Sunteți pe pagina 1din 11

1

1. n structura bobului de gru, cea mai important component sub aspectul


utilizrii n alimentatie este:
a. Stratul cu aleuron.
b. Coleoptilul.
c. Endospermul.
d. Pericarpul.
e. Coleoriza.
2. Provenienta unei fini (specia de cereale din care provine fina) poate fi
stabilit pe baza urmtoarelor caracteristici ale grunciorilor de amidon:
a. Culoare.
b. Form si mrime.
c. Densitate.
d. Aspectul suprafetei.
e. Diametrul maxim.
3. n compozitia bobului de gru, n proportie de 62-75%, predomin:
a. Proteinele.
b. Srurile minerale.
c. Lipidele.
d. Glucidele.
e. Celuloza.
4. Acumularea proteinelor n bobul de gru depinde de o serie de factori:
a. Specia de gru si soiul de gru.
b. Conditiile climatice.
c. Fertilitatea natural a solului.
d. Dozele de ngrsminte cu azot.
e. Toti factorii mentionati mai sus.
5. Acumularea proteinelor n bobul de gru, ca de altfel la majoritatea produselor
agricole, este favorizat n:
a. Climatele secetoase si calde.
b. Conditii de irigare.
c. Climatele umede si rcoroase.
d. Iernile geroase.
e. Verile lungi, bogate n precipitatii.
6. n compozitia proteinelor din boabele de gru predomin:
a. Albuminele.
b. Globulinele.
c. Prolaminele si glutelinele.
d. Amilopectinele si amiloza.
e. Hordeina si avenina.
2
7. Glutenul este un amestec de substante proteice care confer:
a. Valoarea nutritiv a semintelor de soia.
b. Valoarea furajer a turtelor de floarea-soarelui.
c. Valoarea alimentar a semintelor de soia.
d. Valoarea pentru panificatie sau pentru producerea de paste finoase a
boabelor de gru.
e. Contribuie la calitatea nutritiv a tuberculilor de cartof.
8. Boabele de gru durum sunt destinate:
a. Producerii de amidon si spirt (alcool etilic).
b. Produselor de panificatie.
c. Producerii pastelor finoase.
d. Producerii de biocarburanti.
e. Furajrii animalelor.
9. Valoarea biologic ridicat a proteinelor din boabele de gru, conferit de
prezenta celor 10 aminoacizi esentiali, este totusi diminuat de insuficienta a doi
aminoacizi esentiali, ceea ce trebuie avut n vedere pentru o alimentatie corect:
a. Lizin si triptofan.
b. Valin si leucin.
c. Metionin si fenilalanin.
d. Leucin si izoleucin.
e. Cistin si cistein.
10. n domeniul producerii, comercializrii si industrializrii grnelor la nivel
international, grnele romnesti se ncadreaz n grupa:
a. grne moi.
b. grne tari.
c. grne semitari (grne pentru panificatie).
d. grne furajere.
e. grne destinate producerii amidonului si spirtului.
11. Sub aspectul nsusirilor pentru panificatie, cele mai valoroase soiuri de gru
romnesti (Dropia, Alex, Flamura 85 s.a.) se ncadreaz n:
a. Clasa B, Grupa I.
b. Clasa A, Grupa I.
c. Clasa C, Grupa I.
d. Clasa B, Grupa II.
e. Clasa A, Grupa III.
12. Reactiile Maillard (brunificarea neenzimatic) un proces de alterare a grului
depozitat - se ncadreaz ntre:
a. Alterrile enzimatice.
b. Alterrile fizice.
c. Degradrile biologice.
3
d. Reactiile chimice de degradare.
e. Alterrile mecanice.
13. Oxidrile neenzimatice (oxidrile directe prin oxigenul din aer) au loc n
produsele vegetale ndeosebi la nivelul:
a. Lipidelor.
b. Acizilor nucleici.
c. Celulozei.
d. Srurilor minerale.
e. Glucidelor.
14. Anumite alterri enzimatice din masa de produse agricole depozitate se
datoreaz actiunii enzimelor afla si beta amilaze, care descompun:
a. Lipidele.
b. Proteinele.
c. Glucidele.
d. Vitaminele.
e. Acizii grasi.
