Horia Roman Patapievici Horia-Roman Patapievici, Omul recent, (breviar de idei) [Totusi, cateva consideratii inainte de lectura: cele

160 de idei extrase din lu crarea lui Patapievici nu reprezinta totalitatea continutului intelectual propus de filosoful roman. Multe lipsesc, dar cele care sunt sper sa le fi prezentat c orect. Covarsitoare este insa absenta argumentatiei, a exemplelor, a zbaterii ga ndirii, a zborului ei... dar sa le fi adus pe toate astea ar fi insemnat sa fi p us tot volumul intr-un e-mail - n-am avut nici putinta, si nici intentia...] 01. Modernitatea este excesul lipsei celor nevazute. Altfel spus, este o lume ntr -o rla, des-centrata. Modernitatea este oarba atunci cnd pretinde ca ea este totul . 02. Postmodernitatea (sau modernitatea trzie) este fata de modernitatea clasica n situatia iadei fata de mama ei, capra. 03. Orice principiu cu ntindere la ntreaga existenta trebuie sa fie transcendent, personal si creator. 04. Excesul modernitatii se poate resorbi daca aceasta se reduce la simplu decor . Altfel spus, modernitatea ca instrument este benigna, modernitatea ca scop est e maligna. 05. Modernitatea ie. Modernitatea rarea revolutiei , atunci TREBUIE transforma n temporalitate toate esentele mostenite de la Tradit este coroziva, ea dizolva . Rezultatul acestei actiuni este instau permanente n toate domeniile vietii (daca ceva POATE fi schimbat schimbat). Dumne

06. Modernitea este bazata n tot ce ntreprinde ea pe afirmatia lui Nietzsche: zeu a murit .

07. Modernitatea umple lumea de rezultatele materiale ale gndirii ei de tip tehnic. Exercitiul modernitatii transforma universul ntr-un cos de gunoi. 08. Postmodernul nceteaza sa aiba viitor pe masura ce si distruge trecutul. Prezen tul postmodern este unul etern , de tip Alzeheimer. 09. Despre oamenii receni: Oamenii de azi sunt cei mai bine hraniti, cei mai prosp eri, cei mai liberi (sub raportul deplasarii n spatiu) pe care i-a cunoscut umani tatea. n acelasi timp, sunt oamenii cei mai slabi de nger, cei mai dependenti de c onfort si de consum, cei mai aserviti bunului plac al liberului arbitru, cei mai putin autonomi n judecatile lor, cei mai gregari si servili (n raport cu Statul), pe care i-a cunoscut vreodata umanitatea. ntotdeauna s-a spus despre ei ca sunt noi, ca sunt nnoiti. Cntariti, sunt nsa prea lejeri. Evaluati, sunt de tot greoi. . 21) 10. Cunoasterea tehnica este bazata pe ipoteze, vizeaza actiunea si foloseste nto tdeauna la ceva mundan, limitat. Cunoasterea veritabila trece dincolo de orice i poteze, vizeaza ceea-ce-este. Cunoasterea tehnica priveste lumea n chip profan, f ilozofia cea adevarata depaseste lumea vizibila, contopindu-se cu ceea ce este d ivin. (Platon) 11. Cunoasterea veritabila nu poate fi predata, deci nu este instrumentalizabila . 12. Atributele tari ale fiintei, asa cum sunt ele prezente la Parmenide si Platon: eternitate, stabilitate, autenticitate, superioritate, autoritate, unicitate, s ubstantialitate, esentialitate, rationalitate etc. Aceste atribute caracterizeaz

