Party Snuffs.. prafuri.. tras pe nas.. COCAINA.. placeredependenta..

MOARTE Asa gandesc mai toti anti-"droghistii" din lume, in opinia lor tot ceea ce e bun si te face sa te simti bine trebuie exclus din viata omului de rand, asta doar daca nu poate fi taxat precum alcoolul si nicotina..Cum de este legal? Special Gold impreuna cu Spice, Smoke, Ganja, Weed se vand sub forma sarii de baie respectiv a betisoarelor parfumate pentru a evita eventualele conflicte cu protectia consumatorului sunt etichetate ca fiind Interzise consumului uman. Vor mai fi o perioada buna de timp legale datorita unor "goluri din lege", mai pe scurt nu se stie ce trebuie ilegalizat, nu se cunosc substantele psihoactive si psihotrope, sa va dau un exemplu e ca si cum ai incerca sa ilegalizezi absintul fara sa stii ce mai contine pe langa alcool. Sa trecem la subiect, ce este defapt Special Gold? Ce il face sa aibe efecte atat de puternice si cat de periculos este defapt? Incep prin a spune ca acest praf este unul dintre cele mai banale droguri, atat prin continut cat si prin raportul Trip/Side-Effects asta nu inseamna ca trebuie sa bagati 10-20 de linii pe zi doar pentru ca "aa o zis la de pe droguri101", NU! Nu sunt vreun expert, este parerea mea strict personala bazata pe informatii culese de ici-colo si experimentare pe cobai intr-o facilitate izolata destinata acestor studii "etnobotanice". Am combinat cu alcool si nu a avut nici un efect secundar, nu am avut trip nasol a fost cea mai tare senzatie pe care am avut-o. Bun, acum ce contine de te sparge in halul asta? 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Vitamina C si B6 Magneziu Creatina Mix de aminoacizi Dextroza Monohidrata Cofeina Minerale Mephedrone Acestea sunt "drogurile" care te duc in acele stari de euforie. Sa luam pe rand, Vitamina C si B6 sunt indispensabile corpului nostru, la fel si magneziul, aminoacizii si mineralele. Ceea ce poate fi considerat drog este cofeina, iar in cantitatea regasita in 0.25g de praf pot spune ca e mai periculoasa o cola.Da, dar cum ramane cu Creatina si Dextroza Monohidrata? Creatina se regaseste in carnea rosie pe care o mancam si se depoziteaza in muschi, este adesea luat de catre sportivi pentru dezvoltarea masei musculare. (mai multe aici) Dextroza monohidrata ajuta la asimilarea creatinei, aceasta similare este accelerata ori prin combinare cu dextroza sau cu alte suplimente carbo-proteice. Acum urmeaza mephedrona, ce este mephedrona? Mephedrona este un derivat de amfetamina, mai slab e drept dar nu neaparat mai sigur. Nu este inca confirmat, sunt doar zvonuri. Rushul pe care il primesti de la amfetamina/methamfetamina este de 3x mai puternic decat cel al cocainei. Trip si efecte secundare Trip asemanator MDMA-ului, euforie si relaxare, esti foarte energic si plin de viata, nu am intampinat nici un side-effect luat simplu sau in combinatie cu alcool. Unul din efectele secundare ar fi tristetea, dupa ce trece efectul treci de la o stare de euforie la o stare de tristete. 1

Consumul indelungat poate duce la deces, aceasta substanta "ataca", suprasolicita inima dar asta o putem spune despre aproape orice drog. Sa presupunem prin absurd ca ar contine nu un derivat de amfetamina, ci amfetamina pura, sa vedem cat de periculos ar fi in acest caz? Din tabelul urmator reiese ca este mai putin periculoasa ca si alcoolul si aproape la fel de periculoasa ca si nicotina. Ain't that dangerous after all huh?!

Dependenta/Retragerea Substantei Dependenta psihica exista si depinde de consumator felul in care se instaleaza aceasta. Nu neg existenta unei dependente fizice slabe, avand un continut nesemnificativ de cofeina. Lipsa poftei de foame: Sa o luam asa, din alimente ce extragi? Vitamine, Aminoacizi, Minerale etc. din Special Gold la fel doar ca in cantitati mult mai mici, si totusi de ce iti trece pofta de mancare pe moment? Cand consumi alimente acestea trebuie sa treaca printr-o serie de organe sa fie procesate dupa care sa ajunga in sange, asta poate dura de la cateva minute la cateva ore. Deoarece praful este tras pe nas ajunge direct in sange fara a mai trece prin alte organe unde sa fie procesat, si astfel da corpului o senzatie falsa de "surplus de substante benefice", un impuls sa-i spunem asa, deoarece corpul tau primeste o cantitate mare intr-un timp atat de scurt, de aici si efectul de scurta durata. Ipotetizand ca ar contine un derivat de amfetamina, lipsa poftei de mancare este data de dopamina care este eliberata in cantitati foarte mari si iti prosteste creierul dandu-i o senzatie falsa de "saturatie" si de energie. Withdrawal/Retragerea substantei din organism: Din cate am inteles, cel putin din comentarii unii au dificultati in retragerea acestei substante dupa o perioada indelungata de consum. Dificultatea consta in oprirea acestui obicei mai mult decat a substantei in sine. La inceput avem de-a face cu o dependenta psihica usoara, dupa ce incepi sa consumi zilnic este deja vorba de dependenta fizica. Recunosc am consumat 1 punga jumatate singur de revelion si nu am avut nici un simptom de retragere. Trageti pe nas cat puteti pana nu vi-l infunda parlamentarii cu toate legile lor.. Cum spun cei de la Swampblog: "Mos Crciun trage pe nas i fumeaz ! Tu de ce nu ai face la fel ?"

Ce este Metamfetamina?
Metamfetamina este o substanta ilegala cunoscuta si sub numele de "crank", "speed", "crystal", "meth" si "ice". Este un drog psihostimulent care cauzeaza stari de euforie si excitatie. Intra in categoria drogurilor halucinogene (halucinatiile aparand deseori in cazul supradozajului). Denumire chimica: (S)-N-Methyl-1-phenyl-propan-2-amin,N-Methylamphetamin (MA),Desoxyephedrin Metamfetamina are structura chimica foarte similara cu cea a dopaminei, fiind perceput ca dopamina de catre receptorii acesteia.

About
Metamfetamina a fost prima data sintetizata in 1919, 19 ani mai tarziu a inceput sa fie folosita in cel de-al doilea razboi mondial pe post de stimulent avand rolul de a reduce senzatia de teama si a creste capacitatea de concentrare, determinand o stare de incredere in sine, dorinta de a asuma riscuri si, in acelasi timp, reducand sensibilitatea la durere. Yaba, cum este cunoscuta in Thailanda este folosita de clasa muncitoare actionand ca un stimulent foarte puternic, in ciuda faptului ca este ilegala este folosita de mai toti muncitorii din Thailanda oferindu-le un "boost", un impuls puternic. In al doilea razboi mondial era administrat armatei germane sub forma de tablete de "ciocolata" cu scopul de a-i motiva pe soldati in ciuda lipsei de somn si de mancare. In Japonia a fost folosita pentru a-i impulsiona pe kamikaze sa-si duca treaba la un bun sfarsit fara remuscari.

Efecte
Efecte imediate:
Euforie

Creterea energiei Diaree, ameeal

Pierderea poftei de mncare, insomnie, tremur Agitaie, fascinaie compulsiv Creterea libidoului Dilatarea pupilelor Vorbire rapid dar blbit, iritabilitate, panic

Efecte cronice:
Dependena

Pierdere in greutate Cdere rapid a dinilor

Psihoz amfetaminic, mai cu seam, deprivarea de somn

Efecte de supradozaj:
Atac cerebral Furnicturi

Paranoia, deziluzie, halucinaii

Caderea sistemului muscular, cdere renal

Cum se consuma?Methamfetamina poate fi luata pe cale orala (tablete), inhalata (prizata), fumata si injectata.

Dihydrogen Monoxide
Dihydrogen Monoxide este un psihotrop, halucinogen si opiaceu natural. Efectele pe termen scurt: euforie, atacuri de panica, tendinte suicidale, putere supraomeneasca, halucinatii puternice Efecte pe termen lung: anxietate (cand nu este administrata doza), dezhidratare, uscarea gatului, moarte Este unul dintre cele mai raspandite si accesibile droguri de pe suprafata Terrei. Descoperit si utilizat inca din preistorie, proprietatile sale psihoactive si psihotrope au fost descoperite recent de cei de la institutul non-profit si non-guvernamental, anume Sector 7. Este cunoscut ca avand efecte multiple cu un impact puternic asupra organismului si perceptiei noastre despre timp si spatiu. Dependenta se instaleaza foarte rapid, inca de la prima doza, incetarea consumului duce la slabirea organismului (aici intervine sevrajul) dupa care moarte. Precum cocaina sau amfetamina este comercializata adeseori in stare bruta de "piatra" sau gheata: Din zecile de nume de strada putem aminti: dorna, carbogazoasa, de izvor(izvor fiind slang pentru dealer, sursa), the mineral, Hash2o(se zvoneste ca tripul ar fi de 20 de ori mai puternic decat cel al hashisului) si nu in ultimul rand APA. Datorita starii sale lichide, aceasta poate fi administrata intravenos acompaniat de alte droguri sau direct pe cale orala (cea mai des folosita). Acest drog a fost unul controversat de-al lungul istoriei, multe vedete admit ca folosesc si ca nu au cum sa scape de acest viciu oribil. Chiar si antidrogul asteapta in neputinta introducerea acestei substante pe lista narcoticelor. "Att timp ct legislaia permite, nu avem ce face. n acest moment aceste produse sunt legale", a spus Florescu. Seful Brigazii Antidrog Brasov. Mai jos avem un video educativ facut de Sector 7 despre efectele consumului de Dihydrogen Monoxide.

