CODUL FAMILIEI

CUPRINS Titlul I Cstoria Capitolul I ncheierea cstoriei Capitolul II Nulitatea cstoriei Capitolul III Efectele cstoriei Sectiunea I Drepturile si obligatiile personale ale sotilor Sectiunea a IIDrepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor a Capitolul IV Desfacerea cstoriei Titlul II Rudenia Capitolul I Dispozitii generale Capitolul II Filiatia Sectiunea I Filiatia fat de mam Sectiunea a IIFiliatia fat de tat a Sectiunea a Situatia legal a copilului III-a Capitolul III nfierea Capitolul IV Obligatia de ntretinere Titlul III Ocrotirea celor lipsiti de capacitate, a celor cu capacitate restrns si a altor persoane Capitolul I Ocrotirea minorului Sectiunea I Drepturile si ndatoririle printilor fat de copiii minori Sectiunea a IITutela minorului a Capitolul II Interdictia Capitolul III Curatela Capitolul IV Autoritatea tutelar Dispozitii finale TITLUL I CSTORIA CAPITOLUL I NCHEIEREA CSTORIEI Art. 3. - Numai cstoria ncheiat n fata delegatului de stare civil1 d nastere drepturilor si obligatiilor de soti prevzute n prezentul decret.

1. Primarul ndeplineste functia de ofiter de stare civil (art. 43, lit. t) din Legea nr. 69 din 26 noiembrie 1991 a administratiei publice locale nr. 69 din 26 noiembrie 1991 Art. 4. - Brbatul se poate cstori numai dac a mplinit vrsta de optsprezece ani, iar femeia numai dac a mplinit saisprezece ani. Cu toate acestea, pentru motive temeinice, se poate ncuviinta cstoria femeii care a mplinit cincisprezece ani. ncuviintarea se poate da de Comitetul executiv al Consiliului Popular al Municipiului Bucuresti sau al judetului2 n cuprinsul cruia si are domiciliul femeia si numai n temeiul unui aviz dat de un medic oficial.

2. Consilii locale, Consiliul municipiului Bucuresti, consilii judetene si primari, potrivit Legii administratiei publice locale nr. 69 din 26 noiembrie 1991 Art. 5. - Este oprit s se cstoreasc brbatul sau femeia care este cstorit. Art. 6. - Este oprit cstoria ntre rudele n linie dreapt, precum si ntre cele n linie colateral pn la al patrulea grad inclusiv. Pentru motive temeinice, cstoria ntre rudele n linie colateral de gradul al patrulea poate fi ncuviintat de Comitetul executiv al Consiliului Popular al Municipiului Bucuresti sau al judetului3 n cuprinsul cruia cel care cere aceast ncuviintare si are domiciliul.

3. Consilii locale, Consiliul municipiului Bucuresti, consilii judetene si primari, potrivit Legii administratiei publice locale nr. 69 din 26 noiembrie 1991 Art. 7. - Este oprit cstoria: a) ntre cel care nfiaz sau ascendentii lui, de o parte, si cel nfiat ori descendentii acestuia, de alta; b) ntre copiii celui care nfiaz, pe de o parte, si cel nfiat sau copiii acestuia, de alta; c) ntre cei nfiati de aceeasi persoan. Pentru motive temeinice, cstoria ntre persoanele prevzute la lit. b) si c) de mai sus poate fi ncuviintat potrivit dispozitiilor Art. 6 alin. 2. Art. 8. - n timpul tutelei, cstoria este oprit ntre tutore si persoana minor ce se afl sub tutela sa. Art. 9. - Este oprit s se cstoreasc alienatul mintal, debilul mintal, precum si cel care este lipsit vremelnic de faculttile mintale, ct timp nu are discernmntul faptelor sale. Art. 10. - Cstoria nu se va ncheia dac viitorii soti nu declar c si-au comunicat reciproc starea snttii lor. n cazul n care, prin lege special, este oprit cstoria celor suferinzi de anumite boli, se vor aplica dispozitiile acelei legi.

Art. 11. - Cstoria se ncheie n fata delegatului de stare civil al Consiliului Popular al comunei, orasului, municipiului sau sectorului Municipiului Bucuresti4, n cuprinsul cruia se afl domiciliul sau resedinta oricruia dintre viitorii soti.

4. Primarul ndeplineste functia de ofiter de stare civil (art. 43, lit. t) din Legea nr. 69 din 26 noiembrie 1991 a administratiei publice locale nr. 69 din 26 noiembrie 1991 Art. 12. - Cei care vor s se cstoreasc vor face, personal, declaratia de cstorie la serviciul de stare civil la care urmeaz a se ncheia cstoria. Dac unul dintre viitorii soti nu se afl n localitatea unde urmeaz a se ncheia cstoria, el va putea face declaratia de cstorie n localitatea unde se afl, la serviciul de stare civil, care o va transmite, din oficiu si fr ntrziere, serviciului de stare civil competent pentru ncheierea cstoriei. Art. 13. - n declaratia de cstorie, viitorii soti vor arta c nu exist nici o piedic legal la cstorie. Odat cu declaratia de cstorie, ei vor prezenta dovezile cerute de lege. Art. 14. - Orice persoan poate face opunere la cstorie, dac exist o piedic legal ori dac alte cerinte ale legii nu sunt ndeplinite. Opunerea la cstorie se va face numai n scris, cu artarea dovezilor pe care ea se ntemeiaz. Art. 15. - Delegatul de stare civil5 va refuza s constate ncheierea cstoriei dac n temeiul verificrilor ce este dator s fac, al opunerilor primite sau al informatiilor ce are, gseste c cerintele legii nu sunt ndeplinite.

5. A se vedea nota de la art. 3. Art. 16. - Cstoria se ncheie prin consimtmntul viitorilor soti. Acestia sunt obligati s fie prezenti, mpreun, n fata delegatului de stare civil, la serviciului de stare civil, pentru a-si da consimtmntul personal n mod public. Cu toate acestea, n cazurile artate de legea special, delegatul de stare civil* va putea ncheia cstoria si n afara sediului serviciului de stare civil, cu respectarea conditiilor prevzute n alineatul precedent. Art. 17. - Delegatul de stare civil6, lund consimtmntul viitorilor soti, va ntocmi de ndat n registrul actelor de stare civil actul de cstorie, care se semneaz de soti si de delegat.

5. A se vedea nota de la art. 3. Art. 18. - Cstoria nu poate fi dovedit dect prin certificatul de cstorie, eliberat pe baza actului ntocmit n registrul actelor de stare civil.

CAPITOLUL II NULITATEA CSTORIEI Art. 19. - Este nul cstoria ncheiat cu nclcarea dispozitiilor prevzute n Art. 4, 5, 6, 7 lit. a, 9 si 10. Art. 20. - Cstoria ncheiat mpotriva dispozitiilor privitoare la vrsta legal nu va fi declarat nul dac, ntre timp, acela dintre soti care nu avea vrsta cerut pentru cstorie a mplinit-o ori dac sotia a dat nastere unui copil sau a rmas nsrcinat. Art. 21. - Cstoria poate fi anulat la cererea sotului al crui consimtmnt a fost viciat prin eroare cu privire la identitatea fizic a celuilalt sot, prin viclenie sau prin violent. Anularea cstoriei din aceste cauze poate fi cerut de cel al crui consimtmnt a fost viciat, n termen de 6 luni de la ncetarea violentei ori de la descoperirea erorii sau a vicleniei. Art. 22. - n cazul n care sotul unei persoane declarate moart s-a recstorit si, dup aceasta, hotrrea declarativ de moarte este anulat, cstoria cea nou rmne valabil. Declararea nulittii cstoriei nu are nici o urmare n privinta copiilor, care si pstreaz situatia de copii din cstorie. Art. 23. - Sotul care a fost de bun-credint la ncheierea cstoriei, declarat nul sau anulat, pstreaz, pn la data cnd hotrrea instantei judectoresti rmne definitiv, situatia unui sot dintr-o cstorie valabil. Declararea nulittii cstoriei nu are nici o urmare n privinta copiilor, care si pstreaz situatia de copii din cstorie. Art. 24. - n cazul prevzut n Art. 23 alin. 1 cererea de ntretinere a sotului de buncredint si raporturile patrimoniale dintre brbat si femeie sunt supuse, prin asemnare, dispozitiilor prevzute la divort. Tot astfel, n cazul prevzut n Art. 23 alin. 2 se vor aplica, prin asemnare, dispozitiile prevzute la divort, n ce priveste drepturile si obligatiile dintre printi si copii. CAPITOLUL III EFECTELE CSTORIEI Sectiunea I DREPTURILE SI OBLIGATIILE PERSONALE ALE SOTILOR Art. 25. - Brbatul si femeia au drepturi si obligatii egale n cstorie. Art. 26. - Sotii hotrsc de comun acord n tot ce priveste cstoria. Art. 27. - La ncheierea cstoriei, viitorii soti vor declara, n fata delegatului de stare civil7, numele pe care s-au nvoit s-l poarte n cstorie. Sotii pot s-si pstreze numele lor dinaintea cstoriei, s ia numele unuia sau altuia dintre ei sau numele lor reunite.

