Alexandra Mosneaga VINDECAREA PSI si tehnica deschiderii celui de al treilea ochi 1998 Oamenii nu vor ti niciodat ca eu am distrus cuvntul.

... si oamenii niciodat nu vor ti ca cinev i-a iubit att de mult nct le-a distrus - ce dac numai pentru o clipa? raul cel mai necesar!..." Ruxandra Felicia Enache, KARMA Porile vi se vor deschide catre lumi nebanuite. Iubirea a distrus limitrea. Ea este arma ce v ajuta sa depii orice obstacol. Fii sinceri cnd v privii chipul n oglinda, pentru a vedea ce sunei, nu ce vrei s fii. Dac dorii sa v dezvoltai capacitile psihice, aruncai orgoliul n focul purificator si renunai la victoriile desarte. Dac n aceasta carte, care trateaza dezvoltarea capacitilor psihice, vi se
1

vor parea ciudate si lipsite de seriozitte unele cuvine sau idei, pe care le ntlniti pentru prima dat, nu v grabiti cu concluziile. Pentru a folosi energiile care exista n voi si n Univers, trebuie sa tii cu precizie ce anume vrei si s v comportai n asa fel nct s vi se ndeplineasca visele. Uneori vei obine succesul, alteori nu. Este posibil sa ramnei uimiti de mplinirea rapida a dorinelor, sau nu vei obine ceea ce v dorii. Trecei peste alte procedee de vindecare pe care le-ai studiat i prin care ai obtinut succee. Revizuii ce v-a ncntat n aceasta practica si ce eecuri ai avut. Nu toate maladiile pot fi vindecate, altfel cum s-ar explica moartea prematura? Oamenii se nasc cu detinul deja scris, au liberul arbitru pentru a se orien n viata, ceea ce exista poate fi schimbat de catre Ceruri numai printr-un miracol. Vindecarea psihica este una dintre caile spre eliberare prin care v-ai putea ajuta semenii. A fi vindecator este o Karma frumoasa, un prilej si o posibilitte de a-ti verifica gndirea, tririle si observiile care v vor fi de mare folos n viata. Pacientii pe care o sa-i avei nu vor
2

pune pret pe timpul dumneavoastra de medium. Aflnd ca putei face minuni", ca putei vedea aura, ca descifrai detine, v vor cere aceste lucruri indiferent de locul n care v aflai. Cu toate aceste inconveniene, faptul ca vei deveni medium v v-a oferi saisfactii. Vei avea posibilittea sa v dezvoltai capacittea psihica. n urma exercitiilor facute corect, vei avea posibilittea sa v delimiti senzaiile propriilor sentimene, pentru a ti exact unde se termina ale dumneavoastra si unde ncep cele strine, sa ascultai i s observi fr sa v implicai n tririle altor persoane. Teoria si practica deschiderii celui de-al treilea ochi, fiind studiate cu perseveren, v vor aduce o mare multumire spirituala. V vei da seama de importanta celor studiate n prezenta carte, de lucruri al caror raspuns nu l-ai gasit pn acum, si vei fi uimiti de ct de uor se face descifrarea tainelor universului omenesc. Lucrarea este accesibila tuturor acelora care au dorinta de a face lucruri iesite din limita raionalului. Deschiderea clarviziunii si a altor simturi v va ajuta sa percepei lucruri mai complicate si mult mai
3

serioase dect poate percepe creierul uman obisnuit. Unele persoane poseda nativ capacitile mediumice, altele si le vor putea dezvolta studiind aceasta carte. V doresc success pe acest tarm al cunoaterii. Alexandra Mosneaga Maestru de extrasenzorial, bioterapie si psihoenergochirurgie de clasa inernaionala, Bucureti, 1997

CAPITOLUL I Ce nseamna sa fii medium? Dai drumul la televizor pentru a urmari un meci de fotbal. Dintr-o dat, ntr-o strafulgerare, fr nici un efort, tii care dintre echipe v ctiga meciul. Mergei la o serata si ntlniti o persoana pe care nu ai cunoscut-o niciodat, dar sunei convinsi ca parca ai mai vzut-o cndv. Cunoatem cu totii aceste
4

senzaii, pe care le consideram simple coincidene, le explicam cu ajutorul a tot felul de pseudo-teorii sau le punem n seama norocului. Dar pe tot parcursul vieii ele ne nsotesc, ne dau senzaia ca am deposit ntmplator un hotar tainic, ca am ptruns ntr-o zona vrajit, n care minunile sunt cev obisnuit, iar noi sunem niste zei, cunoatem ceea ce nu pot afla muritorii de rnd. Aceasta este mparaia propriei noastre realiti pe care o ignoram pentru ca ne este teama, sau poate pentru ca nu o nelegem, nu nelegem n ce fel tarmul acesta este n legatura cu viata noastra cotidiana. Dac vom observ cum ne ocupam de treburile noastre de fiecare zi, vom constata ct de des venim n contact cu acest tarm tainic si de cte ori dirijam n viata noastra lucruri necunoscute, dar pe care le-am putut recunoate, acestea fiind de-o naturalete uimitoare. Marele filosof grec Platon a remarcat ca nvtatura este doar memoria sufletului. Despre suflet" sau spirit", despre fiinta" sau een" vom discuta n aceasta carte. Toti aceti
5

termeni definesc acea parte din noi care exista n alte planuri ale existenei, cea care simte o iubire cuprinzatoare pentru toate fiinele si ne permite sa nutrim acest sentiment, obligndu-ne sa recunoatem ca este mult mai placut sa dai dect sa primeti, pur si simplu pentru placerea de a servi pe celalalt. Avem n vedere acea parte a fiecaruia dintre noi care trieste dup ce nu mai sunem, dup ce trupul ne-a pierit, dup ce au disparut minea, inelectul, emotiile noastre. Nu tim cu adevrat dac supravietuieste cev dup ce dispare trupul, n afr de amintirile celorlali despre noi. Dar vorbim despre suflet", sau spirit", acesta avnd proprietatea de a ne explica multe din ceea ce ramne tainic, iar pe masura ce ptrundem tot mai adnc n domeniul psihicului, cunoatem mai ndeaproape propriile noastre versiuni ale tririlor. Posibilitile unui medium si capacittea de a trata si vindeca sunt att de strns legate ntre ele, nct aproape ca nu se poate face ditinctie. VINDECTORII sunt oameni care au nvtat sa-si orieneze capacitile si talenele de medium ntr-o anumit
6

directie, lecuind durerile fizice si suferinele. Asa cum uneori tim cine este la celalalt capat al firului naine de a ridica receptorul telefonului, tim si n ce fel sa-i vindecam pe alii si pe noi nsine, dar pur si simplu nu dam atentie acestor capaciti, nebanuind ca exista n noi. Omul se teme de necunoscut, de ceea ce nu nelege sau nu poate ptrunde cu minea sau cu sufletul. Sper ca aceasta carte sa arunce lumina peste lucrurile ne clare ale contiinei voastre, fcndu-le accesibile nelegerii. Este un truism ca ne temem de ceea ce nu nelegem, sau nelegem prea putin. Una dintre misiunile acestei carti este sa faca aceste lucruri si probleme nenelee mai accesibile nelegerii noastre. Cu ct le vei cunoate mai ndeaproape, cu att mai mult le vei contientiza. In raport cu propria viata, ele vor parea mai putin tainice si vei obine un nesperat succes n dezvoltarea capacitilor pe care le posedai. Studiai cu atentie trirea propriei dumneavoastra viei si vei vedea dac se confirma cele spuse.

ANIMISM SI SPIRIISM Originea cuvntului psihic" este greceasca, psyche" nseamna suflet" sau spirit". El defineste ceea ce se afla n afr proceelor naturale sau a proceelor fizice cunoscute. Un medium-vindecator este un om care si foloseste capacittea de perceptie a energiilor psihice n procesul de vindecare a maladiilor fizice. In istoria vindecarii prin mediumuri predomina doua teorii importane. Ele sunt cunoscute ca TEORIA ANIMIST si TEORIA SPIRIIST. Prima teorie sutine ca toate fortele psihice sunt ascunse n ineriorul sufletului individului, desi la majorittea oamenilor ele nu sunt dezvoltate si sunt aproape inuilizate. A doua teorie recunoate existen spiritelor (duhurilor), lipsite de nvelis corporal, care vorbesc si actioneaza prin inermediul oamenilor vii, asanumitele mediumuri". Nu putem demonstra existen sufletului, nici a entitilor difuze, numite spirite", asa cum am putea dovedi realittea unei nghetate. Faptul ca nu putem palpa spiritele nu este
8

o dovda inconestabila a inexistenei acestora. Intrun anume sens nu are importanta care teorie ne atrage mai mult. Dac vi se pare ca avei capaciti psihice, trebuie sa le eliberai din adncul contiinei dumneavoastra, sa le dezvoltai i s le punei n aplicare. Dac vi se pare ca spiritele actioneaza prin dumnea voastra, sau ca ngerii v conduc pasii, trebuie sa chemai n ajutor aceste fiine din alta lume. In oricare din cazuri, vei aciona asupra nivelului psihic al Eu-lui dumneavoastra. Noi sunem atrasi mai mult de teoria animista, care ne este mai apropiata, reusind astfel mai uor sa gasim calea pe care fiecare dintre noi este n ultima instanta creatorul propriilor sale triri. Procesul de studiere a capacitii psihice ramne oricum acelasi si vom constata n ce fel se mbina cele doua teorii. Activittea este aceeasi, descoperirile sunt aceleasi, domeniul de aplicare a cunotinelor noastre este identic. In toate cazurile este vorba despre lumea noastra psihica.

Unul dintre momenele de baza continute n aceasta carte este faptul ca n viata, n lume, n Cosmos, totul evo lueaza asa cum este prevzut chiar dac ne dam seama de asta sau nu. Aceasta nu nseamna ca trebuie sa ne ntindem n pat i s asteptam sa se ntmple ceea ce trebuie sa se ntmple. Ambele teorii ne conduc spre acelasi adevr: ca trebuie sa trim din plin, n sens emotional si eic, ca nu sunem lipsiti de posibilittea alegerii felului n care trim. Aceasta nseamna ca ne este dat libertatea alegerii si tririi vieii noastre n felul n care obinem saisfactia maxima, placerea cea mai deplina si mai adevrata. Hristos spunea sa-i dam Cezarului ce este al Cezarului si Domnului ce este al Domnului. Universul psihicului este un univers binar, n care Cezarul si Domnul primesc fiecare ce i se cuvine. V plaiti impozitele nu pentru ca v face placere, ci pentru ca impozitele trebuie plaite. Triti cu contiin propriului EU, sau ntru Domnul, deveniti vindecator nu pentru ca aceasta v v face mai fericiti sau mai

10

buni, ci pentru ca aceasta si are radacinile n ineriorul dumneavoastra. COMUNIUNEA Oricare ar fi baza religioasa sau filosofica a formarii dumneavoastra, cunoatei teoria conform careia cu totii sunem un tot" sau chiar totul este un tot". Exista o stare sau un nivel de contiin n care aceasta idee nceteaza sa fie o nsiruire de cuvine si devine o realitte. Poate ca sunei deja familiarizai cu aceasta stare. Ea devine clara pentru numerosi oameni care triesc simtamntul iubirii atunci cnd simt ca sufletul lor se contopeste cu sufletul altei persoane. Uneori, strduindu-ne ntr-un grup de oameni sa realizam un scop comun, trim aceleasi senzaii de comuniune, de legatura cu ceilali membri ai grupului. Aceasta nu reprezinta dect un mic pas de la iubirea fata de un alt om sau un grup de oameni, la trirea puternica si atotcuprinzatoare a sentimentului de iubire si de contopire cu fiecare n parte sau chiar cu tot ceea ce ne nconjoara.
11

Starea de comuniune este starea despre care vorbesc toti sfintii si neleptii. Deocamdat nsa, ne trim propriul EU si multi dintre noi se mpotrivesc starii de comuniune, o evit sau se tem de ea, deoarece cred ca n felul acesta vor fi lipsiti de contactul cu propria individualitte. Nimic nu poate fi mai departe de adevr. De fapt, n aceasta stare mitica de comuniune trim mai puternic si mai deplin Eul propriu, asa cum este el n realitte. Mai mult dect n oricare alta stare, devenim noi nsine, pentru ca singurul mod de a tri comuniunea deplina cu ceilali este sa fii mai nti n deplin acord cu sinele tau. Incercai sa nvluii tot ce v nconjoara ntr-un halo de dragoste, numai asa o sa reusiti sa deveniti UN TOT" care apoi este uor de modelat. Aprofundnd studiul acestei carti vei descoperi ctev exercitii simple, care v vor conduce la dezvoltarea acestui tip de triri. Exercitiile sunt astfel alcatuite,nct cu ajutorul lor sa putei avnsa singuri de fiecare dat cte o etapa. Nu trebuie sa trecei de la un exercitiu la altul pn cnd nu simtiti ca sunei gata pentru aceasta.
12

Cititi cu atentie fiecare exercitiu pn cnd stapniti tehnicile. Nu v descurajai cnd, parcurgndu-le, nu obinei rezultatele asteptate. Reluai-le cnd sunei mai odihniti. Una dintre primele etape ale procesului de vindecare este aceea de a aduce pacientul n stare de armonie cu vindecatorul. Avnd harul bunului psiholog, acest lucru reuseste perfect. Dac iubirea dumneavoastra izvoraste peste oameni vei putea percepe toate lucrurile reciproc legate si inerdependene, contientizndu-le ca parti ale aceluiasi ntreg unic si atotcuprinzator. Cnd totul este un tot", sunei eliberai de necesittea de a formula judecai despre lucrurile complexe. Aceasta este starea n afr binelui si a raului", n care nu exista nimic corect sau incorect, nimic bun sau rau. Cnd v transformai ntr-un observtor, aflndu-v n starea de comuniune, deveniti un medium absolut. Dac ai reusit sa percepei informaiile psihice, cu un foarte mic efort

13

suplimenr, putei nainta pe calea nsusirii deprinderilor de vindecare. Informaiile venite trebuie decodificate. Ele apar brusc, sub diferite forme - viziuni de corpuri geometrice, figuri de animale, peisaje, clisee de filme - prin simturile proprii sau telepaic. Unii vindecatori si antreneaza corpul pentru a simti durerea persoanelor, dar nu este recomandabil, din cauza ca prin acest procedeu boala trece la vindecator prin corpurile energeice. Intre comuniunea cu ceilali si vindecare exista o etapa inermediara. Aceasta etapa, n care se primesc informaiile necesare, este cunoscuta de mediumuri drept citire". Citirea psihica poate lua orice forma, dar n toate cazurile este premergatoare procesului de vindecare si este o parte a acestuia. Cnd dorii sa vindecai unul dintre prietenii dumneavoastra, intrai n starea de comuniune cu acesta, apoi ntrebai-v despre starea lui fizica. Cunoatei deja raspunsul, caci n momentul acesta prietenul formeaza o parte din propria

14

dumneavoastra fiinta. Pe baza informaiilor pe care le-ai primit, putei trece la vindecarea prietenului. CORPUL ASTRAL La fel cum avei o structura fizica, avei si o structura psihica, alcatuit n principal din aura (emanaiile energeice care nconjoara toate fiinele vii) precum si din chakre (puncte energeice deosebite ale aurei). Aceasta structura este cunoscuta sub numele de corp astral". El este capabil sa paraseasca pentru un timp corpul fizic, fenomen cunoscut sub denumirea de calatorie n astral". Vom examina legatura dintre calatoriile n astral si vindecare n capitolul 8. AURELE sI CULORILE Aura nu exista numai n imaginaie. Ea poate fi fotografiata cu aparate foarte sensibile, n experimene tiintifice strict controlate. Mediumurile folosesc citirea aurei pentru evluarea sanataii, a
15

starii menle, emotionale si psihice a pacientului. Mediumurile vd aura n culori, dar adeea ea poate fi vzuta sub forma unor unde sau alte manifestari energeice (halouri cu forme strict definite). Unele mediumuri nu vd aura, dar o creeaza nchi puindu-si cum ar trebui sa arate dac ar putea-o vedea. Alte persoane simt doar energia care nconjoara omul, fr a o exprima n imagini vizuale. Diferite traditii atesta existen unui numar de sapte straturi succesive ale aurei. Consideram ca ne sunt pe deplin suficiene informaiile pe care le obinem din citirea formei aurei. O aura sanatoasa nvluie ntregul corp din cap pn n picioare, pn la ctiv centimetri de corp. Unele persoane au o aura incompleta. De exemplu, dac avei o viata sedenra, v plimbai rar si nu facei exercitii fizice, de la genunchi n jos vei avea o aura subtiata, rarefiata. Dac o anumit parte a corpului este afectat de boala sau a fost nlaturata prin operaie ca urmare a unei afectiuni patologice, n zona respectiv aura v fi mai slaba.
16

Dup cum am mai spus, nu ntotdeauna aura este vzuta n culori. ncepatorii o vd ca pe o fsie albicioasa, ca o ceata vlurit. Pentru a o citi nsa, mediumurile si pun n functiune ecranul menl" propriu, spre a vedea ntreaga diversitte a culorilor aurei, pe care o folosesc n stabilirea starii pacientului. Chiar dac putem da o descriere generala a semnificaiei diferitelor culori si nuane, trebuie sa subliniem ca acestea pot fi vzute ntr-o perceptie strict individuala si nu exista doua persoane care sa vda simultan nuane identice n aceeasi aura. Dac dorii sa cititi caracteriticile aure psihice, trebuie sa avei o imagine generala asupra semnificaiei culorilor acesteia. Dar este mult mai important sa putem vedea de fiecare dat n mod ditinct fiecare culoare, ca si cum nu am fi vzut-o niciodat pn atunci, i s tim sa descoperim din nou ce semnifica aceasta culoare ntr-un anumit conext. Aurele sunt ntr-o continua schimbare. Culorile si formele aurelor se schimba o dat cu gndurile si senzaiile individului. Totodat, culorile se atenueaza
17

si se contopesc, se ntreptrund ca ntr-un curcubeu, adeea nu se poate spune unde se termina o culoare si unde ncepe alta. V sfatuim sa cititi aura de parca ai descoperi de fiecare dat ntregul proces ca la nceput. Misiunea dumneavoastra v fi mai usoara si vei nvta mai repede tehnica citirii aurei dac vei avea o imagine generala a semnificaiei culorilor. Lista de culori care urmeaza este ntocmit conform experienei pe care am acumulat-o.De obicei culorile pot fi inerpretate astfel: NEGRU - culoarea mortii si a distrugerii. Poate fi citit ca semn al unei depresiuni, ndeosebi cnd apare ca un nor ntunecos care nvluie capul pacientului. Dar moartea este o stare care precede renasterea, iar distrugerea este premergatoare creaiei: ntunericul cel mai adnc se lasa chiar nainea zorilor." n acest caz, culoarea neagra poate fi considerata pozitiv. De asemenea culoarea neagra este considerata drept culoarea care reprezinta lumina Dumnezeiasca invizibila, care vine sa lumineze i s purifice sufletul

18

(aproape de haina preotului si culoarea copertei Bibliei). CENUsIU - culoarea plictiselii si a bolii, care mascheaza de obicei emotii cum sunt teama si furia. MARO - de obicei, culoarea Pamntului, arata puternica legatura cu planul fizic. Dac nvluie talpile si gambele, poate fi un indiciu ca persoana respectiv face multe exercitii fizice. Uneori, dac este stearsa si difuza, poate fi un semn al lipsei de energie. VERDE - culoarea care semnifica creterea. Prezenta sa n aura arata de obicei ca persoana respectiv se gaseste n faza de alegere, de stabilire a aitudinii sale n viata sau n raport cu credinta. Este o culoare pozitiv, care poate sa apara cnd omul, derutat de schimbari inerioare radicale, crede ca viata lui nu este bine alcatuit. Culoarea verde deschis este un semn al dezvoltarii psihice. ALBASTRU - culoarea creaiei, a imaginaiei si auto exprimarii. Asemenea marii si cerului, al caror simbol este, culoarea albastra exprima natura feminina sau latura feminina a personalitii masculine. Albastrul
19

nchis este un semn al depresiunii aparute atunci cnd omul este nevoit sa actioneze dup ideile altora, pentru care trebuie sa lupta mai mult dect pentru ale sale proprii. GALBEN - culoarea inelectului, semnifica procesul de trecere de la incontient la contient. Galbenul presupun miscari si schimbari de toate felurile, ndeosebi cele care duc la purificarea si dezvoltarea mintii. De cele mai multe ori culoarea se vede ca o aureola sau un nimb n jurul capului. PORTOCALIU - culoarea vindecatoare prin excelen. Ca si Soarele pe care l simbolizeaza, indica natura masculina sau latura masculina a personalitii feminine. Cnd apare n aura, poate sa indice ca individul respectiv are caliti puternice de vindecator sau se afla ntr-un proces de cretere fizica ori de autovindecare emotionala. ROZ - culoarea intuiiei si a unor cunotine extinse despre Pamnt. Uneori este numit culoarea intuiiei planetare". ROsU - culoarea emotiilor si a pasiunii de a tri, a sentimenelor puternice, cum ar fi ura, frica sau
20

iubirea. Culoarea rosu aprins si pur nseamna perseveren si pasiune. PURPURIU - culoarea spiritualitii si a devotamentului. Oamenii care practica meditia sau au sentimene religioase puternice au de obicei aceasta culoare n aura lor. AURIU - culoarea intuiiei pure, a curajului psihic si a autocunoaterii. Nimburi aurii strlucitoare pot fi vzute adeea deasupra capului miticilor si persoanelor aflate n starea de extaz. Culoarea aurie este o culoare masculina, reprezentata adeea de Soare. Este totodat culoarea purificarii si vindecarii. ARGINTIU - culoarea feminina a Lunii, cu semnificaie analoaga culorii aurii, desi ntlnit mult mai rar. Mult argintiu n aura nseamna curaj si nzestrare psihica n ceea ce priveste telekinezia sau levitia. Argintiul este culoarea calatoriilor n astral. Se considera ca ntre corpul astral si cel psihic, cnd sunt separate, legatura se face printr-un fir argintiu. ALB - dac este pur e culoarea celui mai nalt nivel spiritual, a purificarii si a iluminarii. Unele tipuri de

21

meditie, cum ar fi meditia transcendenla, pot aduce sau nu iluminarea, dar pot colora aura n alb. Aurele pot fi citite ca niste harti. Culorile lor apar adeea legate unele de altele. De exemplu, putem vedea culoarea rosu nchis n preajma inimii si o putem inerpreta drept furie, care provine din strafundurile unei fiine puternic afectate de un traumaism emotional. Dac dup rosu urmeaza portocaliu, nseamna ca persoana trieste un proces de vindecare a acestui traumaism, portocaliul semnificnd vindecarea. Dac n aceeasi aura se observ verdele (culoarea creterii si a dezvoltarii) mbinat cu galbenul (culoarea intelectului), aflat n jurul capului, se poate trage concluzia ca, vindecndu-se, omul descopera noi cai de gndire si de modificare a structurii sale menle anerioare. Culorile pot sa apara n aura fie sub forma unor benzi, straificate, fie ca niste pete haotice, fie se pot amesteca ntr-o masa dezordonata. Oricum ar fi asezate, foarte rar se poate vedea o aura care sa ramna neschimbata, ale carei culori sa nu treaca
22

unele prin altele i s nu se modifice, reflectnd schimbarile survenite n starea individului. Toate atesta vriaiile cele mai mici si mai delicate survenite n contiin si n starea menla, care inervin cu mare rapiditte, de aceea este att de dificil sa se dea o descriere verbala a aurei. Culorile de baza, culorile pure din aura se modifica mult mai ncet, n saptamni, luni sau chiar ani. Nuanele sunt citite ca si culorile si indica energia persoanei respective. De exemplu, undele care strabat aura pornind de la corpul persoanei catre exterior pot sa semnifice forta si putere asupra altora - este strlucirea pe care o au oamenii deosebit de puternici. Aceste unde pot sa semnifice si absen ineresului fata de planul fizic. CHAKRELE Mediumurile citesc culorile si forma aurei n legatura cu chakrele, care sunt puncte energeice distribuite pe ntregul corp astral. n traditia hindusa dezvoltarea chakrelor unui individ arata faza dezvoltarii sale psihice. n sanscrit, chakra" nseamna roata" si
23

yoghinii indieni vizualizeaza chakrele sub forma unor discuri mici, slab colorate, de marimea unei monede. Asa arata chakrele n cazul persoanelor cu un nivel redus de dezvoltare psihica. Pe masura dezvoltarii contiinei de sine a individului, chakrele sale se deschid si discurile ncep sa semene cu niste flori viu colorate. Desi consideram chakrele n raport cu parile componene ale corpului fizic, ele nu exista n acesta n sens determinat. Chakrele se manifesta n corpul astral. Vorbim despre dispunerea lor pe corpul fizic, pe suprafata acestuia, pentru a usura citirea si tratamentul bolnavilor. Energia orienta spre o anumit chakra a corpului astral v aciona n egala masura si asupra partii corespunzatoare a corpului fizic. Ditingem si operam cu sapte chakre principale si ptru secundare. Cele sapte centre de energie sunt reunite ntr-un canal energeic" care trece prin spatele coloanei vertebrale, paralel cu aceasta. La dorinta, chakrele pot fi ascunse sau nchise, pentru manifestarea sau reinerea unor capaciti psihice.
24