15. Procesele de alterare care au loc n absenta oxigenului n masa de produse
depozitate pot fi:
a. Fermentatia butiric, lactic sau acetic.
b. Respiratia componentelor vii.
c. Dezvoltarea insectelor.
d. Dezvoltarea roztoarelor.
e. Dezvoltarea mucegaiurilor.
16. Procesele de respiratie din masa de gru depozitat pot avea drept consecinte:
a. Cresterea temperaturii si umidittii n masa de produse.
b. Accelererea metabolismului componentelor vii.
c. Dezvoltarea microorganismelor
d. Autoncingerea masei de produse depozitate.
e. Toate aceste consecinte.
17. Dintre rezultatele proceselor biologice care se dezvolt n masa de produse
agricole depozitate, cele mai duntoare pentru calitatea nutritiv si sntatea
consumatorilor sunt:
a. Eliberarea de vapori de ap si cldur, care accelereaz procesele de
alterare.
b. Pierderile de materie uscat si descompunerea biochimic a
constituientilor.
c. Eliberarea de substante noi enzime, toxine, diversi metaboliti.
d. Modificarea aspectului produselor.
e. Modificarea culorii produselor.
4
18. Care dintre genurile de microorganisme sunt componente ale micoflorei ce se
dezvolt n grul depozitat o perioad mai lung de timp:
a. Aspergillus si Penicillium.
b. Alternaria si Phoma.
c. Candida si Rhizopus.
d. Tilletia.
e. Fusarium.
19. Planta de aur, planta minune, planta viitorului sunt denumiri conferite:
a. Grului.
b. Porumbului.
c. Soiei
d. Cartofului.
e. Rapitei.
20. Valoarea nutritiv a semintelor de soia este conferit de substantele cu
ponderea cea mai mare n compozitia chimic a semintelor:
a. Glucide (sau carbohidrati).
b. Proteine (bogate n aminoacizi esentiali).
c. Lipide.
d. Zaharuri.
e. Vitamine.
21. Uleiul extras din soia se ncadreaz n categoria:
a. Ulei nesicativ (indicele iod 78-86).
b. Ulei sicativ (indicele iod 160-181).
c. Ulei semisicativ (indicele iod 107-139).
d. Ulei foarte sicativ (indicele iod 20-40).
e. Ulei hiper oleic (indicele iod 240-300).
22. Factorii care determin cresterea continutului n proteine al semintelor de soia
sunt urmtorii:
a. Tratarea semintelor nainte de semnat cu nitragin (preparate bacteriene
pentru fixarea azotului).
b. Administrarea ngrsmintelor azotate.
c. Administrarea microelementelor (n special molibden).
d. Toti factorii enumerati au efect favorabil.
e. Administrarea ngrsmintelor azotate si a microelementelor.
23. Glicinina, substant complex, cu grad ridicat de digestibilitate si indice ridicat
de solubilizare, reprezint:
a. Proteina specific florii-soarelui.
b. Proteina specific soiei.
c. Componentul principal al proteinelor din cartof.
d. Proteina specific grului.
e. Proteina din boabele de porumb.
5
24. n productia mondial de ulei vegetal comestibil, primul loc este detinut de:
a. Floarea-soarelui.
b. Rapit.
c. Soia.
d. Palmier.
e. Bumbac.
25. Lecitina extras din semintele de soia are o larg ntrebuintare n:
a. Medicin (si alimentatie).
b. Industria maselor plastice.
c. La prepararea vopselurilor.
d. Industria textil.
e. Producerea biocarburantilor.
26. Compozitia chimic medie a achenelor de floarea-soarelui este urmtoarea:
a. Glucide 8,7-26,2%; lipide 0,04-1,0%; protein brut 0,8-4,9%; celuloz
0,2-2,5%; sruri minerale 0,1-1,9%.
b. Ulei 14,5-15%; protein brut 3,0-3,5%; glucide 44-53%; celuloz 15-
22%; sruri minerale 14-19%.
c. Ulei 3,0-3,5%% protein brut 44-53%; glucide 15-22%; celuloz 14,5-
15%; sruri minerale 14-19%.
d. Amidon 62-72%; protein brut 10-16%; lipide 1,5-2,0%; sruri minerale
1,5-2,0%; celuloz 2,0-3,5%.
e. Ulei 44-54%; protein brut 15-22%; glucide 14,5-15%; celuloz 14-
19%; sruri minerale 3,0-3,5%.
