1?????????? Determinarea unor proprietati fizico mecanice ale fluidelor 1.

Determinarea densitatii

Scopul lucrarii: Sa se determine densitatea si greutatea specifica a unor uleiuri minerale precum si variatia acestor proprietati in raport cu temperatura. Principiul metodei: Metoda de determinare are la baza principiul fundamental al hidrostaticii: p+rz=ct Metoda de lucru: se masoara temperaturile mediului ambiant t si a lichidelor din ramurile tuburilor de sticla t1 si t2; se stabileste temperatura de referinta t7 a lichidului etalon; se verifica etanseitatea instalatiei si se inchid robinetele; se toarna prin partea superioara a ramurilor tuburilor de sticla cu ajutorul unor palnii, lichidul de referinta in ramura U1 si lichidului supus studiului in ramura U2; se echilibreaza la aceeasi inaltime pe ramurile interioare ale tubului de sticla U 1 si U 2 , coloana lichidului de referinta si coloana lichidului studiat; se masoara denivelarile:h 1 si h 2 pe ramurile exterioare ale tuburilor de (2.1)

sticla; se repeta experimental adaugand din nou lichidele si notand denivelarile h 1 / 2 si h 2 k , k=1,7 pentru fiecare experiment.

Relatii de calcul: Se determina ensitatea efectiva a lichidului etalon, la temperatura t, de realizare a experimentului, cu ajutorul relatiilor:

1 =

7 1 + 7 (t1t7 )

[kg/m 3 ]

(2.2)

Densitatea lichidului calculata la masuratoarea k , este data de relatia:

2 k = 1

h1k , k=1..n h2 k

[kg/m 3 ]

(2.3)

Densitatea medie, a celor n masuratori din care s-au eliminat abaterile grosolane este data de:

2 =
k =1

2 k
n

[kg/m 3 ]

(2.4)

Abaterile efective ale densitatii individuale, in raport cu densitatea medie:

2 k = 2 k - 2

[kg/m 3 ]

(2.5)

Media abaterilor efective:

2 =

k =1

2 k n

[kg/m 3 ]

(2.6)

Densitatea exacta determinata in urma experimentului:

2 = 2 + 2

[kg/m 3 ]

(2.7)

Greutatea specifica a fluidului studiat: y 2 = g [N/m 3 ] (2.8)

Eroarea efectiva masuratorii k:

= k

2 * 100 2

[%]

(2.9)

Pe baza rezultatelor masuratorilor si formulelor de calcul se completeaza tabelul urmator.da

2?????????
2. Determinarea vscozitii dinamice

Scopul lucrrii: Se determin pe cale experminetal vscozitatea dinamic a lichidelor precum si variaia acestei mrimi n raport cu temperatura.

2.1 Determinarea vscozitii dinamice cu ajutorul vscozimetrului Hppler. Principiul metodei: Metoda de lucru are la baza detreminarea vscozitii pe baza rezistenei opuse de fluid la cderea liber sub efect gravitational a unei sfere prin intermediul unui tub calibrat in care s-a introdus fluidul studiat.

Metoda de lucru: - se spal, se cur i se terge tubul de cdere, corpul cztor si dopurile de etanare; - se demonteaz dopul i se umple cu uleiul de cercetat; - se alege bila de lucru i se introduce in tubul 6 etanndu-l; - se umple corpul cu apa distilata, se conecteaz la curent rezistena electric capsulat i se agit apa distilat cu ajutorul pompei pneumatice pn cnd se obine temperatura dorit. - se citete valoarea temperaturii. - se cronometreaz timpul de cdere a bilei ntre reperele extreme; - se repeat operaiile descrise pentru alt valoare a temperaturii;

Relaii de calcul: - vscozitatea dinamic a fluidului; u=k(a-u)t

Nr exp 1 2 3 4 5 6 7

h ai 60 85 120 215 150 110 180

h ui 65 98 130 245 172 125 205

ui 923,07 867,34 923,07 877,55 872,09 880 878,04

888,74

i 34,33 -21,4 34,33 -11,19 -16,65 -8,74 -10,7

-0,002

u 888,738

% 2,2

3????????? Unde: -OL u , densitatea bilei respective a uleiului studiat. - K constanta bilei -t tompul de cadere a bilei referinta0: = [g/cm3] , -densitatea la temperature de lucru in raport cu temperature de

,u coeficientul de dilatare volumica a bilei in respectiv a lichidului analizat;

-media vascozitatii mecanice: [cP] -abaterea efectiva a vascozitatii dinamice: [cP]

-valoarea experimental exacta vascozitati dinamice : u=+ -vascozitatea cinematic v=rxv -eroarea masuratorii: [m2/s] [cP]

= x 100

[%]

Pe baza rezultatelor masuratorilor se complecteaza urmatorul tabel:

