Recenzie-Capitalism Contra Capitalism

Eseul de pedagogie economica si sociala Capitalism contra Capitalism a fost elaborat de Michel Albert ,economist francez,fost comisar general al Planului si presedinte al Asigurarilor Generale ale Frantei. Capitalism contra Capitalism a aparut in anul 1991, cuprinde 7 capitole , are 172 de pagini si reprezenta unul dintre cele mai interesante eseuri de pedagogie economica si sociala ,prin care autorul francez analizeaza si descrie problemele cu care s-a confruntat capitalismul dar si cum a evoluat in anumite regiuni ale continentului,unde a reusit sa se impuna si unde nu.Alaturi de acesta a mai publicat eseuri precum:,,Le Manifeste radical 1970, ,,Les Vaches maigres 1975, ,,Le Pari franais 1982. Eseul economic prezinta in introducere istoria triumfatoare a capitalismului pe toate linia ce reprezenta cea mai mare dintre problemele secolului XX ,conform opiniei autorului. Michel Albert ne prezinta asadar victoria capitalismului ,ce a avut loc pe trei fronturi. Prima batalie a avut loc in Anglia prin Margaret Thatcher, si in S.U.A prin Ronald Reagan,fata de bacan si fost actor realizeaza impreuna prima revolutie conservatoare in materie de politica economica ,si anume revolutia statului minimal.Aceasta revolutie a avut ca scop reducerea multelor impozite ale bogatilor ce erau capitalisti inainte de toate, revolutia capitalista a determinat astfel scadera impozitelor de la 75% in1981, in S.U.A la 33% 1892 ,in Marea Britanie. A doua revolutie a avut loc in tarile comuniste din Europa de Est ,victoria capitalismului fiind mai spectaculoasa deoarece era obtinuta fara lupta,iar cea de a treia victorie presupunea o victorie de o suta de ore purtata in sudul Irakului fiind totodata victoria capitalismului ,,asupra halucinatiilorunor populatii private de dezvoltare economica de catre dictaturile care le oprima, victorie ce plaseaza intr-o lumina cu totul noua istoria economica a lumii. Cu un spirit de observatie patrunzator si in mod analizator Michel Albert scoate in evidenta prisma intreita a victoriei capitalismului ,de asemenea putem vedea din lucrarea sa ca cele doua mari dimensiuni ale geografiei economice a lumii se contureaza cat se poate de distinct , prima referindu-se la faptul ca timp de doua decenii ca o sabie a lui Damocles deasupra capetelor noastre, problema aprovizionarii cu petrol asa cum spune mai exact M.Albert,problema oxigenului vietii noastre economice este reglata fizic pentru o perioada de timp. Michel Albert remarca de asemenea ca,,instaurarea capitalismului intr-o tara nu este ,fireste , suficienta pentru ca tara cu pricina sa se inscrie pe calea dezvoltarii economice,fiind nevoie si de un minim de reguli ,deci de un stat eficient ,necorupt,afirmatie cu care sunt in totalitate de acord. Capitalismul are drept principiu de piata, concurenta si ajunge atat de puternic si triumfator incat nu mai are concurent ceea ce atesta si puterea marilor state capitaliste din sec XX:America de Nord, ,Europa Occidentala,Japonia.

