22.

La auditul stocurilor aveti in vedere ca, potrivit IAS 2, nu fac parte din constul stocului unui produs: a) valoarea deseurilor rezultate din fabricarea produsului respective; b)cheltuielile de stocare aferente fazelor anterioare de fabricatie; c) cheltuielile de comercializare. Raspuns: c) cheltuieli de comercializare;

24.Faptele descoperite pana la data raportului de audit. Evenimentele care se produc intre data intocmirii situatiilor financiare si data intocmirii raportului de audit; auditorul recomanda modificarea situatiilor financiare sau invita conducatorii intreprinderii de a informa actionarii prin intermediul unui supliment la raportul de gestiune. 25. Tehnica observarii fizice Observarea fizica este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui activ, insa ea nu aduce decat o parte din elementele probante necesare si anume numai existenta bunului respectiv; celelalte elemente probante ca; proprietatea asupra bunului,valoarea atribuita etc. trebuie verificate prin alte tehnici. Observarea fizica vizeaza elemente de activ tangibile, cum ar fi: stocuri, bani si alte elemente pastrate in casierie, imobilizari corporale.Auditorul ia cunostinta de metodele utilizate si de instructiunile date pentru efectuarea inventarierii.El verifica modalitatea de efectuare a inventarierii si respectarea procedurilor scrise.Cea mai buna metoda de a face acest lucru este de a asista la operatiunea de inventariere sau la o parte a acesteia.Daca auditorul n-a asistat deloc la inventariere, el trebuie sa mentioneze acest lucru in raport.In urma acestei verificari, auditorul se va asigura ca: -toate elementele sunt corect inventariate(nu exista stocuri uitate, nu exista erori de numarare etc) -toate elementele inventariate sunt corespunzatoare calitativ(nu exista materiale inutilizabile) etc. Dupa ce a obtinut aceste asigurari, auditorul va mai verifica urmatoarele elemente: -daca elementele inventariate apartin acelei intreprinderi; -daca activele sunt corect evaluate. 26.Programul de munca Pentru realizarea prevederilor Planului demisiune, ISA 300 prevede obligatia pentru auditor de a elabora si documenta un Program de munca in care sunt definite natura, calendarulsi procedurile de audit necesare.Programul de munca este un ansamblu de instructiuni opuse in atentia tuturor participantilor la misiunea de audit care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit.Programul de munca poate, de asemenea, sa detalieze obiectivele auditului, precum si bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura de audit folosita. Pentru elaborarea programului de munca auditorul va aprecia evaluarea specifica a riscurilor inerente si a riscurilor legate de control, cat si nivelul de asigurare care ar urma sa fie furnizata de controalele substantive( controalele proprii ale auditorului). Altfel spus, Programul de munca este o detaliere a tuturor elementelor continute in Planul de audit (de misiune), in vederea asiurarii indeplinirii acestuia din urma. Continutul tip al unui Plan de misiune este prezentat in continuare ca exemplu: 1.Prezentarea intreprinderii:

Denumirea Sediul social Inregistrare Scurt istoric Consideratii successive privind obiectivul de activitate, piata, concurenta. II.Informatii contabile: Bugete si conturi previzionale Particularitatile sistemului contabil Principiile contabile; permanente, comparabilitati plurianuale III.Definirea misiunii: Natura misiunii: conturi anuale; conturi consolidate;previziuni etc Alti auditori, experti sau cenzori cu misiuni in intreprindere IV.Sisteme si domeniisemnificative: Prag de semnificatie Functii si conturi semnificative Zone de risc identificate Controale semnificative pe car ne putem sprijini

32.Definiti valoarea actuala a unui bun. Valoarea actuala se obtine corectand valoarea de origine cu inflatia care a avut loc de la data achizitiei si cu coeficientul de invechire(care cuprinde uzura fizica, uzura morala si uzura functionala). 33.Explicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare. Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pietei si riscul determinat de ounctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor. Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare. V.Orientarea programului de lucru: Aprecierea controlului intern Lucrari deosebite Confirmari de obtinut Inventare fizice Asistenta de specialitate necesara (informatica, fiscalitate etc) Documente de obtinut. VI.Echipa si bugetul Vii Planificarea Repartizarea lucrarilor Datele interventiilor pee tape Lista rapoartelor, scrisorilor de confirmare si alte documentece urmeaza a fi emise ( cu datele limita). 34.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea echipamentelor atunci cand se dermina valoarea patrimoniala Activ net contabil corectat? Activul net contabil corectat (ANCC)= ANC+- Corectii active+-Corectii datorii Unii evaluatori prefera in locul metodei additive pe cea substractiva care se scrie\: Activ net contabil corectat(ANCC)=Active corectate-Datorii corectate Indiferent de varianta de calcul aleasa, in stabilirea activului net contabil corectat