(p

a n egala masura cunoasterea veritabila (specifica Traditiei). Inversiunea atribu telor tari a avut loc n sec. XVII a avut loc o schimbare epistemica ntre fiinta si d evenire. 13. Cunoasterea devenirii (specifica Modernitatii) tine mai mult de opinie dect d e certitudine, este partiala, poseda un caracter trecator si schimbator. Acest t ip de cunoastere este mai degraba un bricolaj cognitiv, care cere mestesug mai d egraba dect ratiune. Este neunificata, esentialmente multipla. Neavnd relevanta ex istential, ramne la suprafata. 14. n toate culturile premoderne s-a considerat ca profesarea unor lucruri josnic e sau ignobile antreneaza distrugerea sufletului omului. Modernitatea crede dimp otriva ca profesarea unor doctrine false sau nocive nu poate avea dect eventual e fecte sociale nefaste. 15. Modernitatea identifica stiinta cu puterea de a dispune de un obiect. Este b azata asadar pe o confuzie ntre cunoastere si putere. Nietzsche: cea mai nalta voin ta de putere este de a atribui devenirii atributele fiintei . 16. Teologia modernitatii: tot ce nu poate fi cunoscut ntr-un anume fel nu exista . Modernitatea este asadar o ngustare (desi se pretinde ca o largire a spiritului ) si o negare dogmatica (desi se declara antidogmatica). Cunoasterea moderna est e o semidoctie rationalista prezentata ca singura cunoastere stiintifica posibil a. 17. Caracterul extra-ordinar al modernitatii n istoria omenirii este inversiunea completa dintre cunoasterea tehnica (ce se vrea singura valabila) si cunoasterea superioara (negata cu desavrsire. 18. Potrivit mecanismului de generare a modernitatii, omul bine individuat este individualitatea. Potrivit mecanismului de generare a postmodernitatii, omul bin e individuat este aderent fara rest la individualitatea grupului sau de apartene nta comunitara (religioasa, etnica, sexuala etc). 19. Lucrurile perceptibile admit principii perceptibile, lucrurile trecatoare si coruptibile se supun unor principii trecatoare si coruptibile, n timp ce lucruri le eterne implica principii eterne. 20. [ ] nelimitatul poate fi dominat numai prin limitat, infinitul numai prin finit , timpul numai prin spatiu, temporalitatea numai prin eternitate, relativul numa i prin absolut. (pp. 51-52) 21. Modernii stiu ca traditia lor este n ntregime inventata.

22. Modernitatea valorizeaza ulterioritatea ca pe o valoare absoluta. 23. Ren Char despre modernitate: estament. Mostenirea noastra nu este precedata de nici un t

24. Vechii moderni medievali aveau ca termen de comparatie pe antici . Noii moderni s e compara cu sine. Tot ce nu intra n noua modernitate este automat antic, aka dep asit, gresit, fals. 25. Libertatea anticilor era asociata unui spatiu (agora, polisul). Libertatea m odernilor este asociata comertului, schimbului, si este ntemeiata pe timp. 26. Seria antica: adunarea cetatenilor (corp politic), spatiu public, exteriorita te, spatiu. Seria modernilor: schimb comercial, piata libera (fara corp politic, care este consumat pna la exhaustiune de corpul economic ), interioritate, spatiu p rivat, timp. (p. 59)