7. A se vedea nota de la art. 3 Art. 28. - Sotii sunt obligati s poarte n timpul cstoriei numele comun declarat. Dac sotii s-au nvoit s poarte n timpul cstoriei un nume comun si l-au declarat la ncheierea cstoriei potrivit dispozitiilor Art. 27 din codul de fat, fiecare dintre soti nu va putea cere schimbarea acestui nume, pe cale administrativ, dect cu consimtmntul celuilalt sot. Sectiunea a II-a DREPTURILE SI OBLIGATIILE PATRIMONIALE ALE SOTILOR Art. 29 - Sotii sunt obligati s contribuie, n raport cu mijloacele fiecruia, la cheltuielile csniciei. Art. 30 - Bunurile dobndite n timpul cstoriei, de oricare dintre soti, sunt, de la data dobndirii lor, bunuri comune ale sotilor. Orice conventie contrar este nul. Calitatea de bun comun nu trebuie s fie dovedit. Art. 31 - Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecrui sot: a) bunurile dobndite nainte de ncheierea cstoriei; b) bunurile dobndite n timpul cstoriei prin mostenire, legat sau donatie, afar numai dac dispuntorul a prevzut c ele vor fi comune; c) bunurile de uz personal si cele destinate exercitrii profesiunii unuia dintre soti; d) bunurile dobndite cu titlu de premiu sau recompens, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii sau inovatii, precum si alte asemenea bunuri; e) indemnitatea de asigurare sau despgubirea pentru pagube pricinuite persoanei; f) valoarea care reprezint si nlocuieste un bun propriu sau bunul n care a trecut aceast valoare. Art. 32 - Sotii rspund cu bunurile comune pentru: a) cheltuielile fcute cu administrarea oricruia dintre bunurile comune; b) obligatiile ce au contractat mpreun; c) obligatiile contractate de fiecare dintre soti pentru mplinirea nevoilor obisnuite ale csniciei; d) repararea prejudiciului cauzat prin nsusirea de ctre unul dintre soti a unor bunuri proprietate public, dac prin aceasta au sporit bunurile comune ale sotilor. Art. 33 - Bunurile comune nu pot fi urmrite de creditorii personali ai unuia dintre soti. Cu toate acestea, dup urmrirea bunurilor proprii ale sotului debitor, creditorul su personal poate cere mprtirea bunurilor comune, ns numai n msura necesar pentru acoperirea creantei sale. n acest din urm caz, bunurile atribuite prin mprtire fiecrui sot devin proprii. Art. 34 - Sotii administreaz si folosesc mpreun bunurile comune si dispun tot astfel de ele.

Oricare dintre soti, exercitnd singur aceste drepturi, este socotit c are si consimtmntul celuilalt sot. Cu toate acestea, nici unul dintre soti nu poate nstrina si nici nu poate greva un teren sau o constructie ce face parte din bunurile comune dac nu are consimtmntul expres al celuilalt sot. Art. 36. - La desfacerea cstoriei, bunurile comune se mpart ntre soti, potrivit nvoielii acestora. Dac sotii nu se nvoiesc asupra mprtirii bunurilor comune, va hotr instanta judectoreasc. Pentru motive temeinice, bunurile comune, n ntregime sau numai o parte dintre ele, se pot mprti prin hotrre judectoreasc si n timpul cstoriei. Bunurile nemprtite, precum si cele ce se vor dobndi ulterior, sunt bunuri comune. CAPITOLUL IV DESFACEREA CSTORIEI Art. 37. - Cstoria nceteaz prin moartea unuia dintre soti sau prin declararea judectoreasc a mortii unuia dintre ei. Cstoria se poate desface prin divort.8 8. Art. 37, alin. 2 a fost modificat prin Legea nr. 59/1993 (M. Of. nr. 177 din 16 iulie 1993) Art. 38. - Instanta judectoreasc poate desface cstoria prin divort atunci cnd, datorit unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vtmate si continuarea cstoriei nu mai este posibil. Divortul poate fi pronuntat si numai pe baza acordului ambilor soti, dac sunt ndeplinite urrntoarele conditii: a) pn la data cererii de divort a trecut cel putin un an de la ncheierea cstoriei si b) nu exist copii minori rezultati din cstorie. Oricare dintre soti poate cere divortul atunci cnd starea snttii sale face imposibil continuarea cstoriei. La solutionarea cererilor accesorii divortului, referitoare la ncredintarea copiilor minori, obligatia de ntretinere si folosirea locuintei, instanta va tine seama si de interesele minorilor.9 9. Art. 38 si art. 39 alin. 1 au fost modificate prin Legea nr. 59/1993 (M. Of. nr. 177 din 26 iulie 1993) Art. 39. - Cstoria este desfcut din ziua cnd hotrrea prin care s-a pronuntat divortul a rmas irevocabil.10 Fat de cel de-al treilea, efectele patrimoniale ale cstoriei nceteaz de la data cnd s-a fcut mentiune despre hotrrea de divort pe marginea actului de cstorie sau de la data cnd ei au cunoscut divortul pe alt cale.

10. Art. 39 si art. 39 alin. 1 au fost modificate prin Legea nr. 59/1993 (M. Of. nr. 177 din 26 iulie 1993)

Art. 40. - La desfacerea cstoriei prin divort, sotii se pot nvoi ca sotul care, potrivit Art. 27 a purtat n timpul cstoriei numele de familie al celuilalt sot, s poarte acest nume si dup desfacerea cstoriei. Instanta judectoreasc va lua act de aceast nvoial prin hotrrea de divort. Instanta, pentru motive temeinice, poate s ncuviinteze acest drept chiar n lipsa unei nvoieli ntre soti. Dac nu a intervenit o nvoial sau dac instanta nu a dat ncuviintarea, fiecare dintre fostii soti va purta numele ce avea nainte de cstorie. Art. 41. - Pn la desfacerea cstoriei n conditiile prevzute de Art. 39, sotii si datoreaz ntretinere. Sotul divortat are dreptul la ntretinere, dac se afl n nevoie din pricina unei incapacitti de munc survenite nainte de cstorie, ori n timpul cstoriei; el are drept la ntretinere si atunci cnd incapacitatea se iveste n decurs de un an de la desfacerea cstoriei, ns numai dac incapacitatea se datoreaz unei mprejurri n legtur cu cstoria. ntretinerea datorat potrivit dispozitiilor alin. 2 poate fi stabilit pn la o treime din venitul net din munc al sotului obligat la plata ei, potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui ce urmeaz a o plti. Aceast ntretinere, mpreun cu ntretinerea datorat copiilor, nu va putea depsi jumtate din venitul net de munc al sotului obligat la plat. Cnd divortul este pronuntat numai din vina unuia dintre soti, acesta nu va beneficia de prevederile alin. 2 si 3 dect timp de un an de la desfacerea cstoriei. n toate cazurile, dreptul la ntretinere nceteaz prin recstorirea sotului ndrepttit s o primeasc. Art. 42. - Instanta judectoreasc va hotr, odat cu pronuntarea divortului, cruia dintre printi vor fi ncredintati copiii minori. n acest scop, instanta va asculta printii si autoritatea tutelar si, tinnd seama de interesele copiilor, pe care de asemenea i va asculta dac au mplinit vrsta de zece ani, va hotr pentru fiecare dintre copii, dac va fi ncredintat tatlui sau mamei. Pentru motive temeinice, copiii pot fi ncredintati unor rude ori unor alte persoane, cu consimtmntul acestora, sau unor institutii de ocrotire. Totodat, instanta judectoreasc va stabili contributia fiecrui printe la cheltuielile de crestere, educare, nvttur si pregtire profesional a copiilor. nvoiala printilor privitoare la ncredintarea copiilor si la contributia fiecrui printe la cheltuielile de crestere, educare, nvttur si pregtire profesional a acestora va produce efecte numai dac a fost ncuviintat de instanta judectoreasc. Art. 43. - Printele divortat, cruia i s-a ncredintat copilul, exercit cu privire la acesta drepturile printesti. Cnd copilul a fost ncredintat unei alte persoane sau unei institutii de ocrotire, instanta judectoreasc va stabili care dintre printi va exercita dreptul de a-i administra bunurile si de a-l reprezenta sau de a-i ncuviinta actele. Persoana sau institutia de ocrotire creia i s-a ncredintat copilul va avea fat de acesta numai drepturile si ndatoririle ce revin printilor privitor la persoana copilului. Dispozitiile Art. 108 se aplic prin asemnare. Printele divortat, cruia nu i s-a ncredintat copilul, pstreaz dreptul de a avea legturi personale cu acesta, precum si de a veghea la cresterea, educarea, nvttura si pregtirea lui profesional.