27. n semintele de floarea-soarelui predomin unul dintre urmtorii acizi grasi
nesaturati care confer valoarea uleiului din punct de vedere nutritional:
a. Acidul oleic.
b. Acidul linoleic.
c. Acidul linolenic.
d. Acidul erucic.
e. Acidul arahidonic.
28. Continutul sczut n acid linolenic (urme 2%) confer uleiului de floarea-
soarelui:
a. nsusirea de nu-si pierde caracteristicile la prjit.
b. Stabilitate si capacitate ndelungat de conservare.
c. Culoare si limpezime.
d. Vscozitate.
e. Arom plcut.
29. Continutul uleiului de floarea-soarelui n tocoferoli - antioxidanti importanti -
este:
a. Inferior uleiului de porumb.
b. Inferior uleiului de rapit.
6
c. Inferior uleiului de arahide.
d. Inferior uleiului de soia.
e. Insuficient fat de necesarul organismului uman.
30. Turtele (storurile) rezultate dup extragerea uleiului din semintele de floarea-
soarelui au utilizare furajer sau pentru producerea alimentelor dietetice si sunt
mai bogate dect turtele de soia n:
a. Lizin.
b. Fenilalanin.
c. Metionin.
d. Izoleucin.
e. Valin.
31. Valoarea nutritiv a semintelor de floarea-soarelui destinate consumului direct
este dat de:
a. Continutul n aminoacizi esentiali.
b. Continutul n fier.
c. Continutul n vitamine (A, E, riboflavin, tiamin).
d. Continutul n sruri minerale.
e. Toate substantele mentionate mai sus.
32. Amidonul din tuberculii de cartof este constituit din:
a. Amiloz 50% si amilopectin 50%.
b. Amiloz 75-85% si amilopectin 15-25%.
c. Amiloz 15-25% si amilopectin 75-85%.
d. Glucoz 25% si fuctoz 75%.
e. Glucoz 75% si fructoz 25%.
33. Solanina este un complex de alcaloizi (solanin, demissin, chaconin,
solacaulin) si este caracterizat prin urmtoarele:
a. Toate afirmatiile urmtoare sunt corecte.
b. Provoac deranjamente ale aparatului digestiv la animale.
c. Proportia de solanin creste n tuberculii expusi la lumin si n timpul
ncoltirii acestora.
d. Este toxic n cantitate de 0,1 g la 1 kg corp.
e. Imprim tuberculilor gust amar.
34. Pentru consum alimentar n stare proaspt, cele mai valoroase soiuri de cartof
sunt cele care contin:
a. Peste 18% amidon, si au durat de fierbere mai redus.
b. Sub 10% amidon.
c. ntre 12,5 si 17% amidon.
d. Peste 25% amidon.
e. ntre 25 si 30% amidon.
7
35. Precizati care sunt cerintele pentru cartofii destinati producerii de cips:
a. Tuberculi de form lung-oval, mai lungi de 55 mm, continnd 0,5%
zahr reductor.
b. Tuberculi de form sferic sau rotund-oval, cu diametrul de 40-55 mm,
continnd sub 0,2% zahr reductor.
c. Tuberculi alungiti, cu peste 0,5% zahr reductor.
d. Tuberculii cu masa de 40-50 g.
e. Tuberculii de pn la 30 g.
36. Principalul glucid continut n rdcinile de sfecl este:
a. Maltoza.
b. Zaharoza.
c. Dextroza.
d. Rafinoza.
e. Sucroza.
37. Ce se ntelege prin azot vtmtor n domeniul industrializrii sfeclei de zahr:
a. Azotul continut n rdcinile de sfecl si care are o influent negativ
asupra consumatorilor.
b. Azotul continut n produsul final (zahrul cristalizat).
c. Azotul existent n stare solubil n zeama de difuzie (n procesul de
fabricatie), care trece n melas, antrennd cu el 20-30 prti de zaharoz
(care nu cristalizeaz si rmn n melas).
d. Azotul din sol aflat n exces.
e. Azotul absorbit din aerul atmosferic.