trebuie parcurse doua etape: corectiile activelor si corectiile datoriilor. La Echipamente, masini si utilaje, se pot aplica urmatoarele metode: -Maetoda costului de inlocuire net, conform careia valoarea ramasa actualizata a echipamentului=Val unui echipament nou similar* (1- Coeficientul de depreciere) Unde: Valoarea unui echipament nou similar se poate determina pe baza mai multor metode (a identificarii, a asimilarii, a corelarii) Coeficientul de depreciere se estimeaza tinand cont de deprecierea: economica(vechimea, starea, consturi viitoare de utilizare), functionala( adecvarea pentru utilizarea curenta si de perspectiva), strategicas(legata de o decizie strategica in privinta afacerii), precum sic ea implicate de reglementarile de mediu(care pot afecta utilizarea si tehnologia existenta). -Metoda bazata pe costul istoric, conform careia valoarea ramasa actualizata a echipamentului=Valoare la data punerii in functiune (majorata cu eventualele modernizari)* Coeficient de actualizare *(1-Coeficient de depreciere)*(1-Coeficient de neadecvare functionala). 35.Despre FEE Federatia des Experts Comptables Europens (FEE) este reprezentativ pentru organizarea profesiei contabile din Europa. Membrii FEE sunt reprezentati de 44 institutii ale contabililor profesioniti din 32 de ri. Membrii FEE sunt prezente n toate cele 25 de state membre ale Uniunii Europene i trei din rile membre ale EFTA. Membrii FEE organisme reprezint mai mult de 500,000 de contabili din Europa. Aproximativ 45% din acesti contabili sunbt practicanti la stat, oferind o gam larg de servicii pentru clieni. Celelalte 55% lucreaz n diferite domentii, n industrie, comer, guvern i educaie. FEE si-a nceput activitatea la 1 ianuarie 1987. Acesta a preluat responsabilitatea pentru activitile efectuate anterior separat de ctre Uniunea Europenne des Experts Comptables, Economiques et Financiers (UEC) i Groupe d'Etudes des Experts Comptables de la Europa Central i de Est (Grupa d'Etudes). Ambele organizaii au servit profesiei contabile europene din anul 1951 i, respectiv, 1961. Organismul de conducere al FEE este Adunarea General, care i are edin ordinar o dat la doi ani. Management al Federaiei este n responsabilitatea Consiliului. Responsabilitatea pentru punerea n aplicare a deciziilor Consiliului revine executivului, care cuprinde Preedintele, Vice-preedinte i vicepreedini. FEE este o "Asociaia Internaional" create n temeiul legislaiei belgiene i recunoscute de ctre un decretul regal din 30 decembrie 1986. Ca atare, este o organizatie "non-profit". Obiective FEE este o asociaie non-profit. Obiectivele sale sunt: - s promoveze interesele Europene in profesia contabila, n sensul cel mai larg recunoscnd n interes public n activitatea de profesie; -s lucreze pentru consolidarea, armonizarea i de liberalizare a practicii i a Regulamentului de contabilitate, de audit i de raportare financiar n Europa, att n sectorul public i privat, innd cont de evoluiile de pe plan mondial la un nivel i, dac este cazul, promovarea i aprarea intereselor Europene; - de a promova cooperarea ntre organismele profesionale contabile n Europa n ceea ce privete problemele de interes comun, att n sectorul public i privat; -pentru a identifica evoluii care pot avea un impact cu privire la practicile de contabilitate, de audit i de raportare financiar ntr-un stadiu incipient, a consilia