Nr . Exp. 1 2 3 4 5

5.8 58.6 58.2 58.5 59

22257.6x10-7 285499.2x10-7 28535504x10-7 285012x10-7 287448x10-7

-0.000226 -0.000064 -0.000126 -0.000024 -0.000246 0 0

4?????????? 3.DETERMINAREA VASCOZITATII CINEMATICE CU AJUTORUL VASCOZIMETRULUI ENGLER

Scopul Lucrarii: Determinarea pe cale experimentala a vascozitatii cinematice precum si a variatiei ei cu temperatura: Principiul Metodei: Metoda presupune calcularea vascozitatii conventionale in grade Engler definite ca raportul dintre timpul de curgere a unui volum de 200 de ml de fluid prin orificiul calibrat al vascozimetrului si timpul de curgere a unui volum de 200 ml de apa distilata la temperature de experiment deT=20 grade Celsius. Metoda de lucru:

se spala,se curata si se sterge vasul interior si orificiul calibrat; se incalzeste pina la temperatura de experiment fluidul studiat se verifica etanseitatea supapei si se toarna volumul de 200 ml de fluid in interiorul vasului; se regleaza orizontalitatea suportului cu ajutorul cotelor de reglaj; se toarna apa de incalzire in peretii dublii ai vasului aparatului; se monteaza capacele vaselor actionand agitatorul pentru omogenizarea temperaturii fluidului, se citesc valorile temperaturilor inregistrate de termometru; se actioneaza tija supapei , cronometrand timpul necesar de scurgere a volumului de 200 ml din fluidul studiat; se repeta experimentul; se reia cronometrarea pentru determinarea timpului de curgere a unui volum de apa distilata egal cu 200 ml; se calculeaza gradele conventionale Engler; Relatii de calcul : vascozitatea conventionala in grade Engler
0

E=

t t0

(2.18)
n

media gradelor conventionale Engler pentru cele n masuratori

0

E = k =1

(2.19)

abaterea efectiva fata de media gradelor conventionale

0 E k 0 E

(2.20)

valoarea experimentului executarii gradelor conventionale Engler 0 E =0 E +0E (2.21) relatia de conversie a vascozitatii cinematice din grade conventionale Engler in unitati SI 0.0631 V = 10 4 0 E (2.22) vascozitatea dinamica
= v

(2.23)

Pe baza formulelor si masuratorilor se completeaza tabelul urmator:

5 Golopenta 4.Determinarea presiunii

Scopul lucrrii

Calculul erorii de msurare a presiunii pentru manometrul cu mai multe lichide n raport cu un aparat etalon.

Principiul metodei

Metoda de msurare are la baz principiul fundamental al hidraulicii :

p +z = ct

Metoda de lucru

- se toarn ap n piezometrul etalon , se citesc nalimile coloanelor de lichid he , hk , k= 1,2,3 - se calculeaz m , e i

, notnd rezultatele n tabel

- se deschide robinetul modificnd nalimea lichidului n piezometrul etalon care duce la modificarea presiunii masurate ; - se citesc din nou nalimile coloanelor de lichid he , hk , k= 1,2,3 - se calculeaza m , e i

pentru noua presiune trecnd rezultatele n tabel

- se repet msuratorile experimentale de cel puin 10 ori

Relaii de calcul

- presiunea relativ calculat cu ajutorul piezometrului cu mai multe lichide este dat de relaia :
m = hH 2O + Hg ( h2 h1 ) + ( h3 h2 )

unde :
H 2 O ,Hg , - reprezint greutile specifice pentru ap , mercur i ulei.

Nr Exp . 1 2 3 4 5

t 265 267 264 263 266

Ei

i E

4.568 9 4.603 4 4.551 7 4.534 4 4.586 2 4.5689 2

0.0000 2 0.0344 8 0.0172 2 0.0345 2 0.0172 8

4.5689 2

0.3206 *
10
4

0.03206

6??????
5.Determinarea coeficientului pierderii de sarcina hidraulica uniform distribuita si a coeficientilor pierderii de sarcina hidraulica locala in cadrul une conducte cu sectiune circular

Scopul lucrarii:
Se urmareste determinarea coeficientului pierderii de sarcina uniform distribuita si a coeficientului pierderilor locale pentru diferite tipuri de relatii hidraulice. Principiul metodei: Pierderile de sarcina longitudinale pentru conductele circulare se determina cu relatia lui Darcy:

Hpl=
Unde:
-

coeficientul pierderilor de sarcina longitudinal; L.D. lungimea, respective diametrul conductei; viteza medie a fluidului din conducta.

