii de tip dendritic guvernata de o lege liniara, se tinde catre un dreptunghi "special", care daca este ales ca "germene" al structurii geometrice generate recursiv, CRESTEREA ESTE OMOTETICA. Implicatiile acestui fapt, generalizarea si aprofundarea subiectului sint abordate in lucrarea [13]. C.Urmatorul element de circuit electric, ireductibil, fundamental, a carui descoperire marcheaza practic inceputurile electronicii, este dioda (cu vid, iar apoi dioda semiconductoare). Dioda are caracteristica statica nesimetrica si neliniara, iar caracteristica dinamica depinde fundamental de pozitia PSF-ului. Functia suplimentara realizabila cu circuite continind diode este REDRESAREA, adica schimbarea formei unui semnal sinusoidal prin dublarea frecventei (in cazul redresarii dublaalternanta). Este astfel realizata o transformare autoafina in domeniul timp, fiind remarcabila aparitia coeficientului 2 (t -> t/2). Alta functie proprie circuitelor cu diode este demodularea. Neliniaritatea caracteristicii diodei este aceea care poate determina comportari de tip tranzitie la haos [14], acesta fiind si primul nivel de complexitate de la care poate apare haosul. D. Tranzistorul (trioda cu vid). Acesta este primul element activ de circuit. Avind trei puncte de acces, tranzis-torul admite mai multe tipuri de caracteristici de transfer, toate neliniare si puternic asimetrice. Comportamentul dinamic (functionarea in conditiile de semnal mic) depinde fundamental de PSF (de locul unde este plasat dispozitivul in spatiul caracteristicilor statice, "de semnal mare"). Functia fundamental noua care se poate realiza cu circuite in care exista tranzistori este AMPLIFICAREA, adica marirea amplitudinii unui semnal de intrare, in mod controlat, prin furnizare de energie de la o sursa de putere inclusa in circuitul amplificatorului; factorul de rescalare in domeniul amplitudine este dat de marimea amplificarii. Acum, complexitatea sistemului elementar amintit permite discutarea unui concept de importanta exceptionala: PRINCIPIUL REACTIEI, si aceasta drept urmare a existentei a doua conditii indeplinite de catre tranzistor: asimetria si posibilitatea amplificarii. Daca dioda are doua zone de functionare bine marcate (polarizare directa, respectiv polarizare inversa), tranzistorul poate functiona in patru regimuri distincte: a) - regimul activ normal b) - regimul activ invers c) - regimul saturat d) - regimul blocat Figura 13

13

Material publicat in revista Studii si cercetari de bioinginerie si biotehnologie a Academiei Romane, editata de dr. M. Nicu in 1993

Tranzistorul functionind in regimul a) sau, rar, in regimul b), construieste impreuna cu celelalte componente elementare discutate anterior, utilizind principiul reactiei negative, ETAJUL DE AMPLIFICARE, ansamblu de sine statator, sistem compus care poate fi privit ca un cuadripol cu o intrare si o iesire, descriptibil integral de caracteristica intrare-iesire. Amplificatorul operational este o celula functionala fundamantala a aplicatiilor de electronica analogica. Tranzistorul functionind in regimurile c) si d) construieste impreuna cu rezistente si diode POARTA LOGICA, ansamblu de sine statator care reprezinta celula functionala fundamentala a aplicatiilor de electronica digitala, sistemul logic elementar. Este realizata astfel o remarcabila partitie a electronicii in doua mari domenii de aplicatii (electronica analogica si respectiv, electronica digitala); de acum se vor utiliza preponderent cele doua sisteme compuse discutate, privite ca blocuri elementare. Functiile analogice liniare realizabile cu amplificatoare operationale sint amplificarea, insumarea, scaderea, integrarea, derivarea. Circuite analogice neliniare remarcabile sint multiplicatoarele analogice, bucle cu calare pe faza, redresoare de precizie, oscilatoare, modulatoare, demodulatoare. * **

ANEXA 2.

Consideram ca in cadrul electronicii digitale se poate da o imagine sugestiva a importantei fundamentale pe care o poate avea prezenta unei bucle de reactie intr-o structura (sistem logic, structura experimentala etc.). Sistemele logice pot fi clasificate dupa un criteriu [11] care evidentiaza caracteristicile procesului de structurare ale acestora; este conturata o cale de analiza si sinteza a unui sistem cu un anumit grad de complexitate, corelat cu o anumita clasa de functii realizabile. Sistemele digitale sint grupate in clase carora le este atasat un ORDIN, fiecarui ordin fiindu-i asociat o anumita clasa de functii. Procesul de structurare a sistemelor logice are la baza patru moduri de cuplare (conectare):

14

Material publicat in revista Studii si cercetari de bioinginerie si biotehnologie a Academiei Romane, editata de dr. M. Nicu in 1993

Figura 15 - cuplare paralel (fig. 9.a); - cuplare serie (fig. 9.b); - cuplare serie-paralel (fig. 9.c); - cuplare in care exista o bucla de reactie, intr-o grupare extinsa serie-paralel (fig. 9.d). Primele trei modalitati de interconectare pastreaza (conserva) ordinul sistemului de ordin maxim existent in ansamblu. Cea de a patra modalitate de cuplare introduce o MODIFICARE ESENTIALA DE STRUCTURA, fiind generat un sistem de ordin superior. Criteriul de clasificare [11] se defineste recursiv astfel: 1. Un sistem de ordinul n+1 (Sn+1) poate fi generat prin interconectarea unor sisteme printre care cel putin unul este de ordinul n (Sn), intr-o configuratie ce presupune o bucla de reactie; 2. Sistemul de ordinul zero (S0) este reprezentat de un circuit logic combinational elementar (poarta logica) cu o singura iesire. Dam acum doar clasele de sisteme bine conturate, corespunzatoare fiecarui ordin [11] : S0 - circuite logice combinationale: - decodificatoare si demultiplexoare; - codificatoare si multiplexoare;