In diferitele tari capitaliste existau diverse probleme pe care economistul Michel Albert le explica ,probleme deosebit de interesante ale caror raspunsuri sunt variate ,iar in funtie de acestea vom vedea ca sistemul capitalist nu era lipsit de acestea asa cum parea i este departe de a fi omogen, el difereniindu-se n dou mari sisteme economice ce se nfrunt:,,capitalism contra capitalism. Imigratia , ca prima problema discutata, se dovedeste astazi , in secolul XXI asa cum spune si Michel Albert a fi un subiect important de dezbatere politica in majoritatea tarilor dezvoltate. A doua problema a capitalismului o constituie saracia,ea fiind una dintre problemele prin care tarile capitaliste se deosebesc cel mai mult unele de altele. Saracia ca problema sociala este o rana cu radacini adanci care afecteaza fiecare dimesiune a culturii si a societatii. Factorii saraciei sunt urmatorii: ignoranta, imbolnavirea , apatia , lipsa de onestitate si dependenta . A treia problema privea securitatea sociala favorabila dezvoltarii economice ce se leaga in mod inedit de a doua fiind un subiect de contraverise si un posibil progres economic. A patra problema este cea cu privire la ierahia salariilor ,fiind ,,o parghie de eficacitate de neinlocuit in logica proprie capitalismului ceea ce presupune ca in unele tari, mai exact in Franta ridicarea competitivitati economice ,ierarhia veniturilor trebuie largita. In continuare Michel Albert se foloseste de o serie de intrebari retorice pentru a atrage atentia asupra gravitatii problemelor capitalismului. O prima intrebare este aceea dacaFiscalitatea trebuie sa incurajeze economisirea sau contractarea de datori?,desigur in cea mai mare parte a tarilor fiscalitatea incuraja economisirea, fiind considerata o mai buna solutie. O a doua problema: Este preferabil sa avem mai multa reglementare si mai multi functionari care sa o puna in aplicare sau mai putina reglementare si mai multi avocati care sa faca procese? In acest caz capitalistii se revolta impotriva reglemtarilor desi nu adopta calea cea mai favorabila din punctul meu de vedere deoarece daca se tinea cont de acele legi/norme nu se ami ajungea la mii de procese. O a treia retorica presupune o alegere si anumeBanca sau Bursa? Rolul bancilor in distribuirea creditului reprezinta un factor de eficienta de accea capitalistii aleageau banca . A patra retorica privea impartirea puterii publice :,,Cum trebuie repartizata puterea intr-o intreprindere ,intre actionari ,pe de o parte si manageri si personal pe de alta parte?problema legata de precedenta a reusit sa preschimbe putine sali de consiliu de administratie in adevarate campuri de lupta. A cincea retorica : ,,Care trebuie sa fie rolul intreprinderii in materie de educatie si de formare profesionala?, are ca raspuns un rol cat mai mic cu putinta deoarece constituia o cheltuiala imediata facuta in vedera uni randament pe termen lung,profiturile trebuind sa se maximalizeze cat mai rapid. O ultima problema abordata de Michel Albert privea asigurarile, ceea ce presupunea ca sistemul capitalist sa fie insotit de o serie de asigurari pentru ca totul sa decurga bine.Parerea mea este ca intodeauna pot intervenii diverse situatii nefavorabile de aceea intodeauna este bine ca o firma cat si o persoana fizica sa se asigure impotriva diferitelor calamitati.

Prabusirea comunismului scoate la iveala opozitia dintre doua modele de capitalism-cel neoamerican-ce se bazeaza pe reusita individuala si pe profitul financiar,si cel-renan-ce are drept centru Germania si prezinta numeroase asemanari cu cel din Japonia punand accent pe reusita colectiva, pe consens. Capitalismul i comunismul au ntre ele un punct comun: niciunul din cele dou concepte nu au fost puse integral n practic. Comunismul a evoluat ntr-o form n care elita nomenclaturist creea impresia maselor de oameni c totul e mprit n mod egal, cnd de fapt totul s-a transformat ntr-o dictatur oligarhic, prin eliminarea clasei mijlocii i srcirea populaiei. Capitalismul a funcionat cu acelai mit: c toi avem ansa egal de a avansa pe scara succesului. Numai c de aceste oportuniti au profitat doar unii privilegiai, aa c, n ultimele decenii, n Occident, ncercarea de a instaura un capitalism adevrat a murit ncetul cu ncetul. Primul capitol se intituleaza America is Back, Michel Albert prezentand asadar punctul de pornire a luminii americane: solganul America revine rostit de Reagan, ce avea s devin preedinte S.U.A. Ronald Reagan, presedintele Americii din 1980, afirma ca dorinta lui cea mai mare este sa readuca America in prim planul scenei internationale.America fiind prima putere militara a lumii doreste sa demonstreze acest lucru si pune in aplicare razboiul stelelor sau initiativa de aparare strategica .Reagan reuseste sa castige de partea lui media si populatia .Reagan simplifica impozitul pe venit si controleaza sever masa monetara iar dolarul serveste drept moneda de referinta in tranzactiile internationale. In cel de-al doilea capitol se vorbeste despre America in regres( America backwards),fiind vorba de America nouace se degradeaza fizic cat si social . America se afla pe primul loc in ceea