Chakrele vtamate pot fi vizualizate. De asemenea, poate fi dereglata legatura dintre chakre si canalul energeic. Aceste perturbaii ale chakrelor sunt provocate n principal de stresul psihic sau de un traumaism. Stresul sau traumaismul sunt produse de fenomene numite negative"; ele pot fi neutralizate prin evenimene sau senzaii numite pozitive". Tot ce perturba functionarea normala a organismului unui individ poate distruge si chakrele. De exemplu, Fig. I 1. Muladhara chakra 2. Swadisthana 3. Manipura 4. Anahata 5.Vishudha 6. Ajna
25

7. Sahasrara rememorarea unui eveniment dureros (care poate fi recreat menl, recontituit ca o imagine n adevratul sens al cuvntului) se depune pe chakra, staioneaza acolo si frneaza sau blocheaza fluxul de energie care vine dinspre chakra respectiv. Perturbaiile fizice si psihice pot avea drept cauza astfel de frnari si adeea vindecatorul depune eforturi mari numai pentru a curata sau vindeca aceste chakre (vezi Fig. 1). 1. Prima chakra, sau chakra coccisului, este asezata la barbai la baza coloanei vertebrale iar la femei ntre ovre. Este singura chakra asezata diferit la cele doua sexe. Ea este numit chakra de baza", iar uneori chakra de supravietuire", deoarece este legata de mecanismele organelor umane care mentin corpul fizic n viata. De exemplu, cnd pe neasteptate sunei n pericol sau ntr-o situaie criica, prima
26

chakra se deschide pentru a elibera informaiile acumulate, care v sunt necesare pentru a supravietui sau a ajuta alte persoane sa supravietuiasca. Dac ai ramas fr bani sau fr serviciu, proprietarul v-a scos din casa etc., aproape sigur v aflai concentrat n chakra de supravietuire prima chakra. Intreaga dumneavoastra atentie psihica este ndreptata spre mentinerea bazelor vieii. 2. A doua chakra, sau chakra splinei", este asezata imediat sub ombilic. Prin acest centru energeic percepem emotiile celorlali oameni. Capacittea psihica de a percepe ceea ce simt ceilali oameni se numeste clarsensibilitte" (clarsenzitivitte). Numerosi oameni au aceasta a doua chakra foarte activ si au acest dar al psihicului, fr a-l folosi. O doza de clarsensibilitte este foarte uila, deoarece v permite sa Fii mai sensibili fata de ceilali oameni i s sesizai situaiile de pericol. Dar o chakra larg deschisa poate conduce la traumaisme. Iata unul dintre exemplele tipice de comportament al unui om
27

care are a doua chakra larg deschisa: sunei bine dispus si primiti vizit unui prieten, cu care vrei sa servii o cafea i s stai de vorba. Dar prietenul are neplaceri si este ntr-o stare depresiv. V exprimai compasiunea si nelegerea, vrei sa-l ajutai, i aratai partea buna a situaiei sale. Prietenul se simte mult mai bine, capata curaj si la plecare este mai linitit si mai veel. Dumneavoastra nsa simtiti o apasare stranie. Fr sa tii ai preluat grijile si simtaminele prietenului. Nu v sfatuim sa acionai pentru a dezvolta clarsensibilittea, deoarece exista procedee mai simple si mai putin dificile de a deveni medium. A doua chakra este legata si de energia sexuala. Este punctul de excitie si receptie a senzaiilor sexuale si un centru important n practica tantra yoga, un tip de meditie focalizata pe comuniunea sexuala ca mod de a atinge stari superioare de contiin. 3. A treia chakra, dispusa n plexul solar, este punctul de distribuire a energiei n corp. Desi este asezata

28

putin mai sus de ombilic, n conemplarea ombilicului" se are n vedere tocmai aceasta chakra. A treia chakra actioneaza nlaturnd efectele energiei psihice n corp, dezechilibrnd din punct de vedere energeic ntregul corp, ceea ce creeaza un haos energeic n individ. Cnd sunei speriat sau nervos, sau dac sunei contipat, simtiti o contractie n acest centru. 4. A ptra chakra, situata n dreptul inimii, este chakra iubirii, a tandreii si compasiunii. Este chakra comuniunii, care actioneaza n cazul iubirii adevrate fata de sine (este cev total diferit de narcisism), a iubirii fata de un alt om, fata de un grup de oameni sau fata de toti si de toate. Multe tipuri de meditie din Orient sunt concentrate asupra deschiderii celei de-a ptra chakre. 5. A cincea chakra, asezata la baza gtului, este chakra comunicarii. Dac trebuie sa spunem cev si nu o facem, aceasta chakra se strnge si se declanseaza o boala a gtului - laringit, hipertiroidie
29

sau amigdalit. Dac sunei foarte sensibili, simtiti anumite senzaii neplacute n cea de a cincea chakra aunci cnd cinev v obliga sa vorbiti. In cazul specialitilor n citirea aurei si a vindecatorilor, nchiderea partiala sau totala a chakrei Visudha duce la descifrarea eronata a informaiilor primite. Ca si claraudibilittea, telepaia n grup este legata de asemenea de cea de a cincea chakra. Putem spune ca a cincea chakra este centrul prin care comunica spiritul sau sufletul (care tie ntodeauna ce v prieste) cu minea sau personalittea dumneavoastra. 6. A sasea chakra, Ajna, situata n mijlocul fruntii, este numit si al treilea ochi". Este chakra care creeaza imaginile vizuale, ne permite sa vedem aura si decodifica informaiile psi. Capacittea de a crea imagini vizuale se numeste clarviziune" si este folosit adeea de cea mai mare parte a cititorilor de aura. Un simptom ca a sasea chakra este nchisa poate fi durerea de cap.
30

Acest centru ne permite sa tim cnd alte persoane se gndesc la noi. Este o forma de telepaie. Cnd cinev ndreapta catre noi un flux puternic de energie pentru a afla la ce ne gndim sau pentru ca se gndeste la noi, persoana ptrunde n minea noastra". Putem percepe aceasta ca pe o durere surda de cap, sau doar ca pe o apasare ntre sprncene. Multe traditii mitice considera deschiderea celui deal treilea ochi ca un eveniment deosebit, deoarece reprezinta contientizarea si iluminarea spirituala. Pentru a devenimedium nu este obligatoriu sa dezvoltam acest centru. 7. Cea de-a saptea chakra, chakra superioara", este asezata n crestetul capului (chakra parietala). Este chakra cunoaterii sau a intuiiei pure. Cnd un medium intra n trans, el lasa sa ptrunda energia cosmica n corp, orientnd-o spre ceilali centri. Energia cosmica este legata nemijlocit de energia Pamntului.

31

ntrebuintarea cu precizie a celor doua forme de energie si contopirea lor confera vindecatorului o anumit sensibilitte psihica, favoriznd de asemenea evolutia acestuia si transformndu-l ntrun canal luminos", att n timpul citirii simptomelor bolii, ct si pe durata vindecarii. Cnd a saptea chakra este deschisa si dezvoltata corespunzator, cel mai mare dar al omului este intuiia care ajunge pn la clarviziune. Prin meditia asupra acestei chakre miticii aing starea de liniste totala si de contiin cosmica. n aceasta stare perfecta nu este nevoie de nici un fel de efort orient spre dezvoltarea si folosirea capacitilor psihice deoarece, privind din ineriorul sau, fiecare poate sa primeasca informaiile de care are nevoie, fr a pune ntrebari si fr a ntmpina piedici. A saptea chakra este de asemenea chakra folosit de mediumuri n spiriism, atunci cnd acestea si parasesc trupul si permit spiritelor sa vorbeasca prin ei. Trans n care intra mediumul este un fenomen foarte complex si poate sa reprezine pericole pentru cei nepregaiti.
32

Datorit complexitii sale, aceasta trans nu poate fi nvtata din carti. Ea se poate studia numai sub conducerea nemijlocit si observia aten a unui medium sau profesor care are multa experien n atingerea starii de trans. Mai exista si alte chakre secundare n palmele imunilor si pe talpile picioarelor. Chakrele din talpi ajuta la mentinerea legaturii omului cu Pamntul, realiznd echilibrul vitl ntre energia pamneana si energia cosmica primite prin a saptea chakra. nchiderea chakrelor din talpi provoaca adeea racirea picioarelor si, limitnd cantittea de energie terestra ptrunsa n organism, poate face omul sa se simta nesigur, debusolat sau sa se comporte de parca n-ar fi n toate minile. Unele persoane cu aptitudini de medium, cnd intra ntrans, cauta sa-si desprinda complet talpile de pe Pamnt, pentru a reduce la minimum contactul cu planul material, ncepatorii care doresc sa devina medium sunt sfatuii sa parcurga pe jos zilnic 3-4 kilometri, pentru a-si focalize atentia psihica asupra chakrelor din talpi si a le deschide.
33

Chakrele minilor sunt sediul energiei creatoare. Ele sunt asezate n punctul central dintre degetul mare si aratator. Aceste chakre intra n actiune cnd nfaptuim sau meterim cev: multi vindecatori si folosesc minile pentru primirea si transmiterea energiei si informaiilor necesare vindecarii. Exista si alte posibiliti de citire a starii organismelor, dar aura si chakrele sunt aproape totdeauna obiectivele cele mai importane. LEGTURA RECIPROCA VINDECTOR-PACIENT Dup cum v putei imagina, legatura reciproca dintre vindecatorul care examineaza si pacientul examinat este unica si adeea foarte strnsa. Dac eu vin la dumneavoastra sa ma vindec si mi dau acordul sa aflai despre mine lucruri pe care le ascund cu multa grija de prietenii cei mai apropiai, sau chiar fata de mine, mi dau de asemenea acordul pentru folosirea energiei noastre reunite ca sa provocam schimbari n ineriorul corpului meu, posibil si n afr limitelor lui.
34

Dac ma dau pe minile dumneavoastra, am convingerea ca vei face tot ceea ce trebuie facut, si ct se poate de calificat. Am convingerea si ca nu vei folosi informaiile pe care le-ai primit de la mine n dauna mea sau a oricarei alte persoane. Am convingerea ca dac nu tii raspunsul la unele dintre problemele mele, mi-o vei spune direct si nu v vei preface din orgoliu ca putei vindeca, de exemplu, cancerul, atunci cnd v sta n puteri doar vindecarea durerilor de cap. Am convingerea ca nu ma vei minti nici din greeala, nici n mod contient. si tiu ca tot ce facei facei cu sufletul curat. n cazul n care dumneavoastra, ca vindecator, credei ca este admisibil sa comitei fapte lipsite de eica, acum este momentul cel mai potrivit sa ntrerupei lectura acestei carti i s v ocupai de cu totul altcev, mai putin mpovrator. Tehnica vindecarii nu este prea complicata, dar pentru a fi vindecator este nevoie de cev mult mai serios dect deprinderile tehnice sau sensibilittea la stari psihice. KARMA sI EICA
35

Karma este o amintire incontien - cunoatere, atasament, relaii nefinalizate, dorine nerealizate si alte cicluri nencheiate. n limba sanscrit acest cuvnt nseamna fapta si actiune. Dictionarul Webster defineste karma ca pe un termen budist sau hinduist care nseamna totalittea actiunilor umane ntr-una dintre starile fericite de existen, care este considerata definitorie n soarta omului n cadrul vieilor urmatoare, altfel spus detin, soarta". Sa actionezi pe baza celor mai profunde amintiri si sentimene acumulate n memorie din vieile anerioare nseamna sa actionezi conform propriei karme. A fi fericit de existenti?' nu nseamna n mod obligatoriu viei sau ntrupari ncununate de succes, aceasta nseamna si momene fericite ale prezentului. Cnd pronunai Acum", acest moment al prezentului nu mai exista, el devine trecut si se duce pentru totdeauna. Timpul este un sistem de masura invent de fiinele umane pentru a se simti mai bine si a fixa n contiin viata fizica proprie. Dar n activittea
36

superioara desfasurata de vindecator, timpul ne v ajuta sa ne dam seama ca el poate sa nu existe, ca n locul lui exista un lant nesfrsit de momene Acum". Aceasta a avut n vedere filosoful grec Heraclit n sec. V .e.n., cnd afirma: n acelasi ru nu se poate intra de doua ori." Timpul ineractioneaza cu karma: orice ai fi facut pn n aceasta clipa este ceea ce sunei chiar n clipa respectiv. Vechiul precept care ne sfatuia sa trim fiecare clipa de parca ar fi ultima nu nseamna defel ca trebuie sa plecam cu trasura pn n iad sa ne desfatam! El nseamna, pur si simplu, ca trebuie sa fim gata sa raspundem, fiecare pentru sine - fie n fata conducatorilor nostri spirituali, fie n fata lui Dumnezeu. Comportamentul lipsit de eica afecteaza karma si ne este mult mai greu sa ptrundem n fiecare Acum" fericiti, liberi si nempovrai de datorii psihice. Dac totalittea faptelor dumneavoastra n acest moment, n aceasta anume stare de existen superioara, v determina soarta pentru momentul urmator, cunoaterea acestui fapt v ajuta sa v
37

comportai n momentul acesta. Cnd faptele dumneavoastra vin n contradictie cu eica, v complicai munca de vindecator, care se v dovedi prea putin eficien, deoarece v tulburai contiin. Astfel v complicai viata si mergei pe un drum gresit. Vindecarea ofera posibiliti nebanuite pentru o comportare eica pe tot parcursul vieii, atunci cnd acordai ajutor altor oameni. A fi eic nu nseamna ca trebuie sa procedai totdeauna asa cum v sopteste instanta" dumneavoastra inerioara. Uneori, ea v poate dicta fapte contrare eicii. Sunei un suflet supus judecaii. Contituii o parte a ntregului, sunei een propriei fiine. Atunci cnd v aflai n starea de comuniune, cunoaterea se afla n dumneavoastra n toate detaliile vieii cotidiene. CE ESTE VINDECAREA PSIHICA? Se naste ntrebarea: cine realizeaza vindecarea de fapt, dumneavoastra ca vindecator sau omul pe care l vindecai? Ce se poate spune despre spiritele vindecatoare" sau despre mentorii vindecatori",
38

despre care poate ai auzit? Dac vindecarea nu o realizai dumneavoastra, ce nsemnatate mai are comportamentul conform normelor eicii? Neconformndu-v eicii, putei provoca un mare rau ca vindecator? Pornind de la premisa ca vindecarea vine dintr-o stare n care totul este un ntreg, n realitte nimeni nu realizeaza vindecarea, ci aceasta se produce n conditiile unei coordonari de forte care face ca o stare de existen sa poata fi schimbata cu alta. Cnd pacientul se afla n stare de comuniune cu vindecatorul, acesta din urma focalizeaza energiile asupra unui rezultat unic si dorit de amndoi vindecarea pacientului. Cnd are loc schimbarea starii se produce vindecarea. Aceasta mobilizare a fortelor cosmice amineste mult de meditia sau rugaciunea orienla. In realitte este chiar o rugaciune n care nu avem dect o credinta, a carei forta este capabila sa urneasca muntii. Vindecarea este un proces n cadrul caruia vindecatorul intra n acord cu armonia energiilor cosmice, (pe care, dac dorii, o putei considera
39

Dumnezeu), si prin aceasta se transforma ntr-un canal prin care poate circula aceasta energie. Tehnica prezentata n aceasta carte este detinata sa ajute vindecatorilor ncepatori sa ainga aceasta stare de comuniune cu pacientul si Cosmosul i s actioneze n armonie. Energia transmisa n timpul procesului de vindecare psihica este uneori mare si este evident ca, folosit incorect, poate distruge echilibrul. Au existat fapte atestate de nsemnarile unor vindecatori, care au facut rau, uilizndu-si deprinderile. Vina o poarta si ctiv vraci ai unor triburi primitive si cei care sunt adeptii magiei negre". Noi nsa vom deveni vindecatori mai degraba n folosul celorlali. Deprinderile viitorului vindecator se vor dezvolta n functie de durata de mentinere a acestei stari de comuniune. Pentru ca am considerat ca punct de plecare n activittea noastra afirmaia ca tot ce se petrece reprezinta o parte din evolutia armoniei cosmice, chiar dac nu contientizam totdeauna, este un sens

40

anume n faptul ca nu poti face nici un fel de rau atunci cnd eti vindecator. In fine, ca vindecator, sunei pe deplin responsabil de toate tririle proprii, la fel cum toti ceilali sunt responsabili n ultima instanta de propriile lor triri. Ca vindecator nu putei sa facei nimic unei alte persoane fr voia acesteia. Putei doar sa ajutai oamenii sa faca ceea ce aveau de gnd ntr-un fel sau altul. Dac un organism nu doreste sa fie vindecat, nu vei putea face nimic pentru a-1 ajuta. Iata de ce toti marii vindecatori au avut si pacienti pe care nu i-au putut trata. Cnd intrai n armonie cu un pacient, comunicarea la nivel spiritual cu acesta v poate arata ca n momentul respectiv aceasta persoana nu doreste sa fie vindecata de dumneavoastra. Poate, conform karmei sale, el trebuie sa v ntlneasca i s primeasca un sfat despre boala sa. Sau dimpotriv, soarta lui este sa fie prins prin legaturi karmice de un alt vindecator i s se trateze, n mod obligatoriu, la celalalt. Legile universale ne arata ca lucrurile sunt asa cum sunt, nu cum vrem noi sa le vedem.
41

In acest caz v putei pune ntrebarea: care este diferen dac voi fi sau nu vindecator, dac voi proceda eic sau nu si mi voi folosi capacitile pentru a face bine sau rau? Probabil este greu de neles si este si mai greu de acceptat, dar nu exista nici un fel de diferen. Cum am mai spus, devenind vindecator, nu vei deveni nici mai bun, nici mai fericit. Vei deveni vindecator ca sa Fii vindecator, pentru ca aceasta se afla n ineriorul dumneavoastra si nu din alte motive. Dac vei ncepe sa credei ca tii n ce consta binele pentru celalalt, aceasta o sa v complice munca si o sa v produca numai insaisfactii. Ca vindecator, nu vei putea niciodat sa impunei altuia ideile dumneavoastra, dar dac l vei ajuta sa-si neleaga viata si ideile proprii, el v putea fi ineresat de ale dumneavoastra. Cu orice risc, trebuie sa stabilim un adevr inconestabil: viata fiecarui om este propria lui viata. Orice am descoperi, pe masura ce avnsam pe drumul vieii, de la nastere catre moarte, este ceea ce am creat. Un mare psiholog spunea: Eu nu exist
42

n aceasta lume ca sa-ti ndreptatesc asteptarile. Iar tu nu trieti ca sa mi le ndreptateti pe ale mele..." Vom merge cev mai departe si vom formula putin diferit: nu ma aflu aici ca sa fac cev pentru tine, iar tu nu te afli aici ca sa faci cev pentru mine. Existen n comuniune este o realitte pe care o constatam dedesubtul dramelor si agitiei vieii noastre cotidiene. Totdeauna sunem n comuniune, desi sesizam aceasta doar ntmplator. Aceasta nseamna ca EU sunt TU, iar TU eti EU. Poate ca aceasta suna ca o formula mitica, dar este un adevr care devine evident, dac trim macar o singura dat comuniunea cu un altul sau cu toti ceilali. Scopul lucrarii de fata este de a v orien spre trirea acestei stari. Coleridge recomanda sa se practice dorinta de a stopa necredinta" pentru a percepe realittea ascunsa dincolo de faneziile cele mai evidene. Pentru a fi vindecator, trebuie sa nvtai sa v stopai necredinta i s realizai ce v propunei. Chiar dac nu vei reusi, nu avei a pierde mai mult dect ctev ore necesare lecturii si exercitiilor
43

practice, dar putei obine o anumit experien n domeniul psihicului, n majorittea lor, exercitiile prezentate n aceasta carte nu sunt complicate. Dorii-v stoparea necredinei si vei vedea ce se ntmpla. Sunt necesare aici unele avertismene si invitii. Ca vindecator sa nu v imaginai niciodat ca sunei cu adevrat medic, pn cnd nu vei reuni cunotiinele expuse n aceasta carte cu absolvirea unei facultai de medicina. Vindecatorul opereaza cu fortele cosmice, imense si atotputernice, si atrage adeea rezultate palpabile. El poate vindeca si boli pentru care medicina clasica nu a gasit remedii, dar rezultatele obtinute pot fi si total diferite de cele scontate, cnd actioneaza contrar sortii. Fortele cu care opereaza vindecatorii pot fi percepute si controlate la unele nivele de existen. La altele, nu se supun controlului. Vindecatorul poate sa cunoasca eecul, uneori poate sa nu aiba dreptate, poate chiar sa fie pedepsit pentru modul pe care l practica. Corpul fizic este un mecanism complex. Cnd o parte a unui mecanism se defecteaza, pentru reparaii
44

trebuie sa chemam un mecanic calificat - n cazul nostru, medicul. Dac vine la dumneavoastra un om bolnav de cancer, aplicai-i orice procedeu psihic posibil, dar obligai-l sa se adreeze si unui medic specialist. Vindecai printr-un singur procedeu, prin care v putei pune n vloare capacitile psihice. Dezvoltndu-v capacitile de vindecator - cale de ntoarcere nu mai exista. EU-l tinde spre cunoaterea spirituala. De reinut: tot ceea ce facei exista deja ntr-un alt plan. Aceasta v elibereaza si v permite sa facei si altcev, caci a fi vindecator nu este mai important dect a fi medic sau inginer. Fii deschis la toate posibilitile, folositi-v capacitile n folosul propriei creteri, lasai orgoliul, nu sunei acum mai buni dect ceilali sau mai buni dect naine. Devenind vindecatori, facei un pas mare pe drumul spinos si plin de aventuri pe care putei merge slujind pe ceilali. Aceasta trebuie sa v ndemne n permanen sa v descoperii tot mai mult n ineriorul dumneavoastra noi si noi capaciti, cu care ai fost nzestrat de la nastere, ca orice fiinta
45

umana. Pentru a deveni vindecatori, nu vi se cere mai mult dect sa dorii sa Fii dumneavoastra nsiv.

46

CAPITOLUL II Procedee de vindecare Energia psihica este o forta puternica. Dar este o sabie cu doua taisuri. Nu trebuie sa o transformam ntr-o sperietoare sau n cev tainic. Exista nenumarate sisteme si metode de folosire a energiilor psihicen realitte, oricine practica vindecarea se bazeaz n final pe un sistem care este totalittea creaiilor sale proprii. Cei care se pregatesc sa devina vindecatori pornesc prin a studia. Ca n orice domeniu al artei sau tiinei, este mult mai simplu si mai eficient sa-ti gaseti drumul propriu dup ce ti-ai nsusit deprinderile practice si bazele teoreice existene. In acest capitol sunt prezentate principalele etape ale procedeelor de vindecare prin comunicare vizuala sau la distanta. Vom vorbi de asemenea despre vindecarea cu ajutorul spiritelor conducatoare si despre chirurgia mediumitica.

47

ENERGIA Pentru a simplifica efectuarea exercitiilor, este necesara nsusirea n prealabil a terminologiei de specialitte. Pentru nceput vom spune cte cev despre energie. Prin energie nelegem ceea ce chinezii denumesc Qui" iar indienii prana". Folosind terminologia simpla din zilelor noastre, putem considera energia ca o vibraie" - fie buna, fie rea sau de alta natura. Energia este acea forta magica invizibila care umple Cosmosul, pentru exprimarea careia ficare limba are un termen propriu si pe care nimeni nca nu a putut sa o explice. Vorbind despre energie, facem ditinctie ntre energia terestra", energia cosmica", energia vindecatoare" etc. Denumirile definesc diferite subcategorii de energii. Unul dintre principiile noastre, care este si un principiu sutinut de teoriile foarte avnsate ale multor fizicieni, este acela care sutine ca n Univers totul este facut din energie, ea ramnnd mereu aceeasi forta, chiar dac are forme
48

diferite de manifestare. De exemplu, o energie oarecare ia forma unei bucai de lemn, iar o alta ia forma unui cotlet. Ambele forme pot suferi o transmutaie - pot fi schimbate printr-un proces de oxidare. Cnd ardei o bucata de lemn, energia acesteia se transforma n caldura, fum, cenusa; cnd mncai cotletul, energia acestuia ia forma dumneavoastra. IMPAMANTAREA mpmntarea este un proces simplu si deosebit de eficient, cSfe"asigura stabilirea sau mentinerea contactului cu energia terestra. Ea este foarte importanta n toate formele de meditie sau n activittea de medium, ca un mijloc ce ne mentine fiinta n contact permanent cu trupul, caci nivelele psihice pot fi controlate numai dintr-un loc aflat ntr-o tainica legatura cu Pamntul. De-a lungul ntregii noastre activiti, numai ntr-un singur caz vom renunta la mpmntare, si anume n cazul levitiei.