Art. 44. - n cazul schimbrii mprejurrilor, la cererea oricruia dintre printi sau a copilului, dac acesta a mplinit vrsta de paisprezece ani, a autorittii tutelare sau a vreunei institutii de ocrotire, instanta judectoreasc va putea modifica msurile privitoare la drepturile si obligatiile personale sau patrimoniale ntre printii divortati si copii. Modificarea msurilor luate potrivit dispozitiilor Art. 42 alin.1 si 2 se va putea face cu paza cerintelor prevzute de acele dispozitii. TITLUL II RUDENIA CAPITOLUL I DISPOZITII GENERALE Art. 45. - Rudenia este legtura bazat pe descendenta unei persoane dintr-o alt persoan sau pe faptul c mai multe persoane au un ascendent comun. n primul caz rudenia este n linie dreapt, iar n al doilea rnd colateral. Rudenia n linie dreapt poate fi ascendent sau descendent. Art. 46. - Gradul de rudenie se stabileste astfel: a) n linie dreapt, dup numrul nasterilor; astfel, fiul si tatl sunt rude de gradul nti, nepotul de fiu si bunicul sunt rude de gradul al doilea; b) n linie colateral, dup numrul nasterilor, urcnd de la una dintre rude pn la ascendentul comun si cobornd de la acesta pn la cealalt rud; astfel, fratii sunt rude de gradul al doilea, unchiul si nepotul de gradul al treilea, verii primari de gradul al patrulea. CAPITOLUL II FILIATIA Sectiunea I FILIATIA FAT DE MAM Art. 47. - Filiatia fat de mam rezult din faptul nasterii. Ea se dovedeste prin certificatul constatator al nasterii. Art. 48. - Dac nasterea nu a fost nregistrat n registrul de stare civil ori dac copilul a fost trecut n registrul de stare civil ca nscut din printi necunoscuti, mama poate recunoaste pe copil. Recunoasterea se poate face fie prin declaratie la serviciul de stare civil, fie printr-un nscris autentic, fie prin testament. Recunoasterea, chiar fcut prin testament, nu se poate revoca. Art. 49. - Recunoasterea care nu corespunde adevrului poate fi contestat de orice persoan interesat. Art. 50. - n cazul n care, din orice mprejurri, dovada filiatiei fat de mam nu se poate face prin certificatul constatator al nasterii, ori n cazul n care se contest realitatea celor

cuprinse n certificatul constatator al nasterii, dovada filiatiei fat de mam se poate face n fata instantei judectoresti prin orice mijloc de prob. Art. 51. - Copilul nu poate reclama o stare civil contrar aceleia care rezult din certificatul de nastere si folosirea strii civile conforme cu acest certificat. De asemenea, nimeni nu poate contesta starea civil a copilului care are folosirea unei stri civile conforme cu certificatul su de nastere. Art. 52. - Actiunea pentru stabilirea filiatiei fat de mam apartine numai copilului; ea poate fi pornit de reprezentantul legal, n cazul n care copilul este minor sau pus sub interdictie. Dreptul de a porni actiunea pentru stabilirea filiatiei fat de mam nu trece asupra mostenitorilor copilului; ei pot continua actiunea pornit de acesta. Actiunea pentru stabilirea filiatiei fat de mam poate fi pornit si mpotriva mostenitorilor pretinsei mame. Actiunea nu se prescrie n timpul vietii copilului. Sectiunea a II-a FILIATIA FAT DE TAT Art. 53. - Copilul nscut n timpul cstoriei are ca tat pe sotul mamei. Copilul nscut dup desfacerea, declararea nulittii sau anularea cstoriei are ca tat pe fostul sot al mamei, dac a fost conceput n timpul cstoriei si nasterea sa a avut loc nainte ca mama sa s fi intrat ntr-o nou cstorie. Dispozitiile Art. 51 sunt aplicabile si situatiilor prevzute n prezentul articol. Art. 54.- Paternitatea poate fi tgduit, dac este cu neputint ca sotul mamei s fie tatl copilului. Actiunea n tgduirea paternittii poate fi pornit numai de sot; mostenitorii acestuia pot continua actiunea pornit de el. Dac sotul este pus sub interdictie, actiunea va putea fi pornit de tutore, ns numai cu ncuviintarea autorittii tutelare. n toate cazurile, mama copilului va fi citat. Art. 55. - Actiunea n tgduirea paternittii se prescrie n termen de sase luni de la data cnd tatl a cunoscut nasterea copilului. n cazul n care, mai nainte de mplinirea acestui termen, tatl a fost pus sub interdictie, un nou termen curge pentru tutore de la data cnd acesta a aflat despre nasterea copilului. Dac actiunea nu a fost pornit de acesta, ea poate fi pornit de tat dup ce i s-a ridicat interdictia, nluntrul unui nou termen de sase luni. Art. 56. - Filiatia fat de tat se stabileste, n afar de cazurile prevzute n Art. 53, prin recunoastere sau hotrre judectoreasc. Art. 57. - Copilul conceput si nscut n afar de cstorie poate fi recunoscut de ctre tatl su; dup moartea copilului, acesta poate fi recunoscut numai dac a lsat descendenti firesti. Recunoasterea se face prin declaratie fcut la serviciul de stare civil, fie odat cu nregistrarea nasterii, fie dup aceast dat; recunoasterea poate fi fcut si prin nscris autentic sau prin testament. Recunoasterea, chiar fcut prin testament, nu se poate revoca.