27. Principiul politic al anticilor era unul finit: datoria. Principiile politic e ale modernilor sunt infinite: egalitatea si libertatea. 28. Ce este modernitatea? Este gndirea care tinde sa transforme orice lucru n tempo ralitate si pentru care categoria centrala a oricarei gndiri a devenit timpul. (p. 62) 29. Modernitatea a aparut atunci cnd cantitatea de concepte implicnd temporalitate a a fost suficient de mare nct sa dea tonul gndirii. Modernitatea implica si dispreu l esentelor. Modernitatea este victorioasa atunci cnd nimic nu se mai poate sustr age temporalitatii. 30. Imperialismul european este posibilitatea de a stapni timpul altor continente . 31. Descartes (care propunea dubiul permanent ca metoda pna se ajunge la ideile c lare si ultime) si Bacon (care spunea ca mintea trebuie golita de orice prejudec ati care ne falsifica observatiile) au aplicat n stiinta profana metoda stiintei sacre. 32. Relativismul contemporan poate fi mentinut ca atare att timp ct este nlaturata credinta n ceva absolut. n momentul n care Absolutul i face concurenta, relativismul se absolutizeaza la rndul sau. 33. Autonomia presupune legi incompatibile cu teonomia. A fi autonom presupune a fi radical si total independent de principiul care face posibila dependenta: Du mnezeu. 34. Temeiul cel mai des invocat n sprijinul stiintei este obiectivitatea stiintif ica (altfel spus, stiinta moderna nu se poate justifica dect prin sine nsasi). 35. Problema existentei lui Dumnezeu este problema relatiei lui Dumnezeu cu lume a. Daca lumea fizic este un sistem izolat si nchis, atunci Dumnezeu nu exista. A n u fi nicaieri (nullibi esse) nsemneaza a nu exista (non esse). 36. Atunci cnd aventura occidentala a omului a pus problema existentei lui Dumnez eu sub forma unui enunt, functia fiintei supreme a devenit, din orientativa, una limitativa. 37. Nihilismul este proliferarea orizontala indefinita. 38. Infinita deschidere a spatiului fizic este nsotita de o dramatica nchidere de orizont spiritual. 39. Modernitatea a extins explicatiile prin cauze secunde (Natura) acolo unde ac estea nu mai fusesera folosite nainte. Rezultatul a fost moartea cauzei prime (Du mnezeu). 40. Temporalitatea este cea care a distrus (prin dizolvare), destaurat (prin uci derea subiectului transcendental si prin discreditarea Metodei) si exfundat (pri n desfiintarea idei de temei) Natura. 41. Nevroza modernitatii postmoderne este indefinita revendicare de drepturi. Ac estea din urma, spre deosebire de datorii, se termina la linia orizontului, altf el spus nu au principiu de limitare interna. Drepturile sunt vnarea de vnt a Ecclesi asticului. 42. Nemultumirea mocnita, certa si profunda a omului modern este datorata faptul ui ca, n adncul lui, el continua sa evalueze dupa singura grila solida : cea crestina

. 43. Doua minciuni de sorginte protestanta: a) viata n societatile premoderne era intolerabila; si b) ntre stiinta moderna si cunoasterea medievala crestina nu exi sta nici o legatura. 44. Dogma moderna: stiinta moderna s-a nascut mpotriva traditiei, iar nasterea ei s-a petrecut numai pentru ca traditia a fost n fine ucisa. 45. Profetii si teologii mortii lui Dumnezeu sunt protestanti. Renasterea, ca si ricul Evului Mediu, este un topos protestant. Protestantii au impus dogma discont inuitatii absolute a Renasterii. Lumea moderna este o lume asupra careia s-a apl icat catehismul ideilor protestante. 46. Protestantismul a proclamat dreptul de a elimina fara limite orice fundament . 47. Dualismul fondator al modernitatii: a) natura nu are nici o finalitate; si b ) omul, desi fiinta naturala, trebuie sa aiba una. 48. Problema capitalismului: iala, ce-i de facut? idealul este fericirea, dar unica realitate e ghiftu

ntun

49. Modernitatea este un regim onto-social care si confirma adevarul printr-un mec anism de tip self-fulfilling prophecy. (p. 108) 50. Societatea s-a schimbat radical pe linia moderna atunci cnd a nceput sa mosten easca mai putin dect a reusit sa imagineze si sa inventeze. Cnd artificialul dobndi t a devenit precumpanitor n raport cu naturalul mostenit. 51. Principiul modernitatii: faptul de a fi modern. A fi modern nseamna a considera ca principala valoare

52. Modernitatea nu are presupozitiile vreunui stil (domeniul finitului), ci func tioneaza dupa logica exigentei de a fi contemporan (domeniul indefinitului). (p. 11 5) 53. Postmodernismul se bazeaza pe doua postulate: a) totul este simulacru din pu nct de vedere ontologic, si deci nu exista nici o realitate esentiala; si b) tot ul este relativ din punct de vedere epistemologic, deci nu se poate spune obiect iv daca cineva are dreptate sau se nsala. 54. Postmodernismul reduce ontologia la gnoseologie: exista numai ce se poate cu noaste. 55. Doctrina postmoderna a simulacrelor spune ca totul este un simulacru. Daca a cest lucru ar fi adevarat, ar trebui ca simulacrul nsusi sa fie un simulacru para dox! De asemenea, daca principiul conform caruia totul este relativ ar fi adevar at, ar nseamna ca si el cade sub incidenta propriei afirmatii paradox! 56. Pozitivistii negau ca ar exista si altfel de stiinte dect stiintele naturii. Postmodernii neaga ca ar exista si alte stiinte dect cele antropologice si sociol ogice. Pentru pozitivisti orice stiinta trebuie sa fie o stiinta a naturii. Pent ru postmoderni, orice stiinta nu este dect o stiinta umana. 57. Postmodernismul este un efect post-traumatic al modernitatii. 58. Discursul postmodern ncurajeaza: dispersia, reducerea la accident, fragmentar ea, transformarea tuturor substantelor n simulacru.