49

Pentru a ne mpmnta, este de dorit sa stam pe un scaun cu spatar drept si cu talpile pe podea. Minile sipicioarele nu se ncruciseaza, asezam minile pe coapse cu palmele n sus. nchidem ochii, ne relaxam si ne eliberam minea de gnduri (vezi Fig. 2). Acum ne imaginam un tarus sau un cordon, un cablu sau cev asemanator prin care trece energia din prima chakra si ne leaga de miezul Pamntului. Chiar dac locuii la etajul zece al unui bloc, v imaginai ca acest conductor de energie strabate toate etajele, prin locuinele vecinilor si prin toate planseele, indiferent dac sunt confectionate din otel, beton si ticla. Nimic nu poate stavili energia psihica. Repetai acest exercitiu pn cnd vei fi foarte familiarizat cu el. arusul dumneavoastra de mpmntare v confera siguranarata ca sunei bine legat de Pamntul-mama si corpul dumneavoastra se afla n siguranta din punct de vedere fizic, fiind mai bine pregait pentru a primi noua energie psihica pe care o subordonai. Nu v nelinitii ca aceasta operaiune o sa v rapeasca mult timp.

50

mpmntarea este un mijloc att de preios n arta vindecarii, nct merit timpul consumat. Rg.2 mpmntared IMAGINI VIZUALE Producerea imaginii vizuale" semnifica crearea unei reprezentari psihice. Este una dintre cele mai importane tehnici folosite n arta vindecarii. Timp de mai multe secole aceasta capacitte era mult solicitta doar de diferite scoli consacrate miticismului orienl, dar n prezent este folosit de aproape toate scolile care-si propun ridicarea nivelului de contiin. Pentru a deveni medium sau vindecator nu este necesar sa vedem imagini clare. n timp ce unii creeaza cu usurinta adevrate tablouri, alii nu pot obine niciodat o reprezentare clara. Majorittea oamenilor si formeaza mai uor imaginile vizuale dup o oarecare practica. Dac reusiti sa v
51

canalizai ntr-o singura directie ntreaga energie psihica, concentrndu-v asupra reprezentarii menle, vei transforma cu usurinta aceasta reprezentare n realittea fizica a vindecarii. Cnd lucrai ca vindecator, trebuie sa v aflai de obicei ntr-o usoara trans. Cel putin pn cnd v instruii, aceasta v v fi de ajutor pentru a nu fi distras de altcev. Decuplai telefonul. Nu trebuie sa ascultai radioul n timp ce efectuai actiuni de vindecare. Nu fumai si nu mestecai guma. Transformai-v ntr-o cale pura prin fortele proprii, si nu v grabiti. Relaxai-v, convingei-v ca finalizai fiecare etapa a caii pe care o urmai si bucurai-v descoperind uimitorul dar al naturii. PROCEDEE SIMPLE DE VINDECARE 1. Asezai un prieten pe un scaun cu spatarul drept. Talpile vor fi lipite de podea. Aceasta pozitie permite energiei sa circule liber prin chakrele sale. Pe genunchi nu trebuie sa aiba nici un obiect. Minile se aseaza pe genunchi, cu palmele n sus. Aceasta
52

pozitie este deschisa si creeaza posibilittea perceptiei energiilor. Persoana care sta pe scaun poate tine ochii nchii su deschisi (cum doreste), dar nu trebuie sa mediteze sau sa intre n trans. 2. nchidei ochii, relaxai-v pe ct posibil, eliberaiv minea de griji si ndreptai-v atentia catre prietenul dumneavoastra, pacientul. 3. mpmnai-v mai nti pe dumneavoastra, apoi pe pacient. n cazul acestuia, mpmntarea se realizeaza n acelasi fel, imaginndu-v legatura care porneste de la prima chakra a acestuia catre centrul Pamntului. Sa nu v mirai dac mpmntarea v arata altfel dect a dumneavoastra. Acum operai cu energia acestuia, care poate lua alte forme dect energia dumneavoastra. 4. Dup ce ai ncheiat primele trei etape, sunei gata sa ncepei vindecarea propriu-zisa. Putei deschide ochii dac sunei obisnuii sa lucrai n acest fel, sau putei lucra cu ochii nchisi. Stai n picioare lnga prietenul dumneavoastra percepndu-I aura, tinnd minile deasupra capului sau, cu palmele n jos, la o distanta de 2-3 cm. Vei simti o
53

caldura puternica, o senzaie de prea-plin sau usoare nepaturi. Cnd vedei sau sesizai aura, ncepei sa coborti uor minile, alunecnd dinspre cap de-a lungul gtului, umerilor, bratelor, trunchiului, picioarelor, ajungnd la talpi. Purtai palmele de-a lungul ntregii aure pentru a compara senzaiile si imaginile care v vin n mine. Urmarii cu atentie ce se petrece n corpul si minea dumneavoastra n timp ce efectuai aceasta operaiune si nvtai sa ditingei propriile reactii de reflectarea fenomenelor inerioare ale pacientului dumneavoastra. Nu exista o tehnica speciala care sa ajute la nsusirea acestei metode. Pe masura ce capatai experien, vei nvta sa v bazai pe simtaminele proprii, care v vor sugera cum sa procedai. Priceperea de a face aceste comparaii este n sine un proces mediumitic. Vei nvta sa facei ditinctia ntre intuiie si gnduri, sa v bazai pe intuiie folosind gndirea ca sursa de informaii. Plimbnd palmele de-a lungul aurei pacientului, ndreptai-v atentia spre acea parte a corpului sau n

54

care acesta crede sau tie ca se afla o durere sau o boala. 5. Dac n anumite regiuni ale corpului pacientului avei senzaia de rece, sau ncercnd sa palpai energeic nu se produc nici un fel de senzaii n palmele dumneavoastra, nseamna ca n acele zone energia nu circula cum trebuie. Adeea, fenomenul apare n portiunea de la genunchi n jos a picioarelor, deoarece oamenii nu se ngrijesc suficient de ntreinerea propriului corp. Pentru a corecta fluxul energeic, creai imaginea menla a unei lumini portocalii, care se scurge din palmele dumneavoastra catre aceste zone reci. Trebuie sa tinei mine ca lumina portocalie este ncarcata de proprietai curative. n plus, culoarea portocalie este calda ca Soarele. Energia care se scurge din palmele dumneavoastra nu v apartine. Aceasta este o forma a energiei cosmice neutre. Este foarte importanta aceasta ditinctie. Nu exista doua corpuri formate din una si aceeasi forma de energie, asa cum nu exista doi oameni absolut identici. Fiecare corp poate functiona
55

normal doar la nivelul de energie propriu. Dac donai o parte din energia dumneavoastra unei persoane oarecare n timpul vindecarii, aceasta nu v face dect sa-i polueze organismul, slabindu-v pe dumneavoastra. Dac vei folosi pentru vindecare energia cosmica, aceasta v fi curata si clara, neinfluenta de problemele si emotiile dumneavoastra. Cnd o transferai din minile dumneavoastra n corpul pacientului, aceasta devine deja energia lui. Procesul seamana ntructv cu transfuzia de snge, doar ca este mult mai simplu. Pentru a folosi energia cosmica si nu pe cea proprie trebuie doar sa dorim aceasta. n capitolul Autovindecarea" v voi propune ctev metode, pe care le vei putea folosi n acest scop. Multe persoane cu caliti de medium formeaza imagini vizuale cu energie colorata, care vriaza n functie de inensittea energiei transmise. n unele cazuri dorii sa Fii prudenti n folosirea energiei colorate, pe cnd n altele dorii sa Fii puternic, chiar despotic.

56

6. Dac simtiti unele portiuni din aura pacientului foarte fierbinti sau dense, nseamna ca n aceste zone cantittea de energie este excedenra, acumulndu-se ntr-un loc deoarece un alt sector al aurei este blocat. Pentru a nlatura blocajul exista doua metode: a) V imaginai ca minile dumneavoastra mping aceasta energie densa ca pe o pasta fierbine catre zonele mai reci, echilibrnd astfel temperatura n ntreaga aura. b) V imaginai ca evcuai din aura caldura n exces, care se v contopi n oceanul de energie cosmica. Oricare dintre metode o vei alege, trebuie sa v obisnuii corpul cu acest exercitiu. V vei cufunda cu adevrat minile n aura pacientului si i vei distribui energia. Vei orien cu adevrat aceasta energie acolo unde este nevoie de ea. La nceput putei ntmpina anumite dificultai, putei fi jenat, dar trebuie sa perseverai si vei obine rezultate palpabile n aceasta activitte. 7. Etapele 5 si 6 pot fi parcurse n doua minute sau o jumatate de ora. Le vei consacra att timp ct este
57

necesar. Cnd vei ncheia aceste etape, creai-v imaginea vizuala a unui flux de energie curat si clar, de culoare aurie, care izvoraste din palmele dumneavoastra si scalda ntregul corp al pacientului. Neteziti aura pe ntreaga suprafata, din crestet pn n talpi. 8. Dac pacientul a stat cu ochii nchisi, l vei determina sa-i deschida. Apoi, ctev minute, sa stea cu palmele strns unite, ncrucisndu-si degetele. mpreunarea minilor mpiedica pierderea energiei din corp prin chakre, iar cele ctev minute de liniste i vor permite pacientului sa se adune n cel mai adevrat sens al cuvntului. E posibil ca dup o echilibrare energeica pacientul sa se simta putin obosit. Dup o singura sedinta de acest fel unii pacienti se pot simti timp de doua sau trei zile mai rau dect s-au simtit pn au venit la dumneavoastra. Este foarte bine sa-I preveniti, fiindca energiile vor lucra altfel iar vindecarea v sosi n cel mai scurt timp. E bine ca ntreg tratamentul sa fie efectuat de acelasi vindecator.

58

n timp ce pacientul sta linitit pe scaun, realizai imaginea menla a unui magnet. Acest magnet trebuie sa aduca napoi acea parte din energia proprie pe care poate ca ai transferat-o pacientului n procesul vindecarii. inei mine ca nimeni altul n afr dumneavoastra nu se poate folosi de energia care v apartine. Reluai acelasi procedeu n sens invers - napoiai prietenului cantittea de energie ce-i apartine, pe care eventual i-ai luat-o n timpul vindecarii. Acest procedeu cu magnetul v readuce n starea de calm si puritte de la nceputul procesului vindecarii, inensificnd eficacittea procesului. Nu trebuie sa uiti niciodat aceasta, pentru ca nu v permitei sa o risipiti: v putei scadea din potentialul energeic, mbolnavindu-v. Risipa este inuila, deoarece prietenul nu se poate folosi de energia dumneavoastra, nici dumneavoastra de a lui. Dac sunei un medium hipersensibil trebuie sa Fii prudent, pentru ca o dat cu energia primit de la pacient putei prelua maladia acestuia.

59

Pentru unii vindecatori este firesc sa ia asupra lor problemele celorlali. Dac un astfel de vindecator ngrijeste o fractura a membrului inferior, probabil v schiopata o zi sau doua, alungnd boala pacientului din propriul trup. 9. Excesul de energie extras din corpul pacientului n timpul vindecarii trebuie returnat energiei cosmice inofensive, neutre. Unii vindecatori se spala pe mini dup fiecare sedinta pentru a se elibera de vibraiile nocive pe care ar fi putut sa le preia de la bolnavi. Alii si scutura doar minile, n timpul sedinelor, pentru a se elibera de surplusul de energie. Trebuie sa procedai cum credei ca este mai bine. Multe persoane considera o sedinta de lucru a unui medium un ritual vrajitoresc. Aceste persoane pot fi nspaimntate de procedura, de aspectele sale tainice. Este bine sa vorbiti cu ele, sa glumiti, ajutndu-le sa se relaxeze. Att pentru dumneavoastra, ct si pentru pacienti, este indicat sa terminai sedinele ntr-o nota de optimism. Dac vei reui s nu Fii excesiv de sobru (ceea ce nu nseamna ca trebuie sa avei o aitudine
60

neerioasa fata de activittea dumneavoastra de medium), i vei ajuta pe prietenii si pacientii dumneavoastra sa-si depaseasca teama, crisparea, reactiile alergice, parerile inadecvte despre propria lor persoana. 10. La terminarea sedinei rugai pacientul sa faca o aplecare brusca n fata, ct se poate de jos, tinznd sa atinga podeaua cu palmele, apoi sa se ridice ntinzndu-se. Procedai si dumneavoastra la fel. Aplecarea naine cu capul n jos ajuta la evcuarea surplusului de energie prin a saptea chakra aflata n crestet si v face sa v simtiti din nou corpul fizic si real". VINDECRI PRIN CREAREA IMAGINILOR MENLE Iata un exercitiu de creare a imaginilor menle, la care pot participa activ att pacientul, ct si vindecatorul. 1. Efectuai etapele 1-3 ale subcapitolului precedent, Procedee simple de vindecare". Este uil, dar nu obligatoriu, sa efectuai toate etapele acestui
61

subcapitol pn la punctul 7 inclusiv, pentru ca pacientul dumneavoastra sa se purifice temeinic i s devina mai receptiv la operaiile ulterioare. 2. Soliciti pacientului sa creeze la nivel menl tabloul zonei afectate a corpului sau. Dac acionai asupra starii sale generale si nu n mod deosebit asupra unei parti a corpului, vei solicit pacientului sa redea asa cum si nchipuie imaginea starii sale generale sau aspectul sau exterior. Apoi i soliciti sa destrame aceasta imagine, fcnd-o sa dispara lent. Procesul de creare si destramare a acestei reprezentari v permite pacientului sa elimine parile negative din aceasta imagine. 3. Cerei pacientului sa creeze o noua imagine menla a zonei afectate sau a ntregului corp, asa cum ar arata n cazul unei sanatai absolute. Rugai-1 sa se concentreze asupra acestei situaii n timp ce i aplicai tratamentul. 4. Acum creai-v menl imaginea care trebuie sa reprezine aspectul pacientului n ntregime sau al portiunii afectate, n cazul unei sanatai perfecte. Cnd imaginea v fi completa, ncepei sa acionai
62

asupra aurei pacientului. Dac lucrai pentru nlaturarea unei dureri de cap, tinei minile deasupra capului pacientului; dac trebuie eliminate durerile abdominale, tinei minile deasupra abdomenului pacientului etc. Vei aciona asupra aurei din zona afectat pn n momentul n care vei simti ca procesul s-a ncheiat. Destrmai imaginea fcnd-o sa dispara lent, apoi soliciti pacientului sa procedeze la fel cu imaginea alcatuit de el. 5. Imaginai-v acum o energie aurie luminoasa, care circula prin ambele corpuri, pacient si vindecator. 6. ncheiai procedurile si vindecarea efectund etapele 9 si 10 din subcapitolul Procedee simple de vindecare". TRATAMENE LA DISTANA Vindecarea la distanta se poate face prin transmiterea energiei catre o alta persoana care nu se afla alaturi de noi. De exemplu, la 6 dimineata putei trimite unchiului dumnea voastra care
63

locuieste foarte departe un fascicul de energie luminoasa de culoare portocalie, care sa-i vindece genunchiul bolnav, dup ce n prealabil l-ai anunat ce avei de gnd. Energia psihica poate fi transmisa si fr a preveni detinatarul asupra inentiilor dumneavoastra. Acest al doilea caz genereaza o problema importanta de ordin eic: este oare cintit sa acionam astfel asupra unui om care nu tie nimic despre toate acestea si nu si-a dat acordul? De regula, raspundem nu". Este gresit sa procedam astfel, deoarece nici un om nu poate primi energie psihica de la un altul dac aceasta nu este coordonata cu el la nivelul existenei sale. Boala, ca i snatatea, contituie o problema de optiune individuala. Este bun obiceiul persoanelormedium care-si perfectioneaza permanent tehnica asupra propriei persoane. Majorittea oamenilor considera ca nu ar fi o atitudine tocmai prieteneasca dac n secret s-ar apuca sa mute mobila din casele prietenilor numai pentru ca nu corespunde gustului lor. La fel de lipsit

64

de tact ar fi sa transmiti energie n corpul altei persoane fr acordul acesteia. Multi ncepatori n domeniul vindecarii psihice sunt teni sa actioneze asupra a tot ce le iee n cale: plane, animale, autobuze, persoane cu aspect bolnavicios. Dar acest gen de actiuni nu contituie altcev dect amestec n viata altcuiv. Vindecatorul respectiv procedeaza astfel pentru propria sa distractie si nu pentru binele celorlali. Dac cinev este bolnav, aceasta este problema lui personala. Dac omul vi se adreeaza solicitnd vindecarea, atunci devine si problema dumneavoastra. Totul este foarte simplu. Nu putei face bine cuiv mpotriv voinei sale, deoarece astfel o parte din el se v supara pe dumneavoastra pentru aceasta tentiv. Desigur, exista cazuri cnd vindecarea pacientului este permisa. Dac ai discutat problema cu cel implicat, iar acesta si-a exprimat acordul sau a solicitt vindecarea, putei aciona. Metoda prezentata n continuare este simpla:

65

1. Dac dorii, scriei unui prieten dat si ora la care dorii sa lucrai cu el si rugai-l sa se relaxeze. Aceasta pregatire nu este ntotdeauna potrivit, unele persoane devin nelinitite cnd cunosc momentul actiunii noastre. Vei decide singur cum sa procedai. 2. Asezai-v pe un scaun cu spatar nalt si drept, relaxai-v, apoi v mpmnai. 3. Eliberai-v minea de griji si creai imaginea menla a omului pe care-l vei vindeca. Dac nu tii cum arata, imaginai-v o silueta, o imagine destul de aproximativ, fr detalii caracteritice. Nu este important sa-i tii cu exactitte nfaisarea, important este sa tii cu precizie cine este persoana pe care o vei vindeca (procedeul se mai numeste vindecare pe fantoma). 4. Cnd reprezentarea v deveni destul de clara, facei legatura cu Pamntul pentru aceasta imagine la fel ca pentru un om viu aflat n aceeasi camera cu dumneavoastra. Realizai mpmntarea folosind imaginea tarusului, care apare pe reprezentarea menla a pacientului. Apoi v imaginai o lumina de
66

culoare portocalie care umple imaginea pacientului absent si straluceste n ineriorul corpului si aurei lui. 5. Dac acionai pe o anumit zona a corpului, concentrai asupra acesteia o lumina portocalie deosebit de puternica si de strlucitoare. Apoi, pe un ecran separat din minea dumneavoastra, v imaginai ca zona respectiv pacientului are un aspect diferit, de sanatate perfecta. Acum suprapunei n gnd imaginea organului sanatos peste imaginea initiala a zonei bolnave. 6. Efectuai etapele preliminare att timp ct vei considera necesar. n ncheiere facei imaginile sa se destrame si imaginai-v un Soare galben si strlucitor care ptrunde n trupul pacientului si l umple cu totul. Repetai apoi procedeul si pentru propriul dumneavoastra corp. 7. ncheiai sedinta printr-o aplecare naine, ca n punctul 10 al subcapitolului Procedee simple de vindecare". Cnd omul este de acord sa fie tratat, rolul dumnea voastra ca vindecator este foarte clar. Dar ce vom face dac vine un prieten si ne spune: Mama mea este ntr-adevr foarte bolnav. Este
67

inernata n spitl, are o forma foarte rara a nu tiu carei maladii complicate si se pare ca nu mai este nimic de facut... Nu vrei sa fii att de bun i s ncerci sa o vindeci? Te rog. Am ntrebat-o dac vrea, dar ea nu crede n toate astea." Dac nu putei refuza pur si simplu, exista o singura cale, o manevra de nvluire. mpmnai-v, imaginai-v ca vorbiti cu bolnav absen si spuneii ca avei de gnd sa i transmitei energie pozitiv vindecatoare. i vei spune ca organismul ei poate absorbi aceasta energie att ct doreste, restul v fi respins de aura. La nceput poate parea de necrezut, dar ncheiai cu adevrat un acord si stabiliti cu bolnavul un contact la nivel psihic. Contiin lui precis nu v v auzi, dar apelul dumneavoastra v fi privit la alt nivel. Dup ce ai stabilit contactul, folositi-v propria metoda pentru transmiterea energiei de vindecare. Putei alege imaginea unui flux de energie placut colorat, care se ndreapta catre pacientul dumneavoastra, sa v putei gndi numai ca boala lui a fost nfrnta i s v imaginai ca este sanatos si
68

fericit. Dup cum am mai spus, sunem de parere ca nu trebuie sa ptrundem n aura persoanelor neavizate, care nu banuiesc nimic. Dar dac consideram aceasta ptrundere necesara, trebuie sa acionam uor si cu grija, iar rezultatele obtinute vor fi uimitoare. VINDECAREA CU AJUTORUL UNUI SPIRIT-MENTOR Asa cum am mentionat n primul capitol, activittea de medium urmeaza doua feluri de traditii: animista si spiriista. Dup cum am mai spus, sunem adeptii traditiilor animiste, deoarece ele pun mediumul n apropierea adevratei surse a harului sau - propria persoana. Dar si traditia spiriista (spiritualista) a parcurs un drum lung si glorios, ncununat de numeroase succee. Mentorii spirituali", Conducatorii vindecatori" sau Mentorii vindecatori" sunt n een ajutoarele si sfatuitorii a numerosi vindecatori. n vocabularul obisnuit, duhuri" nseamna si spirite", fantome". Preferam primul ermen, deoarece al doilea ne facem
69

sa ne gndim la diferite povetiri mai mult sau mai putin neerioase, potrivite mai mult de sarbatoarea Tuturor Sfinilor. Ambele traditii se bazeaz pe faptul ca toti oamenii au un suflet", care ntr-un anume sens este nemuritor si care pe timpul vieii locuieste" n trup. Cnd omul moare si forma sa fizica si ncheie ciclul pe Pamnt, fiinta inerioara" - sufletul - si continua existen ntr-un plan diferit pe care l denumim conventional planul astral". Sufletul continua sa ia diverse alte forme fizice i s triasca alte viei; el ia noi forme de fiecare dat cnd ptrunde ntr-un nou corp la nasterea acestuia. Fiecare om are amintiri subcontiene (si ntr-o oarecare masura contiene) despre vieile sale anerioare. n unele credine n care trecutul, prezentul si viitorul sunt considerate fatete diferite ale unui prezent atemporal, oamenii considera ca au amintiri" subcontiene si despre vieile viitoare. Aceasta versiune explica previziunile capacittea de a afla viitorul. Intre ncarnarile succesive, de la moartea unui corp pn la nasterea altuia, n care v tri acel suflet, el
70

se afla n aceasta stare astrala, posednd toate informaiile si ntreaga experien din ntruparile anerioare, dar fr emotiile puternice care nsotesc existen fizica. Multe spirite care au acionat pe Pamnt ca vindecatori si pastreaza ineresul si continua sa nvete si n planul astral. Din dorinta de a se perfectiona, din supunere fata de karma proprie sau doar din prietenie, duhurile pot dori sa colaboreze cu oamenii n carne si oase. Aceasta colaborare poate fi avntajoasa pentru ambele parti: vindecatorul profit de cunotinele si sfaturile duhului, iar duhul, lipsit de trup, care nu are suficien forta n plan fizic, sporeste efectul actiunilor sale cu ajutorul persoanei fizice cu care colaboreaza. Cum obine un vindecator ajutorul unui spirit? Unii vindecatori spun ca este posibil prin apropierea de spirite sau prin viziuni. Alii stabilesc chiar ei contactul initial, acordndu-se pe lungimea de unda a lumii spiritelor si solicitndu-le ajutorul. Alte persoane sutin ca duhurile sunt pur si simplu printre noi.

