Corpul Experţilor

Contabili si Contabililor
Autorizaţi din România

CURS
DOCTRINǍ ŞI DEONTOLOGIE

PROFESIONALĂ

01 mai 2008
Deontologie profesională

1
I. Tezele fundamentale ale profesiei contabile.
II. Etica în profesia contabilă. (Codul etic naţional al profesioniştilor contabili)
III. Organizarea şi exercitarea profesiei contabile în România.
(OG.65/1994 republicată)
(Regulamentul de organizare şi funcţionare a experţilor contabili)

Eventuale subiecte

1. Definiţi, conceptul de profesie contabilă şi arătaţi structura acesteia.

2. Cum se clasifică profesioniştii contabili.
3. Cum se clasifică serviciile profesioniştilor contabili.
4. Ce relaţie există între profesia contabilă şi fiscalitate.
5. Explicaţi necesitatea reglementării profesiei contabile.
6. Ce domenii ale profesiei contabile trebuie reglementate.
7. Care sunt criteriile de apreciere a calităţii unei profesii contabile.
8. Modalităţi de reglementare ale profesiei contabile.
9. Cum este reglementată profesia contabilă la nivel european.
10. Explicaţi rolul profesiei contabile pentru apărarea interesului public.
11. Explicaţi rolul profesiei contabile pentru deblocarea economiei.
12. Cum explicaţi rolul social al profesionistului contabil.
13. Cum explicaţi necesitatea unui organism profesional.
14. Care sunt criteriile de recunoaştere a unui organism al
profesioniştilor
contabili.
15. Care sunt organismele internaţionale şi regionale ale profesiei
contabile.

2
I. Profesia contabilă. Concept şi structură.
Profesia contabilă cuprinde totalitatea activităţilor cu caracter economic care
presupun cunoştinţe în domeniul contabilităţii.
Profesia contabilă este un întreg format din mai multe activităţi.
Principalele activităţi sunt:
1. Ţinerea contabilităţii.
2. Elaborarea, examinarea şi prezentarea situaţiilor financiare.
3. Auditul statutar.
4. Alte lucrări
de audit financiar – contabil sau control intern.
5. Managemen
t financiar – contabil (planificare contabilă, contabilitatea analitică,
contabilitatea de gestiune etc.)
6. Servicii fiscale (consultanţă, consiliere şi asistenţă fiscală)
7. Servicii de studiu şi consultanţă pentru crearea întreprinderilor
8. Evaluări de întreprinderi şi titluri
8. Alte servicii contabile şi paracontabile.
Profesionistul contabil care are acces la toate activităţile componente ale
profesiei contabile potrivit practicilor europene îl constituie expertul contabil,
considerat a fi specialistul cu cea mai înaltă pregătire în domeniul său de activitate
în ţara sa de origine.
Activitatea urmărită în mod special este activitatea de audit statutar, auditorul
statutar fiind considerat ultimul apărător în drumul informaţiilor conţinute în
situaţiile financiare spre consumatorii finali.
Activităţile care formează profesia contabilă se pot organiza fie prin
compartimente proprii ale întreprinderii, cu excepţia auditului statutar, fie prin
externalizare la specialisti ce funcţionează independent în furnizarea acestor
servicii pe piaţă.
Serviciile furnizate pe piaţă pot fi servicii furnizate exclusiv de profesioniştii

3
contabili:
- contabilitate
- audit intern
- audit statutar
- activitate de control intern
- activitate de management financiar contabil, etc.
sau servicii partajate cu alte profesii, cum ar fi: - evaluarea activelor
întreprinderii partajată cu jurişti, ingineri
- serviciile fiscale şi mai ales consultanţa fiscală partajată cu avocaţii
- servicii juridice partajate cu juriştii şi avocaţii.

Profesioniştii contabili în funcţie de criteriul dependenţei sunt de 2 categorii:

- angajaţi,
- liberi profesionişti contabili (profesionişti contabili în practica liberă) care îşi
desfăşoară activitatea individual sau în formă asociativă iar legea română
permite doar forma de societăţi comerciale.