Art. 58. - Recunoasterea care nu corespunde adevrului poate fi contestat de orice persoan interesat. Dac recunoasterea este contestat de mam, de cel recunoscut sau de descendentii acestuia, dovada paternittii este n sarcina autorului recunoasterii sau a mostenitorilor si. Art. 59. - Actiunea n stabilirea paternittii din afara cstoriei apartine copilului si se porneste n numele su de ctre mam, chiar dac este minor, ori de reprezentantul lui legal. Dreptul de a porni actiunea n stabilirea paternittii nu trece asupra mostenitorilor copilului; ei pot continua actiunea pornit de acesta. Actiunea n stabilirea paternittii poate fi pornit si mpotriva mostenitorilor pretinsului tat. Art. 60. - Actiunea n stabilirea paternittii din afara cstoriei poate fi pornit n termen de un an de la nasterea copilului. Dac, n cazul prevzut n Art. 54 alin. 1, un copil a pierdut calitatea de copil din cstorie prin efectul unei hotrri judectoresti, termenul de un an pentru pornirea actiunii n stabilirea paternittii din afara cstoriei va curge de la data cnd acea hotrre a rmas definitiv. n cazul n care mama a convietuit cu pretinsul tat ori dac acesta din urm a prestat copilului ntretinere, termenul de un an va curge de la ncetarea convietuirii ori a ntretinerii. Art. 61. - Timpul cuprins ntre a trei suta si a o suta optzecea zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiunii. El se socoteste de la zi la zi. Sectiunea a III-a SITUATIA LEGAL A COPILULUI Art. 62. - Copilul din cstorie ia numele comun al printilor. Dac printii nu au un nume de familie comun, copilul va lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor reunite. n acest caz, numele copilului se va stabili prin nvoiala printilor si se va declara, odat cu nasterea copilului, la serviciul de stare civil. n lipsa unei asemenea nvoieli, autoritatea tutelar de la domiciliul copilului va hotr, ascultnd pe printi, dac copilul va purta numele unuia dintre ei sau numele lor reunite. Art. 63. - Copilul din afara cstoriei a crui filiatie a fost stabilit prin recunoastere sau prin hotrre judectoreasc are, fat de printe si rudele acestuia, aceeasi situatie ca si situatia legal a unui copil din cstorie. Art. 64. - Copilul din afara cstoriei dobndeste numele de familie al aceluia dintre printi fat de care filiatia a fost mai nti stabilit. n cazul n care filiatia a fost stabilit ulterior si fat de cellalt printe, instanta judectoreasc va putea da ncuviintare copilului s poarte numele acestuia din urm. n cazul n care copilul a fost recunoscut n acelasi timp de ambii printi, se aplic dispozitiile Art. 62 alin. 2.

Art. 65 - Dac filiatia copilului din afara cstoriei este stabilit fat de ambii printi, ncredintarea lui, precum si contributia printilor la cheltuielile de crestere, educare, nvttur si pregtire profesional, se vor hotr potrivit dispozitiilor Art. 42 - 44 inclusiv, care se aplic prin asemnare. CAPITOLUL III NFIEREA11 Art. 66. - nfierea se face numai n interesul celui nfiat.

11. Termenul de "nfiere" din Codul familiei si din orice alte acte normative a fost nlocuit prin termenul de "adoptie" prin Legea nr. 48 din 16 iulie 1991 pentru completarea si modificarea unor dispozitii legale privind nfierea (M. Of. nr. 147 din 17 iulie l991) Art. 67. - Numai minorii pot fi nfiati. Cu toate acestea, va putea fi nfiat si persoana major, care, n timpul minorittii, a fost crescut de cel care voieste s-o nfieze. nfierea ntre soti este oprit. Art. 68. - Nu pot nfia dect persoanele majore care ndeplineste conditiile cerute pentru a fi tutori si care sunt cu cel putin optsprezece ani mai n vrst dect cei pe care voiesc s-i nfieze. Pentru motive temeinice, autoritatea tutelar va putua ncuviinta nfierea, chiar dac diferenta de vrst prevzut n alineatul precedent este mai mic. Art. 69. - Este oprit nfierea unui copil de mai multe persoane, afar de cazul n care ea se face de ctre sot si sotie, deodat sau succesiv. Dac persoana ce voieste s nfieze este cstorit, va fi necesar si consimtmntul celuilalt sot, afar numai dac acesta este pus sub interdictie, deczut din drepturile printesti sau, din orice mprejurare, n neputint de a-si manifesta vointa. Art. 70. - Pentru ncheierea nfierii se cere consimtmntul celui care nfiaz, consimtmntul printilor celui nfiat, dac acesta este minor, precum si consimtmntul celui nfiat, dac a mplinit vrsta de zece ani. Dac unul dintre printi este mort, pus sub interdictie, deczut din drepturile printesti sau, din orice mprejurare, n neputinta de a-si manifesta vointa, consimtmntul celuilalt printe este ndestultor. Dac cel ce urmeaz a fi nfiat este pus sub tutel, va consimti tutorele, iar dac se afl ntr-o situatie n care este necesar punerea sub tutel, dar aceasta nu a fost nc instituit, autoritatea tutelar va putea ncuviinta nfierea, fr a mai fi necesar instituirea tutelei. Art. 71. - Consimtmntul la nfiere se d fie prin declaratie fcut direct n fata autorittii tutelare care ncuviinteaz nfierea, fie prin nscris autentic. Art. 72. - Autoritatea tutelar va putea ncuviinta nfierea numai dac va constata c cel care nfiaz, poate asigura nfiatului o normal dezvoltare fizic si moral, precum si c nfierea

nu se face n scopul de a-l exploata sau n alte scopuri potrivnice legii ori regulilor de convietuire social. Art. 73. - Abrogat.12 12. Art. 73 si 74 au fost abrogate prin Legea nr. 11/1990 privind ncuviintarea adoptiei (art. 13), republicat n M. Of. nr. 159 din 26 iulie 1991 Art. 74. - Abrogat.13 13. Art. 73 si 74 au fost abrogate prin Legea nr. 11/1990 privind ncuviintarea adoptiei (art. 13), republicat n M. Of. nr. 159 din 26 iulie 1991 Art. 75. - nfierea si produce efectele de la data ncuviintrii ei. De la aceast dat nfiatul are fat de cel care nfiaz drepturile si obligatiile pe care le are copilul din cstorie fat de printii si, iar descendentii nfiatului au fat de cel care nfiaz drepturile si obligatiile pe care descendentii copilului din cstorie le au fat de ascendentul acestuia. nfiatul si descendentii si pstreaz toate drepturile si obligatiile izvorte din filiatie fat de printii firesti si rudele acestora. Art. 76. - Drepturile si ndatoririle printesti trec asupra celui care nfiaz. n cazul n care cel care nfiaz este sotul printelui firesc al nfiatului, drepturile si ndatoririle printesti apartin celui care nfiaz si printelui firesc cstorit cu acesta. Dac cel care nfiaz va fi deczut din drepturile printesti, instanta judectoreasc, tinnd seama de interesele minorului nfiat si ascultndu-l si pe acesta, dac a mplinit vrsta de zece ani, va putea fie s redea printilor firesti exercitiul drepturilor printesti, fie s ncredinteze pe minor unei alte persoane, cu consimtmntul acesteia. n acest din urm caz, se aplic dispozitiile Art. 104 alin. 3, iar instanta va hotr si privitor la reprezentarea minorului sau ncuviintarea actelor sale, precum si la administrarea bunurilor acestuia. Art. 77. - nfierea nu d nastere rudeniei ntre cel nfiat si rudele celui nfiat si rudele celui care nfiaz, n afar de cazul celui artat n Art.79. Art. 78. - nfiatul dobndeste prin nfiere numele celui care nfiaz. n cazul n care nfierea se face de ctre doi soti ori de ctre sotul care nfiaz pe copilul celuilalt sot, iar sotii au un nume de familie comun, nfiatul va purta acest nume; dac sotii nu au nume de familie comun, ei sunt obligati ca, la ncuviintarea nfierii, s declare, potrivit dispozitiilor Art. 62 alin. 2, care se aplic prin asemnare, numele de familie pe care nfiatul urmeaz s-l poarte. Autoritatea tutelar 14 va putea ncuviinta ca nfiatul s continue a purta vechiul su nume, adugndu-l la cel dobndit prin nfiere. n toate cazurile, decizia de ncuviintare a nfierii va arta numele pe care nfiatul urmeaz s-l poarte.