71

Indiferent de caz, primul pas n vindecarea cu ajutorul unui spirit mentor v fi stabilirea contactului ntre vindecator si fiinta spirituala cu care v colabora. Uneori spiritul "se prezinta vindecatorului pentru a nlesni contactul. Cnd vindecatorul tine minile deasupra pacientului, el roaga spiritual sau sprijinitor sa se concentreze asupra minilor sale i s actioneze asupra pacientului lui prin ele. Vindecatorul se poate pune la dispozitia spiritului lasndu-si minile conduse pe acesta. Aceasta supunere ncepe cu o imagine vga a directiei n care trebuie sa actioneze vindecatorul si creste pn la un magneism puternic, care conduce pur si simplu minile vindecatorului de-a lungul si de-a latul aurei pacientului sau le opreste ntr-un punct, deasupra unei anumite zone din organismul acestuia. Unii vindecatori prefera sa-si aleaga singuri locul de actiune, apoi sa se lase n voia mentorului. Cnd vindecatorul simte ca si-a ncheiat munca sau spiritul i spune aceasta, el roaga duhul sa se ndeparteze. Aceste entiti comunica de obicei cu vindecatorii prin unul dintre cele doua procedee posibile. Primul
72

procedeu este cel mai simplu si este cunoscut sub denumirea de iptuiie" a vindecatorului. Al doilea procedeu se numeste claraudibilitte" (vindecatorul aude vocile fiinelor fr trup sau discuta cu ele). Claraudibilittea" nu este asemanatoare auzului obisnuit; este mai curnd un auz inerior, asa cum ne auzim glasul inerior. Multi oameni care aud voci si cred ca au nnebunit au n realitte de a face cu fenomenul de claraudibilitte, fr nsa a fi contienti de aceasta. Fenomenul claraudibilitii psihice nu este uor de descris si nu toate mediumurile au aceasta capacitte, sau tiu sa o foloseasca. Aceasta capacitte poate fi dezvoltata prin practica. Pentru unii este mult prea neobisnuit, chiar i sperie. Unor persoane, duhurile le pot da sugetii psihice si menle n timpul procesului de vindecare. Nici un practician nu trebuie sa intre n panica atunci cnd duhul actioneaza prin el sau- intra nemijlocit n trupul unui vindecator sau clarvzator. Nu trebuie sa ncercam sa folosim n activittea de vindecare ajutorul duhurilor-mentor pn nu ne
73

asiguram sprijinul unui vindecator spiritualist experiment. Ai putea nvta foarte multe din contactul cu prietenii cu sau fr trup, totusi scopul ntregii dumneavoastra activiti psihice nu este dect contientizarea a ceea ce sunei n realitte creatorul absolut al propriului EU, care si dezvolta forta si libertatea alegerii. Entitile spirituale nu au totdeauna solutia problemei pe care o formulam. Existen extracorporala este doar oforma diferit de existen fizica. Nu toate spiritele sunt sfinti. Multi spiriiti greesc creznd ca un duh trebuie sa tie totul mai bine dect ei. Fiinele fr trup pot sa uite cum trebuie sa actioneze n plan fizic. Dac sunei posedat de un duh, sau n casa dumneavoastra bntuie fantome, aceasta contituie rezultatul nemijlocit al faptului ca nu tii sa spunei NU". A spune NU" este o deprindere folositoare care trebuie dezvoltata n planul activitii psihice. Dac vrei ca duhurile sa plece din casa dumneavoastra, trebui sa le soliciti aceasta, desi nu cred ca sunt multi oameni care ar avea curajul sa
74

procedeze astfel pentru a se elibera de prezenta unei fiine fr trup. CHIRURGIA PSIHICA SAU PSI Chirurgia psihica este exact ceea ce reprezinta denumirea ei: o chirurgie fr instrumene chirurgicale, aparatura, spitle si preparate anestezice. Chirurgul si aseaza minile n jurul gtului pacientului, si introduce degetele n ineriorul corpului, executa miscari necesare si scoate cev" din inerior - tesuturi afectate sau corpuri strine. Ineriorul corpului, executa miscari necesare si scoate cev" din inerior - tesuturi afectate sau corpuri strine. Operaia poate dura 2-3 minute si doar rareori are o durata de jumatate de ora. Cnd operaia se termina, chirurgul face ctev pase si rana se nchide n totalitte, fr sa ramna semne sau cicatrice. De obicei aceste operaii nu sunt nso tite de nici un fel de dureri. Desi aparent nu prezinta ncredere, aceasta metoda a fost de ajutor multor bolnavi. Foarte populara este
75

chirurgia PSI n insulele Filipine. Cel mai cunoscut chirurg PSI este Tony Agpaoa, care a practicat n Filipine. Reputaia sa deosebit a determinat numerosi europeni si americani sa ntreprinda calatorii cotisitoare pn n Filipine, pentru a-l vedea n lucru. Operaiile lui sunt nsotite de sngerari, dar la el sngele se coaguleaza n ctev secunde, n timp ce operaiile obisnuite au ca timp de oprire a hemoragiei 8-10 minute. Multi chirurgi PSI sutin ca nu este nevoie sa deschida pacientul si operaiile lor nu sunt nsotite de sngerare. Dar ei procedeaza la deschiderea pacientului si determina mici pierderi de snge pentru ca pacientii sa aiba mai multa ncredere n operaie. Dup cum spunea Rosit Rodriguez, un discipol al chirurgului Tony Agpaoa: Trebuie sa nelegei ca atunci cnd omul cheltuieste ntre 500 si 2 000 de dolari si strabate 11 000 de mile, el are nevoie sa vda o mica pata de snge, ca sa creada ca este vindecat si ca Tony l-a operat ntr-adevr. La nceput toate acestea erau detinate oamenilor ignoranti, dar americanii si-au format convingerea ca
76

asa trebuie sa se petreaca lucrurile. Toti vor sa vda snge." Cnd degetele chirurgului ptrund n corp, ele atrag ca un magnet tesuturile bolnave. Unii chirurgi nici nu trebuie sa ptrunda n corpul bolnavului, sau nu trebuie sa o faca n apropierea imediata a zonelor afectate - magneismul lor extrage totul din orice parte a corpului. Nimeni nu tie cu exactitte ce anume face chirurgul cu degetele pentru a ptrunde n corpul pacientului. Probabil ca energia modifica forma materiei sau lucrurile se petrec asa cum relateaza yoghinii indieni, care si nfig n trup ace si cutite fr sa simta nici o durere. Ei spun ca aceste obiecte trec printre celule fr sa le ainga. Personal i-au reusit operaiile apendicit, fibrom uterin, chisturi, operaii de malfopnaie renala, fr sa las vreo urma de snge. Totul se petrecea la nivel menl si sugetiv. Multe cazuri au fost vindecate introducnd pacientul n stare de trans sau hipnoza.

77

CAPITOLUL III Autovindecarea Cnd avei o durere de cap si aceasta trece, v-ai taiat la un deget si rana s-a vindecat, dac seara ai racit iar dimineata v simtiti mai bine, v-ai vindecat singur. Autovindecarea este un procesjiatural. Este o sarcina a organismului ntr-o masura att de mare, nct, n cazul bolilor nensemnate si nu numai, ne punem speranele de vindecare n sistemul nervos-periferic, aceasta parte nesurjusa_voinei noastre care comanda resplraia, digetia, bataile inimii si rennoirea, la fiecare sapte ani, a tuturor celulelor din corp. Diferen ntre vindecarea prin inermediul sistemului nervos periferic si autovindecare consta n capacitile care ramn latene sau trec neobservte si pe care le putei folosi contient, le putei dirija. TREZIREA

78

n scolile mitice, primul pas catre contientizarea fortelor individuale l contituie procesul trezirii". Toate aceste scoli se sprijina pe teoria ca, n cea mai mare parte, ne aflam cu totii ntr-o stare mai mult sau mai putin incontien a mintii. Marele mitic D. Gurdiaev denumeste aceasta stare adormire". ntradevr, cnd ncercm sa ne trezim", senzaia este ca pur si simplu am motait toata viata. Biblia descrie acest proces de trezire ca o cadere a pnzei de pe ochi", pentru ca dintr-o dat ncepem sa vedem i s nelegem lucrurile ntr-un plan inaccesibil anerior. Primul pas pe drumul trezirii si dezvoltarii capacitilor PSI l reprezinta introspectia, observrea a ceea ce sunem, ceea ce facem n raport cu noi si ceilali. Observm cg-ne, facg fmcjtjjsi ce nu, ce ne supara, ne plictiseste si ne agit si, n primul rnd, observm ce ne arunca n aceasta adormire", ce se petrece n viata noastra si ne mpiedica sa trim n prezent, sa fim acum, aici". Majorittea oamenilor constata ca se conecteaza la realitte pe o durata de ctev secunde si se deconecteaza" timp de ctev ore. Apoi si urmaresc
79

comportamentul si se conecteaza din nou pentru ctev secunde, pentru a se deconecta iar pentru alte ctev ore. Oamenii observ accidenl (dac vor continua acest exercitiu), uneori dup ctev zile, dar de obicei dup ctev saptamni, ca ncep sa se conecteze perioade cev mai lungi de timp si se deconecteaza pentru perioade scurte. Uspenski, unul dintre cei mai taleni discipoli ai lui Gurdiaev, a denumit acest proces memorarea EU-lui". Procesul de autoobservre activeaza zonele latene ale creierului, pe care le cunoatem drept subcontient". Cnd aceasta parte a mintii noastre se trezeste, ea elibereaza o forta imensa, acumulata dar neuilizata de individ. Aceasta esteforta zonei PSI si eliberarea ei da un nou sens vieii. Este nceputul autocunoaterii, pe care toti marii nelepti au considerat-o drept primul pas catre eliberarea de catusele vieii. n prezentul capitol vom analiza diverse metode aplicate n autovindecare cu rezultate asupra tuturor bolilor, de la o durere de cap la cancer.

80

V putei observ oriunde si oricnd. Este un proces continuu, care, att timp ct l vei practica, v deschide toate usile. Nu v trebui sa atingem un anumit nivel al contiinei pentru a capata anumite cunotine ntr-o alta forma. Cnd v autoobservi, totul n viata dumneavoastra devine o parte a procesului propriu de evolutie. DUREREA sI BOALA Durerea si boala inervin prin perturbaiile de echilibru al energiei vitle. Aceste dezechilibre pot avea loc ca urmare a unorjmgarari, mici iritjisau n urma unui conflict mai vechi care nu a fost niciodata uitt si nici solutionat n ntregime. Ele se pot instala si ca urmare a unor trin foarte recene. Dac v-ai petrecut un timp cu o persoana pe care o considerai o cunotinta banala si ntmplatoare, sa nu v mirai dac vei simti dureri n zona cervicala. n cazul unei iubiri putei suferi de dureri cardiace.

81

Zona afectat a corpului "ncepe sa semnaleze starea n care se afla. O boala a organelor genitle determina refuzul relaiilor sexuale. Laringit sau faringit se manifesta prin refuzul de a comunica, o boala a ochilor duce la refuzul de a vedea ce se petrece n jurul nostru. Durerile de umeri si de spate ne arata ca persoana respectiv poarta pe umeri greuti-le vieii. Pn cnd boala devine sesizabila la nivelul corpului fizic, ea se manifesta la nivelul psihic sau astral. De aceea, o persoana care practica citirea psihica poate pune un diagnotic cu mult timp naine de instalarea bolii sau, cel putin, poate afla ca n curnd se v declansa o boala. Aceasta capacitte poate fi folosit att n ceea ce priveste propria persoana, ct si pentru ceilali. C Boala \s)ie un proces prin care rnjpni ne infnrrnfa/a despre-apgntia unui dezechilibru care s-a instalat ^h urmeaza sa se instaleze. Cnd se observ n cmpul aurei ca se apropie boala,"ne putem ntreba ce

82

anume s-a dezechilibrat n afr psihicului si ce se poate face pentru restabilirea dezechilibrului. Procesul de mbolnavire reprezinta o parte din starea de sanatate, de la care uneori trebuie sa ne abatem probabil i s ne mbolnavim. Dar un dram de pruden face ct un car de leacuri. Dac putem capata informaii psihice despre noi nsine, vom putea evit de cele mai multe ori apariia mbolnavirilor, sau le vom putea atenua, ntrebndu^ne organismul cejnuriie_sle-QCsar pentru rejarcrfa echilibrului sau psifJuTsi ndeplininduicererile. Vom analiza diferite directii de actiune. Tot ceea ce am studiat despre vindecarea celorlali poate fi aplicat pentru vindecarea propriei persoane. Procedeul de autovindecare menla prezentat mai jos este asemanator celui din capitolul al H-lea. ^)\seai=ya pe un scaun c\i spatarul drept, cu talpile lipite pe podea. Picioarele nu se ncruciseaza. Minile se aseaza pe^ejiunchi, de regula cu palmele n sus. Nu mestecai guma, nu fumai, nu ascultai

83

radioul. Vom denumi aceasta etapa sederea n postura PSI" sau intrarea n trans". 2. nc^jidetLochii si relaxai-v, purificai-v minea pe ct posibil si orieni-v ntreaga atentie catre propria persoana. 3. Realizai mpmntarea. 4. Imaginai-v aura, ncepnd de la cap. Nu arg importantajiaca putem qS^" n" " r^ypHpm Vom studia citirea aurei n capitolul urmator. Urmarii ntreaga aura, pornind de la cap, de-a lungul gtului, umerilor, bratelor, trunchiului, picioarelor, pn la talpi inclusiv. ncercai sa simtiti aura la nivel menl. Dac vedem, realizam o imagine vizuala sau percepem una sau mai multe zone reci (de pilda, un aisberg, o imagine foarte rafinata a ceea ce reprezinta fiinta noastra), sau dac ntr-o anumit zona nu percepem nimic, aceasta nseamna ca energia este blocata tocmai n aceasta zona a aurei. Creai n mine o lumina portocalie neutra si orienio catre aceste zone. Dac unele portiuni ale aurei ne par fierbinti, groase sau dense, aici s-a acumulat prea multa energie ca
84

urmare a blocarii zonelor reci. n acest caz ne imaginam ca mpratiem excesul de energie catre zonele reci. rr^snii nu ii nrmatnr TJrm: 5)Dup ce ncheiem etapa anerioara si energia ncepe sa circule prin ntreaga aura, cream menl imaginea unei energii, pure si limpezi, de culoare^jume^Juminoasa si neutra, care scalda n ntregime corpul propriu. 6. V imaginai acum_minile carele netezesc aura din crestet pjma_njalpj. T^JDeschidei ochii, mpreunai-v palmele si ramnei linitii timpjle.-Lininut. Apoi aplecai-v brusc naine si ramnei timp de un minut cu capul, lasat n jos n final, ridicai-v si ntindei-v bine. Dac simtiti ca cev nu este n regula, plimbai-v timp de ctev minute, naine de a aparea n public. Vom denumi aceasta etapa iesirea din trans". DIRIJAREA ENERGIEI

85

Folosirea echilibrului ntre energia terestra si cea cosmica, pentru mentinerea unui psihic stabil, este cunoscuta sub denumirea de dirijarea energiei". Este procedeul ideal care ne ajuta sa ne ncarcm bateriile, sa acumulam energie i s restabilim echilibrul energeic dereglai-de problemele vieii cotidiene, sau sa realizam o curatare completa a sistemului energeic propriu. " Desi nu propunem cu precadere o anumit practica de dirijare permanen a energiei, trebuie sa subliniem ca acesta este un minunat mijloc pentru a ncepe n mod adecvt ziua sau pentru a ne revigora la terminarea programului de lucru. De asemenea dirijarea energiei este foarte uila naine de nceperea unui proces de vindecare de durata si la ncheierea acestuia, n restabilirea echilibrului psihic. A. Dirijarea energiei terestre 1. Efectuam etapele 1-3 din capitolul al II-lea. 2. Ne mpmntam, apoi ne focalizam atentia asupra chakrelor de pe talpile picioarelor (amplasate n
86

scobitura talpii). Ne imaginam energia Pamntului, de culoare cafeniu-deschis, care trece prin chakrele din talpile noastre si circula prin picioare, ajungnd apoi la prima chakra - Muladhara. Putem simti aceasta energie (astfel se ntmpla cu foarte multi oameni). 3-Ne imaginam cum strabate- energia terestra ntregul corp, trecnd din prima chakra n sus pn n Sahasrara. Trimitem o cantitte din aceasta energie si catre chakrele palmelor. Ne imaginam cum aceasta energie se scurge n propria aura. 4. Cnd energia atinge cea de-a 7-a chakra din crestetul capului o dirijam napoi, n jos, prin corpul nostru. Cnd energia ajunge din nou n prima chakra, o vom dirija drept n jos, prin tija noastra de mpmntare care ajunge n centrul Pamntului, unde aceasta energie v fi neutralizata, lund cu sine toate stresurile psihice. 5. Iesim din trans. B. Dirijarea energiei terestre si cosmice Dup ce am nvtat sa dirijam cu usurinta energia terestra si ne-am nsusit bine toate etapele, adaugam
87

la energia terestra o cantitte mica de energie cosmica. 1. Efectuam etapele 1-3 din" subcapitolul precedent: dirijarea energiei terestre". 2. n timp ce energia Pamntului circula prin corpul nostru, ne focalizam atentia asupra chakrei din cretetul capului. Ne imaginam energia"aurie a Cosmosului, care ptrunde prin Sahasrara si coboara nemijlocit n a treia chakra, aflata n plexul solar. 3. Ne imaginam energia terestra si cea cosmica ntlnin-se n cea de ajxeja chakra si ntreptrunzndu-se lent, pn la omogenizare. corpul timp de 1-2 minute, apoi mpmnai-v orientnd fasciculul de energie spre centrul Pamntului. 5. Iesiti din trans. n continuare, cnd vom vorbi despre dirijarea energiei, vom avea n vedere dirijarea energiilor terestra si cosmica asa cum am prezentat aici. " 4. Vizualizai cum noua energie creata circula prin tot

88

DESCHIDEREA sI NCHIDEREA CHAKRELOR Cnd vorbesc despre deschiderea si nchiderea chakrelor proprii, oamenii ncearca sa vizualizeze toate aceste operaiuni si considera ca nu vor reusi niciodat sa le efectueze. Sa ne relaxam. Am mai facut-o si pn acum. n exercitiul anerior, cnd am facut sa circule energia terestra prin chakrele talpilor, le-am deschis. La urma urmei, nu putem crede ca energia ar circula prin porti psihice nchise, n acelasi fel, cnd facem sa ptrunda energia cosmica prin chakra din crestetul capului, deschidem n acest fel cea de a saptea chakra. Deschiderea si nchiderea chakrelor este n ntregime o problema de vointa. Realizam aceste operaiuni foarte simplu folosind o imagine menla. De obicei, realizam comanda chakrelor n mod automat, printr-un dispozitiy_astral care regleaza fluxul de energie psihica, la fel "cum sistemul' nervos periferic regleaza cantittea de aer care ptrunde n plamni sau cantittea de snge care circula prin artere si vene. Uneori nsa capatam posibilittea sa
89

dirijam energia care ptrunde n organismul nostru, sa deschidem i s nchidem anumite chakre. Cnd am nceput sa vorbim despre chakre am mentionat o situaie delicata n care ne putem afla atunci cnd cea de-a doua chakra este larg deschisa. Dac un prieten care are o multime de probleme nelnvit la o cafea si vrem s-l ajutam sa depaseasca starea de depresiune, trebuie sa ne nchidem mai nti cea de a doua chakra, macar partial, si vom evit astfel p7eTuaFe"a~"Snesultipsihic de la cel n cauza. Dorim ca energia noastra sa ne fie de folos, sa nu fie n opozitie cu EU-ul nostru. Dorim ca centrii nostri energeici sa functioneze n conformitte cu situaia dat. Dac o perioada ndelungata reusim cu greu sa ne descurcam, pierzndu-ne locul de munca, venitul, umblnd flamnzi, iar apoi, ntr-o buna zi, primim o suma mare de bani, seful ne trimite un buchet de flori etc., nu mai este nevoie sa luptam pentru supravietuire. Dar prima chakra poate sa nu tie de aceasta ntorsatura a sortii si v continua sa functioneze, cu toate puterile, n directia
90

supravietuirii, nca un numar de saptamni sau luni, ramnnd deschisa. Dac vom reui s consolidam situaia, prima chakra se v nchide treptat, de la sine. Aceasta poate crea nsa o stare de neliniste si tensiune, caci vom continua sa acionam pentru supravietuire. Este mult mai simplu sa nchidem chakra, atunci cnd ni se pare ca a sosit momentul. O vom deschide mai trziu, cnd v fi nevoie. Acelasi lucru este vlabil n raport cu fiecare chakra. Iata un, exercitiu care ne nvta sa deschidem i s nchidem chakrele. Acesta amineste ntr-o oarecare masura de decolarea unui avion. Cnd nvtam sa ne comandam centrii energeici, putem deschide si nchide chakrele n orice moment. (L/Ne vom aseza n pozitia Psi, ne purificam minea si nempmntam. 6. fe focalizam ntreaga atentie asupra primei chakre. Chakrele au de obicei aspectul unor mici discuri de marimea unei monede, uor colorate. Dac cinev si
91

le imagineaza altfel, nu are nici o importanta, important este sa ni le reprezentam. Ne imaginam prima chakra deschizndu-se ca petalele unei flori. 7. Cnd prima chakra s-a deschis astfel nct simtim o stare de confort, ne imaginam ca aceasta se nchide din nou lent. Acum ne imaginam din nou cum se deschide chakra. Ne imaginam din nou cum se nchide chakra. Repetam etapele 3-6, pn cnd avem senzaia clara a pozitiei deschis sau nchis n care se afla prima chakra. 8. Repetam toate aceste exercitii pentru fiecare dintre cele sapte chakre principale, apoi pentru chakrele minilor si n sfrsit pentru chakrele din talpile picioarelor. Durata acestui exercitiu vriaza n functie de capacitile si puterea de concentrare a practicantului. Vei reui s nchidei i s deschidei chakrele instantaneu. 9. Dup efectuarea exercitiilor, aruncam o ultima privire asupra fiecarei chakre si stabilim n ce masura dorim sa fie deschise: n totalitte, pe jumatate, pe sfert etc., dar nici una din chakre nu trebuie nchisa
92

complet. Deschidem chakrele n masura n care neam propus. 10. Iesim din trans. STAGNAREA Acest exercitiu are drept scop sa ne anune ca sunem focalizai n ntregime asupra controlului propriei energii. Pe lnga faptul ca ajuta la perfectionarea capacitilor noastre psihice, acest exercitiu este foarte uil n citire, n cazul vindecarii pe care o exercitm extracorporal si pentru stabilirea diagnoticului. 1. Ne asezam n pozitia psihica, ne purificam minea si ne mpmntam. 2. Dup mpmntare, deschidem ochii pentru o clipa si privim n cele ptru colturi ale camerei, n punctele n care pereii se mbina cu plafonul. 3. nchidem ochii si ne imaginam ca ne aflam n acest colt, de unde privim n jos catre corpul nostru. Ne imaginam ca putem vedea aura care ne nconjoara
93

trupul. Cum arata aceasta? Dac nu o putem vedea, cum ar arata ea dac am vedea-o? 4. Ne imaginam ca revenim n propriul corp, ne aflam n centrul capului. Cum ne simtim acum? Ne simtim altfel dect n coltul camerei? Dac da, cum anume? 5. Ne schimbam astfel de ctev ori pozitia, aflndune cnd n propriul corp, cnd n coltul camerei. De fiecare dat v observi aura care nconjoara corpul, sau v imaginai ca o vedei. 6. Iesim din trans. Nu se efectueaza acest exercitiu mai mult de 15 minute. MEDITIA sI VINDECAREA CU AJUTORUL CULORILOR n capitolele precedene am aratat cum se foloseste energia colorata vindecatoare. Pn acum am folosit energia Pamntului de culoare cafeniu deschis, energia cosmica de culoare aurie si energia curativ de culoare portocalie. Este bine cunoscut faptul ca starea psihica este influenta de culori; n supermagazine cumparatorii cauta mai ales
94

produsele n culori vii, cu ambalaje frumoase; saloanele de moda veche n culori nchise, de cele mai multe ori n tonuri cafenii, produc o senzaie de confort si apropiere de Pamnt, de natura; o camera n culori linitite, n nuane albastru deschis (sau n nuane de verde) are efect calmant, pe cnd culorile stridene - rosu, portocaliu - au un efect contrar. Dac, seara, alegem pentru a doua zi o rochie negru cu alb, iar dis-de-dimineata una de culoare roz, nseamna ca ne alegem mbracaminea n functie de dispozitia noastra. Pentru a determina ce efect au diverse culori asupra noastra, vom trece la meditia urmatoare asupra culorii. Mai nti ne mpmntam. Intrm n trans, folosind energia terestra, cea cosmica si energia colorata. Folosim culorile dup lista de mai jos, imaginndu-ne mai nti pe ecranul nostru menl ca aceasta culoare ptrunde prin talrnle si picioarele noastre, prin crestet, si circula astfel prin tot corpul. Consumam pentru fiecare culoare ntre 30 de secunde si 1 minut, apoi o decoloramji trecem la culoarea urmatoare. Recomandam urmatoarea ordine:
95