Cannabis
Acum 15.000 de ani o buruiana timida in nordul Afganistanului, canepa a fost folosita de-atunci (incepand cu chinezii, care o numeau ma) pentru fibra (funii, haine), si in paralel recreativ sau in ritualuri religioase. A fost folosita si raspandita in intreaga Asie (bhaang, Ma, gaanjaa, porkanchaa), in Europa (hamppu, maconha, konoplia, hind, canapa, hamp, hanf, chanvre), Africa (dagga, Kif, hasheesh kenneb), in Americi (mota, weed, hemp, marijuana, marihuana, mariguana, troncho, huiro, paco, porro) sau Orientul Mijlociu (hashish qinnib). Canabisul este in prezent cel mai folosit drog ilegal din lume. E clasificat drept halucinogen usor cu proprietati sedative si, conform tendintei globale de a fugi de spiritualitate, marijuana si-a cam pierdut sensul sacru. Fumat sau mancat extinde usor constienta (inca) si micsoreaza durerea. E folosit de mii de ani recreativ sau ca leac babesc. Politia romana, spre deosebire de politia din majoritatea statelor din Europa, n-are tocmai cea mai buna parere despre el, caci considera canabisul deog de mare risc si daca te prinde fumand te infunda la ani grei de inchisoare. Motiv in plus de paranoia in locuri publice pentru saracii rebeli. Indica, una din cele doua subspecii principale, e cea mai puternica si e folosita in prepararea hasului si a ierburilor mai tari. Indica ajunge la 2 3 metri inaltime, are muguri purpurii, frunze grase si de un verde inchis si miros puternic. Sativa, folosita traditional la fabricarea franghiilor, ajunge la inaltimi mari, are frunze subtiri verzi deschise, muguri rosiatici si un miros dulce de ceva fructe. 4

Fumata, provoaca o mai mare constiinta de sine si un high cerebral, fata de somnolenta si moleseala provocata de indica. Mare parte din ierburile de pe piata sunt incrucisari intre cele doua specii. Ingredientul activ (care afecteaza creierul) este delta-9-tetrahydrocannabinol, mai scurt THC. Canabisul vine in doua forme: iarba, frunze uscate si/sau muguri de femela, sau hasis/ciocolata (araba iarba), bucati compresate de rasina extrasa din planta, ca o plastilina maro mai tare. Marijuana contine in mod normal intre 1 si 5% THC, dar tehnicile moderne de crestere au marit procentul la 10-15%. Foarte mult thc. Te fute big time. Hasisul e dupa definitie mai puternic (pana la 26%), dar se vinde pe strada de-obicei slab, amestecat cu chestii. Daca iarba si devine tot mai puternica in zilele noastre, hasul si-a pastrat concentratia (4-5% in medie), deci canabisul a devenit mai puternic, dar in acelasi timp n-a devenit. Efecte Canabisul induce o euforie relaxata si visatoare. Actioneaza repede. Primele efecte apar la fumat de-obicei in cateva secunde si sunt urmate de apogeu, care incepe in cateva minute si tine vreo 45 de minute, lasand si el locul declinului pana la 90 de minute. Poti simti o stare generala de bunastare, relaxare si euforie, poti crapa de ras sau poti sa vrei sa te ascunzi sub covor de frica. Poti experimenta visarea introspectiva, dragoste mai mare fata de muzica, somnolenta sau distorsionare a timpului. Efectele pot fi subtile, chiar inexistente pentru incepatori (si nu pentru ca nu stiu sa tinan piept). Din punct de vedere fizic, simptome comune ar fi ochii injectati, gura uscata, ritmul cardiac sporit, tulburarile memoriei de scurta durata, imposibilitatea de a invata chestii noi si de a executa actiuni complexe. Canabisul creste rata batailor inimii, dar descreste presiunea sangelui (ca schimbarea vitezei la o masina). Utilizatorii frecventi devin imuni la efectul asta. Canabisul e faimos pentru stimularea apetitului (izbugniri scurte de foame extrema the munchies). Rezolvi un frigider intreg si tot ti-e foame. Canabisul are doua ingrediente active: thc si cbd (canabidiol), amandoua canabioide. Creierul fabrica propriul canabioid, anandamida, despre care se crede ca e implicat in senzatia de durere, in memorie si in sistemul imunitar. Ratia thc-cbd determina tipul si puterea efectului. Ca si cu vinurile stilate, speciile distincte de canabis dau aroma si high diferit. Daca mananci canabis poti fi surprins de un trip in adevaratul sens al cuvantului. Ficatul metabolizeaza THCul intr-o substanta de 3 ori mai psihoactiva. Canabisul luat oral da o experienta puternica, aproape psihedelica, foarte enervanta daca nu esti pregatit. Efectele vin mai greu (o ora doua) si tin cam 4 ore. La capitolul efecte de dupa trebuie mentionat ca poti ramane de la marijuana putin buimac si uituc. In functie de cat ai fumat si de tip si putere, efectele usoare pot fi simtine dupa ore bune sau chiar zile de la consum. Pana acum, nu au putut fi demonstrate modificari organice majore pe termen lung. Riscurile pentru sanatate sunt apreciate, in ansamblu, a fi mai mari decat cele care apar in cazul tabagismului. Cercetarile au evidentiat modificari hepatice, pulmonare (continutul de gudron al substantei inhalate prin fum este mult mai mare ca la tutun) si mai ale ales psihotice. Comunicarile despre modificari ale echilibrului hormonal, sistemului enzimatic, sistemului imunitar si la nivelul materialului genetic uman nu au putut fi demonstrate experimental pana in prezent. Pericole Canabisul are toxicitate scazuta si n-a omorat pe nimeni, DAR e gresit sa afirmi ca e cu totul inofensiv. Fumatul e nesanatos, iar fumatul de canabis nu face exceptie. Fumul de canabis e mai toxic decat cel de tutun, fumatorii de iarba trag de-obicei mai mult fum si-l tin mai mult in piept si, mai general spus, un joint e de 4 ori mai nociv pentru gat si plamani decat tutunul, DAR se fumeaza mult mai putine jointuri decat tigari, si la intervale mult mai mari. Mai nasol e cand combini iarba si tutunul, spun studiile recente. Daca esti fumator hardcore de marijuana amestecata cu tutun (mai mult de 10 jointuri pe zi) iti cresti semnificativ sansele de a face cancer la plamani. Un efect comun in special printre utilizatorii neexperimentati e aparitia sentimentelor negative, a paranoiei, panicii, anxietatii si a sentimentului ca mai ai foarte putin de trait. Asta 5

dispare in cateva ore sau si mai repede, daca esti sustinut de cineva (muzica faina, floricele, bancuri etc). Sunt si raporturi despre utilizatori experimentati ce ajung sa nu se mai poata bucura de experienta, intrucat canabisul mai genereaza doar paranoie si atacuti de anxietate. Intr-un studiu recent 15% din cei care au fumat iarba au raportat sentimente confuze sau paranoia, si peste 27% au experimentat anxietatea ca efect obisnuit sau ocazional. In jur de 30% au dat experientele negative ca motiv pentru ca s-au lasat de canabis. In legatura cu canabisul si schizofrenia avem o gramada de dezinformare. Se stie ca utilizarea frecventa de canabis poate provoca aparitia episoadelor schizofrenice la cei care au deja boala, dar nu exista dovezi care sa lege fumatul de iarba cu aparitia din senin a schizofreniei. Fumatorii hardcore de canabis pot da in psihoza toxica de lunga durata, care implica halucinatii ce pot fi diagnosticate incorect si periculos ca schizofrenie. Daca ai probleme cu capul atunci orice drog luat in exces iti va agrava starea. Dependenta si toleranta Marijuana nu provoaca nici pe departe dependenta provocata de tutun sau alcool, dar e gresit sa spui ca nu formeaza obiceiuri. Multi utilizatori compara obiceiul zilnic de a se face praf pe iarba cu dependenta de cafeina. Dependenta de canabis e reala, dar numai intr-o minoritate semnificativa de utilizatori frecventi. In jur de 9% din utilizatori devin dependenti, desi unele studii estimeaza ca probleme cu controlul canabisului au 1 din 2 fumatori. Din 70 de milioane de americani fumatori de ganja, 2 milioane baga in fiecare zi. Toleranta apare repede, dupa cateva doze, si dispare tot asa dupa cateva zile de pauza. Utilizatorii frecventi au nevoie de o doza de 8 ori mai mare decat ceilalti. Sunt high, dar nu atat de high ca ceilalti. Efectul pentru care nu exista toleranta este stimularea apetitului. Renuntarea: daca esti fumator frecvent de canabis (in fiecare zi) si te opresti brusc, o sa experimentezi oboseala, iritabilitate, agitatie usoara, insomnie, greata, tulburari de somn, transpiratie si vise intense. Simptomele sunt destul de usoare si dureaza intre 2 si 4 zile. Dependenta fizica de substantele active din canabis nu a putut fi demonstrata pana in prezent. Aparent, nu exista simptome de sevraj fizic pur dupa oprirea consumului. Chestiunea dependentei psihice este dificil de apreciat si depinde de definitia termenului. Tiparele comportamentale ce apar in prezent in urma consumului de cannabis corespund definitiei de drug dependence (dependenta de droguri) formulata de OMS: Dependenta psihica si/sau fizica a unui individ de un drog, consumat periodic sau continuu. Majoritatea consumatorilor iau hasis sau marijuana aproximativ o data-de doua ori pe saptamana, de regula intr-un peisaj social in care, in trecut, ar fi fost obisnuit consumul de alcool. De regula, aceasta categorie de consumatori poate abandona consumul de canabis fara a suferi de simptome de sevraj psihic, timp de mai multe saptamani/luni. Creste insa numarul consumatorilor care fumeaza zilnic si al caror ritm de viata, sentiment de siguranta si stare generala este sensibil tulburata fara droguri. La astfel de consumatori, renuntarea dupa o lunga perioada de abuz poate duce la neliniste, alterarea starii psihice si tulburari de somn. Timpul de injumatatire al THC la persoanele neobisnuite cu hasisul este de 50 pana la 60 de ore, in timp ce la persoanele obisnuite scade la aproximativ jumatate. Aceasta observatie sugereaza o toleranta semnificativa in cazul consumului cronic al substantei. Amestecul cu alte droguri Nu prea exista studii legate de efectul psihoactivelor combinate, dar, pe baza experientelor unora, se pot trage aici cateva concluzii. Oameni diferiti vor raspunde in feluri diferite la diferite droguri si combinatii. Efectele pot fi periculoase pentru tine, desi canabisul nu e cunoscut ca cea mai proasta varianta pe lista de combinat. Alcoolul face amandoua drogurile mai puternice. Te poti descurca cu ele la doze mici, dar va cauza la doze mai mari (de iarba si/sau alcool) voma, ameteala, oboseala, tensiune scazuta si paranoia. Depinde asadar de cat erai de beat si cat de tare a fost fumul. Cu ecstasy, marijuana extinde experienta E. Calmeaza pornirile puternice si ajuta la revenire. Face ecstasyul mai psihedelic. Ketamina amplifica anumite efecte ale canabisului, in special tripurile cu ochii inchisi si tunelele mentale. Luata cu ciuperci, iarba va amplifica ciudatenia experientei. Cu jointuri cu tutun ajungi la dependenta (de tutun), si cam atat. Teste antidrog 6