ce priveste criminalitatea si consumul de droguri, si pe ultimul loc in privinta vaccinarilor si a participarii la alegeri. America se confrunta cu un dualism intre bogati si saraci, intre marile universitati si un sistem scolar aflat in ruina. La sfarsitul anului 1990 orasul Washington avea un deficit bugetar de 200 de milioane de dolari,al carui fost primar, Marion Barry, a fost condamnat, in luna august a aceluiasi an, la sase luni de inchisoare pentru detinere si folosire de droguri. Noul primar al New York-ului, David Dinkins, s-a vazut nevoit, pentru a reduce enormul deficit bugetar al orasului, sa concedieze, incepand din vara lui 1991, 30000 de angajati ai primariei. Numeroase semne ale degradarii Americii au fost: aeroporturile prost intretinute; cartierele mizere precum Bronx, South Dallas si multe altele, in care domneste o mizerie verde-albastruie; noii homeless din San Francisco, care, cu toate ca beneficiaza de un loc de munca permanent, nu-si mai pot permite din pricina speculatiei imobiliare sa-si plateasca o locuinta si isi duc viata in automobilele personale; marile orase precum Houston, Washington sau Los Angeles, devastate de razboiulcrack-uluisi de delicventa; ghetourile negrilor aflate, din nou, in efervescenta, ca in anii 60: iluminat urban redus cu o trime; criminalitate ridicata;are loc cel mai mare faliment al tuturor timpurilor ,acela al sutelor de case de economii si de credit(Savings si Loan); mortalitatea infantila ridicata;rata graviditatii in randul adolescentelor(15-19 ani);ocupa primul loc in ceea ce priveste procentajul cu copii minori ai carui parinti sunt divortati;in anul 1987,12 milioane de copi nu erau acoperiti de niciun fel de asigurare de boala;ocupa pozitia cea mai de jos in randul tarilor membre OCDE;Toate aceste degradari fiind conform afirmatiei lui Michel Albert ,faza de declin istoric.Desi S.U.A este singura tara ce detine o pozitie puternica in toate domeniile politologul Joseph S.Nye.Jr identifica

elementul comun al situatiilor de declin,.fiind vorba de incapacitatea guvernelor de a tine sub control deficitele statului, adica de a face populatia sa accepte impozitele. In acesta societate americana dislocata o notiune noua isi face aparitia subpana jurnalistilor a sociologilor si specialistilor in afaceri penale si anume aceea de dualism,notiune rezervata observatorilor Lumii a Treia si care sevea la descrierea societatilor precum a celor din Brazilia ori in Africa de Sud. Dualismul reprezinta segregatia ,apartheid-ul economic prezent intr o societate condamnata definitiv sa functioneze pe doua viteze. Acest dualism s-a desprins in S.U.A ca efect al politicii ultraliberale a lui Reagan, dualism intre saraci si bogati dar si intre marile universitati si un sistem scolar aflat in ruina.Cel mai important rezultat al liberalismului reaganian a fost probabil accentuarea dstantei dintre bogati si saraci.Degradarea sistemului de invatamant american a fost considerata suficient de grava pentru ca Ronald Ragan in 1983 sa decida infiintarea unei comisii nationale. Industria americana se afla si ea de asemnea in regres. In 1990, in total, deficitul comercial al industriei automobilistice americane atingea suma de 60 miliarde de dolari.Calitatea productiei si a priceperii americane se afla, si ea, intr-un relativ regres. In 1992, datoria externa a Americii atinsese suma de 1100 miliarde de dolari, echivalentul a doua treimi din totalul datoriilor tarilor din Lumea a Treia. America se vede nevoita sa imprumute, in fiecare an, aproximativ 150 miliarde de dolari(3% din PIB), in special de la japonezi si de la germani, ale caror excedente financiare reprezinta exact suma pe care o ia cu imprumut. Exista de astfel cinci motive ce explica acest recul industial si anume: 1.Piata americana s-a ingustat iar industriile transatlantice nu mai sunt capabile sa faca fata japonezilor si europenilor in cucerirea de piete externe; 2.Dominatia tehnologica a S.U.A nu mai este un fapt indiscutabil si de multe ori adesea inovatiile se fac in strainatate; 3 Nivelul de calificare al muncitorilor americani a scazut superior; 4.Bogatia S.U.A scade; 5Metodele americane de management,recunoscute si invidiate nu mai existau. America ajunge sa fie silita sa intinda manaspre aliatii ei pentru a-si putea finanta angajarea militara. In al treilea capitol Celalalt capitalism Michel Albert surprinde continuitatea modelului renan ce se intinde din nordul Europei pana in Elvetia ce se uneste apoi partial cu Japoina.Modelul renan se deosebeste radical fata de cel neoamerican piata ocupand un loc in cele doua modele.Bunurile necomerciale sunt aceleasi in ambele modele de capitalism. Bunurile comerciale ocupa un loc mult mai important in cadrul modelului neoamerican decat in modelul renan, pe cand bunurile mixte depind atat de piata, cat si de initiative . Religiile in modelul renan functioneaza ca institutii necomerciale (in Germania) in Statele Unite, in schimb, religiile sunt din ce in ce mai mult administrate ca institutii mixte. Intreprinderea in modelul neoamerican este un bun comercial ca oricare altul pe cand in cel renan ea este de natura mixta.