NEGRU - este culoarea cu care ncepem, apoi trecem la CENUsIU - constatam diferen. Apoi trecem la CAFENIU - ncepem n cafeniu-deschis, apoi l ntunecam, urmeaza ROsU - din nou ncepem cu rosu-aprins si observm cum se nchide culoarea pn la purpuriu nchis. Urmatoarea culoare este PORTOCALIU - culoare pe care o cunoatem. n acest exercitiu portocaliul ne apare diferit fata de cele anerioare? GALBEN - urmat de VERDE DESCHIS - inensificam culoarea pn la verde inens si verde nchis, apoi ALBASTRU AZURIU - inensificam culoarea treptat pn la albastru nchis si trecem la ROZ - urmat de MOV - inensificam nuanta pn la INDIGO - urmeaza culoarea AURIU - dup auriu trecem la ARGINTIU - si n final ALB.
96

Iesim din trans. n timpul acestei meditii vom urmari care este culoarea care ne da senzaia de confort maxim. Cnd ne asezam pentru un exercitiu de dirijare a energiei sau de autovindecare, chiar de la nceput trebuie sa detinam o clipa pentru a circula prin corp culoarea care ne place. Nu trebuie sa reluam n ntregime tot acest exercitiu pentru a ajunge la culoarea preferata, trebuie doar sa ne imaginam ca aceasta apare spontan si trece prin corpul nostru din talpi pn n crestet. Foarte eficien este folosirea culorilor pentru vindecarea altor persoane. Ne imaginam o culoare oarecare (cum am procedat n cazul culorii portocalii), care trece prin minile noastre n trupul pacientului. Intuiia si practica ne vor ajuta cel mai bine sa determinam ce culoare trebuie sa alegem, dac nu folosim culoarea portocalie culoareavindecarii. Portocaliul nu este o culoare prea puternica si are o actiune excitnta, pe cnd albastrul deschis i calmeaza pe cei excesiv de nervosi.
97

Dac pacientul este bine mpmntat, nu i putem dauna prin transmiterea unei cantiti mari de energie. El-vjua --att ct poate folosi restul se v scurge prin tija de mpamntare. V fi multmai simplu dac sunem suficient de sensibili pentru a determina exact cantittea de energie necesara. Chiar dac pacientul nu simte efectul actiunilor noastre, trebuie sa tinem bine mine ca aceasta nu este o joaca. Energia pe care o orienm asupra pacientului actioneaza asupra corpurilor sale astral si fizic. Unui om care n-a mncat nimic timp de o saptamna nu-i vom da hrana obisnuit; vom fi suficient de nelepti sa-i oferim la nceput cev uor, un suc sau o supa, pregaindu-l astfel pentru un alt tip de hrana. Nu trebuie sa le provocam pacienilor o. indigetie astrala". Vom ncepe cu culorile mai calme, cu nuanele mai pastelate, pregaind trecerea la culorile mai tari si la o tehnica mai ferma. READUCEREA CORPULUI DIN STRILE PSI

98

Ai observt ca, dup efectuarea exercitiilor, sunei rugai sa v asezai cu minile mpreunate i s ramnei linitii timp de un minut, apoi sa v aplecai naine i s lasai capul n jos, ntre genunchi, pentru nca un minut. Poate urma o scurta plimbare prin camera. Minile mpreunate cu degetele mpleite au rolul de a nchide circuitul psihic al corpului, evitnd astfel scurgerea de energie. Prinjtpjecarea cagullii ""^i j"s de. Genunchi permitem evcuarea am corpTenergiei n exces. Plimbarea prin camera este unul dintre procedeele care rejduc^eerpul nostru n realitte dup efectuarea unei activiti psihice. Desigur, nu vom crede niciodat ca am devenit mai putin reali n cursul acestei activiti, n comparaie cu starea obisnuit. Numai ca activittea psihica ne face sa ne concentram toata atentia mai mult asupra corpului astral dect a celui fizic. Dac imediat dup aceea ntarim legatura noastra cu corpul fizic, ne v fi mult mai uor sa operam n plan fizic. Trecerea prin corp a energiei psihice nvioreaza n mod cert ntreaga noastra activitte. Efectund
99

exercitiile prezentate aici, vom avea o noua perceptie asupra lumii si o noua aitudine fata de noi nsine si fata de cei din jur. Reusind sa ne cunoatem organismul, vom vedea ca unele dintre reactiile si senzaiile acestuia au la baza consideraiile altor persoane despre ceea ce este mai bine pentru noi, nu propriile noastre consideraii. Vom dori, astfel, sa trim conform voinei proprii, nu dup voia altora. Toti aceti factori determina schimbari n corp si prima lui reactie ca raspuns la ele este sa spuna NU". Cauza o contituie faptul ca, bune sau rele, obiceiurile si deprinderile corpului sunt cunoscute. Dac se instaleaza impresia ca tot ce este cunoscut v fi alungat, eliminat, corpul este cuprins de deprimare. Se poate chiar mbolnavi. De cele mai multe ori nsa senzaiile corpului sunt de apaie, neliniste, plictiseala sau teama, resimtite n perioada n care efectuam activiti psihice. n acest fel corpul v transmite mesajul: Eu nu vreau sa ma schimb!" n astfel de cazuri sunei o persoana care reactioneaza cu teama si furie cnd descopera o
100

iubire nemasurata. Exista oameni care reactioneaza astfel, n loc sa raspunda cu caldura unei iubiri. De fiecare dat cnd o persoana s-a ndragotit de dumneavoastra ai procedat la fel, ai simtit frica, tristetea. Se instaleaza astfel obisnuinta. Corpul s-a obisnuit sa reactioneze astfel: Este ceea ce fac mereu! Acestea mi sunt regulile! Nu pot renunta la ele!" Corpul trebuie sa nvete treptat noile obiceiuri. Dup cum am mai spus, introspectia propriei persoane contituie prima etapa n evolutia psihica. Dac vom constata cev ce trebuie schimbat, putem sa efectuam aceasta schimbare. Schimbarile le vom face nsa treptat, cu blndete, caci corpul nostru se v simti anormal sau lipsit de iubire. n nici un caz nu ne vom reprosa ceea ce am fost, sunem sau vom fi. n schimb ne vom convinge ca orice decizie de schimbare este un cadou pe care ni-l facem, si oricum am fi, een noastra lucreaza pentru noi. Dac avem anumite trasaturi care ne pot fi de ajutor, este un motiv suficient de serios pentru a le dezvolta,
101

dar numai din aceasta cauza si nu pentru ca acum sunem putin mai buni". Exista numeroase procedee pentru a transforma corpul din nou ntr-o realitte, trasatura lor comuna fiind faptul ca se realizeaza concentrarea atentiei asupra ntregului corp. Scopul acestui exercitiu este focalizarea capacitii de concentrare, deci l vom executa cu acuratete maxima. Vom observ cu atentie ceea ce facem si, dac ne iesim din fire, vom reine pe ct posibil momentul exact si ce anume gndim atunci. Exercitiile sunt simple si amuzane. Curaj! Dar aici se ascunde o capcana! Pentru ca exercitiile sunt simple si att de amuzane, este foarte uor sa fie efectuate automat, fr sa le dam nici o atentie. Fiecare exercitiu are o singura etapa. Lista de mai jos cuprinde o serie de exercitii diferite si nu etapele unui singur exercitiu. 1. Mncai cev. 2. Facei sex n orice forma sau dansai ritmic, la alegere.

102

3. Mergei pe jos. Este deosebit de uil pentru corpul real, deoarece orieneaza atentia asupra chakrelor de pe talpile picioarelor, legate nemijlocit de Pamnt. 4. Facei o baie sau un dus. Dusul cu apa rece face minuni n cunoaterea propriului corp. Corpul poate avea procedeul lui propriu care l ajuta la mentinerea realitii. n acest caz vom efectua acest procedeu. n aceasta carte nu este ntmplatoare referirea la propriul spaiu, la spaiul celorlali oameni, la ramnerea n spaiul propriu. Spaiul nostru este propriul nostru corp fizic si astral,n care nu se poate simti comod nimeni altcinev. Din nefericire, unii ncalca acest spaiu al nostru, fie pentru ca vor sa ne atraga atentia asupra lor, fie pentru ca vor sa intre n contact cu noi ntr-o forma sau alta (telepaie, teleghidare). Folosind un termen psihic, denumim aceste pretentii ale altor oameni de a ne atrage atentia prin termenul legaturi". Clarvzatorii pot vedea fluxurile de energie care ies din chakre si realizeaza legatura ntre noi si o alta persoana. Nu este obligatoriu sa

103

vedem aceste legaturi. Putem sa ne dam seama i s le simtim ca ele exista. Acestea leaga n permanen chakrele diferitelor persoane; nu exista oameni care sa fie complet liberi de ele. n exercitiul urmator vom nvta cum sa ne amplasam i s ne retragem legaturile, care nu trebuie sa ne nvluie permanent, n mod inevitbil. Dac sunem prinsi de o multime de legaturi, vom fi nevoiti sa acionam mai mult cu energia altor persoane dect cu a noastra proprie. Ar fi nsa o greeala sa ne plngem ca sunem legai de cinev, ca niste prizonieri, sau sa credem ca cel care ne-a legat ne face vreun rau. n realitte, nu putem receptiona astfel de legaturi de la o alta persoana, dac nu o dorim. Nimeni nu v poate agresa n nici un fel din punct de vedere psihic, dac dumneavoastra nu dorii acest lucru. Legaturile au nsemnatate diferit, depinde ce informatie s-a transmis prin ele, si produc n chakre efecte diferite. Prima chakra, centrul supravietuirii. O legatura plasata n acest centru nseamna: Vreau sa ma ajuti
104

sa supravietuiesc." Poate ascunde pericole n cazul n care cei doi oameni nu au ajuns la un acord clar privind linia de urmat. De exemplu, un copil plaseaza o astfel de legatura n centrul de supravietuire al parinilor sau adulilor din jurul sau. Dac avem un prieten bolnav sau ranit, pe care l ngrijim, ntre noi exista o nelegere privind faptul ca, pentru o anumit perioada de timp, vrem sa l ajutam sa supravietuiasca si se v crea o legatura puternica pe perioada onvlescenei. Legatura pornit de la prieten este plasata n prima noastra chakra si ne transmite informaia am nevoie de tine". Uneori, putem avea dorinta sa ndepartam aceasta legatura i s revizuim natura relaiilor cu persoana respectiv. Atentie! Nimeni nu poate sa plaseze o legatura, dac noi nu dorim sa o primim. A doua chakra, a sexualitii si a emotiilor. O legatura plasata n a doua chakra nseamna fie: Simt o atractie de ineres sexual pentru dumneavoastra", fie: Acordai-mi sprijin emotional, dai atentie emotiilor mele." Putem dori sa nlaturam sau nu
105

aceasta legatura, dac nu ne face placere, sau sa o pastram. Este nsa mai bine sa nlaturam o legatura emotionala din aceasta chakra, deoarece poate priv de energie si este nsotit adeea de vibraia necesitii". Este mult mai bine sa raspundem nevoilor emotionale ale cuiv din chakra inimii, dect din cea de-a doua chakra. A treia chakra, centrul energeic. O legatura plasata aici nseamna: Am nevoie de o cantitte de energie de la dumneavoastra, mi este insuficien energia mea proprie", sau: Prefer sa lucrez cu energia dumneavoastra, dect sa-mi asum responsabilittea energiei proprii." Este evident ca o legatura plasata n a treia chakra nu poate dect sa ne absoarba din energie, de aceea trebuie sa o nlaturam. O legatura puternica n a treia chakra ne poate crea o senzaie de tensiune sau golire n zona abdominala. Ea poate duce la ulcer. A ptra chakra, centrul iubirii si atasamentului. O le gatura n a ptra chakra poate nsemna: V iubesc", sau: mi place de dumneavoastra." Putem sa dorim nlaturarea legaturilor din a ptra chakra pentru a
106

ramne singurul om care dispune de propria energie, dar n general aceste legaturi nu sunt att de apasatoare ca la celelalte chakre. Curatndu-ne chakrele, putem lasa intacte legaturile existene n aceasta a ptra chakra, pentru ca este placut sa te simti legal de prieteni. A cincea chakra, centrul comunicarii. O legatura plasata aici nseamna: Vreau sa comunic cu dumneavoastra." O legatura puternica n a cincea chakra ne poate provoca dureri de gt, poate duce la mbolnavirea glandei. A sasea chakra, centrul clarviziunii. O legatura plasata n a sasea chakra nseamna: Cinev este n permanen n minea noastra - se gndeste permanent la noi sau vrea sa afle la ce ne gndim sau ce credem despre el." Aceste legaturi pot provoca dureri de cap. La fel, deochiul duce la scurgerea energiei din acest centru. A saptea chakra, chakra cunoaterii si a intuiiei. O legatura plasata aici nu este lipsit de pericol, pentru ca nseamna: Vreau sa conduc" sau Vreau sa mi urmai nvtatura." Multi mentori care lucreaza n
107

domeniul psihicului, miticismului si contiinei plaseaza temporar o legatura n afr chakrei discipolilor, pentru a spori eficien nvtari i. Chakrele minilor, sediul energiei creatoare. Legaturile plasate aici nseamna fie: Fa ca mine", fie: Fa pentru mine." Deoarece creativittea este o forma de exprimare a propriei persoane, legatura plasata n mini poate dauna modului nostru de a efectua cev, de la prepararea hranei si jocul de tenis pn la scrierea unei carti. Chakrele picioarelor. Talpile se leaga de Pamnt. O legatura plasata n chakrele din talpi deregleaza mpammtarea noastra, determina o naltare, o nviorare sau ne poate face sa plutim n nori". Priceperea de a identifica legaturile si de a le nlatura ne v ajuta sa fim mai puri si mai liberi i s ne dirijam corpul dup propria dorinta. Capatnd deprinderile de a identifica si nlatura legaturile, vom afla mai multe despre acestea. Putem descoperi legaturi de la persoane cu totul surprinztoare, n cele mai neasteptate puncte. Mai mult, o persoan

108

care a plasat o legatura ntr-una dintre chakrele noastre poate sa ignore natura comunicarii dintre noi. Cum putem afla dac cinev ne-a plasat o legatura ntr-o chakra? Ne privim aura si chakrele. Dac sunt legaturi - si cu siguranta sunt, ntr-o masura mai mare sau mai mica le vom vedea. Ce este de facut dac descoperim astfel de legaturi n chakrele proprii? Le vom nlatura. CUM SE NLTUR LEGTURILE ENERGEICE 1. Ne asezam n pozitia psihica, nchidem ochii, ne relaxam si ne mpmntam. 2. Facem sa circule energia prin corpul nostru timp de aproximativ un minut. 3. Ne imaginam propria aura si o purificam conform indicaiilor anerioare. 4. Dup ce ne-am curatat aura si energia circula n mod corespunzator, ne focalizam atentia asupra primei chakre, asa cum am facut n etapa a doua a subcapitolului: Deschiderea si nchiderea chakrelor". Privim (dac putem vedea) sau cream imaginea
109

primei chakre si sesizam legaturile din aceasta. Dac nu reusiti de la nceput, perseverai! Nu v descurajai. Dac descoperim legaturi n prima chakra, ne imaginam cum minile ptrund n aura, ajung la chakra si smulg legaturile. Legaturile pot fi mai mari sau mai mici, mai subtiri sau mai groase, se pot extrage mai greu sau mai uor. Nu trebuie sa ne speriem. Majorittea legaturilor se desprind foarte uor, fr sa ramna nici un fel de orificiu n chakra. Dac unele legaturi nu se lasa ndepartate, ne punem ntrebarea (pe care o adresam legaturii), cine este autorul, urmarim directia n care se ndreapta legatura respectiv, pn cnd vedem, realizam imaginea optica sau simtim cine este cel care ne-a implantat aceasta legatura. Poate fi un om apropiat, un bun prieten sau chiar sotul (sotia), poate fi un sef sau un subordonat, poate fi chiar cersetorul caruia i-am dat de dimineata o moneda. Poate fi oricine, chiar persoane care au murit cu ani n urma. Trebuie doar sa privim cu multa atentie i s credem ca omul care ne apare pe
110

ecranul menl este autorul legaturii. In cazul n care ne apar mai multe persoane, ne vom ocupa de distrugerea fiecarei legaturi separat. Urmarim traseul legaturii pn la autorul acesteia, caruia i multumim pentru ineresul aratat si i explicam ca nu dorim sa fim legai". Dac aceasta persoana doreste sa pastreze legatura cu noi, i propunem sa o transfere n planul contient fizic, nu n planul astral. Apoi revenim la prima chakra si extragem legatura respectiv. Ea trebuie sa iasa cu usurinta. Dac, orice am face, legatura nu poate fi nlaturata, este posibil ca n realitte sa nu dorim nlaturarea ei. n acest caz putem lasa legatura, dar sa recunoatem ca este optiunea noastra. Dac vom nlatura o legatura pe care de fapt nu dorim sa o nlaturam, ea revine. Sistemul de comunicare prin aceasta legatura exista deja. Prezentul exercitiu are drept scop sa ne ofere alternativ de a permite sau nu altor persoane sa ne foloseasca energia sau sa o amestece cu a lor. 5. Cnd ne eliberam de toate legaturile din prima chakra, trecem la a doua. Efectuam si aici toate
111

operaiunile de la punctul 4, apoi, pe rnd, repetam aceleasi operaiuni cu toate celelalte chakre, inclusiv chakrele de la mini si de la picioare. 6. Dup ce am extras legaturile din toate chakrele, cream imaginea menla a unui suvoi de apa curata si cristalina care ne scalda sistemul energeic, ptrunznd prin Sahasrara (chakra din crestet), n jos pn la Muladhara fehakra (putem trimite acest suvoi si prin chakrele de la mini si picioare), apoi trece prin mpmntare si se scurge spre centrul Pamntului, unde este neutralizat. 7. Acum cream imaginea vizuala a unei energii neutre, curate si clare, de culoare aurie strlucitoare, care nvluie ntregul nostru sistem energeic si ntregul corp. 8. Ne imaginam minile cum netezesc aura de la cap pn la baza picioarelor. 9. Iesim din trans. Facem cev care sa ne convinga de realittea corpului nostru: ne spalam pe fata, bem o ceasca de ceai sau cafea, ori ne mbraisam cu un prieten.

112

Acesta este cel mai dificil exercitiu din cele prezentate pn acum. n restul zilei trebuie sa avei grija de voi. NEUTRALITTEA sI NONREZISTEN In jurul nostru actioneaza diverse energii. Cum ne putem mentine echilibrul psihic fr sa fim atrasi de unele persoane si fr sa le atragem, fr sa ne subordonam reprezentarilor proprii sau ale altora privind ceea ce ar fi trebuit sa fim, cum sa ne mentinem chakrele curate, sa ramnem sanatosi i s ne pastram n echilibru totalittea pshicului propriu? Trebuie sa ramnem neutri i s nu ne mpotrivim, sa nu opunem rezisten fata de nimic. Dup cum constatai, nu se recomanda sa nu credei n nimic din ce vi se spune, dup cum nu se recomanda sa nu avem sentimene, gnduri sau reactii fizice la anumiti timuli. Dimpotriv, dac procedam astfel, aceasta nseamna rezisten fata de impulsurile proprii, iar aceasta nu este o pozitie neutra. Am mentionat ca
113

starea de comuniune cu Universul nu nseamna sa vedem lucrurile asa cum vrem sa fie. Mai degraba aceasta nseamna sa le vedem asa cum sunt n realitte, nseamna curajul de a spune DA" propriilor triri, oricum ar fi acestea. Oamenii si vor fixa n permanen legaturile n sistemul nostru de chakre iar noi nu ne vom afla mereu n starea de meditie n care sa percepem ptrunderea acestor legaturi. Dac ne mpotrivim acestora sau dac toata ziua discutam despre cinev si ne comparam cu fiecare cine vgabond care traverseaza strda si ne taie calea, vom capata o oarecare duritte psihica si vom nalta ziduri ntre noi si ceilali, ntre noi si propriile triri. Chakrele noastre sunt blocate. Devenim tensionai si, ceea ce este mai rau, ncercam sa credem ca vom deveni altfel de cum sunem. Asadar rezisten este o parte a conditiei de om. Deci vom ncepe prin a nu opune rezisten faptului ca ne mpotrivim. Cnd comunicam cu cinev, i putem spune cu ce anume sunem de acord si cu ce nu. Dar persoana cu care comunicam este o alta particica a Universului,
114

deci o alta parte din noi, care ne ofera posibilittea sa contientizam cine sunem, permitndu-ne sa avem propriile triri. Dac opunem rezisten tririlor noastre proprii, rezulta un ciclu incomplet al vieii noastre, care se v repeta mereu, iar si iar, n forme diferite, pn cnd ne vom permite o trire completa, iar pn cnd nu vom admite aceasta trire completa, vom aciona conform propriei noastre rezistene si imagini create. Dac nu v-au convins cele prezentate despre karma n primul capitol, trebuie sa recitim aceste paragrafe i s le analizam dintr-un alt punct de vedere. Dup cum am mai spus, karma este, pe lnga toate celelalte, un rezultat al propriilor reprezentari si al ciclurilor nefinalizate. Cnd ne mpotrivim propriilor triri, acumulam o anumit karma, cu care vom avea de-a face mai trziu. Dac ceea ce urmeaza sa facem este rezisten n fata propriei triri si acumularea karmei, nu mai facei acest lucru. Nu opunei rezisten. Dar vom urmari ceea ce facem si vom remarca faptul ca noi sunem cei care acionam, procedam astfel, nu actiunea este cea care primeaza
115

n fata noastra. Cu timpul vom constata ca ncetam sa mai acionam n acest fel. Devenim exact obiectul rezistenei noastre - aceasta este o axioma a evolutiei psihice. Cu ct mai mult rezistam si ne opunem la cev, cu att acordam mai multa atentie acestui fapt si ne narmam tot mai puternic mpotriv lui. Pe de alta parte, atunci cnd o persoana este furioasa pe noi si i acceptam furia (1), furia persoanei respective trece aproape instantaneu (2), nu ne vom mai framnta din cauza acestei triri neplacute. Aceasta este een ideilor despre iubirea fata de aproape, ntoarcerea celuilalt obraz etc. Aceasta este legatura dintre Univers si propria chakra a inimii. Exista doua metode cu ajutorul carora ncercai sa ndepartai rezisten prin iertare. Prima metoda este o meditie pe care am mai exersat-o: 1. Ne asezam n postura psihica, nchidem ochii, ne purificam minea si ne mpmntam.
116

2. Ne invetigam ntregul corp fizic ncepnd cu talpile picioarelor si continund spre cap. Verificam dac exista vreo parte care resimte dureri, sau a nepenit, se bucura sau vrea sa se odihneasca. Sesizam sngele care circula n corpul nostru. Sesizam energia psihica care circula n noi si n jurul nostru. Dac ne doare cev, n-are dect. Dac exista undev o dorinta foarte mare si puternica, o lasam sa se manifeste. Nu ne mpotrivim, nu opunem nici o rezisten, sunem ntru totul de acord. Lasam sa doara ceea ce doare, sa-si manifeste bucuria sau tristetea, lasam senzaiile sa dispara, dar nu ntreprindem nimic, ci doar observm. 3. Ne invetigam emotiile. Ce anume simtim? Nu opunem nici o rezisten, doar simtim. 4. La ce ne gndim? si ce credem despre ceea ce gndim? Nu ne oprim din gnduri, doar sunem de acord cu ele. Continuam sa ne gndim la aceasta. 5. Unde ne aflam? Ne aflam n propriul trup? Sunem de azi noapte cu persoana iubit? Coborm n strda sa luam o nghetata? Ramnem aici. Cnd ne aflam

117

n coltul camerei continuam sa fim n centrul propriului cap. Revenim. 6. Cnd am revenit n centrul propriului cap, iesim din trans. A doua metoda este un exercitiu care poate fi efectuat oricnd si oriunde. Presupunem ca ne-am ntlnit cu un prieten, iar acesta are o multime de probleme, cu care necopleeste; nu-l iubeste prietena sau mama, tatal sau copilul, cinele nu-l asculta, masina s-a stricat, contul n banca este epuizat, nu mai are nici un ban, papagalul s-a mbolnavit iar salteaua de cauciuc s-a spart. Este posibil sa sesizam ca la nivelul primelor doua chakxe apar anumite senzaii. Avem de gnd sa le nchidem? Le deschidem mai larg? Ce se petrece cu a ptra chakra? Inima este deschisa? Sau ne este pieptul ncatusat? Care este directia legaturilor? Ne imaginam ca sunem n ntregime din aer si tot ce ne povesteste prietenul trece prin noi. Desigur, ascultam ce ne spune si inervenim cu cte o vorba cnd ni se pare oportun. Lasam nsa toata ncarcatura emotionala sa treaca de noi i s se
118

neutralizeze n aerul din jur. Acum urmarim atent ce se petrece n chakre. Vom efectua exercitiul ori de cte ori avem ocazia. OCURILE PSIHICE Nici un om nu poate ramne permanent neutru si legat de Pamnt. Dup cum am mai spus, cnd ne mpotrivim, trebuie sa continuam sa o facem. Nu putem ajunge ntr-un alt loc, pn cnd nu ncetam sa ne aflam acolo unde sunem acum.Uneori, cnd nu sunem mpmnai, inervine cinev si ne aplica un soc psihic. Cea mai simpla explicaie a unui astfel de soc este perceperea furiei care se napusteste asupra noastra. Traversam strda si un sofer trebuie sa opreasca exact cnd nu are chef sa o faca. n gndul sau, aparem n chip de ticalos si socul este gata! Resimtim o slabiciune ciudat n timp ce traversam. Am luat de pe raftul magazinului ultima punga de lapte, exact cnd s-a apropiat altcinev sa o ia. Persoana vede ca luam laptele si dintr-o dat, datorit socului, ne cuprinde teama.
119