38. Randamentul de extractie a zahrului la procesarea industrial a rdcinilor de
sfecl este dat de relatia dintre umtorii parametrii:
a. % de zahr din suc, continutul de cenus, continutul de azot vtmtor.
b. % de zahr din suc, continutul n substant uscat a sucului.
c. Continutul n azot proteic, azot amoniacal si azot amidic.
d. Continutul n protein brut si n lipide.
e. Continutul n ap si n protein brut.
39. Un exemplu de alcaloid continut n anumite produse vegetale (de exemplu,
ardei iute), cu utilizare n alimentatia uman, este urmtorul:
a. Scopolamina.
b. Capsaicina.
c. Ergotoxina.
d. Hiosciamina.
e. Atropina.
40. Precizati ce specii vegetale contin tioglicozide, principii active cu important
alimentar:
a. Salcia (Salix alba), plopul (Populus tremula), afinul (Vaccinium
myrtillus).
8
b. Degetelul lnos (Digitalis lanata) si degetelul rosu (Digitalis purpurea).
c. Migdale amare (Amygdalus communis), ciresul (Cerasus avium), visinul
(Cerasus vulgaris).
d. Hreanul (Armoracia rusticana), mustarul alb (Sinapis alba), mustarul
negru (Sinapis nigra).
e. Pelinul (Artemisia absinthium), afinul (Vaccinium myrtillus).
41. Recoltatul strugurilor destinati consumului imediat poate ncepe cnd mustul
are:
a. 120-160 g/l zaharuri.
b. 150-200 g/l zaharuri.
c. 200-300 g/l zaharuri.
d. 400-600 g/l zaharuri.
e. sub 100 g/l zaharuri.
42. Caracteristicile urmtoare struguri colorati neuniform, cu pn la 10% boabe
mrgeluite, corespund pentru:
a. Calitatea a II-a.
b. Calitatea Extra.
c. Calitatea I.
d. Calitatea a III-a.
e. Calitate curent.
43. Una dintre bolile grului mentionate mai jos afecteaz grav calitatea recoltei
prin formarea de boabe mai mici si mai umflate, pline cu praf negricios
(teleutospori), cu miros de peste stricat:
a. Septorioza (Septoria tritici Roberge et Desm.).
b. Mlura comun (Tilletia caries (DC.) Tul.).
c. Fuzarioza (Giberella zeae (Schw.) Petch.).
d. Cercosporioza (Cercosporella herpotrichodes Fron.).
e. Mana (Plasmopara halstedii (Farl.) Berl. et de Toni).
44. Metoda cea mai eficace si obligatorie pentru protectia grului mpotriva
mlurii comune este:
a. Recoltarea nainte de maturitate deplin.
b. Semnatul n epoca optim, pentru evitarea infectiilor puternice.
c. Dup recoltare, pmntul se ar adnc pentru ngroparea resturilor
vegetale purttoare de spori.
d. Tratarea semintelor nainte de semnat, cu fungicide.
e. Semnatul cu densitti mai mari.
45. Boala grului, foarte greu de controlat deoarece se manifest n toate fazele de
vegetatie si se afl n toate zonele de cultur a grului, este:
a. Tciunele zburtor.
b. Fuzarioza.
c. Mlura comun.
9
d. Rugina brun.
e. Helmintosporioza.
46. Fuzarioza (Fusarium graminearum), una dintre cele mai rspndite si mai
duntoare boli ale grului, se transmite:
a. Prin vnt.
b. Odat cu utilajele folosite n tehnologiile agricole.
c. Prin miceliul din semintele contaminate sau prin resturile de plante
rmase pe cmp.
d. Prin apa de irigatie.
e. Prin intermediul muncitorilor agricoli.
47. n cazul uneia dintre bolile grului mentionate mai jos, boabele infectate
secret o micotoxin care produce intoxicarea la om si animale:
a. Fuzarioza.
b. Monilioza.
c. Septorioza.
d. Antracnoza.
e. Bacterioza.
48. Precizati vitamina care lipseste din legumele si fructele proaspete:
a. Vitamina B
1
.
b. Vitamina E.
c. Vitamina PP.
d. Vitamina K.
e. Vitamina A.