14. Primarul conduce serviciile publice, locale si asigur functionarea serviciilor de stare civil si de autoritate tutelar, potrivit art. 43, lit. a) din Legea administratiei publice locale nr. 69 din 26 noiembrie 1991 (M. Of. nr. 238 din 28 noiembrie 1991) Art. 79. - La cererea comun a tuturor celor ndrepttiti s consimt la nfiere, autoritatea tutelar poate ncuviinta nfierea cu toate efectele unei filiatii firesti. De la data cnd aceast nfiere si produce efectele, nfiatul devine rud cu rudele celor care nfiaz, ca un copil firesc al acestora din urm, iar drepturile si ndatoririle izvorte din filiatie ntre cel nfiat si printii si firesti si rudele acestora nceteaz. Cu toate acestea, se aplic ntre cel nfiat si rudele sale firesti dispozitiile Art.6. Dispozitiile Art. 78 alin. 1, 2 si 4 sunt aplicabile si situatiilor prevzute n alineatele precedente. Serviciul de stare civil va ntocmi n registru un nou act de nastere al celui nfiat, n care cei care nfiaz vor fi trecuti ca printii si firesti. Vechiul act de nastere se va pstra, fcndu-se pe el mentiune despre ntocmirea celui nou. Art. 80. - nfierea, ncheiat fr consimtmntul printilor nfiatului, poate fi desfcut de instanta judectoreasc la cererea oricruia dintre printi, dac este n interesul copilului ca el se s se ntoarc la acestia. n cazul n care nfiatul a mplinit vrsta de zece ani, se va cere si consimtmntul acestuia. Art. 81. - nfiatul, printii firesti ai acestuia, institutiile de ocrotire, autoritatea tutelar si orice organe ale administratiei de stat vor putea cere instantei judectoresti desfacerea nfierii, dac aceasta este n interesul nfiatului. Art. 82. - Desfacerea nfierii poate fi pronuntat numai dup ascultarea delegatului autorittii tutelare. nfierea se desface pe data cnd hotrrea judectoreasc a rmas definitiv. Art. 83. - La desfacerea nfierii, nfiatul redobndeste vechiul su nume de familie, instanta judectoreasc, pentru motive temeinice, va putea ns ncuviinta ca nfiatul s pstreze numele de familie dobndit prin nfiere. Art. 84. - Odat cu desfacerea nfierii, instanta judectoreasc va putea obliga pe cel care nfiaz s plteasc nfiatului o pensie de ntretinere, ct timp acesta va fi minor. Art. 85. - La desfacerea nfierii, dac fostul nfiat este minor, printii firesti redobndesc drepturile printesti, afar numai dac instanta judectoreasc, n interesul minorului, hotrste instituirea unei tutele. CAPITOLUL IV OBLIGATIA DE NTRETINERE Art. 86. - Obligatia de ntretinere exist ntre sot si sotie, printi si copii, cel care nfiaz si nfiat, bunici si nepoti, strbunici si strnepoti, frati si surori, precum si ntre celelalte persoane anume prevzute de lege. Are drept la ntretinere numai acela care se afl n nevoie, neavnd

putinta unui cstig din munc, din cauza incapacittii de a munci. Descendentul, ct timp este minor, are drept la ntretinere, oricare ar fi pricina nevoii n care el se afl. Art. 87. - Sotul care a contribuit la ntretinerea copilului celuilalt sot este obligat s continue a da ntretinere copilului, ct timp acesta este minor, ns numai dac printii si firesti au murit, sunt dispruti ori sunt n nevoie. Copilul va putea fi obligat s dea ntretinere celui care l-a ntretinut timp de zece ani, astfel cum se arat n alineatul precedent. Art. 88. - Cel care a luat un copil pentru a-l creste, fr a ntocmi formele cerute pentru nfiere, are obligatia s-l ntretin ct timp copilul este minor, ns numai dac printii firesti au murit, sunt dispruti ori sunt n nevoie. Art. 89. - ntretinerea se datoreaz n ordinea urmtoare: a) sotii si datoreaz ntretinere naintea celorlalti obligati; b) descendentul este obligat la ntretinere naintea ascendentului, iar, dac sunt mai multi descendenti sau mai multi ascendenti, cel n grad mai apropiat naintea celui mai ndeprtat; c) cel care nfiaz este obligat la ntretinere naintea printilor firesti; d) fratii si surorile si datoreaz ntretinere dup printi, ns naintea bunicilor. Art. 90. - n cazul n care mai multe dintre persoanele prevzute n Art. 89 sunt obligate s ntretin aceeasi persoan, ele vor contribui la plata ntretinerii, proportional cu mijloacele ce au. Dac printele are drept la ntretinere de la mai multi copii, el poate, n caz de urgent, s porneasc actiunea numai mpotriva unuia dintre ei. Cel care a pltit ntretinerea se poate ntoarce mpotriva celorlalti obligati pentru partea fiecruia. Art. 91. - n cazul n care cel obligat n primul rnd la ntretinere nu are mijloace ndestultoare pentru a acoperi nevoile celui ce o cere, instanta judectoreasc va putea obliga pe celelalte persoane ndatorate la ntretinere s o completeze, n ordinea stabilit n Art. 89. Art. 92. - Cnd cel obligat nu poate presta, n acelasi timp, ntretinere tuturor celor care sunt n drept s i-o cear, instanta judectoreasc, tinnd seama de nevoile fiecreia dintre aceste persoane, poate hotr fie ca ntretinerea s se plteasc numai uneia dintre ele, fie ca ntretinerea s se mpart ntre mai multe sau toate persoanele ndrepttite s o cear. n acest caz instanta va hotr, totodat, modul n care se va mprti ntretinerea ntre persoanele care urmeaz a o primi. Art. 93. - Obligatia de ntretinere se execut n natur sau prin plata unor pensii n bani. Instanta judectoreasc va stabili felul si modalittile executrii, tinnd seama de mprejurri. Art. 94. - ntretinerea este datorat potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui ce urmeaz a o plti. Instanta judectoreasc va putea mri sau micsora obligatia de ntretinere sau hotr ncetarea ei, dup cum se schimb mijloacele celui care d ntretinerea sau nevoia celui ce o primeste. Cnd ntretinerea este datorat de printe sau de cel care nfiaz, ea se stabileste pn la o ptrime din cstigul su din munc pentru un copil, o treime pentru doi copii si o jumtate pentru trei sau mai multi copii.

Art. 95. - Obligatia de ntretinere se stinge, n afar de cazul prevzut n Art. 96, prin moartea debitorului sau a celui ndrepttit la pensia de ntretinere. Art. 96. - Mostenitorul persoanei care a fost obligat la ntretinerea unui minor sau care ia dat ntretinerea fr a avea obligatia legal este tinut, n msura valorii bunurilor mostenite, s continue ntretinerea, dac printii minorului au murit, sunt dispruti sau sunt n nevoie, ns numai ct timp cel ntretinut este minor. n cazul n care sunt mai multi mostenitori, obligatia este solidar, fiecare dintre ei contribuind proportional cu valoarea bunurilor mostenite. TITLUL III15 OCROTIREA CELOR LIPSITI DE CAPACITATE, A CELOR CU CAPACITATE RESTRNS SI A ALTOR PERSOANE CAPITOLUL I OCROTIREA MINORULUI Sectiunea I DREPTURILE SI NDATORIRILE PRINTILOR FAT DE COPIII MINORI Art. 97. - Ambii printi au aceleasi drepturi si ndatoriri fat de copiii lor minori, fr a deosebi dup cum acestia sunt din cstorie, din afara cstoriei ori nfiati. Ei exercit drepturile lor printesti numai n interesul copiilor.