Socurile psihice pot lua si forme placute. Ne plimbam prin parc si pe lnga noi trece o persoana foarte atragatoare care-si opreste privirea asupra noastra. soc! Tot restul zilei ni-l petrecem gndindu-ne ct de placut ar fi sa fim cu o fiinta att de fermecatoare. Caracteritica generala a acestor socuri este faptul ca sunt oriente n ineriorul corpului nostru. Ele ne distrag de la momentul respectiv si ne reorieneaza trirea n ineriorul propriei minti. Socurile ne fac sa pierdem contactul cu realittea, sa nu mai tim unde ne aflam. Ele ne transfera n incontient, ne obliga sa ne cedam ntreaga putere n favoarea celui care ni le aplica. si majorittea acestor socuri nu sunt deloc distractive. Nu exista exercitii speciale referitoare la socurile psihice. Cnd constatam ca sunem supusi unui soc psihic, putem consuma o cantitte oarecare de energie pentru a efectua actiuni simple de vindecare sau pentru a extrage din chakra legaturile care ne-au fost implantate acolo. Dar cel mai eficient este sa observm socul care ne este aplicat i s nu-l ntoarcem mpotriv celui care ni-l aplica, deoarece
120

astfel nu am face dect sa declansam un razboi al socurilor psihice. Pot fi aplicate aceleasi metode si la atacul psihic din partea altor persoane. Atacul psihic este mult mai periculos, deoarece este mai greu de depistat. Dar socurile sunt triri ale realitii care pot fi controlate. Starile provocate pot duce la mbolnavirea suprarenalelor si a sistemului neurovegetativ. Razboaiele psihice duc la crearea prin imagini menle a entitilor creaturilor, pe care cteodat nu le mai poti controla si ncep sa te domine, dac ti-a scazut potentialul energeic. Datorit neatentiei se poate ajunge la cabinetul de psihiatrie pe post de pacient. CAPITOLUL IV Citirea psihica Putem spune ca fiecare om este un medium si se ocupa de citirea psihicului, adeea chiar fr a-si da seama. De fiecare dat cnd ne ntlnim cu cinev si ne spunem n sine: Arata foarte obosit", sau Dup
121

cum arata, se poate spune ca a avut o zi grea", sau Ce mult s-a schimbat, se poarta ca un ndragotit", realizam o citire a informaiei pe care o poarta fiecare. Ea se nregistreaza sub forma de culoare, sunet, energie, alcatuind starea noastra pe moment. Cinev poate spune ca nu se ntmpla nimic deosebit si ca oricine poate ghici astfel de lucruri. ntr-adevr, oricine poate realiza asa cev, dar este mai mult dect dac am ghici. Au fost obtinute informaii pe care nimeni nu le-a exprimat n cuvine. Exemplele de mai sus sunt cazuri de perceptie psihica nedezvoltata. Aceasta perceptie poate fi dezvoltata si finisata pn la nivelul intuiiei zilnice. Citirea psihicului este o deprindere care, ca oricare alta, poate fi consolidat si perfectionata prin practica. n plus, vom tine seama de o recomandare aparent paradoxala: VIAA NOASTR DE MEDIUM Dac nelegem aceasta exprimare neobisnuit, ne vom putea inerpreta viata ca pe a unui medium. Cnd ne nastem, se spune ca tocmai ne-am ntrupat.
122

Totul este nou, sunem deschisi pentru lume, toate impresiile noastre sunt relativ pure si nu sunt mpovrate de amintiri, triri si diferite opinii. Sunem contienti si nutrim ineres. Cu alte cuvine, fiecare dintre noi este un medium. Dup cum putem afla ntrebndu-i pe copii, multi dintre ei vd aureole de diferite culori care-i nconjoara pe oameni, n deenele lor, ei reprezinta aceste aureole colorate. Multi copii au n permanen nsotitori fermecai, cu care stau de vorba si se joaca. Mai mult, copiii care sunt foarte buni observtori, dar, n acelasi timp, sunt extrem de lipsiti de tact, exprima cu glas tare fata de toata lumea ceea ce vedem cu totii, dar consideram ca nu este potrivit sa spunem. Pe masura ce copiii cresc, parintii i nvta sa se adapteze" mediului. Chiar dac a vzut" aureola nnegrit sau cu limbi de foc si scnei a unei persoane apropiate, care se schimba brusc n diferite forme deasupra capului expulznd din ea, si zice cu glas tare ca matusa lui este ca o vipera sau ca seamana cu un monstru (realiznd de fapt perceperea informaiei din gndului ei), parintii l
123

nvta cu tact ca nu este adevrat, ca matusa lui a fost si este o doamna. Dac stam de vorba cu unele persoane sau le observm, n timpul citirii psihicului vom afla ca n copilarie multi au fost speriai de adulti care le-au explicat cu insisten care este realittea. Pe cnd erau copii, ei erau suparai ca toti cei mari resping viziunea lor asupra lumii, dar treptat au nceput sa o respinga si ei, pentru ca adultul deinea supremaia eviden n cunoaterea practica a lumii nconjuratoare si spunea copiilor ce este real si ce nu. Astfel, majorittea adolescenilor, la atingerea acestui prag, fie nceteaza sa mai creada n realittea din copilarie, fie nvta sa taca. Pentru multi dintre cei care au ncetat, cu timpul, sa creada n propriile perceptii problema devine mai simpla. Ei nu se mai gndesc la aceasta pn nu se petrece cev care sa-i socheze. De pilda, unele persoane ptrund din nou n lumea psihicului dup o trire dramaica neasteptata, cum ar fi contactul cu persoana iubit disparuta recent sau prevederea unui eveniment viitor.
124

Persoanele care prefera sa pastreze pentru ele propriile perceptii fizice pot avea triri ntmplatoare pe toata durata vieii, fr sa povesteasca nimanui nimic, din teama de a parea ridicoli sau de a fi considerai nebuni. Poate ca ntr-o discutie cu un prieten, printre alte lucruri marune, vor mentiona cu calm am simtit ca ma vei suna astazi", dar nicio dat nu vor putea poveti despre visele lor ciudate sau vocile pe care le aud. Multi se tem ntr-adevr sa nu fie nebuni, de aceea si ascund ct mai bine nelinistea si ndoielile. Cei care nu-si reprima niciodat tririle deosebite, nu ascund ceea ce aud, pot fi cu adevrat persoane cu preocupari de medium sau spiriiti, sau si pot folosi observiile si tririle ntr-o alta directie, cu orienre creativ, artitica. Alii pot sa nnebuneasca i s ajunga n clinicile de psihiatrie. Uneori, astfel de oameni sunt considerai dezechilibrai si excentrici. Adeea, cnd timp de multi ani omul este nevoit sa lupte mpotriv propriilor sale triri, el poate fi expus unor serioase dereglari psihice. Devine paranoic si simte ca toti l
125

urmaresc si i resping tririle; sau poate devein schizofrenic, o jumatate a sa exprimnd o puternica perceptie psihica si emotii inense, iar cealalta jumatate fiind normala; poate deveni catatonic, nchizndu-se n sine si prefernd sa triasca exclusiv n universul psihic al mintii sale, nu n mijlocul confruntarilor de opinii si judecai ale celorlali. Prezentam aici ctev exemple comune. Desigur nu toate bolile menle sunt rezultatul reprimarii capacitilor psihice. Dar de foarte multe ori mpiedicarea manifestarii acestora duce la reprimarea unor emotii cum ar fi furia sau tema de pedeapsa. Aceste emotii neexprimate pot provoca boli fizice sau menle. Nebunia poate fi actiunea, modul acestei persoane de a se manifesta ntr-o lume care-l separa de realitte si de ceilali, totodat este modul prin care persoana respectiv evit raspunderea faptelor sale. Poate nu tie cum s-o faca sau are nevoie, prin constructia fiinei sau prin educaie, de cinev care s-o ghideze. Ineriorizarea nu aduce nimic bun n acest caz si ar trebui cautata

126

iesirea din impas prin simpla ruga catre Dumnezeu de a da lumina, raiunea si calea vieii. Dar sa revenim la problemele noastre. Poate ne este absolut strina ideea de adeveni medium si citim aceasta carte doar pentru a gasi cev ce-am mai putea nvta. Sau poate ca am considerat dintotdeauna ca avem cev deosebit, poate chiar supranatural, si nu tim cum sa procedam. Sau cunoatem aceste fenomene, le simtim, le percepem realittea, dar am vrea sa le dirijam, sa nvtam sa le folosim ct mai bine. Ar fi un mare pacat dac dintr-o stare de soc prin necontrolul asupra gndurilor ai ajunge la psihiatrie. TABLOURI sI IMAGINI IRAIONALE n timpul descifrarii informaiilor psihice putem vedea" o multime de lucruri, ca si n timpul vindecarii, unde principalele surse de informaii vor fi aura si chakrele.

127

Acestea pot ajunge la noi si sub forma unor chipuri sau imagini menle, pe care le vom analiza n prezenta lucrare. In timpul citirii psihicului pacientului putem vedea realmene adevrate tablouri. Ele pot aparea n primplan pe ecranul nostru menl sau pot avea aspectul unor miniaturi. Aceste tablouri provin din universul nostru subiectiv. STERGEREA INFORMAIILOR NEGATIVE DIN AUR 1. Ne mpmntam si Intrm n trans. 2. Alegem din propria experien o stare n care nu ne-a placut sa ne aflam si staruim sa ne manifestam lipsa de sensibilitte, indiferen. Poate fi o situaie n care am trit groaza sau altcev de acest gen. 3. Ne concentram asupra imaginii create, apoi o facem sa se estompeze lent. Pe masura ce ea dispare, lasam sa apara chipurile altor persoane. Acetia sunt creatorii initiali ai viziunii anerioare. Putem vedea un singur chip sau mai multe. Facem sa se estompeze aceste chipuri unul dup altul,
128

imaginndu-ne ca le expediem posesorilor lor. Dac, privind aceste chipuri, simtim furie, revolta, durere etc., revenim pentru a retri aceste sentimene. Le vom comunica menl acestora tot ce simtim nevoia sa le spunem. Dac simtim saisfactie n urma celor spuse, la estomparea imaginii acordam iertare acestor persoane. Dac nu dorim sa le iertam, nseamna ca n-a sosit nca momentul, dar prin iertare se face o stergere automata a sursei de soc psihic si are loc schimbarea radicala a aurei n alte culori. Cnd sunem pregaiti sa i iertam, ne vom ierta mai uor propriile noastre probleme si astfel ne vom apropia de renuntarea la toate acestea. Sa nu uitm ca nu trebuie sa ne grabim. Dac dorim sa savuram un timp oarecare furia, supararea sau tristetea pe care le simtim, nu trebuie sa ne refuzam aceasta placere. 4. Cream o imagine a propriei noastre persoane si ne straduim sa ndragim aceasta imagine. Apoi o facem sa dispara.

129

5. Chemam n imagine Soarele mare si auriu al energiei, pe care l lasam sa ne umple n totalitte corpul si aura. 6. Iesim din trans. CITIREA AUREI Expresia citirea aurei" creeaza o impresia a cev tehnic si foarte complicat. naine de a trece la acest exercitiu, trebuie sa facem o relaxare completa, strduindu-ne sa vedem aura. 1. Cream un trandafir care l reprezinta pe pacientul nostru. n acelasi timp ne imaginam ca trandafirul acesta are un nimb. Nimbul reprezinta aura individului, tot asa cum trandafirul reprezinta individul. ncepem cu observrea unei singure culori care irizeaza n jurul petalelor. Dac nu putem vedea culoarea, ne imaginam ca nimbul arata ca si cum am vedea-o. Facem sa dispara trandafirul. 2. Repetam exercitiul de ptru ori, adaugnd de fiecare dat cte o culoare pn ajungem la un total de cinci culori.
130

3. Iesim din trans. Urmatorul complex de exercitii reprezinta o etapa mai avnsata. Aceasta ne v ajuta sa folosim citirea aurei n scopuri curative. 1. Ne mpmntam si Intrm n trans. 2. Realizam imaginea pacientului. Cu o pensula imaginara cu vopsea neagra ntunecam tabloul realizat, pn cnd obinem doar silueta pacientului. Lasam lumina inerioara menla sa umple spaiul din jurul siluetei, mai nti sub forma unui nimb alb. Observm unde este nimbul mai mare si mai dens, n ce puncte este mai subtire sau care sunt zonele corpului n care dispare. Toate aceste imagini aparute sunt legate de clarviziune. 3. Lasam nimbul alb sa capete diferite culori. Acestea sunt culorile aurei pacientului nostru. Dac vedem o singura culoare este minunat. Dac vedem chiar zece culori este foarte bine. Cel mai adeea vom vedea doua sau trei culori, iar cnd vom capata deprinderea de a ditinge culorile, vom putea analiza aura mult mai bine. Pentru nceput vom ncerca sa ne oprim
131

doar culorile pe care le vedem sau sesizam. Unde sunt acestea asezate n jurul corpului'? Trebuie sa tinem mine ca semnificaia culorilor poate fi confirmata numai de propria noastra experien, de aceea ne vom urma intuiia. 4. Lasam imaginea sa se estompeze. Alegem acum alta persoana si repetam procesul. Analizam cu atentie diferenele dintre cele doua aure, apoi le lasam sa dispara. 5. Iesim din trans si ne readucem corpul n realitte. Este necesar sa o facem, cnd tocmai am efectuat o activitte psihica deosebit de complexa. La exercitiile acestea este nevoie de o cantitte mai mare de energie psihica, care vine prin relaxarea perfecta a mintii. Rezultatele vor veni singure la un moment dat si v vei bucura nespus cnd vei reui s facei acest lucru fr prea mult efort. CITIREA AUREI CU OCHII DESCHIsI Clarviziunea sau vederea psihica, de care tocmai neam folosit, se realizeaza fr participarea simtului
132

fizic al vzului. Aceasta se realizeaza prin inermediul vederii psihice. Unele persoane vd aura si cu ochii deschisi, n stare de relaxare. Aura apare ca un nimb auriu vlurit, uneori este colorata n culori deschise, alteori seamana cu niste fotografii. Culoarea sau culorile dominane sunt plasate n centrul aurei, iar scneile sau exploziile de energie de alte culori se mpratie n spaiul din jur sau se deplaseaza mprejurul culorii de baza. Nu este nimic neobisnuit ca unele persoane pot vedea aura cu ajutorul vzului obisnuit si nu prin clarviziune. De fapt cu ajutorul vzului normal putem vedea mult mai multe detalii marune dect cu ajutorul vzului psihic. Citirea aurei cu ochii deschisi este foarte ineresanta, iar procesul n sine pare mai putin fantatic, mai real. Dar totul se creeaza pe un ecran n centrul dintre sprncene si oricum vederea normala nu participa la descifrare, ochii stnd ntr-o pozitie de parca n-ai avea nevoie de ei. Totul se petrece n spaiul de vid aflat n aceasta regiune a fruntii, indiferent de distanta de la pacient la vindecatorul medium. Prin crearea imaginilor si
133

descifrarea informaiilor venite are loc stergerea acestora din cmpul energeic al persoanei-pacient si reechilibrarea energiilor lui menle. Putem afirma ca are loc rocesul de vindecare. Avem nevoie de cinev cu care sa colaboram n astfel de cazuri, ca sa vedem rezultatul final i s ne convingem ca am procedat corect. 1. Ne alegem o persoana care sa ne ajute n efectuarea acestui exercitiu. Rugam persoana sa se aseze sau sa stea n picioare cu spatele la un perete alb. Peretele poate fi si de o alta culoare, dar neaparat deschisa. 2. Ne mpmntam. Pentru a vedea aura nu este necesar sa Intrm n trans, ci doar sa fim relaxai. Ne ndepartam de asistentul nostru la o distanta de circa sase metri si ne concentram atentia asupra unui punct n spaiu aflat la o distanta de un metru fata de corpul acestuia. Punctul ales nu se v gasi pe perete sau pe chipul asistentului, ci ntr-un punct oarecare n spaiul pn la el. Dup un timp oarecare vom ncepe sa vedem aura asistentului. Unele persoane vd aura
134

cu vederea periferica, desi asistentii au impresia ca i privii tinta. 3. Putem exersa vizualizarea aurei fr a mai mpartasi aceasta respectivelor persoane. Dar este foarte bine sa fim prudenti. Este foarte neplacut cnd cinev priveste tinta n crestetul cuiv sau n gol, chiar deasupra umarului. n timpul acestor exercitii putem ajunge la concluzia ca vizualizam aura nu numai pe fondul peretului alb, ci si pe fundalul unor culori nchise. Putei ncepe prin a vedea aura florilor, fructelor, obiectelor. Relaxai, privii n gol obiectul care inereeaza neaparat. Vei ramne uimiti de rezultate. Nu trebuie sa mijiti ochii sau sa-i marii, ei nu participa la viziuni, participa glanda pineala. CUM SE CITESC CHAKRELE Citirea chakrelor este n fond acelasi lucru cu citirea aurei, dar nu vom trece la acest exercitiu pn nu ne vom nsusi n ntregime citirea aurei, deoarece, n cazul chakrelor, exercitiul are durata mai mare si necesit o mai mare ncordare.
135

1. Ne mpmntam si Intrm n trans. 2. Realizam silueta asistentului pe ecranul nostru menl. 3. Ne concentram atentia asupra punctului din aura care reprezinta prima chakra. Realizam imaginea vizuala a unui disc n aceasta zona si urmarim dac discul este nchis sau deschis si l umplem cu galbenportocaliu-rosu-maro, n ordinea descrisa; sa nu uitm ca acum citim o harta. Aceasta este prima chakra legata de supravietuire. Dac este larg deschisa, dac este colorata n culori ntunecate sau mohorte, pacientul are probleme, legate de supravietuire sau de o patologie a organelor care tin de centrul energeic respectiv. Dac aceasta chakra este nchisa, persoana nu are n acest moment probleme de supravietuire. Dac chakra este colorata n verde (culoarea creterii), cel n cauza poate gasi noi cai care l vor ajuta sa supravietuiasca. Dac chakra este colorata n rosu (culoarea simturilor si sentimenelor) capacittea de supravietuire depinde de ncarcatura emotionala.
136

4. Trecem de la o chakra la alta, citindu-le n acest fel pe rnd, att cele sapte chakre principale, ct si chakrele minilor si picioarelor. Este foarte important sa ne concentram asupra fiecarei chakre n parte, sa nu ncercam sa le analizam pe toate la un loc. 5. Dup ce am studiat cu multa atentie fiecare chakra, aruncam o privire asupra ntregului ansamblu de chakre. Ne imaginam ca le privim mai de la distanta, pentru a le vedea pe toate. Comparam dimensiunile si forma diversilor centrii energeici. Care este cel mai mare? Care este cel mai inens colorat? 6. Facem sa dispara imaginea si iesim din trans. n acelasi fel, vom examina chakrele aceleiasi persoane si a doua zi, apoi din nou peste o saptamna. Vedem dac au inervenit cev schimbari. Pot inerveni schimbari dac l vei umple cu o alta forma de energie vitla, dar pot ramne nemo dificate dac persoana este la fel de complexata de grijile sale.

137

DETERMINAREA POZIIEI DURERII N AUR sI N CORP Exercitiul urmator are o mare nsemnatate practica n munca de vindecator. El ne v oferi informaii suplimenre fata de cele obtinute prin studierea aurei si chakrelor. La nceput vom exersa independent, ca n exercitiul recedent de citire a aurei si chakrelor. 1. Ne mpmntam si Intrm n trans. 2. Pe ecranul menl obinem imaginea (silueta) persoanei pe care o studiem. 3. Ne autosugetionam ca pe imaginea obtinuta, n punctul n care prietenul nostru acuza dureri fizice, trebuie sa apara o pata rosie care sa marcheze zona afectat. Urmarim cu atentie n ce raport se afla pata sau petele din aura. Dup ce studiem amanuntit imaginea o facem sa dispara. 4. Readucem imaginea prietenului. Ne sugetionam ca petele rosii apar n zonele n care acesta are

138

dureri. Comparam aceasta imagine cu prima. Estompam imaginea. 5. Repetam exercitiul alegnd mereu ali prieteni. La ncheiere estompam imaginile si iesim din trans. Cnd vom trece la vindecarea pacientului, naine de a ncepe procedurile, vom efectua acest exercitiu. Putem sa-i spunem sau nu ceea ce vedem. El poate veni sa ne caute, plngndu-se: Am o durere groaznica de cap. Vindeca-ma mai repede!" Efectund exercitiul, putem vedea o pata rosie deasupra sau n jurul capului sau. Dar putem vedea o pata rosie si mai mare si mai inensa n cu totul alt loc, la baza coloanei vertebrale, n zona ombilicala, la genunchi, oriunde. Trebuie sa dam atentie celor ce vedem chiar dac ne deruteaza. Adeea, durerea se manifesta n cu totul alta zona a corpului dect aceea n care este localizata sursa maladiei. Cnd trecem la vindecare, vom acorda atentie deosebit zonelor n care am descoperit petele rosii. Ele trebuie nlaturate. AUTOAPRAREA
139