Perderile de sarcina locala apar datorita modificarilor structurii campului de viteze si se calculeaza cu rel lui Weissduch:

=
Unde: - coeficientul pierderilor de sarcina locala. Metoda de lucru:

-se conecteaza la reteaua pompa centrifuga si se actioneaza robinetul stabilind un regim de scurgere permanent; -se actioneaza deflectorul pornind cronometrul si se noteaza derivabile piezometrelor montate pe panou; -presiunea etalon masurata cu ajutorul piezometrului 2

=h -eroarea relativa a momentului cu mai multe lichide

x 100

Nr. Exp.

H 1 2 3 4 5 6 7 8 725 515 405 355 305 275 170 140

150 152 155 158 159 162 164 168

35 28 20 15 9 5 6 -2

31 30 30 31 35 35 30 30 7250 5150 4050 3550 3050 2750 1700 1400

% 6625.5 8.6 5666.6 -10.03 8 4588.2 13.28 3934.3 10.8 3148.5 3.23 4 2624.3 4.57 2738.3 31.08 6 1669.8 19.2 8

7.Trinca Dragos
-dupa un timp ales t se actioneaza deflectorul oprind umplerea vasului etalonat,se determina variatia de volum V1 -se reiau determimarile pentru 10 regimuri de curgere stationare diferite; - se masoara temperatura apei; - dupa terminarea experimentului se aduce instalatia in starea initiala.

Relatii de calcul

-debitul de fluid:

-viteza medie in tronsonul de conducta cu diametrul D:

- viteza medie in tronsonul de conducta cu diametrul d:

- numarul Reynolds atasat tronsonului de conducta cu diametrul D:

- coeficientul :

- coeficientul pierderolor locale in cot:

-coeficientul pierderii locale datorate ingustarii bruste:

-coeficientul pierderii locale datorate cresterii bruste:

Pe baza rezultatelor obtinute se completeaza urmatorul tabel:

Nr exp

h1 h2 h3 h4 V t 10Q VmD Re c i -2.68

10/3

0.55

275*10

12.28*10

23.09*10

-315.91

3.77 28.28

5/3

0.27

135*10

6.03*10

47.03*10

-642.86

16.22 38.67

45

15/3

0.83

415*10

18.54*10

30.6*10

-425.16

0.72 -4.45

35

20/3

1.11

555*10

24.79*10

11.44*10

-159.28

0.902 34.5

77

20/3

1.11

555*10

24.79*10

34.32*10

-478.7

0.86 30.43

85

22/3

60

1.22

610*10

27.25*10

10.4*10

-144.12

0.75 33.24

99

23/3

1.27

635*10

28.37*10

20*10

-277.94

0.66 25.53

104

25/3

1.38

690*10

30.91*10

27.6*10

-379.75

0.55 38.9

107

30/3

1.66

830*10

37.08*10

30.6*10

-426.79

0.36

8-catalin jerdoiu
6 Determinarea caracteristicilor energetice ale unui ventilator

Scopul lucrarii: Trasarea curbelor caracteristice energetic ale ventilatorului axial si determinarea punctului de functionare optim Referitor la curbele caracteristice energetic vizate:
-

, caderea de presiune static ; , cadearea de presiune totala ; , puterea electrica absorbita de motorul de antrenare al ventilatorului

, randamentul agregatului motor ventilator ; , randamentul volumic.

Metoda de lucru:
-

Se verifica instalatia si se alimenteaza motorul electric al ventilatorului Se porneste instalatia si se stabileste un regim de curgere al aerului prin fixarea clapetei de refulare la unghiul Se citesc indicatiile piezometrelor de pe panou Se stabileste un nou regim de curgere prin modificarea unghiului de inclinare al clapetei notand indicatiile La sfarsitul experimentului se inchide clapeta de refulare si se deconecteaza de la reteaua electrica motorul

Relatii de calcul : debitul refulat de ventilatorul axial [m/s] Unde : - coeficientul de debit al diafragmei [m]

- sectiunea diafragmei coeficient de detenta , g acceleratia gravitational

- densitatea fluidului din piezometrul cu tetraclorura de carbon - densitatea aerului energia specifica statica a aerului refulat [N/m] unde : Pr presiunea medie de refulare a ventilatorului

Pa presiunea medie de aspiratie a ventilatorului energia specifica dinamica a aerului refulat [N/m] Unde : - viteza de refulare medie a aerului [m/s] energia specifica totala a aerului refulat de ventilator [N/m] presiunea static a aerului refulat [m] presiunea dinamica a aerului refulat

presiunea totala a aerului refulat

9 barbu mihai - puterea utila a curentului de aer Pu = PtQ [W] (6.10)

- puterea electrica absorbita de motorul ventilatorului Pa = radical3 U I cos [W] Unde: U tensiunea electrica I intensitatea cos factorul de putere inductiv - randamentul agregatului motor-ventilator = Pu / Pa 100 [%] (6.12) (6.11)