15. Potrivit art. 23 din Legea nr. 11/1990 privind ncuviintarea adoptiei (republicat n M. Of. nr. 159 din 16 iulie 1991), dispozitiile prevzute n capitolul III din Codul familiei se modific n mod corespunztor prevederilor din aceast lege. Art. 98. - Msurile privitoare la persoana si bunurile copiilor se iau de ctre printi, de comun acord. Dac unul dintre printi este mort, deczut din drepturile printesti, pus sub interdictie sau, din orice mprejurare, se afl n neputint de a-si manifesta vointa, cellalt printe exercit singur drepturile printesti. Art. 99. - De cte ori se iveste nentelegere ntre printi cu privire la exercitiul drepturilor sau la ndeplinirea ndatoririlor printesti, autoritatea tutelar, dup ce ascult pe printi, hotrste, potrivit cu interesul copilului. Art. 100 - Copilul minor locuieste la printii si. Dac printii nu locuiesc mpreun, acestia vor decide, de comun acord, la care dintre ei va locui copilul. n caz de nentelegere ntre printi, instanta judectoreasc, ascultnd autoritatea tutelar, precum si pe copil, dac acesta a mplinit vrsta de zece ani, va decide, tinnd seama de interesele copilului. Art. 101. - Printii sunt datori s ngrijeasc de copil. Ei sunt obligati s creasc copilul, ngrijind de sntatea si dezvoltarea fizic, de educarea, nvttura si pregtirea profesional a

acestuia, potrivit cu nsusirile lui, n conformitate cu telurile statului, spre a-l face folositor colectivittii. Art. 102. - Autoritatea tutelar16 poate da ncuviintare copilului, la cererea acestuia, dup mplinirea vrstei de paisprezece ani, s-si schimbe felul nvtturii ori pregtirii profesionale stabilit de printi sau s aib locuinta pe care o cere desvrsirea nvtturii ori pregtirii profesionale.

16. A se vedea nota la art. 78, alin. 3 Art. 103. - Printii au dreptul s cear napoierea copilului de la orice persoan care l tine fr drept. Instanta judectoreasc va respinge cererea, dac napoierea este contrar intereselor copilului. Acesta va fi ascultat, dac a mplinit vrsta de zece ani. Art. 104. - Abrogat.17 17. Art. 104 a fost abrogat prin Legea nr. 3/1970, publicat n B. Of. nr. 28 din 28 martie 1970 Art. 105. - Printii au dreptul si ndatorirea de a administra bunurile copilului lor minor si de a-l reprezenta n actele civile pn la data cnd el mplineste vrsta de paisprezece ani. Dup mplinirea vrstei de paisprezece ani minorul si exercit singur drepturile si si execut tot astfel obligatiile, ns numai cu ncuviintarea prealabil a printilor spre a-l apra mpotriva abuzurilor din partea celor de-al treilea. Dispozitiile sectiunii a II-a din prezentul capitol vor fi aplicabile prin asemnare. Cu toate acestea, nu se va ntocmi inventarul prevzut n art. 126, n care copilul nu are alte bunuri dect cele de uz personal. Art. 106. - Printele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului si nici acesta asupra bunurilor printelui, n afar de dreptul la mostenire si la ntretinere. Art. 107. - Copilul minor este ntretinut de printii si. Dac minorul are un venit propriu, care nu este ndestultor, printii au ndatorirea s asigure conditiile necesare pentru cresterea, educarea, nvttur si pregtirea sa profesional. n caz de nentelegere, ntinderea obligatiei de ntretinere datorat de printii minorului, felul si modalittilor executrii, precum si contributia fiecruia dintre printi, se vor stabili de instanta judectoreasc, cu ascultarea autorittii tutelare. Art. 108. - Autoritatea tutelar este obligat s exercite un control efectiv si comun asupra felului n care printii si ndeplinesc ndatoririlor privitoare la persoana si bunurile copilului. Delegatii autorittii tutelare au dreptul s viziteze copiii la locuinta lor si s se informeze pe orice cale despre felul cum acestia sunt ngrijiti n ceea ce priveste sntatea si dezvoltarea lor fizic, educarea, nvtarea si pregtirea lor profesional, n conformitate cu telurile statului, pentru o activitate folositoare colectivittii; la nevoie, ei vor da ndrumrile necesare.

Art. 109. - Dac sntatea sau dezvoltarea fizic a copilului este primejduit prin felul de exercitare a drepturilor printesti, prin purtarea abuziv sau prin neglijenta grav n ndeplinirea ndatoririlor printesti, ori dac educarea, nvttura sau pregtirea profesional a copilului nu se face n spirit de devotament fat de Romnia, instanta judectoreasc, la cererea autorittii tutelare, va pronunta decderea printelui din drepturile printesti. Citarea printilor si a autorittii tutelare este obligatorie. Art. 110. - Decderea din drepturile printesti nu scuteste pe printe de ndatorirea de a da ntretinere copilului. Art. 111. - Autoritatea tutelar va ngdui printelui deczut din drepturile printesti s pstreze legturi personale cu copilul, afar numai dac, prin asemenea legturi, cresterea, educarea sau pregtirea profesional a copilului ar fi n primejdie. Art. 112. - Instanta judectoreasc va reda printelui deczut din drepturile printesti exercitiul acestor drepturi, dac au ncetat mprejurrile care au dus la decdere, astfel nct, prin redarea acestor drepturi, cresterea, educarea, nvttura, pregtirea profesional si interesele patrimoniale ale copilului nu mai sunt primejduite. Sectiunea a II-a TUTELA MINORULUI Art. 113. - n cazul n care ambii printi fiind morti, necunoscuti, deczuti din drepturile printesti, pusi sub interdictie, dispruti ori declarati morti, copilul este lipsit de ngrijirea ambilor printi, precum si n cazul prevzut n Art. 85, copilul va fi pus sub tutel. Art. 114. - Tutela se exercit numai n interesul minorului. Art. 115. - Au obligatia ca, n termen de cel mult cinci zile de la data cnd afl de existenta unui minor lipsit de ngrijire printeasc n cazurile prevzute n Art. 113, s nstiinteze autoritatea tutelar: a) persoanele apropiate minorului, precum si administratorii si locatarii casei n care locuieste minorul; b) serviciul de stare civil, cu prilejul nregistrrii mortii unei persoane, precum si biroul notarial de stat, cu prilejul deschiderii unei mosteniri; c) instantele judectoresti, procuratura si politia, cu prilejul pronuntrii, lurii sau executrii unor msuri privative de libertate; d) organele administrative de stat, organizatiile obstesti, institutiile de ocrotire, precum si orice alt persoan. Art. 116. - Numirea tutorelui se face de autoritatea tutelar, din oficiu sau la ncunostiintarea acestia, de ctre cei artati n Art. 115. Art. 117. - Nu poate fi tutore: a) minorul sau cel pus sub interdictie; b) cel deczut din drepturile printesti sau declarat incapabil de a fi tutore;

c) cel cruia i s-a restrns exercitiul unor drepturi politice sau civile, fie n temeiul legii, fie prin hotrre judectoreasc, precum si cel cu rele purtri; d) cel lipsit, potrivit legii speciale, de dreptul de a alege si de a fi ales deputat; e) cel care, exercitnd o alt tutel, a fost ndeprtat din aceasta; f) cel care, din cauza intereselor potrivnice cu ale minorului, nu ar putea ndeplini sarcina tutelei. Cnd vreuna dintre mprejurrile artate n prezentul articol se iveste n timpul tutelei, tutorele va fi ndeprtat. Art. 118. - Cel numit tutore nu poate refuza aceast sarcin. Cu toate acestea, poate refuza sarcina tutelei: a) cel care are vrsta de saizeci de ani mpliniti; b) femeia nsrcinat sau mama unui copil mai mic de opt ani; c) cel care creste si educ doi sau mai multi copii; d) cel care exercit o alt tutel sau o curatel; e) cel care din cauza bolii, a infirmittii, a felului ndeletnicirii, a deprtrii domiciliului de locul unde se afl bunurile minorului sau din alte motive ntemeiate, nu ar putea s ndeplineasc aceast sarcin. Dac vreuna dintre mprejurrile artate n prezentul articol se iveste n timpul tutelei, tutorele poate cere s fie nlocuit. Art. 119. - Autoritatea tutelar va comunica n scris tutorelui numirea sa si va afisa decizia de numire la consiliul popular de la domiciliul minorului. Drepturile si ndatoririle tutorelui ncep de la primirea comunicrii. ntre timp autoritatea tutelar poate lua msurile provizorii cerute de interesele minorului. Art. 120. - Tutorele care, fiind n exercitiul atributiilor sale, a cerut nlocuirea este obligat s-si exercite aceste atributii pn la rezolvarea cererii sale de nlocuire. Art. 121. - Tutela este o sarcin gratuit. Cu toate acestea, autoritatea tutelar, tinnd seama de munca depus n administrarea averii si de starea material a minorului si a tutorului, va putea acorda acestuia din urm o remuneratie, care nu va depsi zece la sut din veniturile bunurilor minorului. Autoritatea tutelar, potrivit mprejurrilor, va putea modifica sau suprima aceast remuneratie. Art. 122. - Minorul pus sub tutel locuieste la tutore. Numai cu ncuviintarea autorittii tutelare minorul poate avea o alt locuint. Art. 123. - Tutorele are obligatia de a ngriji de minor. El este obligat s creasc copilul, ngrijind de sntatea si dezvoltarea lui fizic, de educarea, nvttura si pregtirea profesional a acestuia, potrivit cu nsusirile lui, n conformitate cu telurile statului, spre a-l face folositor colectivittii. Art. 124. - Tutorele are obligatia de a administra bunurile minorului si de a-l reprezenta n actele civile, ns numai pn la data cnd acesta mplineste vrsta de paisprezece ani. Dup mplinirea vrstei de paisprezece ani minorul si exercit singur drepturile si si execut