Pentru a ne dezvolta deprinderile putem realiza citirea psihicului anumitor persoane, cu acordul acestora, nsotind-o de procedeul de vindecare, dac ni se pare potrivit si nu este dificil de realizat. Trebuie sa ne bazam pe intuiia noastra. Dup ce ne vom nsusi suficient citirea aurei si a chakrelor, vom trece desigur la citiri mai complexe. Desavrsindu-ne practica citirii psihicului, vom constata ca putem raspunde singuri la toate ntrebarile pe care si le pun ceilali oameni, doar formulnd aceste ntrebari. Cnd ne pregaim sa citim psihicul unui prieten sau al unui pacient, reluam procedurile pe care le efectuam n cazul vindecarii. Ne asezam fata n fata cu pacientul si realizam mpmntarea pentru amndoi. Desigur, naine de a ncepe ne vom goli minea de orice alte gnduri, pentru a nu ne ncurca. Trecem apoi la citirea aurei si a chakrelor, efectund toate procedurile necesare. Citirea nemijlocit a psihicului este mult mai ineresanta dect observrea de la distanta, dar este mult mai dificila. Omul al carui psihic l citim poate fi
140

speriat, emotionat sau foarte curios. Ca urmare, el poate ptrunde n minea noastra si ne v ataca prin atentia, gndurile, ideile, emotiile sale si prin tot ce se petrece cu el. Desi poate avea cele mai bune inentii, atacurile sale psihice ne pot face sa ne pierdem mpmntarea. Realizam imaginea vizuala a unui trandafir care si strnge petalele, transformndu-se ntr-un boboc de floare, dar n loc de a-1 plasa pe ecranul nostru menl, l aducem chiar n fata fruntii. Ne sugetionam ca acest trandafir v fi magnetul care atrage si absoarbe toate legaturile care pornesc de la subiectul pe care-l citim, naine ca acestea sa ptrunda n chakrele noastre i s ne absoarba energia. Ne vom sugetiona ca trandafirul ramne n acest loc si i verificam prezenta de fiecare dat, naine de a ncepe o noua citire. Dac simtim o stare de neliniste subit n timpul citirii, poate fi nevoie sa cream un nou trandafir. La terminarea citirii facem sa dispara trandafirul. Folosirea trandafirului pentru protectia psihicului nu se limiteaza la procesul citirii. El este de nepretuit n
141

viata cotidiana. De fiecare dat cnd cinev ne v ataca, cnd ne vom contrazice cu cinev sau vom intra ntr-un razboi" psihic, vom ncerca sa ne imaginam trandafirul pentru a realiza o detensionare. Acest procedeu poate fi uil n mentinerea echilibrului inerior. El poate face sa nu mai avem nevoie de protectie psihica. Dac nu ne mpotrivim la tot ce ne agreeaza n procesul citirii psihicului sau n afr acestuia, constatam ca EUL nostru nu exista si nu ne mai ataca nimeni. Cu ct vom permite mai mult sa fim agresai de tot ce ne deranjeaza si ne creeaza o bariera psihica, cu att mai mult citirea noastra nu v avea nici un rezultat si ne vom pierde legaturile. Nu trebuie sa respingem ceea ce simtim, dar aceasta nu ne v ajuta n perceperea n propriul nostru spaiu psihic a ceea ce simt ceilali oameni. COMUNICAREA In procesul oricarei activiti psihice este foarte important sa discutam menl despre ceea ce vedem,
142

ca si cum am avea pe cinev alaturi. Cu alte cuvine, trebuie sa gasim un mod de a transmite acele senzaii puternice pe care le percepem, pentru a nu se acumula n ineriorul nostru si a nu ne bloca a cincea chakra. n timpul citirii, putem descifra viziuni sau imagini despre care n-am dori sa-i vorbim persoanei de fata. Este posibil sa nu fim prea siguri de informaiile primite, sau sa simtim ca subiectul sar putea supara, sau si-ar bloca n continuare centrii pentru descifrarea cauzei simptomelor aparute. Trebuie sa ne eliberam de cele percepute, indiferent dac vom comunica subiectului datele citirii psihice, sau le putem transmite ntr-o forma care sa ne elibereze de tensiune. Este posibil sa asteptam plecarea pacientului i s prezentam toate datele n fata oglinzii, vorbind cu propria persoana sau deasupra unui pahar cu apa, care ar prelua informaiile, apoi sa aruncam apa. Dac dorim, ne putem lua notite. Dac simtim ca ne este mai uor sa transmitem informaiile i s ne exprimam prin pictura, dans sau ntr-un alt mod, fr a recurge la cuvine, trebuie sa procedam n acest fel. Orice forma
143

de activitte este buna pentru a gasi o iesire si a ne elibera de imaginile pe care le-am vzut. Unii vindecatori transmit informaiile cele mai serioase unei terte persoane sau unui obiect (capac, zid, lac). De cele mai multe ori aceasta transmitere este eficien. De aceea nu sutinem ca nu trebuie sa comunicam nimic din cele aflate, ci doar ca, atunci cnd comunicam altei persoane, care nu cunoate pacientul, cele aflate n timpul citirii psihicului, nu trebuie sa ntoarcem cele aflate mpotriv acestuia. Vom proceda n asa fel nct ncarcatura emotionala a informaiilor obtinute sa nu dauneze nici pacientului, nici noua, reusind astfel eliminarea lor din cmpul nostru psihic. Cnd comunicam pacientului informaiile obtinute prin citire, dac ne-am hotart sa o facem, sa fim foarte grijulii. De pilda, am aflat cev secret, dar ne este teama ca pacientul se v supara auzind informaiile. V trebui s-l abordam n felul urmator: Vd ca v putei mbolnavi. Acordai prea multa atentie unor probleme nedemne de atentia dumneavoastra. Pn nu vei nfrunta adevrul si nu
144

vei gasi cev care sa v distraga atentia de la toate acestea, nu v voi putea ajuta sa v vindecai." Nu ne-am expus consideraiile privind starea psihica a pacientului, dar am ains punctul sensibil si pacientul ne poate contrazice cu ardoare. Dac vom spune adevrul exact asa cum l vedem, ne putem provoca un soc energeic (pe care l-am denumit anerior soc psihic"). De aceea, n primul rnd vom crea trandafirul protector. n al doilea rnd nu vom uit ca nici un soc psihic nu ne poate afecta n vreun fel, dac nu dorim s-l percepem. si n fine, dac ne mpotrivim furiei pacientului (prietenului), aceasta v trece prin noi fr sa ne afecteze. MBINAREA IMAGINILOR n acest capitol revenim la unul dintre cele mai importane aspecte ale activitii psihice: la priceperea de a ramne neutri, de a nu ne implica n emotiile persoanei careia i citim psihicul sau pe care o tratam.

145

Pentru noi, ca si pentru pacient, v fi mult mai uor dac i vom solicit sa nu mediteze i s nu intre n trans mpreuna cu noi. Oamenii cred adeea ca near putea usura munca dac ar medit mpreuna cu noi. Dar nu este asa. Mai nti oamenii mediteaza n mod diferit si, aflndu-se n alte sfere, le v fi greu sa umareasca cu atentie cuvinele noastre. Este necesar doar ca ei sa fie prezenti. Cnd intrm n trans este si mai important sa ramnem la nivelul energeic propriu. Dac prietenul sau pacientul mediteaza mpreuna cu noi, el poate sa ne nsoteasca foarte natural, fr sa-si dea seama, chiar de la intrarea n trans. Astfel, poate fi ncalcat unul dintre principiile de baza ale intrarii n trans, care consta n ridicarea obligatorie a nivelului energeic propriu la un nivel suficient de nalt, care s-l depaseasca mult pe cel al pacientului, pentru a ne asigura de impartialittea emotionala si detasarea necesare n timpul citirii sau vindecarii. Dac si noi si pacientul ne aflam la acelasi nivel energeic, putem mbina tablourile obtinute cu cele ale pacientului, ceea ce nseamna ca tririle
146

pacientului pe care-l observm se mbina cu tririle noastre analoage. Propriile noastre amintiri se pot contitui la rndul lor n senzaii puternice, care produc confuzie n minea noastra si haos n citirea psihicului. De obicei aceasta contituie cauza senzaiei ca nu putem vedea subiectul citirii n timpul acestei operaiuni. Iata un exemplu simplu de mbinare a tablourilor: ncepem procedura cu succes, citim n conditii optime aura pacientului si, deodat, vedem o pata de culoare rosu nchis. i comunicam pacientului ca aceasta pata n aura este un semn de furie si, dup ce i-am spus-o, devenim nervosi, ne simtim jenai. Dac am avea mai multa experien n clarviziune, am putea vedea imaginea reala sau tablourile proiectate n aura pacientului. Sau am putea sa le sesizam. Sau, mai degraba, am nelege pur si simplu de ce dintr-o dat nu ne simtim bine. Se poate ntmpla ca pe la vrsta de cinci ani pacientul nostru sa fi mncat o bataie zdravna de la mama i s nu fi putut niciodat sa-i ierte aceasta. Poate ca si mama ne-a tras ctev palme pe la cinci
147

ani, lucru care ne framnta si acum. Dac nu sunem neutri si nivelul nostru energeic nu se ridica deasupra celui al pacientului, tablourile ncep sa se ntrepatrunda si ne simtim debusolai. Amintirea noastra despre tririle proprii se amesteca cu amintirile analoage ale pacientului si ne concentram exclusiv asupra acestui eveniment neplacut, chiar dac nu sunem contienti de aceasta. Nu trebuie sa disperam. Oricine si poate combina tablourile imaginare cu ale noastre, dar nu este deloc greu sa scapam de aceasta. n primul rnd i vom spune pacientului sa ne scuze o clipa pentru a pune la punct starea de trans sau a ne calma cea de-a saptea chakra. Revenim n propria mine, ne mpmntam iar si ne ridicam nivelul energeic, circulnd prin corpul nostru o cantitte mai mare de energie dect a pacientului. Astfel vom putea observ mbinarea tablourilor fr a le simti. Apoi l mpmntam din nou pe pacient. Dac avem idee ce reprezinta tabloul nostru care participa la combinaie, l aducem pe ecranul noastru menl si l facem sa dispara. Acesta poate
148

reprezenta orice: se poate sa fi avut amndoi n adolescen cosuri pe fata care ne faceau sa suferim, am fi putut avea prieteni gelosi, rau de nalime etc. Se pot mbina de asemenea unele tablouri pozitive, desi acestora li se acorda mai putina atentie si creeaza mai putine greutai la citire. Dac nu putem vedea clar tabloul, ne asezam n spatele pacientului si lasam sa ne umple minea orice reprezentare imaginara. Dac ncepem pe neasteptate sa percepem cev, facem sa dispara reprezentarea imaginara. Dac nu percepem nimic, facem sa dispara totul. Dac aceasta dispariie nu ajuta, ne imaginam ca senzaiile noastre neplacute formeaza o picatura mare de energie de orice culoare dorim. O plasam pe ecranul nostru menl si o facem sa dispara. Apoi nchidem pe jumatate cea de-a doua chakra. Aceasta ne v separa de pacient. Apoi ne gndim la cinci puncte care ne deosebesc de pacient: are parul castaniu, spre deosebire de noi, este nvtatoare - ceea ce noi nu sunem, i plac trandafirii - noua nu, are 27 de ani - noi avem alta vrsta, crede ca procedurile psihice sunt vrajitorii 149

noi nu. Metoda este foarte simpla, dar i vom aprecia calitile cnd o vom aplica. Nu sunem una cu pacientul. Sunem persoane diferite. Privind la problemele si distractiile pacientului, trebuie sa ne spunem: Acestea nu sunt problemele mele, dar doresc sa decodific cauzele care provoaca suferinta." Durerea de cap care poate aparea ca urmare a suprapunerii tablourilor poate fi importanta pentru noi. Ea ne indica zonele n care s-a acumulat sau este blocata energia si ne poate ajuta sa clarificam situaia, obligndu-ne sa contientizam cauza. Cnd simtim ca cev nu este n regula, n timpul citirii, procedam astfel: 1. Facem mpmntarea, att a pacientului, ct si a noastra. 2. Ridicam nivelul energeic propriu fata de cel al pacientului. 3. Facem sa dispara orice imagine, oricare ar fi. 4. Cream un trandafir. 5. nchidem a doua chakra.

150

6. Ne gndim la cinci puncte care ne deosebesc de pacient. Vindecatorii ncepatori sunt nelinitii de volumul mare de informaii despre chakre, legaturi, spiritementor, aura, simboluri ale vieilor anerioare. Uneori vindecatorul ncepator nu este sigur de ceea ce vede. Putem evit aceste probleme dac decidem de la nceput ce anume dorim sa vedem: aura, chakrele, legaturile etc. Ne concentram asupra alegerii noastre, acordndu-i toata atentia. Dup ce studiem cum se cuvine zona aleasa, putem trece mai departe. PERFECIONAREA CITIRII PSIHICE Nu putem vindeca un om mpotriv propriei sale voine. La fel, nu-l putem privi mpotriv voinei sale. Lucrnd, ne putem da seama ca informaiile au fost blocate. Nu putem obine nici un fel de date, desi recurgem la toate procedeele tehnice cunoscute de izolare, de neutralizare. Citirea nu se poate face, pn n momentul n care pacientul nu doreste

151

aceasta. De cele mai multe ori, cu toata jena, pacientul raspunde DA". Trebuie sa subliniem ca n toate domeniile psihice n care sunem implicai alaturi de o alta persoana, insistenele nu ne vor ajuta. Trebuie sa ne ntiintam prietenii ca dorim sa facem putina practica, sa ncercam procedeele psihice pe care le-am aflat din prezenta lucrare. Ideal ar fi ca ei sa ne vina n ntmpinare. Dar trebuie sa-i rugam sa fie de acord ntr-un mod foarte politicos, astfel nct sa poata refuza dac nu vor sa ne sprijine. Lumea psihicului este de temut pentru multi oameni, unii dintre ei sunt speriai de posibilittea ptrunderii acestei lumi. La nceputul activitii vei avea multe surprize: prietenii pe care-i considerai ca avnd conceptii liberale si filozofice se dovedesc cei mai speriai sau devin criicii cei mai severi. Dimpotriv, persoane care nu se mai ineresasera niciodat de fenomenele extrasenzoriale, de meditie etc. se dovedesc deschise la nou. Cu trecerea timpului i vom putea identifica de la nceput pe cei speriai de aceste
152

fenomene. Sa ne amintim cum ne-am simtit n aceasta lume necunoscuta cu ctiv ani n urma! Trebuie sa fim atenti n a comunica pacientului doar acele informaii care l pot ajuta. Citirea psihica este mult mai mult dect slujirea celorlali, este slujirea propriului EU. Chiar dac pare paradoxal, trebuie sa subliniem aspectul cel mai important al citirii. Cu ct citim sau trim mai mult, cu att ne este mai clar ca sunem asemanatori oricarui om, care are aceleasi probleme ca noi. CAPITOLUL V Etape avnsate de vindecare PSI Exercitiile prezentate n acest capitol au un grad de dificultate mai ridicat. Este bine sa nu ne grabim i s nu avnsam la exercitiul urmator dac nu stapnim bine tehnica. Unele dintre exercitiile prezentate n acest capitol ne vor parea mult mai simple dect cele din capitolele
153

anerioare. Dar nu trebuie sa precupeim timpul necesar efectuarii exercitiilor si nici sa comparam progresul nregistrat de noi cu cel nregistrat de alii, sau cu ceea ce, dup impresia noastra, am fi putut realiza. Fiecare om este o individualitte si merge pe propriul sau drum. PURIFICAREA CHAKRELOR Purificarea chakrelor este extrem de importanta, att n vindecarea altora, ct si n autovindecare. Iata o metoda pentru purificarea propriilor chakre. 1. Ne mpmntam si Intrm n trans. 2. Ne instalam n cea de-a treia chakra. Ne imaginam cum energia excitnta care s-a acumulat aici se transfera n cea de-a doua chakra, se acumuleaza aici, urmnd a fi transferata n prima chakra. Repetam acest proces. nlaturam prin tija de mpmntare tot ceea ce avem acumulat n aceste chakre. n timpul acestui exercitiu nu trebuie sa

154

cercetam ce anume nlaturam, desi, desigur, o putem face. 3. Ne instalam n a ptra chakra. Acum procedam n sens invers. Transferam ntreaga cantitte de deeuri psihice din a ptra chakra n a cincea, apoi n a sasea si a saptea chakra, iar prin aceasta le evcuam n exterior. Ne imaginam ca totul a fost nlaturat din aura noastra si se dizolv n energia neutra. 4. Ne ntoarcem n prima chakra. Umplem acest centru cu energie de culoare portocalie si ne imaginam ca aceasta circula prin fiecare chakra. Am evcuat tot ce era strin. De fiecare dat, evcund tot ce nu ne era necesar, spaiul eliberat se umple cu energie pura. Natura nu suporta vidul, att n spaiul fizic, ct si n cel psihic; dac vom lasa spaiu neocupat, nu trebuie sa mai mentionam ce se poate acumula n el. 5. Repetam etapa a ptra pentru a doua si a treia chakra. Apoi nchidem fiecare dintre chakrele inferioare, astfel nct sa ne fie comod. 6. Umplem cele ptru chakre superioare, una dup alta, cu energie portocalie. Culoarea portocalie este
155

totdeauna o culoare eficien, dar dac preferam sa folosim alta, vom proceda cum credem mai bine. Cele ptru chakre superioare nu se nchid. 7. Iesim din trans. Procesul de purificare a chakrelor este o procedura pe care o putem efectua ct de des dorim. Dup efectuarea etapei a sasea, putem nlatura toate legaturile, gasind tablourile agasane care mpiedica fluxul de energie. Pentru a vindeca o alta persoana prin aceasta metoda, ne mpmntam att pe noi, ct si pacientul, apoi asezam mna deasupra celei de-a treia chakre a pacientului si ne imaginam ca mna noastra mpinge tot ce nu este necesar prin chakrele inferioare n tija de mpmntare, iar de aici ct mai adnc n Pamnt. Apoi ne asezam mna deasupra celei de-a saptea chakre a pacientului si ne imaginam ca extragem tot ce este n plus n a ptra chakra si nlaturam ce am extras prin a saptea chakra n atmosfera. Apoi se umple fiecare chakra cu energie curata, portocalie.

156

STPNIREA CORPULUI Iata un exercitiu, care poate parea oarecum neobisnuit, detinat sa ne rennoiasca legatura cu propriul nostru corp, sa ne consolideze situaia de posesor al propriului spaiu fizic i s ne reamineasca faptul ca, orice s-ar ntmpla, minea noastra ne poate spune: Acesta este corpul tau." A avea", a stapni" cev anume nseamna n limbajul psihicului a face sa-ti apartina n totalitte". De exemplu, parintii ne-au nvtat sa mergem, prin urmare ei pot continua sa stapneasca o parte a picioarelor noastre, iar noi este posibil sa nu le stapnim pe deplin niciodat. Putem creste cu convingerea ca organele genitle sunt ntr-o oarecare masura impure, asa ca niciodat nu vom putea sa le stapnim pe deplin i s le folosim ca pe cev ce ne apartine. Acele zone din corp pe care nu le stapnim sunt zonele n care se poate bloca energia terestra si cosmica. Aceste zone, n care adeea sunem incontienti sau adormiti", sunt zonele n care de
157

cele mai multe ori apar maladiile fizice. Aici aura poate fi foarte subtire sau poate lipsi n totalitte. Dac dorii sa deveniti stapnul corpului dumneavoastra, sa parcurgem urmatorul exercitiu. Ne mpmntam. Apoi ne instalam n degetele mari ale picioarelor (la fel cum ne-am plasat n centrul capului, n coltul camerei sau n una dintre chakre). Mobilizam ntreaga noastra putere de contientizare n aceste puncte. Probabil nu ne-am gndit niciodat att de mult la degetele mari ale picioarelor si vom determina cum ne simtim aici si ce simt degetele noastre. Apoi ne mutam la talpile picioarelor. Cum sunt acestea: usoare, ngreunate, amortite sau dureroase? Ne instalam apoi n gambe. Astfel, ne vom afla pe rnd n fiecare particica a corpului nostru: n genunchi, n coapse, n fee, n organele genitle, n abdomen, torace, umeri, n brate, coate, anebrate, palme, degete, n partea dorsala a toracelui, la ceafa, n gt, barbie, buze, limba, dinti, nas, obraji, urechi, par, cap. Pentru fiecare popas vom consuma att timp ct v fi
158

necesar si, parasind o parte a corpului, vom fi gata sa ne oprim n urmatoarea. Ptrunznd n fiecare parte a propriului nostru corp, vom vorbi cu aceasta. Vom da binete abdomenului sil vom ntreba dac nu doreste cev pentru el. El poate raspunde: Mai uor cu alimenele picane", sau: Largeste cureaua." Vom sta de vorba cu talpile noastre. Ele ne pot spune: Nu ne uit. Avem nevoie de ncaltamine mai comoda" sau: Multumim pentru baia cu saruri minerale." Trebuie sa mentionam ca n unele parti ale corpului ne vom simti bine si comod, confortabil, pe cnd n altele ne poate nconjura plictiseala, vom simti o apasare sau o tensiune. Acestea sunt zonele pe care nu le stapnim n totalitte. In fiecare parte a corpului nostru vom contientiza senzaiile, att pe cele placute, ct si pe cele neplacute. Primul pas care ne da sentimentul ca ntregul corp ne apartine v fi senzaia ca putem stabili n ce parte a corpului ne simtim confortabil si unde ne simtim strini. Vom examinai cu atentie dac nu cumv s-a acumulat

159

durere n acele zone ce ne sunt strine. Dac este asa, vom sterge aceste imagini. Dup ce ncheiem procesul de luare n posesie a corpului nostru, revenim n centrul capului. De aici, construim pe ecranul nostru menl tabloul ntregului corp. nconjuram aceasta imagine pe ct posibil cu maxima iubire si tandrete, nlaturam imaginea si iesim din trans. A FI SNTOS Procesul de vindecare presupune restabilirea echili brului n organism. Vindecatorii cauta sa-si concentreze atentia de cele mai multe ori asupra a ceea ce nu este n regula" n corpul fizic sau psihic, nu asupra a ceea ce este normal". Trebuie sa privim corpul n ansamblu sau n legatura cu Universul pentru a fi ferii de erori. Vindecarea este un proces de corectare a corpului energeic, care permite corpului fizic sa functioneze normal. Urmatoarele exercitii sunt detinate readucerii sub controlul nostru a starii naturale de forta si vointa.
160

Sunt detinate sa ne dezvete de unele modele pe care le-am nvtat n copilarie si care erau uile copilului. Aceste modele nu ne sunt potrivite totdeauna, iar uneori pot fi chiar nocive. De pilda, astmul bronsic poate fi urmarea atentiei exagerate pe care ne-au acordat-o parintii n copilarie. Dar oare dorim acum sa ni se acorde aceeasi atentie? Poate plaim pentru aceasta atentie cu imposibilittea de a respira uor sau poate tine de detin. 1. Ne mpmntam si Intrm n trans. 2. Identificam n propria aura zonele care emit o energie sanatoasa, vibranta, pura, de culoare aurie. 3. Ridicam nivelul energeic din celelalte zone ale corpului, astfel nct sa corespunda energiei nalte din zonele sanatoase. Trebuie sa ne sugetionam ca nivelul energiei creste dac i vom ordona aceasta. Atunci vom putea ridica acest nivel ct dorim. 4. Facem sa circule energia prin chakrele si aura noastra, apoi ne aplecam cu capul mai jos de genunchi si iesim din trans.

161

Putem folosi acest exercitiu si pentru vindecarea altor persoane. Trebuie sa identificam portiunile sanatoase din aura acestora, n loc sa le cautam n propria noastra aura. Apoi ridicam nivelul lor energeic asa cum l-am ridicat pe al nostru. Este bine sa nvtai pacientii sa respire corect. Restabilirea energeica a corpului fizic se face si prin metode de respiraie, prin tehnici Radja-Yoga. VOCEA INERIOARA Exercitiul de mai jos este unul dintre cele mai simple si da rezultate pozitive n toate domeniile activitii psihice. Am amintit deja despre vocea noastra inerioara aceasta parte a EU-lui nostru care ntotdeauna tie tot si ne propune, ca raspuns la ntrebarile noastre, numai judecai de folos. Pentru a intra n legatura cu vocea noastra inerioara, vom nchide mai nti ochii si ne mpmntam. Ne gndim la o ntrebare la care am dori sa primim raspunsul, de exemplu: Oare vreau cu adevrat sa merg la plimbare?" sau: seful
162

meu are de gnd sa ma avnseze?" sau: Oare sora mea chiar iubeste pe cinev?" Pe ecranul nostru menl scriem cu majuscule: DA". Apoi, scriem tot cu majuscule: NU". Formulam ntrebarea si vedem care din raspunsuri s-a luminat. nelegem ca este foarte simplu, dar viata nu trebuie sa fie prea dificila, ncercam, trebuie sa ncercam. Vom fi uimiti ct de repede si de uor vom primi un raspuns corect si precis. De multe ori raspunsul DA" vine sub forma unei tensiuni uor sesizabile pe partea dreapta a fruntii sau n centrul fruntii, iar raspunsul NU" pe partea lobului frontal stng, sau parca din ceafa ni s-ar extrage o tija. Acest procedeu este uil si pentru discutiile cu propriul corp. De pilda, putem verifica astfel echilibrul substanelor nutriive, ntrebam: Mai ai nevoie de vitmine?" Dac primim un raspuns pozitiv, ncepem sa enumeram: A, B, C, D, E, primind raspunsul: DA" sau NU" pentru fiecare vitmina. Dac dorim putem sa vriem ntrebarile, adaugnd uneori" sau putin" sau mult", sau alte gradaii ale

163

raspunsului. Vom fi ct se poate de independenti si originali. CAPITOLUL VI De ce se mbolnavesc oamenii? ...Si oamenii niciodat nu vor ti ca vor distruge, cu un singur cuvnt, un regat sacru, si un suflet..." R. Enache, KARMA Cei mai multi dintre noi cred ca boala este o nenorocire care se abate asupra noastra, un accident n care nu avem nici o vina. Poate ca ne mbolnavim pentru ca am mers prin ploaie cu capul descoperit, sau pentru ca este o epidemie de gripa. Atunci de ce unii oameni umbla mereu cu capul descoperit, nu poarta palarii sau caciuli, nu se tem de epidemii si sunt sanatosi toata viata? De ce unii sunt permanent sanatosi chiar n mijlocul epidemiilor? VINDECAREA PRIN PRELUAREA BOLII