49. Monilioza (Monilinia fructigena (Aderhold et Ruhl.) Honey et Whetzel.), una
dintre cele mai rspndite si mai pgubitoare boli ale speciilor pomicole, se
manifest prin simptomele urmtoare:
a. Uscarea ramurilor.
b. Rsucirea frunzelor.
c. nglbenirea si brunificarea frunzelor.
d. Nici unul dintre simptome nu este corect.
e. Cderea florilor nainte de fecundare.
50. Monilioza depreciaz grav calitatea recoltei de fructe, care devin improprii
pentru consum, la urmtoarele specii vegetale:
a. Mslin.
b. Citrice.
c. Mr.
d. Cpsuni.
e. Alune.
10
51. n depozite, trecerea miceliului ciupercii Monilinia de la fructele bolnave la
cele sntoase se face prin:
a. Penetrare prin strpungere direct, n conditiile existentei unei umiditti
mai mari.
b. Ciupiturile fcute de psri.
c. Rnile produse de grindin sau vnt.
d. Insecte si roztoare.
e. Persoanele care lucreaz n depozite.
52. Prin notiunea de fructe stricate la controlul efectuat pentru citrice la
frontiera romn se nteleg:
a. Fructe cu coaj foarte rosie; cu malformatii n functie de varietate.
b. Fructe cu una sau mai multe rni profunde, cicatrizate, nentinse.
c. Fructe cu una sau mai multe rni usoare, cicatrizate.
d. Fructe atacate de mucegai; fructe cu coaj si pulp moale.
e. Fructe cu rni ale cojii datorate maladiilor si atacurilor parazitare.
53. Tolerantele de calitate la fructele citrice admit ca maximum 10% dintre acestea
s nu corespund conditiilor generale de calitate, ncadrndu-se strict n
urmtoarele tipuri de defecte:
a. Fructe cu pulpa nesuculent.
b. Fructe nghetate sau deshidratate.
c. Fructe cu coaj de grosime excesiv sau coaj foarte rosie.
d. Fructe de mrime neuniform.
e. Fructe exagerat de mari.
54. Calibrarea fructelor citrice se face pe baza:
a. Diametrului maxim al sectiunii ecuatoriale a fructelor.
b. Greuttii medii a fructelor.
c. Raportului ntre volumul si greutatea fructelor.
d. Culorii fructelor.
e. Continutului n reziduuri de pesticide.
55. Temperatura optim de pstrare a tuberculilor de cartof destinati consumului
alimentar este de:
a. +10....+15
o
C.
b. +3... .+5
o
C.
c. -1....-5
o
C.
d. 0
o
C.
e. +20....+25
o
C.
56. Dup gradul de perisabilitate, salata, ciupercile, tomatele se ncadreaz n
grupa:
a. IV - Relativ rezistente.
b. III - Perisabile.
11
c. II - Usor perisabile.
d. I - Foarte usor perisabile.
e. V - Foarte rezistente.
57. Grupa fructelor perisabile contine:
a. Caise, cirese, piersici, prune, visine.
b. Gutui, mere, pere, banane.
c. Afine, cpsuni, fragi, mure, zmeur.
d. Alune, castane, migdale, nuci cu coaj.
e. Msline, smochine, curmale.
58. Care dintre speciile vegetale cu important alimentar mentionate mai jos, este
si o excelent plant melifer (30-130 kg miere/ha):
a. Porumbul.
b. Cartoful.
c. Sfecla de zahr.
d. Soia.
e. Floarea-soarelui.
59. Fructe care pot fi pstrate n conditii optime de temperatur si umiditate timp
de 4-6 luni, fr pericolul deprecierii calittii sunt:
a. Merele si perele.
b. Caisele si piersicile.
c. Cpsunile.
d. Murele.
e. Afinele.
60. Una dintre urmtoarele situatii nu este prevzut la tolerantele de calitate
pentru msline:
a. Fructe moi cu defecte mecanice (alterate, cu pielita care se desprinde
usor).
b. Fructe fr aspect commercial (crpate, rupte sau atacate de man).
c. Fructe ridate, dezvoltate anormal (cu pulpa uscat).
d. Fructe verzi si galbene.
e. Fructe cu miros si gust strine.