59. Antropologic vorbind, cultura nu nseamna dect mod de trai, hrana, credinte, te hnici, habitat, comportament dar nu si valoare, sau mntuire. 60. Noul dusman al umanitatii nu mai este, ca n trecut, bestialitatea barbarului, ci docilitatea blnda si tmpa a acelor animale domestice care reprezinta adevaratul tip omenesc (inuman, fireste) pe care l produce si reproduce civilizatia noastra exclusiv comoditara si arogant materialista. (p. 137) 61. Tipul uman clasic era unitar, ierarhic, contemplativ si resemnat. 62. Tipul uman crestin medieval era complex, ierarhic, contradictoriu, iscoditor si nelinistit. 63. Tipul uman modern clasic era complex, egalitar, contradictoriu, stiintific s i nelinistit. 64. Tipul uman postmodern este simplu, nivelat, timorat, tehnologic si relativis t. 65. Modernitatea era bazata pe cuplajul timp-ratiune, n favoarea ratiunii. Postmo dernitatea este bazata pe cuplajul timp-ratiune n favoarea timpului. 66. n timpul modernitatii recente a fi modern nseamna a fi ct mai strns cuplat cu to t ce e mai nou, cu ultimele produse, cu ultimele inventii, ultimele teorii, ulti mele descoperiri. nseamna a fi la moda. 67. Sistemul economic bazat pe lichiditati al lumii va sfrsi prin a lichida lumea nsasi. 68. Omul modern si dezvaluie natura prin descoperirea ca natura care i se potrive ste cel mai bine este natura pe care nu o are. Singurul lucru fix n omul modern e ste incapacitatea lui de a se fixa. 69. Raul totalitar nu tine de adoptarea unei anumite pozitii, la stnga sau la dre apta, ci de doi factori: a) un stat mai puternic dect societatea civila; si b) ad optarea de catre opinia publica a ideii ca este legitim ca statul sa impuna o an ume ideologie. Altfel spus, democratia nsasi poate sa devina o forma concreta de totalitarism. 70. Exista un argument conform caruia radacinile filozofice ale comunismului sun t infinit mai stimabile dect cele ale nazismului. n fapt, orice idee se legitimeaz a nu prin impresia pe care o face, ci prin consecintele ei practice. 71. Stnga porneste de la doua presupozitii false: a) bunastarea este ceva natural , si care nu se poate pierde prin ndiguiri artificiale; si b) justitia sociala es te o lege a naturii. Prima este contrazisa de istorie: nici o civilizatie nu a c unoscut bunastarea la nivelul celei occidentale. A doua este contrazisa de inega litatile existente la nasterea fiecarui om. 72. Cine doreste sa egalizeze prosperitatea obtine diminuarea ei. 73. Ludwig von Mises: orict de nvatati si orict de bine intentionati vor fi planifi catorii ei nu vor putea gasi solutiile corecte la problema costurilor si preturi lor deoarece nu vor putea dispune de valorile corecte ale intrarilor. 74. Cea mai mare amenintare contemporana la adresa libertatii este ideea, att de s trns legata de existenta statului providenta (welfare state), ca guvernul este ndr ituit sa aiba o putere nelimitata n administrarea prosperitatii, n vederea impuner ii justitiei sociale. (p. 181)

75. Statul liberal a fost or de convietuire pe care o sarcina finita. Statul deci atributiile sale pot

gndit ca limitndu-se la securitate si mentinerea regulil le doresc toti. Statul care se ocupa de securitate are care se ocupa de prosperitate are o sarcina infinita, creste infinit.