obligatiile, ns numai cu ncuviintarea prealabil a tutorelui, spre a-l apra mpotriva abuzurilor din partea celui de-al treilea. Art. 125. - Dispozitiile Art. 102, 103 si 106 se aplic corespunztor si n cazul tutelei. Art. 126. - Dup numirea tutorelui si n prezenta acestuia un delegat al autorittii tutelare va verifica la fata locului toate bunurile minorului, ntocmind, potrivit dispozitiilor Codului de procedur civil, un inventar, care va fi supus aprobrii autorittii tutelare. Creantele pe care le au fat de minor tutorele, sotul, o rud n linie dreapt ori fratii sau surorile tutorelui pot fi pltite numai cu aprobarea autorittii tutelare. Art. 127. - Autoritatea tutelar va stabili suma anual necesar pentru ntretinerea minorului si administrarea bunurilor sale. Ea va putea modifica, potrivit mprejurrilor, aceast sum. Cheltuielile necesare pentru ntretinerea minorului si administrarea bunurilor sale se acoper din veniturile acestuia. n cazul n care veniturile minorului nu sunt ndestultoare, autoritatea tutelar va dispune vnzarea bunurilor minorului. Dac minorul este lipsit de bunuri si nu are printi sau alte rude care sunt obligati de lege s-i dea ntretinere, autoritatea tutelar va cere Directiei judetene sau a municipiului Bucuresti pentru probleme de munc si ocrotiri sociale18 s contribuie la ntretinerea lui.

18. n prezent, Directia de munc si protectie social Art. 128. - Este oprit s se ncheie acte juridice ntre tutore, sotul, o rud n linie dreapt ori fratii sau surorile tutorelui, de o parte, si minor, de alta. Art. 129. - Tutorele nu poate, n numele minorului, s fac donatii si nici s garanteze obligatia altuia. Tutorele nu poate, fr prealabila ncuviintare a autorittii tutelare, s fac valabil nstrinarea ori gajarea bunurilor minorului, renuntarea la drepturile patrimoniale ale acestuia, precum si s ncheie orice alte acte care depsesc dreptul de a administra. Actele fcute cu nclcarea dispozitiilor de mai sus sunt anulabile. Cu toate acestea, tutorele poate nstrina, fr prealabila ncuviintare a autorittii tutelare, bunurile supuse pieirii ori stricciunii, precum si bunurile devenite nefolositoare pentru minor, dac valoarea acestora din urm nu depseste suma de dou sute cincizeci de lei. Art. 130. - Autoritatea tutelar va acorda ncuviintarea, numai dac actul rspunde unei nevoi sau prezint un folos nendoielnic pentru minor. ncuviintarea se va da pentru fiecare act n parte. n caz de vnzare, ncuviintarea va arta dac vnzarea se va face prin bun nvoial sau n alt mod. n toate cazurile, autoritatea tutelar poate indica tutorelui modul n care se ntrebuinteaz sumele de bani obtinute.

Art. 131. - Sumele de bani care ntrec nevoile ntretinerii minorului si ale administrrii bunurilor sale, precum si hrtiile de valoare, vor fi depuse, pe numele minorului, la o cas de pstrare de stat, de unde nu vor putea fi ridicate dect cu ncuviitarea autorittii tutelare. Tutorele poate depune si sumele necesare ntretinerii, tot pe numele minorului. Acestea se vor trece ntr-un cont separat si vor putea fi ridicate de tutore, fr ncuviintarea prevzut n alineatul precedent. Art. 132. - Ori de cte ori se iveste ntre tutore si minor interese contrare, care nu sunt dintre cele care trebuie s duc la nlocuirea tutorelui, autoritatea tutelar va numi un curator. Art. 133. - Minorul care a mplinit vrsta de paisprezece ani ncheie actele juridice cu ncuviintarea prealabil a tutorelui, iar n cazurile prevzute n Art. 132 si 152 lit.c, cu ncuviintarea prealabil a curatorului. Dac actul pe care minorul urmeaz s-l ncheie face parte dintre acelea pe care tutorele nu le poate ncheia dect cu ncuviintarea autorittii tutelare, va fi necesar si prealabila ncuviintare a acestuia. Minorul nu poate s fac, nici chiar cu ncuviintare, donatii si nici s garanteze obligatia altuia. Actele fcute cu nclcarea dispozitiilor de mai sus sunt anulabile. Art. 134. - Tutorele este dator s prezinte anual autorittii tutelare o dare de seam despre modul cum a ngrijit de minor, precum si administrarea bunurilor acestuia. Darea de seam se va prezenta autorittii tutelare n termen de treizeci de zile de la sfrsitul anului calendaristic. n afar de darea de seam anual, tutorele este obligat, la cererea autorittii tutelare, s dea oricnd dri de seam despre felul cum a ngrijit de minor, precum si despre administrarea bunurilor acestuia. Art. 135. - Autoritatea tutelar va verifica socotelile privitoare la veniturile minorului si la cheltuielile fcute cu ntretinerea acestuia si cu administrarea bunurilor sale si, dac sunt regulat ntocmite si corespund realittii, va da descrcare tutorelui. Art. 136. - Autoritatea tutelar va exercita un control efectiv si continuu asupra modului n care tutorele si ndeplineste ndatoririle sale cu privire la minor si bunurile acestuia, dispozitiile Art. 108 alin. 2 fiind aplicabile. Pentru nlesnirea controlului, autoritatea tutelar va putea cere colaborarea organelor administratiei de stat si institutiilor de ocrotire. Art. 137. - Felul nvtturii sau pregtirii profesionale, ce minorul primea la data numirii tutorelui, nu poate fi schimbat de acesta dect cu ncuviintarea autorittii tutelare. Art. 138. - Minorul, precum si toti cei prevzuti n Art. 115, pot face plngere autorittii tutelare cu privire la actele sau faptele tutorelui pgubitoare pentru minor. Tutorele va fi ndreptat dac svrseste un abuz, o neglijent grav sau fapte care l fac nevrednic de a fi tutore, precum si dac nu si ndeplineste multumitor sarcina.