Dupa utilizare solitara sau ocazionala THCul poate fi detectat in sange in urmatoarele 3, maxim 5 zile. Un fumator frecvent e susceptibil de a fi prins de un test antidrog pana la 12 saptamani de la ultimul fum (caz extrem, caci media e 25-27 de zile). Canabisul poate fi detectat mult timp dupa din pricina ca se ascunde in tesuturile grase si se scurge constant prin sange si apoi urina afara din corp in decurs de saptamani. Fumatul pasiv de canabis poate provoca rezultate pozitive false la testele de urina la pana la 4 zile dupa expunere, desi cei care fumeaza pasiv au concentratii mai mici in urina. Daca locuiesti in Anglia si (vrei sa) crezi ca ai fost detectat pentru ca ai fumat marijuana pasiv atunci poti sa ceri un test mai permisiv, conceput pentru a separa fumatorii pasivi de ceilalti. Ce este marijuana? Marijuana este o combinatie verde sau gri de flori uscate si de frunza ale canepii (Cannabis sativa). Este cel mai des folosit drog ilegal in SUA. Toate formele de canabis sunt droguri care afecteaza creierul (psihoactive); tote contin THC (delta-9-tetrahidrocanabinol), principala substanta chimica activa in marijuana. Exista paroape 400 de substante chimice in canepa, dar THC este cea care afecteaza cel mai mult creierul uman. Exista multe denumiri pentru marijuana. Termenii colocviali pentru droguri se schimba foarte repede si variaza de la o parte a tarii la alta. Iata cativa termeni de acum cativa ani: iarba, buruiana, Mary Jane. Acestia sunt inca folositi. Exista de asemenea denumiri pentru diferite marci de marijuana, precum ceai texan, Maui wowie si cronic. O carte recenta despre termenii colocviali americani enumera mai mult de 200 de termeni pentru diferite feluri de marijuana. Efectul marijuanei asupra utilizatorului depind de puterea sau potenta THC-ului pe care aceasta il contine. Puterea THC din anii 1970 incoace a crescut si a ramas aceeasi din anii 1980. Aceasta se masoara prin media cantitatii de THC din mostrele confiscate de agentiile legale imputernicite. Marijuana cea mai obisnuita contine in medie 3% THC. Sinsemilla (facuta doar din mugurii si varfurile inflorite ale plantei femele) contine in medie 7,5% THC, nivelul putand creste pana la 24%. Hasisul (rasina lipicioasa din florile plantei femele) are in medie 3,6% THC, ajungand pana la 28%. Uleiul de hasis, un lichid semanator gudronului, distilat din hasis, are in medie 16% THC, procentajul putand creste pana la 43%. THC este substanta chimica continuta de marijuana care te face sa te simti bine (experimentarea schimbarii starii de spirit si a vederii sau simtirii diferite a lucrurilor). Anumite parti ale plantei contin niveluri ridicate de THC. Florile sau mugurii au mai mult THC decat frunzele sau tulpina. Cand marijuana este fumata, THC ajunge repede in sange prin plamani, la creier (aceasta este atunci cand te simti bine si se poate intampla in cateva minute durand pana la 5 ore). THC este absorbit mai incet in sange cand marijuana este mancata si trebuie sa treaca prin stomac si intestin, putand sa dureze pana la o ora pentru a avea efecte care tin chiar si 12 ore. THC este absorbit repede in grasimea organismului si este apoi eliberat foarte incet inapoi in sange. Acest proces poate dura pana la o luna pentru o singura doza de THC pentru ca apoi sa paraseasca organismul. Cum este folosita marijuana? Majoritatea utilizatorilor ruleaza marijuana intr-o tigara (numita joint). Drogul mai poate fi fumat in pipe de apa. Unii amesteca marijuana in mancare sau o folosesc pentru a fierbe un ceai. Tigarile de marijuana includ adesea cocaina solida, o combinatie cunoscuta in limbajul stradal sub numele de primos. Jointurile sunt adesea inmuiate in PCP numindu-se astfel happy sticks, wicky sticks sau tical. Utilizatorii de hasis fumeaza marijuana fie intr-o pipa fie amestecata cu tutun sub forma de tigara. In ultima vreme, tinerii au o noua metoda de a fuma marijuana: deschid trabucurile si inlocuiesc tutunul cu marijuana, facand astfel asa numitul blunt. Cand acesta este fumat cu o sticla de lichior de 40 de grade, se numeste B-40. Care sunt efectele pe termen scurt ale marijuanei? Insomnie Dificultati in mentinerea notiunii timpului, memorie redusa pe termen scurt sau impartiala Reducerea capacitatii de realizare a actiunilor care cer concentrare si coordonare, Precum sofatul Cresterea ritmului inimii Pericole cardiace potentiale pentru cei predispusi la boli 7

de inima Gura si gat uscate Scaderea inhibitiilor sociale Paranoia, halucinatii Memorie pe termen scurt impartiala sau redusa Capacitate de intelegere redusa sau partiala Motivatie si cunoastere modificate ingreunand achizitia de noi informatii Paranoia Dependenta psihologica Deficiente de invatare si memorie, perceptie si dificultati de rationare, Vorbire, ascultare efectiva, gandire, asimilarea cunostintelor si rezolvarea problemelor Formarea conceptelor Neliniste intensa si accese de panica Care sunt efectele pe termen lung ale marijuanei? Cresterea riscului de cancer Scaderea nivelului de testosteron si de spermatozoizi la barbati Cresterea nivelului de testosteron la femei si a riscului de infertilitate Placere sexuala scazuta sau disparitia ei Dependenta psihologica necesitand cantitati mai mari pentru a ajunge la aceeasi placere Care sunt efectele marijuanei asupra barbatilor? Marijuana este cel mai comun drog folosit de adolescentii americani in ziua de azi. Marijuana afecteaza zonele cerebrale care controleaza hormonii sexului si cresterii. La barbati, aceasta poate scadea nivelul testosteronului. Ocazional, se observa cazuri de crestere a pieptului la barbati, crestere determinata de impactul chimic asupra sistemului hormonal. Folosirea stabila a marijuanei poate duce si la scaderea cantitatii de sperma, precum si la dezvoltarea unei sperme anormale si imature. Tinerii barbati ar trebui sa stie efectele folosirii marijuanei in procesul de crestere si sexual inaintea inceperii fumarii acesteia. Care sunt efectele marijuanei asupra femeilor? La fel ca la barbat, marijuana afecteaza femeia in zona cerebrala care controleaza hormonii. Acestia sunt cei care determina succesiunea ciclurilor menstruale. S-a spus ca femeile care fumeaza marijuana sau o folosesc inveterat au menstruatii neregulate, ca hormonii lor sunt afectati iar nivelul testosteronului creste. Chiar daca aceste efecte pot fi reversibile, procesul refacerii poate dura mai multe luni de abstinenta de la marijuana inainte ca menstruatia sa devina iar normala. Mamele care fumeaza marijuana inveterat au copii cu slabiciuni ale sistemului nervos. Acestia prezinta reactii anormale la lumina si sunet, tremura si tresar sau au un planset intens asociat cu abstinenta. Sindromul fetal al marijuanei, un caz la cinci sindromuri fetale alcoolice, constituie o grija in crestere pentru multi doctori. Mai mult, acestia se ingrijoreaza pentru copiii nascuti din mame dependente. Ei vor avea dificultati de invatare, deficiente ale atentiei si neregularitati hormonale precum imbatranirea, chiar daca nu exista semne clare de afectiuni la nastere. Femeile insarcinate sau care alpteaza si fumeaza marijuana ar trebui sa vorbeasca imediat cu un doctor. Care sunt efectele marijuanei asupra creierului? Cercetatorii au descoperit ca THC schimba modul in care informatia senzoriala ajunge la hipocampus si actioneaza asupra lui. Acesta este o componenta a sistemului limbic cerebral esentiala pentru invatare,memorie si integrarea experientelor senzoriale cu emotiile si motivatiile. Investigatiile au aratat ca neuronii din sistemul de procesare a informatiei al hipocampusului si activitatea fibrelor nervoase sunt afectati de THC. Mai mult, sunt deteriorate si comportamentele de invatare care depind de hipocampus. Descoperiri recente indica schimbari cerebrale similare celor observate dupa folosirea indelungata a altor droguri importante, in cazul folosirii indelungate de marijuana. Care sunt efectele marijuanei asupra plamanilor? Un fumator stabil de marijuana poate avea aceleasi probleme respiratorii ca fumatorii de tutun obisnuit. Acesta poate avea o tuse regulata si flegme, simptome de bronsita cronica si raceli mai frecvente ale pieptului. Continuarea fumarii marijuanei poate duce la functionarea anormala a tesutului pulmonar ranit sau distrus de fumul de marijuana. In afara continutului THC, cantitatea de gudron inhalata de fumatorii de marijuana, precum si nivelul monooxidului de carbon absorbit este de trei pana la cinci ori mai mare decat cea inhalata de fumatorii de tutun. Aceasta poate fi si din cauza ca utilizatorii de marijuana inhaleaza mai adanc si tin fumul mai mult timp in plamani. Care sunt efectele marijuanei asupra ritmului inimii si tensiunii arteriale? Descoperirile recente arata ca fumatul marijuanei in timpul folosirii cocainei poate provoca cresteri serioase ale ritmului inimii si tensiunii arteriale. Intr-un studiu, utilizatorii inveterati de marijuana si 8