4
 Profesia contabilă şi fiscalitatea
Serviciile fiscale constituie servicii fundamentale ale profesiei contabile.
Mediul de afaceri nu concepe ca specialistul în contabilitate să nu posede cele mai bune
cunoştinţe în domeniul fiscal.
Profesia contabilă reprezintă prima furnizoare de servicii fiscale, acestea
deţinând între 30-50 % din totalul serviciilor furnizate liber profesioniştii contabili.
Complexitatea tot mai mare a legislaţiilor fiscale, precum şi extinderea
aplicaţiilor standardelor de contabilitate au condus la reorganizări în profesia contabilă, în
sensul că se dezvoltă cel mai mult societăţile de contabilitate, care au în structura lor
compartimente distincte de fiscalitate.
Un studiu recent arată că ponderea serviciilor fiscale prestate de contabili din
totalul pieţei serviciilor fiscale este cuprinsă între 60 – 95 % din piaţa serviciilor
contabile.

Necesitatea reglementării profesiei contabile

Reglementarea unei profesii este impusă de nevoia de standarde profesionale, etice,
de educaţie care să fie îndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea şi natura
reglementarii depind de următorii factori:
1. Capacitatea profesiei respective de a răspunde necesităţilor economiei si
societăţii,
2. Condiţiile de piaţă în care activează profesia.
3. Existenţa unui dezechilibru în ce priveşte cunoştinţele între clientul care
primeşte serviciile respective şi furnizorul acestor servicii, adică profesionistul contabil
care deţine experienţa necesară pentru a fi stabilite relaţiile între cele două domenii.
Criteriile de apreciere a modului în care reglementarea profesiei satisface
interesul public sunt următoarele:
- transparenţa
- proporţionalitatea
- să nu fie împotriva competenţei şi concurenţei
- să nu fie discriminatorie
- să fie precisă
- segmentată în funcţie de obiectivele urmărite

5
 - implementată consecvent şi just
- să fie supusă unei examinări periodice
Aria de acoperire a reglementării profesiei
1. Cerinţele de acces şi de certificare
2. Cerinţe la dezvoltarea profesională continuă
3. Standardele profesionale şi etice pe care profesioniştii trebuie să le respecte şi să
le aplice
4. Monitorizarea comportamentului profesionist al membrilor
5. Sistemele şi procedurile de investigare şi sancţionare în legătură cu membrii care nu
îndeplinesc cerinţele de mai sus.

Modalităţi de implementare
1. Autoreglementarea este specifică economiştilor liberali şi constă, în aceea că
organismul profesional este recunoscut de autoritatea publică, căruia îi deleagă
responsabilitatea de a reglementa profesia.
2. Reglementarea externă constă în aceea că profesia este reglementată direct sau în fapt
de către guvern.
3. Coreglementarea este o combinare între primele două adică o reglementare partajată între
o instituţie guvernamentală şi una profesională.
Oricare ar fi modul de implementare a reglementării, organismul profesional trebuie să
joace un rol fundamental fiind cel mai bine poziţionat pentru apărarea interesului public.

Reglementarea profesiei contabile la nivel European

Profesia contabilă este reglementată prin Directiva generală 89/48 CEE care se referă
şi la profesia contabilă. Potrivit reglementărilor europene, profesionistul contabil este definit
ca fiind specialistul care a obţinut cel mal înalt nivel de pregătire prin studii universitare, un
stagiu de minim 3 ani şi un examen de aptitudini şi care are acces fără restricţii la toate serviciile
si activităţile ce formează profesia contabilă.
Directiva speciala 2006/43 CEE care se refera strict la condiţiile de autorizaresi de
retragere a autorizării unui profesionist contabil de a efectua audit statutar.