15

Material publicat in revista Studii si cercetari de bioinginerie si biotehnologie a Academiei Romane, editata de dr. M. Nicu in 1993

- comparatorul digital; - detectorul si generatorul de paritate; - sumatorul; S1 - sistemele de memorare: - bistabilul asincron (latch-ul); - latch-ul adresabil; - memoria; - bistabilul de tip D; - structuri pipe-line; S2 - automate elementare: - bistabilul de tip T; - bistabilul de tip J-K; - numaratoare; - automatul elementar cu reactie pozitiva; S3 - sisteme microprogramabile: - automate realizate cu bistabilii T si J-K; - automate realizate cu numaratoare; - unitati de procesare microprogramabile; - procesoare microprogramabile nenumerice; S4 - sisteme programabile: - unitati de procesare nanoprogramabile; - procesor controlat de un automat cu stiva; - calculatorul; Sisteme de ordin superior lui patru - retele de procesare: - retele neomogene de procesare; - retele omogene de procesare; - multiprocesorul. BIBLIOGRAFIE 1.1 * * * Studii si cercetari de bioinginerie si biotehnologie - biosenzori. Academia Romana, Bucuresti, 1989 2.1 Haken H., "Synergetics. An Introduction.", New York, 1977 2.2 Haken H., "Cooperative Effects. Progress in Synergetics", New York, 1974 2.3 Haken H., "Information and Self-Organisation", New York, 1988; 2.4 Fuller R.B., "Synergetics. Explorations in the Geometry of Thinking", Macmillan, New York, 1978; 3.1 Draganescu M., "Profunzimile lumii materiale", Bucuresti, 1979; 3.2 Draganescu M., "Ortofizica", Bucuresti, 1985; 3.3 Draganescu M., "Inelul lumii materiale", Edit. stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1989;

16

Material publicat in revista Studii si cercetari de bioinginerie si biotehnologie a Academiei Romane, editata de dr. M. Nicu in 1993

4. Sahleanu V., "Eseu de biologie informationala", Edit. stiintifica si enciclopedica, 1986 5.1 Barnsley M.,"Fractals Everywhere. Deterministic Fractal Geometry", Boston, 1988; 5.2 Devanney R.L., "Chaos, Fractals and Dynamica", Amsterdam, 1992; 5.3 Falconer K.J., "The Geometry of Fractal Sets", Cambridge, 1985; 5.4 Feder J., "Fractals", New York, 1988; 5.5 Gleick J., "Chaos, Making a New Science", New York, 1987; 5.6 Kaye B.H., "A Random Walk Through Fractal Dimensions", Weinheim, 1989; 5.7 Mandelbrot B.B., "The Fractal Geometry of Nature", San Francisco, 1982; 5.8 Mandelbrot B.B., "Fractals and Multifractals: Noise, Turbulence and Galaxies", New York, Springer, 1989; 5.9 Pietronero L., Tosatti E (eds), "Fractals in Physics", Amsterdam, 1986; 5.10 Schroeder M., "Fractals, Chaos, Power Laws", New York, 1991; 5.11 Takayasu H., "Fractals in the Physical Sciences", Manchester, 1990; 5.12 Mandelbrot B.B., "Self-Affine Fractals and Fractal Dimension", Physica Scripta, 32, pp.257-260, 1985; 6.1 Carling A., "Introducing Neural Networks", 1992; 6.2 Ritter H., Martinetz T., Schulten K., "Neural Computation and Self-Organizing Maps", 1992; 7.1 Claasen A., Mecklenbranker W., "The Wigner Distribution - a Tool for Time-Frequency Signal Analysis", Philips J. Research, vol. 35, No.3, p217-250; No. 4-5, p 276-300; 8.1 Combes, J. M., Grossmann A., Tchamitchian P. (Eds.), "Wavelets", Springer, Berlin; 9.1 Liu S.H., Kaplan T., Gray L.J., "Theory of C.A. Response of Rough Interfaces", Fractals in Physics, 1986; 10.1 Constantinescu P., "Sinergia, informatia si geneza sistemelor", Ed. tehnica, Bucuresti, 1990; 11.1 Stefan G., "Circuite integrate digitale", Bucuresti, 1993; 11.2 Stefan G., "Functie si structura in sistemele digitale", Ed. Academiei, Bucuresti, 1991; 11.3 Stefan G., Draghici I., Muresan T., Barbu E., "Circuite integrate digitale", Ed. didactica si ped., Bucuresti, 1983; 12.1 Munteanu F., Rusu M., "Observatii metodologice privind studiul senzorilor biologici", Studii si cercetari de bioinginerie si biotehnologie - biosenzori, Academia Romana, Bucuresti, 1989; 13. Munteanu F., Ioana C., "The Golden Volume", Fifth International Conference on Fibonacci Numbers and Their Applications", Edinburgh, 1992; 14. Rössler G., Rössler O. (eds), "Bifurcation Theory and Applications", 1979;

17

Material publicat in revista Studii si cercetari de bioinginerie si biotehnologie a Academiei Romane, editata de dr. M. Nicu in 1993

18

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->