cocaina au primit marijuana si cocaina independente una de cealalta si apoi o combinatie din cele doua. Fiecare drog a produs independent efecte cardiovasculare; cand au fost insa combinate efectele au fost cu mult mai mari si au durat mai mult. Ritmul inimii subiectilor experimentului a crescut cu 29 de batai pe minut in cazul marijuanei si cu 32 de batai pe minut pentru cocaina. In cazul combinarii celor doua droguri, ritmul inimii a crescut cu 49 de batai pe minut iar cresterea a continuat pentru mai mult timp. Drogurile au fost administrate in conditiile in care subiectii erau linistiti. In cirumstante normale, un individ poate fuma marijuana si lua cocaina si apoi sa faca ceva stresant din punct de vedere psihic, lucru care poate creste riscurile de fortare a sistemului cardiovascular. Care sunt efectele utilizarii marijuanei in cantitati mari asupra studiului si al comportamentului social? Un studiu asupra elevilor a aratat ca abilitatile critice legate de atentie, memorie si invatare sunt mai slabe la cei care folosesc mult marijuana, chiar si dupa incetarea folosirii acesteia pentru cel putin 24 de ore. Cercetatorii au comparata 65 de utilizatori care fumasera marijuana 29 din 30 de zile, in medie, si 64 de utilizatori care fumasera in medie 1 zi din 30. dupa monitorizarea atenta a unei perioade de 19-24 de ore abstinenta de la marijuana sau alte droguri ilegale, precum si alcool, elevii au primit mai multe teste standard pentru aprecierea atentiei, memoriei si capacitatii de invatare. Relativ la cei care fumau mai utina marijuana, cei care o luau 29 din 30 de zile au facut mai multe greseli si au avut dificultati mai mari in a-si mentine atentia sia o schimba conform cerintelor mediului, precum si in inregistrarea, procesarea si folosirea informatiei. Rezultatele sugereaza o slabire mai accentuata la cei care folosesc marijuana mai des datorita afectiunii activitatii cerebrale produse de marijuana. Cercetarile longitudinale despre folosirea marijuanei la tinerii din liceu arata ca aceia care au folosit-o au realizari mai scazute decat cei care nu au facut-o, acceptanta mai ridicata in devierea comportamentala, mai multe comportamente delincvente si agresive, sanse mai ridicate de revolta, relatii mai sarace cu parintii si asocieri cu prieteni delincventi si dependenti de droguri. Care sunt efectele marijuanei asupra femeilor insarcinate? Orice drog luat abuziv poate afecta sanatatea unei mame in timpul sarcinii, tinand cont de aceasta perioada in care mama trebuie sa acorde o atentie sporita sanatatii sale. Abuzul de droguri poate interveni in hranirea adecvata si nu numai, fapt care poate afecta buna functionare a sistemului imunitar. Unele studii au aratat ca nou-nascutii mamelor care au folosit marijuana in timpul sarcinii erau mai mici decat cei ale caror mame nu luasera droguri. In general, copiii mai mici au sanse mai mari sa aiba probleme de sanatate. O mama care alapteaza si foloseste marijuana transmite o parte din THC copilului prin laptele mamar. Cercetariile arata ca utilizarea marijuanei de catre o mama in timpul primei luni de alaptare poate slabi dezvoltarea motorie a nou-nascutului (controlul asupra miscarii muschilor). De asemenea, copiii ai caror maem folosesc marijuana prezinta comportamente mai agresive si regresive (sugerea degetului, accese temperamentale) decat cei cu mame care nu iau droguri. Marijuana da dependenta? Nu toti cei care folosesc marijuana devin dependenti. Cand un utilizator incepe sa caute sa ia drogul cu ardoare, se spune ca acea persoana este dependenta de drog. In 1995, 165 000 de oameni care au intrat in programele de tratament impotriva drogurilor au sustinut ca marijuana a fost primul drog folosit, aratand ca aveau nevoie de ajutor pentru a scapa de el. Unele persoane care folosesc marijuana in cantitati mari prezinta semne de dependenta pentru ca atunci cand nu iau drogul, dezvolta simptome de lasare. Subiectii unui experiment despre marijuana au avut aceste simptome: neliniste, pierderea poftei de mancare, probleme de somn, scaderi in greutate si tremur al mainilor. Conform unui studiu, marijuana folosita de tineri care au avut antecedente in probleme sociale serioase poate duce usor la dependenta. Acest studiu mai arata ca pentru tinerii cu probleme care folosesc tutun, alcool si marijuana, progresia de la prima folosire a marijuanei la regularitate este mai rapida decat cea de la folosirea regulata de alcool. Cei care folosesc marijuana isi pierd motivatia? Persoanele care folosesc marijuana in cantitati mari si pe termen lung dau semne de lipsa de 9

motivatie (sindromul amotivational). Problemele lor includ nepasarea in privinta propriei vieti, lipsa dorintei de a lucra regulat, oboseala si lipsa grijii despre cum arata. Ca rezultat al acestor simptome, unele persoane tind sa aiba performante slabe la scoala sau la serviciu. Oamenii de stiinta studiaza inca aceste probleme. Folosirea marijuanei duce la alte droguri? Studiile pe termen lung asupra elevilor de liceu si asupra modului lor de folosire a drogurilor arata ca foarte putini tineri folosesc si alte droguri fara a incerca intai marijuana. Riscul folosirii cocainei a fost estimat la 104 ori mai mare pentru cei care au incercat marijuana decat pentru cei care nu au facut-o niciodata. Desi nu exista nici un studiu definitiv asupra factorilor asociati cu trecerea de la marijuana la alte droguri, dovezile arata ca sunt implicati o serie de factori biologici, sociali si psihologici. Marijuana afecteaza creierul in unele moduri in care o fac alte droguri. Cercetatorii examineaza posibilitatea ca folosirea pe termen lung a marijuanei sa creeze schimbari la nivel cerebral care sa determine persoana respectiva sa isi asume riscul de a deveni dependenta de alte droguri, precum alcoolul sau cocaina. In timp ce nu toti tinerii care folosesc marijuana trec si la alte droguri, este nevoie de studii aprofundate pentru determinarea celor care sunt expusi la riscuri mai ridicate.

Spice Gold este cu siguran cel mai rspndit i cel mai popular blend psihoactiv din lume. Muli dintre consumatori l numesc, ca cea mai bun alternativ la domnioara MaryJane. Spice Gold este membrul familiei Spice, produs de firma Psyche Deli. Ca putere, este pe locul al doilea, urmat de Spice Diamond (varianta extra strong) i precedat de Spice Silver (varianta light). n ultima vreme familia Spice s-a dezvoltat cu alte blenduri, ca Spice Arctic, Spice Tropical, Mojo, Genie sau Yucatan Fire. Totui, Spice Gold rmne n topul blendurilor. Aspect: Spice Gold vine ntr-un ambalaj de culoarea aurie, bine sigilat. Exist mai multe variante pe pia, cea mai rspndit este de 3 grame, dar exist i de 4oomg, care este produs probabil ca mostr. Coninut: Pachetul conine un blend destul de voluminos, datorit particulelor pufoase. Amestecul are arom de miere, foarte plcut i unic. Ingredientele blendului sunt nite plante exotice, majoritatea folosite de triburile antice. Este foarte probabil, c conine i ingrediente secrete, deoarece muli fumtori ncercau s-l reproduc, fr noroc. Ingredientele amestecului, specificate de productor: Pedicularis densiflora. Nymphea caerula si nymphea alba. Scuttelaria galericullata. Canavalia maritima. Leonotis leonorus. Zornia latifola. Nelumbo nucifera. Leonorus sibiricus. Aromani naturali extrai din: trandafir rou, vanile, miere, trifoi rou, ...

Experien: Fumul blendului Spice este foarte plcut, asemntor cu tutunul aromat. Fumul este light i uor, deci l poi fuma fr probleme, din bong sau din joint. i recomand cu cldur, s foloseti bong, deoarece efectele sunt mai puternice. Dac-l fumezi rulat n joint, i-a recomanda, s-l amesteci cu tutun. Efectele: Efectele nu apar chiar de la nceput, ci se acumuleaz n timp. Aceste efecte vin n valuri i te iau treptat, n 2O-3O de minute. High-ul este puternic (depinde de cantitatea fumat), similiar cu Marijuana, dar mai ales cu hash-ul. High-ul

10

se poate situa ntre un sativa i indica like high: calmitate i stare de relaxare, euforie, stoned body cu bodybuzzuri puternice, crete aprecierea muzicii. Chiar i recomand, s asculi ceva muzic bun, deoarece high-ul devine mult mai dreamy. Efectele in mult, n jur de 5 ore. Comedown-ul este uor dar destul de lung: n majoritatea cazurilor afterefectele se simt i n ziua urmtoare. Nu este un high prea productiv, deci fii sigur, c nu vei avea nimic de fcut n ziua respectiv. Concluzii: pro: contra: comedown lung ochii nroii blend potent cu efecte puternice high plcut, indica-like cu efecte cerebrale stoned body cu body-buzzuri plcute efecte ndelungate apreciere de muzic crescut

Concluzia mea general: Spice Gold este blendul ideal pentru relaxare lng un film sau ascultnd muzic, stnd acas. Spice Gold nu este un social drog, adic nu este blendul cel mai ideal pentru a iei n ora. Preri: Hai Norok.Si sanatate.Si fericire in dragoste.Kam asta inseamna )))

7 stele! incredibil cat de bine poate seamana cu MJ. Am ramas profund socat de cat de mult tine. e cea mai misto alternativa pe care-am incercat-o pana acum. de multe ori am impresia ca e mai buna ca MJ :) Recomand tuturor :) Ce zice lumea pe aici de spice-uri nu e abureala . Chiar e treaba cu ele , nu mai tin minte exact care dintre Silver si Gold leam fumat , ca sau amestecat la un moment dat , da a fost super - pipa , joint ,am incercato la amandoua , fum usor , tocmai bun. Ce imi place e ca ..la mine si la cei cu care am fumat , se acumuleaza efectu in timp - gen fumezi acu ..te ia ...si in urm 30 de min esti inca pe comeup. Pe comedown am o perioada in care ma ia somnu , da dak am chef sa stau treaz , nu e panica , chiar ma activez dupa ce trece perioada . Overall , super produs. Prima data cand am fumat, am simtit efectul si dupa o zi, intradevar impresionant durata efectului peste 4ore, dimineata urmatoare ii cam greu sa te trezesti, iti da un puternic body buzz, mai putin efecte psihice, zero paranoia :) cam 200 mg la un joint ptr 3-4 pers e ok, la efecte seamana mai degraba cu hash-ul decat cu mj, merita incercat, ii mai strong decat tharealshit la capitolul intensitate si durata da nu iti da aceleasi ganduri subtile, in ansmablu e chiar super ok produs super recomandat.