76. Statul inculca ideea ca orice problema se poate rezolva prin masuri administ rative. Aceasta idee falsa contribuie si la promovarea tehnocratiei, a ideii ca orice problema are o solutie tehnica, preconizata cu mult naintea aparitiei probl emei nsisi. 77. Educatia actuala nu este bazata pe discernamnt, ci pe informatie. Educatia vi itoare va fi bazata pe si mai multa informatie, pe si mai putin discernamnt. 78. Cu ct mai democratica n sens totalitar este o societate, cu att mai iresponsabil este tipul de cetatean pe care aceasta l reproduce. (p. 188) 79. Socialismul ca sistem teoretic este primul exemplu de iresponsabilitate inte lectuala absoluta. 80. Karl R. Popper vorbeste de doctrina adevarului manifest . Conform ei si sustina torilor acestui punct de vedere, adevarul este vizibil, sare n ochi, iar cei care nu-l mbratiseaza automat sunt niste profitori care traiesc de pe urma minciunilo r lor. 81. Evreii, fiind un popor care traieste n timp, si nu n spatiu, afinitatea lor pe ntru modernism este naturala. Acest lucru explica n buna masura de ce autorii evr ei au promovat tema fluiditatii (abandonarea etalonului pamnt n favoarea etalonului imbare ). 82. Potmodernismul nlocuieste distinctia bine-rau cu distinctia progresist-reacti onar. 83. Distinctia dintre stnga politica si dreapta politica trebuie facuta numai n fu nctie de Traditie. Acolo unde dreapta doreste sa pastreze, stnga doreste sa distr uga. Stnga fabrica modernitatea eliminnd Traditia. 84. Conservarea produce ideologii, n timp ce orientarea spre nou produce utopii. 85. Problema disparitiei traditiei este problema instaurarii unei existente uman e n ntregime supuse temporalitatii (altfel spus, imposibilitatea de a mai avea val ori care sa nu depinda de timp). Problema disparitiei traditiei este problema im posibilitatii gasirii unui teren ferm. 86. Nevroza stngii este schimbarea cu orice pret, prin care se exprima setea vora ce de temporalitate. Nevroza dreptei este nghetarea cu orice pret a schimbarii, n care se adaposteste setea nostalgica de repaus. 87. Ignorndu-l pe Dumnezeu, teoria politica moderna are despre om o viziune limit ata sus si prelungita indefinit n jos. 88. Mecanismul prin care avanseaza modernitatea este stnga politica. Acelasi meca nism l-a evacuat pe Dumnezeu din Istorie. Modernitatea s-a nascut din articulare a laicizarii cu secularizarea si cu descrestinarea. 89. Ideologicul este forma corupta a politicului. Politicul identifica un bine c omun. Ideologicul identifica un bine care fractureaza socialul. Politicul a fost suprimat prin identificarea lui abuziva cu: a) solutia tehnocrata (ideea ca cin eva poate da o solutie tehnica a problemelor noastre); si b) solutia ideologica (ideea ca solutia tehnica ar putea fi realizata prin gnoza ideologica).