Rolul profesiei contabile pentru apărarea interesului public

Nu există progres al civilizaţiei fără dezvoltarea pieţelor iar pieţele nu se pot dezvolta

6
fără profesionişti contabili.
Întreprinderile mici şi mijlocii care deţin peste 80% din economia europeană se dezvoltă
şi în funcţie de costul capitalurilor acestora iar costul capitalurilor depinde de încrederea în
informaţiile financiare, adică depinde de calitatea muncii profesioniştilor contabili.
Profesia contabilă este indispensabilă pentru bunul mers al economiei la nivel naţional
şi global cel puţin din următoarele puncte de vedere:
1. fără ea nu se poate măsura activitatea economică
2. fără ea nu pot exista bugetele naţionale şi deci nici impozite
3. fără ea nu poate exista încrederea în tranzacţiile financiare şi comerciale
4. fără ea nu se pot împărţi roadele activităţii între angajaţi şi proprietari, deci între muncă şi
capital
Drumul social al profesionistului contabil este dovedit de ponderea însemnată pe care
o are activitatea de salariu şi de stabilire a veniturilor tuturor membrilor societăţii, precum şi
prin calitatea serviciilor prestate care pot avea un impact asupra vieţii oamenilor.
Situaţiile financiare constituie cea mai bună carte de vizită a unei întreprinderi iar
profesionistul contabil este artizanul acestei cărţi de vizită.
Publicul şi întreprinderea trebuie protejaţi de o eventuală incompetenţă a
profesionistului contabil prin standarde în domeniul educaţiei şi controlului calităţii.
Publicul trebuie protejat de o eventuală înţelegere neconformă între
profesionistul contabil şi întreprinzător, stabilind reguli de etică.

II. Principiile ftmdamentale de etică în profesia contabilă

Codul etic naţional (CEN) are rolul de a da autoritate serviciilor prestate de
profesioniştii contabili şi de a proteja împotriva implicării acestora în elemente negative.
CEN are 3 părţi:
A) - destinată tuturor profesioniştilor contabili angajaţi sau liberi profesionişti
B) - destinată exclusiv profesioniştilor contabili liber profesionişti
C) - destinată exclusiv celor angajaţi

Principiile etice:
1. Integritatea presupune că profesionistul contabil trebuie să fie drept şi cinstit în orice
misiune are de îndeplinit şi să nu se asocieze la raportări false sau care ar putea induce în
eroare consumatorii - utilizatorii informaţiilor financiar contabile.

7
2. Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără idei
preconcepute, să nu se afle în situaţii de conflict de interese sau de incompatibilitate şi în nici o
altă situaţie care ar putea determina o terţă persoană bine informată şi bine intenţionată să
pună la îndoială cinstea şi corectitudinea profesionistului contabil.
3. Competenţa presupune că profesionistul contabil trebuie să deţină competenţele necesare
misiunilor pe care le are de îndeplinit, pentru că el satisface cele 2 cerinţe ale conceptului de
competenţă şi anume: obţinerea şi menţinerea competenţei.
4. Confidenţialitatea presupune că profesionistul contabil nu trebuie să divulge, nici să
folosească în interes personal informaţii pe care le obţine în cursul misiunilor sale, cu 2 excepţii:-
când legea obligă la divulgare (spălare de bani, finanţarea terorismului) - cu ocazia controlului
de calitate.
5. Profesionalismul presupune ca profesionistul contabil nu trebuie sa întreprindă ceva
care ar adduce prejudicii profesiei contabile în ansamblu, organismului profesional sau
colegilor.
6. Respectarea standardelor şi normelor emise de organismul profesional.
7. Independenţa presupune că profesia contabilă satisface concomitent cele două
componente fundamentale ale conceptului de independenţă, şi anume:
- independenţa de spirit sau în gândire constituie independenţa de drept şi constă în
acea stare a profesionistului contabil potrivit căreia, în gândirea lui, acesta consideră că
poate îndeplini o misiune în condiţii de integritate şi cu obiectivitatea necesară.
- independenţa în aparenţă (comportamentală) sau independenţa de fapt presupune
că o terţă persoană bine informată şi intenţionată nu găseşte nici un motiv de natură
comportamentală, care să o determine să pună la îndoială integritatea şi obiectivitatea
profesionistului contabil.