Spice Gold,Spice Diamond,Smoke,Party Pills,Ex-SES,Skunk

Produs vandut la plic sigilat continut net: 3 grame. Spice Gold este fabricat din aceleasi ingrediente ca si Spice Silver! Diferenta consta in faptul ca Spice Gold foloseste extrase mult mai concentrate care dau produsului o tarie si un efect aparte, mai puternic decat la Spice Silver! In prezent Gama Spice este garantat alternativa 100 %, cea mai buna si puternica de pe piata! Spice este un amestec de plante rare si exotice etnobotanice! Produs obtinut din plante si extrase naturale de plante etnobotanice rare, cunoscute de foarte mult 11

timp in lume pentru efectele lor psihoactive. Compozitia produsului Spice reuneste elemente ale acestor plante, recunoscute mondial pentru efectele lor psihoactive, relaxante si euforice! EFECTE: Rapoartele furnizate la nivel modial de catre producator, sau ale celor care au folosit acest produs, prin diferite moduri de utilizare releva urmatoarele: 1. Produsul Spice este usor si agreabil de utilizat, fara nicotina puteti inhala Spice in starea lui naturala sau cu tabac. 2. Aroma usoara cu gust de miere si vanile, gust delicat si unic! Inhalat, produsul este placut la miros si gust. Nu jeneaza atunci cand este inhalat. 3. Garantat 100%, Spice este formula ideala pentru o reala relaxare si destindere. Compozitia produsului Spice este in concordanta totala cu legislatia in vigoare! Extrase si plantele din compozitia sa sunt legale 100%. Produsul nu contine nicotina sau T.H.C. Reduceti riscurile la 0% cu Spice Strong! Gama de produse Spice este cea mai puternica, si reusita alternativa legala din lume! In lume produsul este utilizat in mod general prin ardere la joint, pipa sau bong, sau folosit ca incese pentru aroma si efectele sale placute emanate prin ardere. COMPOZITIA PRODUSULUI: 1. Pedicularis densiflora. Cunoscut de triburile de indieni din America de nord, care fumau florile uscate ale acestei plante. Efecte: relaxante si sedative. 2. Nymphea caerula si nymphea alba. Cunoscut si folosit de egipteni. Efecte: relaxante si euforice. 3. Scuttelaria galericullata. Cunsoscut si utilizat de catre indienii Cherokee din America de Nord. Efecte: Benefice contra insomniei si nervozitatii. 4. Canavalia maritima. Cunoscut si fumat de catre indigenii din Golful Mexic, ca substitut. Efecte: relaxante si sedative. 5. Leonotis leonorus. Cunoscut si sub numele de canepa salbatica, frunzele si petalele florii erau fumate, de catre triburile din Africa de sud. Efecte: euforice, relaxante si psihoactive. 6. Zornia latifola. Fumat de catre indienii din Amazonia in limba acelor triburi, Maconha Brava insemna falsa canepa. Efecte: relaxante si psihoactive. 7. Nelumbo nucifera. Lotusul roz cunoscut in cultura indiana. Consumat sub forma de ceai sau fumat pentru efectele sale. Efecte: relaxante si benefice. 8. Leonorus sibiricus. Cunoscut si utilizat in America centrala si latina de sute de ani. Descoperit si adus in Europa de catre spanioli. Efecte: relaxante si psihoactive. AROMANTI NATURALI EXTRASI DIN TRANDAFIR ROSU, VANILIE, MIERE DE ALBINE, TRIFOI ROSU. AVERTIZARE! Produsul este recomanda exclusiv studiului etnobotanic, sau colectionarilor privati!! Este interzisa consumarea lui sub orice forma.. Firma nu raspunde pentru utilizarea amestecului in alt scop.

12

JOINT SPICE GOLD 0,500mg Atentie !!! Produs vandut la plic sigilat continut net : 0.4gr . Spice Gold este fabricat din aceleasi ingrediente ca si Spice !!! Diferenta consta in faptul ca Spice Gold foloseste extrase mult mai concentrate care dau produsului o tarie si un efect aparte, mai puternic decat la Spice !!! In prezent Gama Spice este garantat alternativa 100 %, cea mai buna si puternica de pe piata !! Spice este un amestec de plante rare si exotice etnobotanice !!! Produs obtinut din plante si extrase naturale de plante etnobotanice rare, cunoscute de foarte mult timp in lume pentru efectele lor psihoactive. Compozitia produsului Spice reuneste elemente ale acestor plante, recunoscute mondial pentru efectele lor psihoactive,relaxante si euforice !!! Efecte : Produsul Spice este usor si agreabil de utilizat, fara nicotina puteti inhala Spice in starea lui naturala sau cu tabac. Aroma usoara cu gust de miere si vanile,gust delicat si unic !!! Inhalat, produsul este placut la miros si gust.Nu jeneaza atunci cand este inhalat. Garantat 100%, Spice este formula ideala pentru o reala relaxare si destindere . Compozitia produsului Spice este in concordanta totala cu legislatia in vigoare !!! Extrase si plantele din compozitia sa sunt legale 100%. Produsul nu contine nicotina sau T.H.C. Reduceti riscurile la 0% cu Spice Strong !!! Gama de produse Spice este cea mai puternica, si reusita alternativa legala din lume !!! In lume produsul este utilizat in mod general prin ardere la joint , pipa sau bong, sau folosit ca incese pentru aroma si efectele sale placute emanate prin ardere. Avertizare !!! SPICE SHOP nu incurajeaza pe nimeni, la practici negative de genul FUMATUL !!! Prezentare : Plic,continut net 0,4gr. Compozitia produsului : - Pedicularis densiflora. Cunoscut de triburile de indieni din America de nord, care fumau florile uscate ale acestei plante. Efecte :relaxante si sedative !!! - Nymphea caerula si nymphea alba. Cunoscut si folosit de egipteni. Efecte : relaxante si euforice. - Scuttelaria galericullata. Cunsoscut si utilizat de catre indienii Cherokee din America de Nord. Efecte : Benefice contra insomniei si nervozitatii. - Canavalia maritima. Cunoscut si fumat de catre indigenii din Golful Mexic, ca substitut . Efecte : relaxante si sedative !!! - Leonotis leonorus. Frunzele si petalele florii fumate, de catre triburile din Africa de sud . Cunoscut si sub numele de canepa salbatica. Efecte :euforice,relaxante si psihoactive. 13

- Zornia latifola. Fumat de catre indienii din Amazonia In limba acelor triburi , Maconha Brava insemna falsa canepa. Efecte : relaxante si psihoactive. - Nelumbo nucifera. Lotusul roz cunoscut in cultura indiana. Consumat sub forma de ceai sau fumat pentru efectele sale. Efecte:relaxante si benefice !!! - Leonorus sibiricus. Cunoscut si utilizat in America centrala si latina de sute de ani. Descoperit si adus in Europa de catre spanioli. Efecte : relaxante si psihoactive !!! AROMANTI NATURALI EXTRASI DIN : Trandafir rosu,vanile,miere,trifoi rosu,etc !! Avertisement !!! Incetati imediat consumul produsului daca apar simptomele urmatoare : - insomnie. - frisoane. - nervozitate. - senzatie de voma. Avertizare : Nu toate persoanele care utilizeaza,plante sau produse etnobotanice,pot avea efectele dorite!!Efectul difera foarte mult de la o persoana la alta ,in functie de rezistenta organismului fiecaruia la aceste produse .Unele persoane pot avea efecte superbe cu produse etnobotanice,altele pot avea Bad-Trip, sau simplu nu vor simti nimic !!!Rezistenta si reactiile organismului uman,difera foarte mult de la o persoana la alta. Droguri Ecstasy (XTC) Alte denumiri:
MDMA, numit in jargon si ADAM, hamburgeri, biscuiti de disco, Porumbei ai dragostei, este un drog sintetic si psihoactiv (modificarea starii de constiinta) cu proprietati inrudite cu cele ale amfetaminei si halucinogenelor. Structura moleculara a ecstasy-ului este similara cu cea a MDA-ului iar unul din efectele consumului de XTC este leziunea unor zone ale creierului.

Utilizare:
XTC este vandut de obicei in cluburi, in timpul concertelor rock sau la petrecerile adolescentilor sau studentilor sub forma de pastile. Se mai poate consuma sub forma de praf (pudra), uneori inhalata sau fumata si rareori injectata. Sunt comercializate si sub forma de amestecuri ce contin adaosuri de cafeina, amfetamina sau LSD.

Actiune asupra neurotransmitatorilor:

- actiune asupra serotoninei. Producerea de serotonina la nivelul celulelor nervoase influenteaza emotiile, activitatea noastra, impresiile senzoriale, activitatile motorii, asocierile (de la nivel cerebral - n.tr.), precum si senzatiile acustice si optice. "Cu ct mai nviorat este omul, cu att mai activ este sistemul sau serotoninergic. Cu ct mai activat e sistemul serotoninergic, cu att mai activ este omul."

14

- asupra dopaminei cu efect in sfera emotiilor, motricitatii, functiilor cognitive - asupra noradrenalinei stimuland circulatia sanguina si respiratia omului.