90. Sunt considerate de catre progresisti ca fiind reactionare institutiile care au un raport orict de mic cu traditia: biserica, religia, monarhia, statul, elitele, cultura. 91. Pretentia de a-i nlocui pe oamenii politici prin administratori a fost numita de Oakeshott eroarea suprematiei tehnice . 92. Ideologiile secolului XIX au fost create de intelectuali si vizau scopuri un iversaliste. Ideologiile secolului XX au fost create de oameni politici si vizea za scopuri parohiale. 93. La originea civilizatiei europene moderne sta decizia de a conferi libertati i valoare politica suprema. 94. Consolidarea modernitatii se face prin legiferare pletorica. Excesul legisla tiv antreneaza dictatura, pentru ca dintr-un punct ncolo este imposibil ca cineva sa nu calce, fara sa stie o lege. Legile care vor sa legifereze toate combinati ile posibile, mutileaza realul. Se ajunge la principiul aberatiei totalitare: to t ceea ce nu este explicit permis, este implicit interzis. Societatea postmodern a este automat o societate de infractori, pe care doar mila statului i tine liber i. 95. Discernamntul nu este ereditar si nici nu poate fi transmis n mod uniform desc endentilor. 96. Sursa oricarei greseli nu este liberul arbitru ci absenta discernamntului. 97. Legea este o sudura n real, ea nu este inocenta. Prezenta legii arata o disfunc tionalitate. Se poate spune ca gradul de mbolnavire a unei societati este direct proportional cu cantitatea de lege de care dispune si cu care opereaza. 98. Omul recent refuza Traditia deoarece aceasta nu a fost elaborata de tipul sa u uman. 99. Orice ordine construita si inventata de-a gata este susceptibila sa devina d ezordine. 100. Spiritul modernitatii, prin excelenta subversiv, este cel care dezradacinea za. 101. Problema este ca astazi nimeni nu mai crede n mod serios ca morala este obli gatorie si universala. Orice morala adevarata este o etica religioasa. Omul rece nt este un oportunist moral. 102. Progresul raului este total atunci cand oamenii nu-si mai dau seama ca fac ceva rau. 103. Liberalismul, construit cu tipul uman religios protestant, nu-si poate repr oduce tipul uman fondator. 104. Noul nationalism este cel al PIB-ului. Noul sovinism este cel al bunastarii . 105. n orice societate n care exista exclusiv bunuri externe competitivitatea devi ne singurul zeu. 106. Viata post-modernului este o fantezie masturbationala non-stop. 107. Norman Manea despre trasaturile Statelor Unite: a) cultul succesului; b) at enia acordat trupului; c) aducerea rapid a oricrui eveniment la dimensiunea schimbul

ui comercial; d) invazia intimitii (dei individualismul prevaleaz); e) peisajul poli tic deopotriv democratic i monetar ; f) noiunea de trecut limitat adesea la ultimele d u sptmni. 108. Progresistul nu cunoaste dect adepti fanatici si dusmani ireductibili. 109. Nevoia de ct mai multa informatie este o nevroza de data recenta. nsa usurint a de a transporta informatia nu rezolva n sine nimic. 110. Eruditia traditionala, de tip filozofic, cauta sa sprijine viziunea. Erudit ia recenta, de tip filologic, cauta s-o excluda. Eruditia recenta este digitala, cantitava si cu pretentii exhaustive. 111. Interpretarea postmodena a ajuns la concluzia ca se poate spune orice. 112. Nici o activitate nu poate fi redusa fara pierderi esentiale la aspectul ei tehnic. 113. n sensul ei tare , cultura este transmutare a omului, anagogie. n sensul ei cultura este divertisment, pierdere a timpului. 114. Cultul postmodern al expertului, bazat pe ideea falsa ca acesta ar putea re zolva la nivel tehnic problemele care cad n aria lui de competenta, se bazeaza pe confuzia dintre cunoasterea faptelor si discernamnt. 115. Cultura are doi dusmani, la fel de puternici: trufia eruditului de stricta o bservanta si impietatea ignarului. (p. 280) 116. Cultura este expresie a inteligentei care cauta sensuri pentru a se integra lumii. Tehnica este expresia inteligentei care inventeaza mecanisme pentru a le substitui lumii, pe care o explica fara rest. Primul tip de inteligenta se baze aza pe necesitatea de a obtine o viziune, cel de-al doilea pe cea de a construi un mecanism. Primul este holistic, al doilea este atomist. 117. Pentru o civilizatie bazata exclusiv pe specializarea tehnic, disparitia cult urii generale este nceputul barbariei. (p. 293) 118. Rationalitatea secolelor XVII si XVIII, lipsita de prezenta lui Dumnezeu, a fost abandonata pentru o judecata mai libera si mai larga, dar debila n ce prive ste capacitatea de a formula judecati de discernamnt. 119. Multiculturalismul pune ca principiu normativ egalitatea sanselor pentru cu lturi diferite. Presupozitia de plecare este ca toate culturile sunt egale. Idea lul de societate al ideologiei multiculturale, mpreuna cu idealul corectitudinii politice, este strict totalitar. 120. Corporatiile moderne sunt forme de sindicalizare mai compacta a societatii. Comportamentul acestora este tipic totalitar: despotice n interior, servile n ext erior. Corporatismul Evului Mediu tindea sa limiteze puterea centrala. Corporatis mul modern, deoarece nu mai pleaca de la corpuri constituite, tinde sa ilimiteze puterea statului, deoarece numai prin stat (nu si prin ele nsele) pot corporatii le moderne sa obtina subsidii, reprezentare si recunoastere simbolica. (p. 300) 121. Sentimentul psihologic central al guvernarii monarhice era onoarea. Sentime ntul central al republicii era virtutea. Pentru Avishai Margalit, umilinta este singurul sentiment care nu are nevoie de argumente n favoarea sustinerii eradicrii lui. n societatea decenta, individul nu mai este definit printr-o natura, supusa unor limitari numite datorii si unor garantii numite drepturi. El este supus se ntimentelor sale de frustrare.