Salariile in modelul neoamerican sunt comerciale si depind de condittile aleatoriii de piata pe cand in cel renan sunt mixte, si stabilite in functie de factorii straini ,de productivitatea salariatului. Locuintele in S.U.A sunt aproape in exclusivitate un bun comercial ,in tarile renane dimpotriva ,constructia de locuinte tine cel mai adesea de initiativa publica iar chiriile sunt de regula subventionate,la fel stau si lucrurile in ceea ce priveste transporturile urbane,mijloacele de informare in masa, insa invatamantul se distribuie in ambele modele. In capitolul 4 se evidentiazaSuperioritatea economica a modelului renan.Mai putin de jumatate de secol mai tarziu la 19 octombrie1987, un crah bursier zguduie, pe neasteptate, pietele financiare. Drept urmare, marca germana si yenul japonez submineaza putin cate putin pozitiile dolarului. Puterea de cumparare stabila a marcii, explica de ce ratele dobanzilor sunt , in Germania, mai mici decat in alte tari. Tarile de tip renan domina in majoritatea sectoarelor industriale, ele sunt solid ancorate in ramurile traditionale si consacra un efort iesit din comun industriilor de viitor. Sistemul Monetar European urmarea un dublu obiectiv ce fusese de astfel si atins: -ingradirea fluctuatiilor rebele ale ratelor de schimb; -sa impuna o disciplina unica a tuturor tarilor membre care sa le constranga pe fiecare in parte sa practice o politica economica in concordanta cu angajamentele luate in ceea ce priveste rata de schimb; Pregatirea este unul dintre factorii-cheie ai dinamismului industrial al tarilor renane. In capitolul 5 Michel Albert evidentiaza Superioritatea sociala a modelului renanformulare ambigua a autorului si se vorbeste despre tipul de societate si de gradul de securitate pe care fiecare model il ofera in parte cetatenilor lui, reducerea inegalitatilor sociale si modul de a corecta discriminarile frapante.Sistemul social al modelului neoamerican este total insuficient si lacunar in plus el se resimte de pe urma a doua neajunsuri bine cunoscute:delirul procedural ce punea stapanire pe americani si a atins din plin domeniul medicinei si sistemul privat de protectie sociala. In Germania asigurarile sociale au fost infiintate de Bismarck.Germanii sunt asigurati impotriva principalelor riscuri(boala, accidente de munca, somaj) si beneficiaza de un regim al pensiilor deosebit de avantajos. Legea federala cu privire la ajutorul social pur si simplu interzice mizeria.Imbogatirea individuala spectaculoasa nu este in tarile renane la fel de usoara ca in lumea anglo-saxona. Tarile modelului renan sunt mai putin fluide din punct de vedere social.In Statele Unite, nivelul prelevarilor obligatorii reprezinta 30% din PIB, in comparatie cu 44% in Franta, 40% in Germania si 52% in Suedia. In capitolul 6 este prezentatReculul modelului renan, deoarece acesta sufera din plin de influente politice,mediatice si culturale ale curentului sau american. In comparatia cu rivalul sau de peste Atlantic, modelul renan este relativ egalitar. Asigurarea obligatorie functioneaza perfect atata vreme cat oamenii nu au invatat sa se foloseasca de ea. Toate tarile apartinand modelului renan se confrunta cu o situatie demografica ingrijoratoare, rata de improspatare a populatiei nemaifiind, in ceea ce le priveste, asigurata. In capitolul 7 Michel Albert analizeaza cele doua variante de capitalism,cel american pe de o parte si cel renan pe de alta parte, analizand faptul cum modelul renen devine mai performant decat primul din punct de vedere economic cat si social.Desi

capitalismul renan este invingator in toate punctele de vedere acesta reuseste sa fie depasit de cel mai putin performant, adica de cel american.Modelul neoamerican isi confirma simultan victoriile psihologice si esecurile economicecapitalismul american prezinta aproape toate atractiile unui western,in ciuda esecurilor, datoriilor slabiciunilor industriale si inegalitatilor lui modelul american continua sa fie un adevarat star mediaticel este capitalism prin excelenta. In consecinta Capitalism contra capitalism este o carte care poate interesa pe toti cei interesati de istoria capitalismului, ce a parcurs intre doua secole 1791 si 1991 trei faze distincte :impotriva statului, capitalismul supravegheat de stat cat si cel ce reuseste sa ocupe locul statului,capitalism ce are drept organizarea economiei bazat pe proprietate privat cat si pe libertatea productiei a comertului ,avnd ca scop obtinerea profitului.