Efectele utilizarii XTC-ului:

Efectele utilizarii XTC sunt asemanatoare cu cele rezultate in urma folosirii amfetaminelor sau a cocainei:

Efecte si riscuri psihice:

- confuzie, depresie, - tulburari ale somnului, dorinta puternica de a utiliza droguri, - sentimente de frica si paranoia (iluzia ca este urmarit/observat) - efect general calmant - sensibiliatate inalta a sunetelor si culorilor, stare de beatitudine.

Efecte si riscuri fizice:

- contractii si dureri musculare - scrasnitul involuntar al dintilor - greata diaree - vedere dubla, miscari rapide ale ochilor, - dilatarea pupilelor - cresterea puternica a temperaturii corpului, - blocaj renal - afectarea grava a ficatului - lezarea anumitor zone ale creierului, Folosirea pe termen lung a XTC-ului conduce la lezarea anumitor zone ale creierului, raspunzatoare de gandire si memorie.

Manifestari ce apar dupa trecerea efectului:

- epuizare - oboseala - greata - ntepenire

Durata de actiune:
La o doza medie de 100 mg efectul se instaleaza dupa ca. 20 min. - 1 ora. Efectul dureaza 4 - 6 ore dupa care dispare treptat. Circa 2/3 din MDMA ingerata se digera n stomac si se elimina, nemodificat, pe cale renala. Aproximativ 7% se metabolizeaza la MDA la nivelul ficatului, iar restul ajunge, prin circulatia sanguina, la creier. Timpul de njumatatire este de 6 ore. Daca aportul depaseste capacitate de epurare a organismului, apar efecte cumulative ce duc la supradozare.

Cocaina Cocaina drog energizant ce da dependenta psihica severa

Provenienta: Cocaina este extrasa chimic din frunzele tufei de coca. Planta, nalta de mai multi metri, creste n zonele tropicale din America de Sud si pe arhipelagul indonezian (Malaezia).

Forma: 15

Cocaina se gaseste in general sub forma de pudra fina alba, cristalina, cunoscuta si sub numele de Coke, Zapada, Alba, Base, Crack, Regina Alba, Rocas, Praf de stele.

Utilizare:
Cocaina poate fi inghitita, inhalata pe nas (prizata), injectata sau fumata.

Actiune:
Daca se administreaza pe cale orala, cocaina produce stari de stupoare (euforie), n doze mici si fenomene de intoxicatii, n doze mai mari. Atunci cand este inhalata pe nas, praful de cocaina ajunge prin nari la mucoasa nazala, de aici in sange. Cocaina are efect anestezic asupra terminatiilor libere nervoase de la nivelul mucoaselor si plagilor. n trecut, cocaina a fost folosita ca anestezic local, azi n acest scopt sunt utilizati derivati sintetici ai ei.

Efecte: efectele cocainei pot fi remarcate imediat dupa consum si dispar in 20-30 de minute de la folosire.
Dozele mici de cocaina (sub 100mg) provoaca un sentiment de fericire si energie. Consumatorul devine vorbaret, este foarte ager mintal si este temporar hipersensibil la sunete si stimuli vizuali. Cocaina inhiba pofta de mancare si reduce nevoia de somn. - energie crescuta - scaderea poftei de mancare - ascutime mintala - tulburarea ritmului cardiac, tensiune arteriala crescuta - ingustarea vaselor de sange - dilatarea anormala a pupilelor cu imobilizarea irisului. Mecanismul de actiune al cocainei consta n inhibarea resorbtiei neuromediatorilor adrenergici n structurile de depozitare de la nivelul terminatiilor nervoase simpatice. Astfel, sub actiunea cocainei creste concentratia mediatorilor adrenergici de tipul noradrenalinei. Acestia vor determina o excitare adrenergica crescuta, deci vor creste tonusul simpatic general. Acest efect explica de ce cocaina poate fi utilizata, pe o perioada limitata, ca substanta ce creste performantele individului. [Simpaticotonie = excitabilitate crescuta a simpaticului. Determina accelerarea pulsului, dilatarea pupilelor (midriaza), amplificarea transpiratiilor, inhibarea peristaltismului intestinal, excitabilitate crescuta] Astfel, cocaina ofera senzatia subiectiva a cresterii performantelor si fortei fizice, precum si cresterea obiectiva a andurantei si a nivelului maxim de solicitare, pna la epuizarea totala a rezervelor psihice ale individului. Sub actiunea continua a cocainei, nevoia de somn este neglijata, asemenea senzatiei de foame, astfel nct individul poate renunta mai mult timp la aportul alimentar. Dispare sentimentul de oboseala si epuizare, dispozitia se amelioreaza iar mobilizarea creste. Desigur, toate acestea pot fi sustinute doar un timp limitat. Slabirea, oboseala, epuizarea, degradarea fizica si, n ultima instanta, insuficienta functionala sunt consecintele utilizarii pe timp ndelungat a substantei, pe lnga care apare dependenta psihica severa care la nici o substanta nu se instaleaza att de puternic, n timp att de scurt ca la cocaina.

Starea de euforie:
Stupoarea din timpul consumului de cocaina e caracterizata de o stare generala de euforie, de senzatia de fericire supraomeneasca si de o stare de multumire supranaturala, de un avnt al tuturor sentimentelor, precum si de un covrsitor sentiment de uniune cu lumea - concomitent cu pierderea memoriei trairilor generatoare de conflicte si probleme.

16

Cresterea mobilizarii, dezinhibarea, cresterea capacitatii de a stabili noi contacte, fanteziile de omnipotenta si stimularea sexuala fac si ele parte din stupoarea data de cocaina.

Stupoarea data de cocaina poate fi mpartita n trei stadii:

Stadiul euforic Stadiul de stupoare Stadiul depresiv

Stadiul euforic:
n cazul prizarii substantei, primele modificari euforice apar deja la scurt timp dupa administrare. Consumatorii sunt foarte bine dispusi si se simt fericiti. Starea lor de spirit se mbunatateste din ce n ce mai mult, astfel nct vor simti o nevoie crescuta de comunicare (logoree), urmata de o accelerare a proceselor cognitive (tahipsihie). n paralel, se manifesta o scadere progresiva a discernamntului critic, precum si pierderea sentimentului de distantare. Inhibitiile sunt nlaturate, dispare teama, contactele devin mai facile. Stadiul euforic, al trairilor pozitive, caracterizat de statisfactie si fericire, este descris de catre consumatori ca scopul propriu-zis, ca efectul dorit al consumului.

Stadiul de stupoare:
n cel de-al doilea stadiu, al stuporii, pe lnga modificariile descrise anterior, apar frecvente aprecieri gresite ale realitatii, pseudohalucinatii, dar si halucinatii optice si auditive adevarate. n multe cazuri se descrie un tablou clinic paranoid-halucinant, cu idei de relationare fata de propriile trairi. Drogatii cu cocaina aud voci amenintatoare si dojenitoare. De multe ori afirma ca s-ar vorbi despre ei, ca s-ar sti totul despre ei. n plus, la unii dintre ei se instaleaza si halucinatii tactile sau mixte n care, de exemplu, cei n cauza simt prezenta unor animale mici sau a unor obiecte minuscule pe pielea lor; uneori, ei le si "vad". Tulburarea constientei nu este semnificativa n timpul stadiului de stupoare.

Stadiul depresiv:
Stadiul al treilea, depresiv, se manifesta n principal prin oboseala, indiferenta si pasivitate, adesea infiltrate de gnduri si idei suicidare. Acest stadiu este un episod periculos al consumului de cocaina, deoarece apare riscul latent, necontrolabil al suicidului, ce se poate actualiza n mod iminent.

Intoxicatia:
Exista, pe de o parte, socul de cocaina, iar, pe de alta parte, intoxicatia acuta cu cocaina. Socul de cocaina se manifesta prin insuficienta circulatorie grava si dispnee severa ce apar deja la cele mai mici cantitati. Este vorba de un fel de reactie de hipersensibilitate. Intoxicatia acuta cu cocaina este, n schimb, consecinta supradozarii substantei. Caracteristica intoxicatiei acute cu cocaina este tonusul simpatic foarte crescut, manifestat prin dilatarea pupilelor, ochii stralucitori (sticlosi), tahicardie (puls accelerat), rosirea fetei, transpiratii, hiperventilatie (accelerarea respiratiei), cresterea temperaturii si cresterea tensiunii arteriale. Excitatia nervoasa centrala poate duce la la aparitia unor crize convulsive si a unor miscari primitive, dar si a unor halucinatii. n final, tabloul clinic prezentat degenereaza n pierderea cunostintei care, mpreuna cu depresia respiratorie si prabusirea circulatie sanguine va duce la deces, daca nu se aplica masuri medicale de terapie intensiva.

Dependenta:
n timpul perioadei de consum, apare o rapida si puternica crestere a dozelor de la 0,1 pna la 15 g, n cazuri izolate chiar pna la 30 g zilnic. Creste rapid nu numai frecventa administrarii, dar si cantitatea

17

administrata de fiecare data. Cocainismul reprezinta dependenta psihica puternica si tendinta puternica de a creste doza, n lipsa dependentei fizice sau a tolerantei fata de substanta. Cocainomania este exemplu cel mai elocvent al dependentei exclusiv psihice care, n privinta efectului ei distructiv este comparabila cu dependenta psihica si fizica data de consumul de opiacee. Fenomenele de sevraj psihic ce apar n abstinenta sunt adesea att de puternice, nct pot duce la tentative de suicid, avnd n vedere ca capacitatea de interventie a individului n timpul abstinentei este pastrata spre deosebire de cea din sindromul de abstinenta a opioidomanului.

Riscuri speciale:
Cocaina, de regula, se prizeaza. n consecinta, mucoasa nazala va prezenta inflamatii, ulceratii si - n cazurile grave - chiar perforatii ale septului nazal, ceea ce va determina o nfundare a nasului si o modificare corespunzatoare a fizionomiei. Pe scena de azi a consumului de droguri, cocaina se consuma, de regula, n cadrul unor procese de politoxicomanie. Evident, ea nu a fost disponibla multa vreme n cantitati suficiente pentru a face o reala concurenta heroinei. n ultimii ani nsa, se pare ca si gaseste locul pe scena drogurilor. Persoane dependente numai de cocaina sunt azi o raritate n practica clinica psihiatrica curenta, de cele mai multe ori substanta este consumata tranzitoriu sau ocazional n cadrul unei depdendente generale avansate de droguri. Speed-ball - Unii consumatori si injecteaza n mod constient amestecuri de cocaina si heroina - asa-numitul "speed-ball". Au fost nsa nregistrate si cazuri n care consumatorilor li s-a vndut "speed-ball" n loc de cocaina pura. Astfel se induce, n cel mai scurt timp, dependenta de heroina a consumatorului de cocaina, fara cunostinta si vointa acestuia.