Art. 139. - Pn la intrarea n functiune a noului tutore autoritatea tutelar va numi un curator. Art. 140. - La ncetarea tutelei, tutorele este dator ca, n termen de cel mult 30 zile, s prezinte autorittii tutelare o dare de seam general. El are aceeasi ndatorire si n caz de ndeprtare din tutel. Bunurile care au fost n administrarea tutorelui vor fi predate, dup caz, fostului minor, mostenitonlor acestuia sau noului tutore. Art. 141. - Dup predarea bunurilor, verificarea socotelilor si aprobarea lor, autoritatea tutelar va da tutorelui descrcare de gestiunea sa. Chiar dac autoritatea tutelar a dat tutorelui descrcare de gestiune, aceasta rspunde pentru paguba pricinuit prin culpa sa. Tutorele care nlocuieste pe un alt tutore are obligatia s cear fostului tutore repararea pagubelor ce acesta a pricinuit minorului prin culpa. CAPITOLUL II INTERDICTIA Art. 142. - Cel care nu are discernmnt pentru a se ngriji de interesele sale, din cauza alienatiei mintale ori debilittii mintale, va fi pus sub interdictie. Pot fi pusi sub interdictie si minorii. Art. 143. - Interdictia poate fi cerut de autoritatea tutelar, precum si de toti cei prevzuti n Art. 115. Art. 144. - Interdictia se pronunt de instanta judectoreasc, cu concluziile procurorului, si si produce efectele de la data cnd hotrrea a rmas definitiv. Dup ce a rmas definitiv, hotrrea se va comunica, fr ntrziere, de ctre instanta judectoreasc ce a pronuntat-o, instantei locului unde actul de nastere al celui pus sub interdictie a fost nregistrat, spre a fi transcris n registrul anume destinat. Cnd sentinta judectoriei prin care s-a pronuntat interdictia a fost atacat cu recurs si acesta a fost respins, instanta de recurs va face ea nssi comunicarea prevzut de acest articol, trimitnd, n copie dispozitivul sentintei. Incapacitatea celui pus sub interdictie nu va putea fi opus unui al treilea dect de la data transcrierii hotrrii, afar numai dac cel de-al treilea a cunoscut interdictia pe alt cale. Art. 145. - Hotrrea de punere sub interdictie rmas definitiv va fi comunicat de instanta judectoreasc autorittii tutelare, care va desemna un tutore. De asemenea, hotrrea de punere sub interdictie rmas definitiv va fi comunicat medicului sef al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului Municipiului Bucuresti, pentru ca acesta s instituie asupra celui interzis, potrivit instructiunilor Ministerului Snttii, o supraveghere medical permanent.

Art. 146. - n caz de nevoie si pn la rezolvarea cererii de punere sub interdictie, autoritatea tutelar va putea numi un curator pentru ngrijirea persoanei si reprezentarea celui a crui interdictie a fost cerut, precum si pentru administrarea bunurilor. Art. 147. - Regulile privitoare la tutela minorului care nu a mplinit vrsta de paisprezece ani se aplic si n cazul tutelei celui pus sub interdictie, n msura n care legea nu dispune altfel. Art. 148. - Tutorele celui pus sub interdictie este n drept s cear nlocuirea sa dup trei ani de la numire. Art. 149. - Tutorele este dator s ngrijeasc de cel pus sub interdictie, spre a-i grbi vindecarea si a-i mbuntti conditiile de viat; n acest scop, se vor ntrebuinta veniturile si, la nevoie, toate bunurile celui pus sub interdictie. Autoritatea tutelar, de acord cu serviciul sanitar competent si tinnd seama de mprejurri, va hotr dac cel pus sub interdictie va fi ngrijit la locuinta lui ori ntr-o institutie sanitar. Art. 150. - Minorul care la data punerii sub interdictie, se afla sub ocrotirea printilor, va rmne sub aceast ocrotire pn la data cnd devine major, fr a i se numi un tutore. Dispozitiile Art. 149 sunt aplicabile si situatiei prevzute n prezentul alineat. Dac la data cnd minorul devine major el se afl sub interdictie, autoritatea tutelar va numi un tutore. n cazul n care, la data punerii sub interdictie, minorul se afl sub tutel, autoritatea tutelar, va hotr dac fostul tutore al minorului pstreaz sarcina tutelei sau va numi un nou tutore. Art. 151. - Dac au ncetat cauzele care au provocat interdictia, instanta judectoreasc va pronunta ascultnd concluziile procurorului, ridicarea ei. Cererea se va putea face de cel pus sub interdictie, de tutore, precum si de toti cei prevzuti n Art. 115. Hotrrea care pronunt ridicarea interdictiei si produce efectele de la data cnd a rmas definitiv. Ea se va comunica, de ctre instanta judectoreasc care a pronuntat-o, instantei locului unde s-a transcris hotrrea de punere sub interdictie, spre a fi de asemenea transcris n registrul prevzut de Art. 144 si, totodat, spre a se face, n acelasi registru mentiune despre ridicarea interdictiei, pe marginea hotrrii care a pronuntat interdictia. ncetarea dreptului de reprezentare al tutorelui nu va putea fi opus unui al treilea dect de la data cnd, potrivit dispozitiilor alineatului precedent, a fost fcut mentiune despre ridicarea interdictiei, afar numai dac cel de-al treilea a cunoscut ridicarea interdictiei pe alt cale. CAPITOLUL III CURATELA Art. 152. - n afar de alte cazuri prevzute de lege, autoritatea tutelar va putea institui curatela: a) dac, din cauza btrnetii, a bolii sau a unei infirmitti fizice, o persoan, desi capabil,

nu poate, personal, s-si administreze bunurile sau s-si apere interesele n conditii multumitoare si, din motive temeinice, nu-si poate numi un reprezentant; b) dac, din cauza bolii sau din alte motive, o persoan desi capabil, nu poate, nici personal, nici prin reprezentanti, s ia msurile necesare n cazuri a cror rezolvare nu sufer amnare; c) dac, din cauza bolii sau din alte motive, printele sau tutorele este mpiedicat s ndeplineasc un anumit act n numele persoanei ce reprezint sau ale crei acte la ncuviinteaz; d) dac o persoan, fiind obligat s lipseasc vreme ndelungat de la domiciliu, nu a lsat un mandat general; e) dac o persoan a disprut fr a se avea stiri despre ea si nu a lsat un mandat general. Art. 153. - n cazurile prevzute n Art. 152, instituirea curatelei nu aduce nici o atingere capacittii celui pe care curatorul l reprezint. Art. 154. - Curatela se poate institui la cererea celui care urmeaz a fi reprezentat, a sotului su, a rudelor, a celor artati n Art. 115, precum si a tutorelui, n cazul prevzut n Art. 152 lit.c. Autoritatea tutelar poate institui curatela si din oficiu. Curatela nu se poate institui dect cu consimtmntul celui reprezentat, n afar de cazurile n care consimtmntul nu poate fi dat. Art. 155. - n cazurile n care se instituie curatela se aplic regulile de la mandat. Autoritatea tutelar poate da instructiuni curatorului, n locul celui reprezentat, n toate cazurile n care acesta din urm nu este n msur s o fac. Art. 156. - Curatorul este n drept s cear nlocuirea sa dup trei ani de la numire. Art. 157. - Dac au ncetat cauzele care au provocat instituirea curatelei, aceasta va fi ridicat de autoritatea tutelar la cererea curatorului, a celui reprezentat, a oricruia dintre cei prevzuti n Art. 115 ori din oficiu. CAPITOLUL IV AUTORITATEA TUTELAR19 Art. 158. - Atributiile de autoritate tutelar apartin organelor executive si de dispozitie ale consiliilor comunale, orsenesti municipale sau de sector al municipiului Bucuresti.20 19. A se vedea nota de la art. 78, alin. 3 20. A se vedea nota de la art. 4 Art. 159. - Autoritatea tutelar competent este: a) pentru ocrotirea printeasc si tutela minorului, cea de la domiciliul minorului; b) pentru tutela persoanei pus sub interdictie, cel de la domiciliul acesteia; c) pentru curatela prevzut n Art. 152 lit. a sau c cea de la domiciliul persoanei reprezentate sau al minorului de paisprezece ani; d) n cazul prevzut n Art. 152 lit.b, fie autoritatea tutelar de la domiciliul persoanei reprezentate, fie autoritatea tutelar de la locul unde trebuie luate msurile urgente;

e) pentru curatela prevzut n Art. 152 lit.d sau e, cea de la ultimul domiciliu din tar al celui lips ori a celui disprut. Art. 160. - Deciziile autorittii tutelare pot fi atacate la autoritatea ierarhic superioar, care, potrivit legii, exercit atributiile de ndrumare si control. DISPOZITII FINALE Art. 161. - Prezentul cod intr n vigoare la data de 1 februarie 1954. Modificare si completare: -L. 23/26 ianuarie 1999 - M. Of. 35 - 28.I.1999 -L. 272/21 iunie 2004 - M. Of. 557 - 23.VI.2004 (abroga art. 88 din Codul Familiei)

Coduri Inapoi la legislatie