membru organisme de aceste evoluii i, n colaborare cu organismele de stat, s ncerce s influeneze rezultatul; - de a fi unicul reprezentant consultativ i organizare a profesiei contabile Europene n raport cu instituiile UE; pentru a reprezenta Europene profesiei contabile la nivel internaional. Guvernarea FEE Adunarea General Adunarea Generala va primi un raport al Consiliului prezentat de ctre preedinte i de raportul de Administrator. Se aprob nivelul de cheltuieli; alege un preedinte; numeste auditorii i adopt decizii pe orice domeniu sau alte probleme care-i sunt desemnate de Consiliu.. CONSILIUL Federatia este administrata de un Consiliu, care const dintr-un reprezentant desemnat de ctre fiecare ar, dintre care cel puin una este un organism profesional membru al Federaiei. Consiliul singur este autorizat s formuleze politicile Federaiei. Acesta poate delega la punerea n aplicare i aplicarea practic a acestor politici la Executiv. EXECUTIV Executiv este responsabil pentru punerea n aplicare a deciziilor adoptate de Consiliu, precum activitatea de management a FEE. Grupuri de lucru Deciziile Consiliului sunt, de obicei, pregtite de ctre grupurile de lucru, create pentru a elabora deciziile Consiliului privind anumite obiective. Organizaia DI Numerele de Relaii Internaionale 36.Despre Standardele Internationale de Contabilitate Standardele contabile interna]ionale sunt elaborate de IASC. Scopul i principalele caracteristici as cum se desprinde din strategia IASC, constau din: z furnizarea de reguli contabile general valabile acceptate n toate tarile lumii, capabile sa armonizeze n ct mai mare m\sur\ standardele si procedurile contabile practicate n diverse ]\ri. n consecinta IASC, se concentreaze asupra aspectelor esentiale astfel nct IAS sa nu devina complicate, dificil de aplicat si adoptat la specificul contabilitatii fiecarei tari. z asigurarea aceleiasi baze pentru elaborarea rapoartelor financiare, astfel nct investitorii si bancile internationale sa poata face analize comparative ale diferitelor oportunitati de investi]ii; z IAS nu se suprapun standardelor de contabilitate nationale (locale). Statutul IASC prevede ca atunci cnd rapoartele financiare nationale (locale) sunt conforme cu IAS n toate elementele esentiale acest lucru trebuie specificat n anexe. Daca, nsa standardele nationale (locale) sunt mult diferite, atunci, reprezentantii IASC au sarcina de a convinge organismele abilitate asupra avantajelor acestora si armonizarii cu IASC. z sfera de aplicare a IAS se circumscrie numai la elementele esentiale si de la data specificata n textul standardului, cu excep]ia celor care se aplica retroactiv. Orice limitare a

sferei de aplicare este nscrisa si explicitata n continutul fiecarui standard. Standardele Contabile Europene sunt elaborate de Uniunea Europeana, fiind formalizate prin Directiva a IV a care cuprinde normele privind ntocmirea si prezentarea conturilor anuale sociale (ale societatilor comerciale); Directiva a VII a care reglementeaza conturile consolidate ntocmite de grupul ntreprinderi si Directiva a VIII a privind profesia libera contabila orientata spre auditarea conturilor anuale. Sfera si caracteristicile Directivelor europene sunt circumscrise la zona tarilor membre ale Uniunii Europene, iar aplicarea lor este obligatorie deoarece reprezinte o sursa de drept contabil. Standardele nationale sau locale sunt elaborate de fiecare tara n raport de standardele internationale si Directivele europene. Geografia contabila a acestor standarde este refluxul simultan al identitatilor nationale, al traditiei contabile al situa]iilor socio economice si al efectelor de dominare culturale pe plan international. De asemenea, conceperea, elaborarea si adoptarea standardelor nationale este un proces politico strategic n cadrul caruia fiecare tara si apara interesele. Standardele interna]ionale de contabilitate (IAS) pot prezenta interes pentru normele nationale (locale) n urmatoarele ipostaze: adoptarea directa ca norme nationale; izvor documentar pentru elaborarea reglementarilor nationale; baza de referinta pentru armonizare ntre national si international; adaptarea ca norme pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare de catre ntreprinderile multinationale si marile societati cotate pe pietele financiare.. n Programul de Dezvoltare a Contabilitatii din Romnia este adoptata solutia asimilarii standardelor internationale de contabilitate si de elaborare a standardelor de contabilitate nationale numai n cazurile n care nu exista un standard international n domeniul respectiv.

37. Sursele de finantare ale unui organism profesional. CECCAR -taxa de inscriere la examenul de EC si CA; -taxa de inscriere in Tabloul Corpului; -cotizatiile anuale asupra veniturilor; -donatii, vanzari cu publicatii proprii; -alte venituri. 38.Activitati incompatibile cu exercitarea profesiei libere. a) nu trebuie sa exercite in paralel activitati care afecteaza sau sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independenta, buna reputatie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei libere. b)Calitatea de expert contabil este incompatibila cu orice activitate salariala in afara Corpului sau orice activitate comerciala. c) In unele situatii, liber profesionistul contabil poate primi spre conservare si

utilizare, potrivit legii, fonduri ale clientilor, el trebuind: -sa pastreze aceste fonduri separate de fondurile proprii; -sa le utilizeze conform destinatiilor stabilite; -sa aiba posibilitatea sa justifice existenta si utilizarea fondurilor respective.