slab ,

122. Zelatorii ideologiei corectitudinii politice au doua surse: a) egalitatea a bsoluta vazuta ca unica decenta posibila; si b) moartea oricarei stari de fapt. 123. Principiul corectitudinii politice pretinde sa fie impus prin forta. Corecti tudinea politica pleaca de la pluralismul opiniilor (criteriul liberal), pune ca ideal egalitatea tuturor (criteriul democratic), afirma ca actualul corp al soc ietatii este inegal (criteriul ierarhic de facto) si pretinde ca minoritatea lum inata si milianta are dreptul (criteriul ierarhic de jure) si trebuie n mod absol ut sa impuna majoritatii altfel constituite propriul ei principiu de organizare (criteriul revolutionar leninist). Ce amestec incoerent! (p. 306-307) 124. ntr-o societate atomizata, cu relatii interumane derizorii, cei care conduc mass-media au n fapt puterea. 125. Corectitudinea politica este o constructie intelectuala de tip ideologic. C aracterul ei este totalitar. Ea nu se adreseaz ratiunii, ci emotiilor. 126. Modalitatea de control social al gndurilor (prin impunerea anumitor expresii ) nu difera cu nimic de vechiul ideal fascist sau comunist de ideologizare forta ta a societatii. 127. Cheia comportamentului politic corect este sa nu faci nicicnd si niciunde ju decati de discernamnt si valoare. 128. Punerea n dubiu a corectitudinii politice trezeste reactii de tip ncalcare a u nui tabu . Viziunea politica corecta joaca rolul tabuurilor din societatea primiti va. Adevaratul inamic al corectitudinii politice este spiritul critic. 129. Postmodernismul social al corectitudinii politice americane foloseste acele asi proceduri ca si comunismul anilor 50: a) judecarea omului dupa dosar (adica dup grupul social din care face parte); b) privarea de drepturi a copiilor n numel e nedreptatilor pe care le-au comis parintii; c) limbajul formalizat pna la vidar e. 130. Unul dintre cele mai importante argumente care se pot erija mpotriva corecti tudinii politice este acela ca nu ai voie sa persecuti n numele nici unei idei, o rict de justa ar fi. Raul persecutiilor nu este falsitatea scopurilor, ci persecu tia nsasi. 131. Progresistii iau viitorul ca garant al adevarului lor. Ratiunii argumentulu i i se substituie iratiunea temporalitatii. Argumentul viitorului nu elimina num ai versiunile viitorului, ci atrofiaza imaginatia si forteaza gndirea. 132. Progresistii uzeaza numai de argumente de forta: a) argumentul competentei n treburile publice (nu poti discuta pentru ca nu esti de specialitate); si argum entul de autoritate al judecatii de excludere (pretinznd ca lupta pentru eliminar ea oricaror excluderi, ei ncep prin a mparti oamenii n buni si rai ). 133. Libertatea cuvntului va fi din ce n ce mai restrnsa n viitor, datorita grupuril or de presiune progresiste . 134. Libertatea absoluta este un ideal anarhic. 135. Acolo unde lipsa de temei si de legitimitate este mai adnca, nclinatia nevrot ica spre revolutionarea permanenta a vietii se face tot mai clar simtita. 136. Omul modern si practica religia ca pe un viciu, n spatiul privat. 137. Omul recent este limitat la orizontalitate, redus la individualitatea sa ar bitrara. n mod curios, el este si cel care a dezvoltat obsesia identitara. n el co