Psihoza cocainica:
Un efect caracteristic al cocainei l reprezinta asa-numitele halucinatii auditive (strigate, insulte) vizuale (multiplicarea, dedublarea obiectelor) si halucinatii tactile. Bolnavii psihotici au senzatia prezentei unor vietuitori minuscule, a unor particule fine de praf sau a unor obiecte de dimensiuni mici pe pielea lor, pe care pretind, uneori, ca le si vad (microzoopsie). n consecinta, se vor scarpina puternic. Sechele pe termen lung: Dependentii de cocaina prezinta alterari ale caracterului tipice dependentei. Pot aparea leziuni cerebrale grave, cum ar fi encefalomalacia ("nmuierea substantei cerebrale", n. tr.), ce duc la dementa. n stadiul final apare o dezintegrare fizica totala.

Alti factori de risc ai consumului de XTC:

Diabet, epilespie, glaucom, boli cardiace, hipertiroidism, hipertensiune, hipoglicemie, anemie, astm, hepatita

LSD & Ciuperci halucinogene

Drogurile halucinogene: sunt un grup de substante care produc modificari importante si tranzitorii in procesul gandirii, cu efecte psihologice ce tin de alterarea perceptiilor si modificarea starii de constienta. Halucinogenele produc halucinatii prin distorsionarea realitatii celor care o consuma, simturile devin confuze iar senzatiile sunt amplificate si amestecate. Se produce un fenomen de sinestezie, de amestecare a senzatiilor si se inverseaza modul de perceptie a spatiului si timpului, se vad sunete si se aud culori, apar distorsiuni ale marimilor obiectelor, subestimari sau supraestimari ale distantelor si marimilor.

18

Cel mai cunoscut drog halucinogen este LSD. LSD (LSD= acid dietil-amina lisergic, LSD 25) Substanta activa se dizolva n lichide, ntr-o anumita concentratie, si se aplica apoi pe un substrat (zahar cubic, hrtie sugativa, bucati de psla, bucatele de hrtie, tablete sau capsule) n vederea consumului. Administrare Administrat oral, efectul LSD ncepe sa se instaleze dupa circa 45 de minute. Injectat intravenos, efectul apare la doar cteva minute. Efectele evidente ale LSD sunt mai ales asupra trunchiului cerebral si diencefalului, n primul rnd asupra sistemului limbic si sistemului reticular (activator ascendent - n. tr.). Acesti centri cerebrali coordoneaza reactiile emotionale la stimuli externi si influenteaza selectarea informatiilor provenite din mediul nostru nconjurator, ce sunt transmise catre creier prin organele senzitive. Efecte Efecte chimice si fiziologice: Daca e sa privim efectul farmacologic al LSD la om, ne impresioneaza doza minima suficienta pentru a modifica profund trairile timp de 8 - 12 ore. n medie, sunt necesare numai 100 micrograme. Un gram de LSD ar fi de ajuns pentru a oferi senzatii tari cu LSD tuturor locuitorilor unui oras cu 10.000 de locuitori. Marja de siguranta a LSD este foarte mare; cantitati de pna la 3000 de micrograme pot fi suportate de organism, n majoritatea cazurilor, fara consecinte negative. Pe de alta parte, cantitatile de LSD produse azi n laboratoare improvizate n bucatarii nu sunt ntotdeauna pure. Efectul LSD asupra centrilor vegetativi nu este puternic, dar sesizabil. Pupilele se dilata (ceea ce poate duce la fotofobie n cazul luminii puternice), iar ocazional se constata greturi si varsaturi, ceea ce indica faptul ca LSD irita centrul vomei din trunchiul cerebral. Interesanta, din punct de vedere farmacologic, este toleranta ce se instaleaza destul de rapid. Cine ia LSD n doze constante, timp de mai multe zile, nu mai simte efectul din a treia zi. Fie ca se creste doza, fie se face o pauza de cteva zile, pna la refacerea sensibilitatii fata de substanta. Aproape toti oamenii care au ncercat macar odata substante halucinogene, descriu, ca prima modificare psihica, stralucirea crescuta a culorilor. Halucinatiile declansate de LSD nu sunt, defapt, dect pseudohalucinatii, consumatorii fiind aproape ntotdeauna constienti de faptul ca impresiile traite nu sunt reale. Numitorul comun al efectului psihogen al tuturor halucinogenelor cunoscute pna acum poate fi considerat abolirea stabilitatii lumii noastre interioare, tulburnd perceptiile noastre, strict constante n mod normal. ntr-un fel, LSD permite revenirea la o stare infantila a organizarii perceptiilor ce definesc starea de constienta. La fel ca si pentru copil, consumatorului aflat sub influenta LSD toate lucrurile i sunt noi si unice va constata, poate, ca ciocolata i place acum mai mult ca niciodata. Asemenea copilului nsa, consumatorul va fi puternic dependent de mediul sau. Un mediu social prietenos si suportiv este, de aceea, cel mai bun mijloc mpotriva unui bad trip (engl. calatorie nereusita - experienta negativa, episod disforic - n .tr.). Trairile din timpul expunerii la LSD depind foarte mult de asteptarile individuale ale consumatorului fata de

19

consum, ct si de sugestiile pe care le primeste din mediul sau social. Cine se asteapta ca LSD-ul sa actioneze ca un afrodisiac, nu va fi dezamagit. Pericole: Pericole fizice/biologice: Au fost descrise rupturi cromosomiale la nivel celular, precum si malformatii congenitale, la copiii mamelor care au consumat LSD n timpul sarcinii. Pericole/riscuri psihogene imediate: Deoarece n episodul de stupoare data de LSD se amplifica starea psihica preexistenta, o stare depresiva nainte de consum poate degenera ntr-o experienta "horror" ("horror-trip"). Astfel, pot aparea stari de anxietate masiva a caror durata se ntinde pe mai multe ore. Experienta "bad trip" se poate ncheia fie spontan, fie cu ajutor din partea medicului (clorpromazina - un neuroleptic comercializat sub numele de Megaphen - este un antidot eficient). Daca reactia negativa nu remite n timp util, poate fi urmata de o faza psihotica mai lunga. Persoana afectata se comporta ca un bolnav psihic (de regula ca n cazul schizofreniei paranoic-halucinatorii). Astfel de reactii psihotice apar aproape numai la persoane predispuse la astfel de tulburari, persoane la care predispozitia este determinata de tare din timpul copilariei, eventual combinate cu existenta unor factori genetici. Riscul cel mai mare l prezinta tentativele de suicid - de exemplu saritura din geam, persoana drogata avnd convingerea ca poate zbura. n trecut au existat cazuri n care traficantii au distribuit substante ce nu au nici o legatura cu LSD, ci aveau o cu totul alta compozitie. Consecinta au fost intoxicatii dintre cele mai severe. Psihoza de reevocare (flashback): n acest caz este vorba de o stare de stupoare asociata cel mai adesea cu trairi intense de frica si dezorientare, ce poate aparea la saptamni sau luni dupa consumul propriu-zis al LSD-ului si care are, asupra consumatorului, un real efect de acces psihotic. Pot aparea stari anxioase, de paranoia si halucinatii. Deoarece "flash-back"-ul apare fara prodrom, el poate debuta n momente cu totul neprielnice pentru persoana n cauza (conducerea unui automobil), ceea ce poate crea situatii dintre cele mai periculoase. d) Pericole ce apar la consumul cronic: Potential de dependenta LSD nu este un toxic ce da dependenta. Nu apare dependenta fizica, de asemenea lipsesc fenomenele de sevraj. Consecintele unor experiente repetate cu LSD nu pot fi apreciate satisfacator, deoarece trairile de genul "bad trip" nu sunt suficiente, singure, pentru formularea unor concluzii obiective. Exista totusi posibilitatea de a aparea dependenta psihica in urma consumului repetat si indelungat. Ciuperci cu substante stupefiante (de ex. Psilocibina ) Efectul psilocibinei este asemanator cu cel al LSD-ului. Se caracterizeaza n special prin halucinatii vizuale, modificari ale perceperii culorilor, dar si prin modificari ale starii psihice si emotionale. Cei aflati sub efectul ei au impresia ca-si reamintesc si constientizeaza trairi uitate din vremuri trecute. Se observa o schimbare profunda a perceperii timpului si spatiului, iar uneori subiectul si percepe propriul corp distorsionat n mod bizar. Atentia este extrem de focalizata. Modificarile starii de constienta sunt doar usor schitate. Doze de cteva miligrame luate per os - ca. 4 mg - vor determina, dupa 20 - 30 minute o relaxare spirituala si fizica perceputa subiectiv ca fiind placuta. La doze mai mari, tulburarile de perceptie a timpului sunt mai pronuntate, perceperea dimeniunii spatiului este modificata si mai mult. Din punct de vedere farmacologic, psilocibina are ca efect, asemanator LSD-ului, dilatarea pupilelor, cresterea temperaturii s.a.m.d.