incide setea de nradacinare cu respingerea oricarei nradacinari. O definitie a omu lui recent: Recent este omul care declara ca, pe el, nu l precede nimic, este cel care stie mai bine dect oricine din trecut orice. (p. 330) 138. n politica s-a ajuns la situatia n care cine face dreptatea este mai importan t dect dreptatea nsasi. 139. n mod deloc ntmplator, stiinta moderna este solidara cu nasterea popoarelor si cu formarea capitalismului. 140. Postmodernismul si spatiul privat al persoanei: a) trasaturile personale ca re pna acum erau considerate strict private sunt tot mai mult exportate n spatiul public; si ideologiile corectitudinii politice pretind tot mai mult ca statul sa intervina n zone care pna de curnd erau apanajul exclusiv al spatiului privat. Se poate spune ca spatiul public se largeste n detrimentul spatiului privat. 141. Orice referire la spiritualitate n zilele noastre trebuie sa fie exclusiv et nica. Singura religie care nu poate fi atacata, exact datorita acestui aspect, e ste iudaismul. n schimb nimeni nu mai este jenat de atacurile mpotriva crestinismu lui. 142. Sloganul voluntarismului politic: daca ceva poate fi schimbat atunci trebui e sa fie schimbat. 143. Esenta totalitarismului latent al zilelor noastre: promovarea exceptiei ca norma. 144. Guvernarea actuala se face pe principiul revolutiei permanente, iar opoziti a critica guvernul de parca principala misiune a celor de la putere ar fi mntuire a popoarelor. 145. Democratia presupune un tip de cultura civica ce nu poate fi redus la proce duri. 146. Valorile nu pot fi justificate prin vot. Daca ar fi asa, pogromurile, care implica vointa maselor populare, ar fi perfect corecte. 147. Principiul tuturor campaniilor democratice este cel al minciunii electorale . 148. Toate totalitarismele pleaca de la nerealismul unui ideal uman angelic si d e la realismul unei politici diabolice. 149. Democratia nu are menirea de a institui binele, ci doar acela de a reduce r aul. 150. Arbitrariul puterii nu poate fi anulat prin largirea bazei ei. 151. Problema adevarului nu poate fi rezolvata pe cale democratica. Atunci cnd do reste sa o faca, democratia trebuie sa utilizeze tehnici de tip aristocratic. 152. Sensului vietii n postmodernism i s-a substituit umplerea timpului dupa bunu l plac. 153. Atunci cnd din mijloc a devenit scop, munca s-a transformat ntr-o obsesie nev rotica. 154. Raportul dintre om si colectivitate este cheia oricarui totalitarism. Daca omul este nemuritor prin sufletul sau, n timp ce societatea este muritoare, atunc i omul are dreptul sa lupte mpotriva oricarei dictaturi, pentru ca din perspectiv

a temporala ceea ce dureaza mai mult are automat dreptate. Daca dimpotriva omul este finit si muritor naintea societatii, atunci totul este permis. Ateismul si c olectivismul se justifica reciproc. 155. Modestia cunoasterii premoderne: a) nu putem cunoaste adevarul despre lucru rile cele mai importante; si b) cunoasterea noastra despre lucrurile cele mai im portante poate fi n mod semnificativ sporita. Relativistii spun: a) lucrurile cel e mai importante, fiind produse n anumite culturi, sunt relative; si b) lucrurile cele mai importante sunt n fond lipsite de adevar. 156. Miturile postmoderne: preeminena cunoaterii locale; incomensurabilitatea paradi gmelor; drepturile minoritilor de invenie (auto-identificate potrivit oricrui criter iu); adularea justiiei sociale i a statului asistenial; Internetul; ideea c totul po ate fi construit ori schimbat ad libitum etc. 157. Drepturile omului nu sunt compatibile cu ideologia relativista. 158. Discernamntul nu poate rezulta n urma unui proces de tip piata libera. 159. Timpul bate, loveste; iar vremea sta, vremuieste. 160. Lumea fizica nu este inteligibila fara prezenta non-fizicului n lume.