20

Amfetamine > substante energizante cu risc de dependenta

Amfetaminele: Aceste substante simpatomimetice sunt derivati ai adrenalinei (epinefrinei) la care predomina efectele excitatoare centrale. De aceea sunt numite si "amine de trezire" sau "amine tonifiante" Aceste substante sunt larg raspndite, mai ales ca inhibitori ai apetitului alimentar n cure slabire, respectiv indicate pentru cresterea performantelor nainte de examen sau n viata profesionala (de ex. la soferii de camion). Actiune si pericole n caz de abuz: Cresterea performantelor si a capacitatii de efort se face pe seama rezervelor energetice; daca acestea nu se refac n cantitate suficienta, cu timpul se ajunge la epuizarea generala a organismului. Acest risc este cu att mai mare, cu ct prin efectul lor central, amfetaminele si derivatii lor suprima senzatia de foame, determinnd reducerea aportului alimentar. Nevoia de somn dispare, iar senzatia de oboseala este suprimata (ceea ce face ca oamenii surmenati sa resimta mult mai mult efectul amfetaminelor dect cei odihniti). Capacitatea de gndire este accelerata pna la fuga de idei, initiativa crescuta. Sub influenta amfetaminelor oamenii vorbesc mai usor si sunt mai convinsi de valabilitatea si originalitatea celor spuse dect n mod normal. Munca de rutina face mai multa placere, contradictiile sunt ignorate mai usor, iar relatiile sociale sunt mai bune. Doze crescute de peste 20 miligrame pot determina la persoane, care nu sunt obisnuite cu efectul substantelor, fenomene adverse deosebit de neplacute ce umbresc actiunea stimulatoare: palpitatii, uscaciunea gurii, dureri de cap, greata cu varsaturi, neliniste si insomnie chinuitoare. Supradozarea: duce la neliniste maxima si gndire necontrolata; este posibila afectarea grava a sistemului circulator, la fel ca instalarea unei stari profunde de inconstienta (coma). Fara tratament, o intoxicatie de acest tip (cu 100 - 200 mg) duce de regula la deces; medicina de azi cunoaste nsa antidoturi eficiente (barbiturice, neuroleptice, ergotamina). Abuz si dependenta: Pentru amfetamine, ca si pentru majoritatea restului de droguri este valabila axioma: dependent devine si cine este predispus. Predispuse sunt, de regula, acele persoane pentru care efectul stupefiantului respectiv reprezinta un sprijin psihic ("o crja pentru un suflet bolnav") ce le ajuta initial sa faca fata mai usor unor tensiunni interioare. Amfetaminele sunt substante tipice dadatoare de dependenta fizica si psihica, n sensul ca doza poate fi crescuta rapid si foarte mult - pna la cantitati care, pentru persoane neobisnuite, sunt letale (200-300 mg Pervitin). Toleranta farmacologica este deci mare, dar nu este egala n toate cazurile. Dependentul trebuie sa-si creasca din ce n ce mai mult doza, pentru a atinge starea de euforie dorita, n acelasi timp nsa doarme din ce n ce mai prost. Dependentii de amfetamina dorm doar cteva ore pe noapte, timp de luni de zile. Dependentul de amfetamine ajunge la clinica de psihiatrie adesea ntr-o stare ce se deosebeste foarte putin de psihoza acuta. El se simte amenintat si urmarit de orice persoana necunoscuta, are halucinatii auditive si este complet derutat. n cazurile mai putin grave, dispozitia persoanei este constant negativa si tensionata. Euforia initiala dispare aproape total; chiar si dozele crescute asigura doar o dispozitie lamentabila. Dimineata este cea mai neplacuta. Toate miscarile par a necesita un efort urias - o reactie a organismului la efectul constant de stimulare a stupefiantului.

21

Politoxicomania: Amfetaminele sunt frecvent implicate n asa-numita politoxicomanie, consumul concomitent al mai multor droguri. Amfetaminele sunt utilizate de exemplu de alcoolici, dar si de dependentii de opiacee care vor sa se euforizeze dimineata (n mod evident, pot suprima fenomenele de abstinenta, fiind chiar mai eficiente, n aceasta privinta, dect cocaina). Combinatia de amfetamine si alcool poate provoca n multe situatii un comportament agresiv nefondat. Dezintoxicare: n abstinenta, este tipica nevoia enorma de somn. Adesea, bolnavul doarme timp de mai multe zile si, mai trziu, cte 12 - 14 ore pe noapte, timp de mai multe luni. Somnul se normalizeaza foarte ncet; chiar si n timpul zilei, bolnavul devine repede somnoros si este mai tot timpul abatut.

OPIACEE Morfina Codeina Heroina

HEROINA sau diacetilmorfina, este o substanta semisintetica derivata din morfina, opiaceu cu efectele psihice si fiziologice cele mai rapide. Provoaca dependenta fizica si psihica inca de la primele doze. Forma bruta a opiumului este obtinuta prin uscarea laptelui de mac, o substanta alba lipicioasa. Culoarea opiumului brut osciliaza ntre maron si negru. Dupa prelucrare, opiul brut poate fi mncat, baut, injectat sau fumat principala substanta psihoactiva fiind morfina. Morfina se extrage direct din macul alb (germ. Opiummohn) sau din produsul intermediar. Forme de consum: Opiaceele pot fi nghitite, injectate, prizate, inhalate, fumate sau administrate ca supozitoare. Heroina Se prizeaza, se inhaleaza (metoda numita "hailing" sau "blowing"), ori se injecteaza intramuscular, subcutanat (n tesutul adipos) sau intravenos, ultima varianta fiind constatata cel mai frecvent. Un dependent de heroina consuma zilnic 0,5 - 3 g heroina de concentratie medie. Injectiile se mpart de regula n trei, rareori n mai multe doze pe zi. Efecte pe termen scurt: - ameteala - respiratie incetinita - gandire confuza - greata/varsaturi - lipsa reactiei la durere - risc de avort spontan Efecte pe termen lung: Heroina are, practic, acelasi spectru de actiune ca si morfina, n schimb are un efect analgezic de cinci pna la 10 ori mai puternic. n acelasi timp, heroina este si puternic euforizanta. La fel ca morfina, estompeaza activitatea intelectuala a omului si influenteaza starea sa psihica n sensul eliminarii fricii si proastei dispozitii. Sub influenta heroinei, oamenii par a fi din cale afara de fericiti. Nevoile lor sunt complet satisfacute, heroina inhiba apetitul si faciliteaza deshidratarea,au sentimentul ca au tot ce au nevoie. Adesea, consumatorii relateaza un episod de "flash" (engl. trasnet), un flux dinamic, de placere ce cuprinde ntreg corpul imediat dupa injectarea n circulatia sanguina. Totalitatea efectelor resimtite de catre cei care consuma aceste droguri se mai numeste "kick" (energie, avnt, putere mobilizatoare). Termenii sugereaza functia puternica de amplificare a senzatiilor prin care aceste opiacee pot domina comportamentul persoanei dependente, mai ales daca sunt administrate injectabil.

22

Cantitatea zilnica necesara de opiacee depinde de tipul substantei si gradul de obisnuinta. Odata cu disparitia efectului opioid, absenta starii de fericire este perceputa amplificat n realitatea obiectiva. La o noua administrare, dispare depresia, la fel ca simptomele de sevraj fizic. Majoritatea consumatorilor prezinta sau dezvolta in timp, pe lnga boala de dependenta, si o afectiune psihica. Boli ce pot aparea in urma consumului de heroina: - abcese ale extremitatilor - carii dentare si leziuni asociate - reducerea masei musculare - modificari trofice si leziuni la nivelul picioarelor - scabie - ulceratii si flebite (inflamatii ale venelor) la nivelul membrelor inferioare - bronsite purulente - pneumonii - boli cu transmitere sexuala - crize psihiatrice/comportament suicidar - infectia HIV - tuberculoza - hepatita virala A/B/C La femei, de regula apare o amenoree secundara (absenta ciclului mentrual) care este reversibila dupa mai multe luni de abstinenta fortata. Libidoul si potenta sunt reduse semnificativ. Legat de amenoreea frecventa la femei, aceasta lasa adesea sa treaca, neobservata, o sarcina. Sarcina se observa doar ntr-un stadiu avansat. Nou-nascutii din mame dependente prezinta un sindrom de abstinenta neonatal care apare, de regula, la 12 - 48 de ore, ocazional la 96 de ore dupa nastere. Tabloul clinic al acestui sindrom include n primul rnd insomnia, exagerarea reflexelor, tremoorul (tremuratura involuntara), varsaturi, hiperactivitatea, tonus muscular crescut, dispnee, febra si diaree. Mai rar pot aparea: stranutul, transpiratiile si crizele convulsive. Sindromul pericliteaza n mod serios viata nou-nascutului. Manifestarile de sevraj la dependenta de heroina: - tulburari vegetative usoare (transpiratii, senzatie de frig, frisoane) pna la colapsuri circulatorii grave, - durere la nivelul membrelor, abdomenului, oaselor si muschilor, - tulburari de somn persistente, dureri colicative si crize convulsive. Efectul dozei unice dispare mai repede ca la morfina. Durata efectului este de doua-trei ore, spre deosebire de morfina: cinci-sase ore. Corespunzator, fenomenul de sevraj se instaleaza mai devreme, adica de doua ori mai rapid ca n cazul morfinei. Consumatorii care sunt deja dependenti sunt obligati sa-si reinjecteze heroina din ce n ce mai des, pentru a evita sevrajul. Frecventa injectiilor respectiv a cantitatii injectate per doza trebuie crescuta mai repede, dect n cazul celorlalte stupefiante comparabile ca efect. De acest fapt se leaga potentialul criminogen ridicat al heroinei. Deoarece pretul este ridicat si cantitatea consumata atinge ordine de marimi considerabile, dependentului nu-i ramne alta posibilitate, dect sa-si asigure cantitatea necesara prin comiterea de asanumite "infractiuni de procurare". Infractionalitatea directa si indirecta legata de procurarea heroinei apare mai rapid si se manifesta mai intens dect n cazul dependentei de alte substante. Avnd n vedere marja de siguranta ngusta a heroinei, adica a diferentei mici ntre doza suportabila si cea

23

toxica, se constata frecvent intoxicatia cu heroina, caracterizata prin pierderea cunostintei si depresia respitarorie, precum si prin colapsul circulator si frecventa cardiaca extrem de joasa. Depresia respiratorie este principala cauza de deces prin supradozare. Potentialul de dependenta: Administrarea injectabila a heroinei de sapte pna la zece ori poate determina, n mprejurari favorizante, dependenta, cu toate consecintele ulterioare. Capacitatea de a da dependenta a heroinei este extrem de mare, mai mare decat la orice alta substanta. Inhalarea si prizarea de heorina duc, de asemenea, la dependenta.

24