164

Dac nu efectuam corect procedurile, putem descoperi ca avem aceleasi boli de care ne-am vindecat pacientii. Iata de ce, la nceputul acestei carti, am nvtat sa ne mpmntam Cnd sunem mpmnai, sunem mai putin nclinai sa plutim n nori, avem picioarele noastre psihice" bine nfipte n Pamnt. Sunt unii vindecatori care iau asupra lor bolile pacienilor, iar apoi se vindeca de maladiile astfel preluate. Nu consider ca ar trebui sa procedem astfel si v sfatuiesc foarte insistent sa nu facei acest lucru. n cazul n care ne credem martiri sau sunem putin masochiti si ne roade curiozittea sa tim ce putem simti la preluarea bolii pacientului, vom alege pentru experiment cev mai putin grav, cum ar fi durerea de cap, dar n nici un caz nu vom alege o maladie grav cum este cancerul. Dup ce vom intra n trans, deschidem larg cea de a doua chakra. Apoi, dup ce separam durerea de cap de persoana pacientului, o cream din nou n minea noastra pentru propria noastra persoana. Unde este durerea n cap? Ce culoare are? Ct este de inensa? Care i este
165

temperatura? Este o durere care pulseaza sau este continua? Acum pacientul nostru trebuie sa se simta bine, iar pentru noi a venit momentul sa luam aspirina. Sa nu ne asteptam la compaimire din partea pacientului pentru ceea ce am facut. Acum boala lui ne apartine si trebuie sa ne punem ntrebarea: Am vrut oare sa primim ceea ce am primit? Prin ce procedeu ne vom vindeca?" TULBURRILE PSIHICE Deeori vindecatorii sunt pusi n situaia de a ajuta persoane care prezinta serioase dereglari emotionale sau psihice. Sa nu uitm ca aceasta carte este un ghid pentru efectuarea unor procee de vindecare psihica. Cnd ni se adreeaza o persoana cu tulburari serioase, i vom face cel mai mare bine trimitnd-o la un psihiatru calificat. n al doilea rnd, putem sa efectuam ctev procedee de vindecare de la distanta, care desigur nu nlocuiesc inerventia unui medic calificat. Dar persoanele cu grave tulburari psihice si emotionale
166

au de obicei ceea ce numim motivii tainice". Dac nu dorim sa ne implicam n acest joc i s jucam cu carile pe fata, este mai bine sa le multumim pentru vizit. Nu sunt necesare explicaii detaliate, este suficient sa refuzam. Dup cum s-a mentionat anerior, priceperea de a spune NU" este o arma psihica foarte preioasa. Un om cu serioase tulburari de acest fel nu doreste sa fie vindecat. Un bun psihiatru l v obliga pe pacient sa sesizeze rezultatul nesteptat al bolii sale si l v putea ajuta sa se elibereze de jocul lui periculos i s se nsanatoseasca. Efectund ctev procedee de vindecare a pacientului absent, vom putea la rndul nostru s-l ajutam, dar, foarte probabil, ajutorul nostru v fi limitt. NECOOPERAREA PSIHIC Cei care solicit vindecarea fr sa o doreasca joaca un joc numit Eu nu vreau si tu nu ma poti obliga". Orice am face, orict am fi de priceputi ca vindecatori, orict am fi de instruii, aceasta boala nu
167

o vom putea nvinge. Dup cum am mai spus, nu vom putea vindeca un om care nu doreste sa fie vindecat. Vindecarea psihicului este, mai degraba, permisiunea acordat altui om pentru a se vindeca. ncercnd vindecarea unei persoane care nu si-o doreste defel, nu putem realiza mare lucru. Este ca si cum am ordona ploii sa se dezlantuie ntr-o zi absolut senina. Mai bine am cere Soarelui sa straluceasca. Ne v fi mult mai uor dac l vom ntreba pe cel venit sa solicite vindecarea dac doreste sa se vindece, iar apoi, intrnd n trans, dup efectuarea citirii, sa punem din nou ntrebarea i s aflam de la organismul pacientului dac acesta doreste sa fie vindecat. Asa cum am aratat anerior, pacientul nu ne permite sa ncepem vindecarea, iar noi putem nelege aceasta si raspunsul la ntrebarea de mai sus v fi evident. n majorittea cazurilor, persoana care nu doreste sa fie vindecata nici nu-si cunoate aceasta aitudine. Dac i-o vom dezvlui, rugnd-o sa se razgndeasca, poate ca v reui s-si puna ordine n simtamine i s le transfere la nivelul contiinei
168

atunci cnd v putea sa faca o alegere. Pacientul poate sa aleaga vindecarea sau boala si, n functie de aceasta, putem aciona. NARCOTICELE Uneori omul nu doreste sa fie vindecat, mai ales dac simte ca n acest fel trebuie sa renune la cev. De exemplu, cei care au folosit timp ndelungat tranchilizane capata dependen fizica sau psihica fata de medicamentul lor preferat. Dac o persoana ia zilnic, timp de sase ani, opium, minea sa este total dependen si nu v mai putea tri fr acest preparat din mac, din care ia cte putin n fiecare dimineata. Dac i vom spune: Lasa opiumul si fa o plimbare!", minea lui nu v fi capabila sa se supuna acestei sugetii. Oamenii care iau multe medicamene au nevoie sa fie asigurai ca vor supravietui n cazul renuntarii la ele. Minea lor trebuie sa tie precis ca nu vor pieri dac vor renunta la patile. Uneori, cei care folosesc narcotice nu vor sa se gndeasca la aceasta. Dar,
169

dac dorim sa luptam cu succes mpotriv bolii, este bine sa tim cu ce anume trebuie sa ne luptam. Primul pas n stabilirea adevrului n problema folosirii narcoticelor de catre pacient este ntrebarea adresata direct. Dac raspunsul nu ne saisface, vom stabili adevrul pe cale psihica. Dac tratam o persoana care foloseste narcotice trebuie sa o convingem ca poate sa continue sa le foloseasca dac vrea, dar poate i s renune la ele. Fiinta umana doreste adeea sa renune la narcotice, pe cnd minea si trupul ar dori sa le pastreze. n cazul tratamentului aplicat unei persoane care foloseste narcoticele, mai nti trebuie sa o mpmntam cum se cuvine prin prima chakra, precum si prin talpile picioarelor. Apoi, i purificam bine prima chakra si o umplem cu energie aurie sau albastru-deschis, n functie de nevoile de linitire (energie albastru-deschis) sau de excitie (energie aurie). Cnd vindecarea se v ncheia, l vom obliga pe pacient sa faca cev ce ar putea face trupul lui fr medicamene.

170

Substanele nocive aflate n unele medicamene administrate n cantiti mari se acumuleaza n corp, fcndu-l dependent. La schimbarea medicamenelor are loc socul psihic, persoana neputnd accepta aceasta. Noul medicament nu v avea efect, deoarece corpul nu renunta la ideea ca acesta a fost schimbat si v continua sa se mbolnaveasca. Uilizarea unui anumit narcotic poate fi considerata corecta, incorecta sau indiferen. V amintim doar ca cei dependenti fata de un narcotic sau mai multe sunt nclinai sa se orieneze cu usurinta catre supravietuire", ndeosebi dac simt ca pot fi luate preparatele preferate. Prin narcotice nelegem nu numai tranchilizanele si mijloacele excitne, ci si marijuana, alcoolul, tutunul si cafeaua. MOARTEA Vorbim despre supravietuire si analizam n prezenta lucrare problema concentrarii oamenilor pe supravietuire atunci cnd simt ca-i ameninta cev. Supravietuirea este opusa mortii. Iar moartea este
171

pentru majorittea oamenilor Marea Necunoscuta. Sau, mai simplu, este cu adevrat o imensa schimbare. Unele suflete parasesc greu planul fizic dup moartea trupului, fie pentru ca nu au reusit sa duca la sfrsit o misiune printre cei vii, fie pentru ca sunt derutai, netiind un timp din care plan al existenei fac parte. Doctori n medicina, cum sunt Elisabeth Kiibler Ross si Raymond S. Moody, au petrecut multe ceasuri la capatul muribunzilor, ca si n preajma celor care au cunoscut moartea clinica, dar au fost readusi la viata. Acetia au povetit lucruri uimitoare despre ceea ce au simtit si trit n timp ce mureau si ct au fost morti. Senzaiile lor coincid cu cele descrise de mediumuri si mitici pe durata mai multor milenii. n lucrarea sa Viata de dup viata", doctorul Moody prezinta Trirea teoreic ideala" sau completa" care include n general elemenele comune pe care acesta le-a descoperit la cea mai mare parte a celor 150 de cazuri de moarte clinica pe care le-a studiat. Consideram indicat sa prezentam aici aceasta descriere:
172

Un om moare si, cnd atinge vrful celei mai puternice crize fizice, aude cum medicul l declara mort. Apoi, el ncepe sa auda un zgomot neplacut, ca un dangat puternic sau un zbrnit si, n acelasi timp, simte ca se deplaseaza rapid printr-un tunel lung si ntunecos. Se vede dintr-o dat n afr corpului sau fizic. Totusi el nca se afla n acesta. si priveste propriul corp de la distanta, ca un spectator. Observ eforturile echipei de reanimare care ncearca s-l readuca la viata, aflndu-se n continuare n aceasta situaie neobisnuit si resimtind o emotie puternica. Dup un timp, persoana respectiv se linisteste si se obisnuieste cu starea sa. Omul constata ca are si acum un corp, dar de cu totul alta natura, avnd alte forte dect corpul pe care tocmai l-a parasit. Acolo este ntmpinat de alte persoane, care vin s-l ajute. El recunoate ntre ei prieteni decedai anerior si n fata lui apare un suflet iubitor, plin de caldura, pe care nu l-a mai vzut - sufletul luminii. Acest suflet l ntreaba fr vorbe, fcndu-l sa arunce o privire asupra ntregii sale viei, si i arata een principalelor evenimene din viata lui. Sufletul
173

pornit n calatorie simte ca se apropie de un fel de bariera sau hotar, care formeaza desigur limit dintre viata pamneasca si cea care i urmeaza. Aici el nelege ca trebuie sa se ntoarca, sa revina pe Pamnt, caci momentul mortii nu a sosit nca pentru el. In acest moment ncepe sa se mpotriveasca, fiindca a cunoscut ce urmeaza dup viata si nu mai vrea sa se ntoarca pe Pamnt. Este plin de un sentiment de bucurie fr margini, de iubire si de liniste. Dar, cu toata mpotrivirea, sufletul revine n corpul fizic si continua sa triasca." (Raymond S. Moody, doctor n medicina - Viata de dup viata, pag. 21-22, New York, 1975.) Doctorul Moody a lucrat cu acei alesi care triesc printre noi si ne pot spune foarte exact ce a reprezentat moartea pentru ei. Ceilali oameni se pot baza pe propriile lor triri sau pe credinele religioase, inclusiv cele n care se spune ca dup moarte nu tim nimic. De obicei moartea ne sperie pentru ca este unul dintre cele mai importane momene din viata unui
174

om si pentru ca majorittea oamenilor vii nu au cunoscut-o prin trire proprie. Cnd situaiile de viata se ncarca n mod deosebit de stres, corpul este cuprins de o spaima n fata amenintarii de a nceta sa existe. Toate reactiile n fata spaimei sunt definite pn la un punct de spaima omului n fata propriei sale morti. Cnd ne speriem de un paianjen, de un cosmar sau de o umbra ciudat care apare noaptea trziu n usa camerei noastre, teama aceasta este echivlen cu teama de moarte. n orice stare de frica omul se regleaza automat pe regim de supravietuire, aceasta i este reactia fizica. n aceasta stare corpul apeleaza la prima chakra, elibernd din aceasta cunotinele privind supravietuirea, care l ajuta sa mentina viata. n majorittea situaiilor, n realitte nu este nevoie sa recurgem la aceste masuri. Foarte putini paianjeni sunt periculosi. Cele mai multe cosmaruri nu ne apropie de moarte, ci, mai degraba, de problema supravietuirii. Iar majorittea umbrelor care ne sperie se dovedesc a fi umbrele copacilor, pisicilor sau vecinilor.
175

Majorittea situaiilor menite sa strneasca spaima sunt legate de problema supravietuirii, provocnd de cele mai multe ori reactii de la-centrii ce nu sunt legai de energia de supravietuire: emotii, comunicare, intuiie etc. Ne putem astepta ca nu ntotdeauna corpul sa cunoasca acestea, sa foloseasca aceste spaime pentru a trimite semnale de pericol ce trebuie sa ne trezeasca. De fiecare dat cnd ne cuprinde spaima, astfel nct provoaca reactii limit, amplificam inevitbil aceasta spaima, care ncepe sa predomine n viata noastra. Oamenii care si-au trit deja propria moarte - cei pe care i-a studiat doctorul Moody, ca si cei care au ajuns pn n pragul mortii, cum ar fi supravietuitorii din lagarele de concentrare fasciste, din accidene sau diferite cataclisme, de pilda cutremure - acetia si pastreaza calmul si demnittea n timpul acestor zguduiri care ne fac pe toti sa tremuram pentru propria noastra viata i s ne orienm spre supravietuire. Dar o astfel de orienre spre supravietuire se poate manifesta si mai putin evident: aflndu-ne ntr-o
176

situaie analoaga, simtim nevoia sa ne ascundem, devenim extrem de somnorosi, obositi si plictisiti. Dorinta de a merge la culcare, ca si aceea de a ne ndeparta fizic, este adeea o manifestare psihica curen, menit sa ne fereasca de conflictul cu fenomenul de care ne temem. O situaie de stres care nu apare n urma unui pericol de moarte provoaca mai degraba reactii normale, reactii deschise de spaima, dect o cretere a adrenalinei n snge, caci este evident ca reactia de teama pura" (lupta sau fuga) nu este potrivit n acest caz. Oamenii care au suportat o moarte clinica au nvtat foarte multe n timpul acestor triri, pe cnd toti ceilali consuma cantiti colosale de energie pentru a o evit. Dup ce s-au aflat fata n fata cu moartea, ei sunt calmi n fata pericolului. Nendoielnic si aceti oameni sunt speriai uneori. Dar spaimele lor se deosebesc mult de spaimele celor care nu tiu ca de frica nu se moare si ca moartea n sine nu reprezinta sfrsitul vieii noastre contiene. Ca vindecatori vom capata posibilittea sa studiem numeroase manifestari ale fricii. Oamenii care solicit
177

sa i vindecam se tem de obicei ca vom reui s-i vindecam, ceea ce este greu de acceptat, se tem ca vor trebui sa se elibereze de boala lor. Efectund citirea psihica n vederea vindecarii, vom observ n aura oamenilor o cantitte imensa de simboluri care exprima cele mai contradictorii spaime. Uneori reusim sa-i ajutam pe oameni sa-si vda spaimele, alteori nu. De obicei nsa, cnd constatam o spaima n corpul energeic al unui om, vom descoperi ca aceasta este legata uluitor de simplu, nemijlocit, cu boala sa. Cnd citim spaima n corpul energeic al omului, trebuie sa dam o deosebit atentie primei chakre a acestuia, chakrelor picioarelor si tijei de mpmntare. Dac toate acestea sunt pure si rezistene, corpul poate fi sigur de absen pericolelor si omul poate sa elibereze o mare cantitte de energie psihica pentru a lucra cu celelalte centre energeice si asupra altor probleme. Ca vindecatori putem vedea si o multime din propriile noastre spaime. Indiferent ce am nvtat din carti si pe baza propriei experiene, indiferent de durata
178

activitii n domeniul psihic, continuam sa trim n lumea materiala, fizica. Avem un corp, fiecare dintre noi este un om viu si mai devreme sau mai trziu v trebui sa ne ntlnim cu propria moarte. Teama n fata altor persoane si a problemelor de viata exista permanent n noi, pentru ca moartea v ramne o trire nvluit n taina pn n momentul n care vom muri, dar si pentru ca n aceasta viata sunem fixai asupra laturii materiale. Moartea reprezinta pentru noi o enigma pe care o rezolvm murind. Moartea fiecaruia dintre noi exista n propria persoana, este nsotitorul nostru permanent, se ascunde n hainele noastre, doarme alaturi de noi si asista la fiecare cuvnt si fapta. De aceea trebuie sa ne obisnuim cu ea. Dac ne mpotrivim spaimei de moarte, ne v fi mereu frica sa murim. si aceasta spaima ptrunde n fiecare aspect al vieii noastre. Dac, dimpotriv, ne cunoatem propria moarte, detinam din viata noastra un spaiu psihic pentru noi si moartea noastra, deoarece trebuie sa o privim ca pe o parte din propria noastra viata.

179

i atunci teama ncepe sa se risipeasca si ne paraseste tot asa cum i v parasi pe pacientii si prietenii nostri cnd vom ncepe sa lucram cu ei. Atunci ne vom bucura de viata. De ce mor oamenii?" ntr-adevr, cine tie de ce mor oamenii? Lucrurile apar astfel numai acelora care, n alegerea cailor de cunoatere a scopurilor propriului suflet, abordeaza aceasta problema de pe pozitia tririi mortii. Din punct de vedere psihic, se poate considera ca oamenii se mbolnavesc pentru a afla cev despre peregrinarile lor n plan fizic. Ei nvta sa-si ntmpine spaimele si dorinele, si cunosc legaturile cu viata si cu propriul trup si afla cte putin din ceea ce sunt n realitte, nu ceea ce sunt trupurile sau minile lor, inelectul sau emotiile lor, desi vor afla si despre acestea, vor afla ca fiecare din aspectele prezentate reprezinta o parte a fiinei lor. Dar ei vor afla despre ceea ce sunt n realitte: cine este aceasta fiinta, suflet sau een, care se ascunde dup diferite forme ale existenei materiale, care este mbracata n

180

forme materiale, pentru a exista si aici pe Pamnt, pentru a nvta, a iubi si a creste. LEGATURILE KARMICE Aceste legaturi contin informaii despre detinul nostru trasat si orient de ceruri, att din vieile anerioare, ct si din viata actuala. n momentul cnd omul repeta o greeala din vieile anerioare n aceasta viata, le aduce automat pe toate sub acelasi numitor comun. Cnd omul este biciuit de soarta, nusi da seama de ce a venit pe Pamnt. nseamna ca a mai trit aceasta clipa n alte viei si, revenind sa nvete sa-si repare greelile, le repeta lasndu-le nerezolvte. n mitologia budista exista fiine numite bodisatv". Bodisatv este cel predetinat sa devina Buddha (fiinta luminata si atottiutoare), dar care si-a luat obligaia ca, n loc sa duca o existen n stare de iluminare, sa revina iar si iar n forma fizica, muritoare, pentru a ajuta toate fiinele aflate n suferinta sa devina iluminate. Buditii l considera pe gathama Budda o fiinta la fel ca Iisus Hristos. ntr181

adevr, dac privim nvtatura lor, scrierile marilor proroci si vindecatori si semnele Dumnezeieti, vom nelege ca ei au vzut att de clar faptul ca noi toti formam o singura fiinta, nct nu le-ar fi stat n putinta sa ramna n Ceruri sau n Nirvna cu zmbetul pe buze, asteptnd sa ne naltam cu totii pn la ei. Ei vd ca si noi si ei sunem un tot, ca att timp ct un singur om ramne n ntuneric, mpartim cu totii ratacirile si jugul sau. De aceea trebuie sa fie clar ca noi toti trebuie sa trim i s murim, sa trim i s murim si iar sa trim i s murim, pn cnd viata si moartea vor deveni, pentru fiecare dintre noi, doua laturi ale unui singur proces, n care sunem contienti ca noi sunem cu adevrat zei si fiecare dintre noi contituie parte din tot ceea ce exista. Iar viata si moartea noastra iau parte la maretul proces al devenirii, caci venim cu totii sa privim chipul Domnului i s devenim o parte din El. CAPITOLUL VII

182

Credinta, intuiia, autorenuntarea ...si cnd cinev distruge cuvntul doar pentru ca oamenii sa fie mai buni chiar si pentru o clipa, nici asta nu este un lucru serios?..." Ruxandra Felicia Enache, KARMA Credinta este convingerea asupra adevrului sau a realitii fr nevoia de dovezi. Cnd o particica din noi crede ca poate realiza cev, fr sa fie derutat n aceasta, v reusi. Nu expunem pasaje din Psalmi sau Biblie, nu este vorba de credinta n Dumnezeu. Fiecare din noi crede n cev. Dovda care te face sa crezi n fenomene iesite din comun, de domeniul fantaticului, te face sa fii curios i s ncepi sa le studiezi, te conduce la o forma de ncredere n tine cnd doreti sa realizezi cev. Pn cnd n aceasta nu vom avea o experien personala care sa confirme cele sutinute, ne ramne sa ne bazam pe opiniile formulate de persoane initiate, care pot fi absolut lipsite de sens n raport cu propria noastra viata. De fapt, nici nu-i cunoatem pe autori, iar acetia pot fi pur si simplu niste nebuni.
183

Menirea exercitiilor prezentate n aceasta carte este de a ne familiariza cu bazele procesului de vindecare psihica, orientndu-ne catre perceperea capacitilor psihice, catre cunoaterea Eului superior. Aceste triri, de orice fel ar fi, vor reprezenta dovezile noastre. Ele ne vor aduce credinta la nivelul unei cunoateri pozitive. Singurul mod de a nvta este cunoaterea. Intuiia pura este functia celei de-a saptea chakre. ntr-o anumit masura, intuiia difera de credinta, pentru ca intuiia nu are sistem. Intuiia este un proces ntr-o continua devenire. n sistemul credinei exista totdeauna anumite lucruri care se considera acceptate. Intuiia nu accepta nimic. Ea tie. Poate fi definit ca o informaie primit de la gndurile (persoana) care v framnta. Credinta este uneori atotputernica, alteori foarte slaba. Acolo unde exista credinta, exista un ajutor; unde exista intuiie, este o eliberare; acolo unde este credinta este confort; unde este intuiie este autorenuntare. Credinta se bazeaz pe asteptari: dac voi ndeplini cutare si cutare, rezultatul v fi
184

acesta. Orice sistem se bazeaz pe asteptare, pe speranta, iar acestea contin n sine smburele dezamagirii. Dac vom crede ca iubind pe cinev vom capata cev anume, mai mult ca sigur nu vom avea parte dect de dezamagiri. Renunai sa creai iluzii. Autorenuntarea nu este un sistem. Intuiia nu cuprinde asteptare, nu contine sperane, prin urmare nu sunt nici dezamagiri. Dac iubim un om numai pentru c-l iubim, atunci ne supunem iubirii, daruim tot, ne daruim iubirea n loc sa o vindem, si atunci vom avea parte de si mai multa iubire. Daruind vei dobndi. Autorenuntarea este neutra, nonrezisten si ia lucrurile asa cum sunt. ntr-un anume sens, prezenta carte vorbeste despre autorenuntare si despre priceperea de a ne darui ntreaga forta. Singurul lucru caruia ne putem subordona exista. Cnd ne subordonam existentului, sunem lipsiti cu totul de orice rezisten, devenim pe deplin neutri si intuiivi si, orict ar parea de paradoxal, devenim atotputernici. Devenim astfel o parte eentiala si
185

inseparabila a ceea ce exista. Mai corect ar fi sa spunem ca devenim contienti de faptul ca sunem o parte a tot ceea ce exista. Toate acestea ne sunt necesare pentru a tri adevrul acestei stari, deoarece este evident ca la nivelul inelectului reusim adeea sa atingem forta uimitoare care se ascunde dincolo de acest factor simplu. La sfrsitul capitolul al ptrulea se mentiona ca procesul citirii psihice este n realitte un proces de dialog cu sine despre sine. Tot asa si proceele psihice sunt procee de subordonare fata de noi nsine. Autorenuntarea, neutralittea, nonrezisten, toate acestea ne ajuta sa mentinem armonia Universului. Capacitile noastre psihice se descopera ntr-o asemenea masura, nct formam noi nsine un tot cu aceasta armonie. Dar dac vom crede n armonia Cosmosului, sau avem credinta n acesta, atunci speram ca aceasta armonie sa se manifeste ntr-un anume mod predeterminat. Ca urmare ne pierdem echilibrul, devenim rezistenti si ne situam n afr armoniei.

186

VINDECAREA PRIN CREDINA Orict ar parea de paradoxal, cu ct vindecatorul se ngrijeste mai mult de rezultatele vindecarii, cu att el devine un vindecator mai nzestrat, mai plin de putere. Aceasta se explica prin faptul ca cele mai puternice procedee de vindecare se bazeaz pe starea de adevrata iubire. Acest sentiment este legat de a ptra chakra. Dac iubim pe cinev pentru ca ne asigura securittea, ne ofera bani sau atentie, nseamna ca nu iubim pentru bucuria de a iubi. nseamna ca iubim de dragul posibilitii de a primi cev la rndul nostru. ntre doi oameni poate exista un acord care sa-i saisfaca pe amndoi: Eu ti dau iubirea dac tu mi dai bani, sau atentie, sau mi oferi securitte etc." De cele mai multe ori un astfel de acord nu aduce dect dezamagiri. Prea multe se cer n numele iubirii: bani, siguranta, promisiuni, atentie, conditii si, de foarte multe ori, iubirea este pierduta, deoarece nu sa realizat n sine.

187

Acelasi lucru se poate spune si despre vindecare. Cnd un medium vindeca pacientii pentru ca i place sa-i vindece, n fata lui se deschid posibiliti aproape nelimitte pentru a obine cele mai bune rezultate. Cnd nsa vindeca pentru ca ar dori sa devina un mare vindecator sau pentru ca nu doreste boala sau moartea persoanei iubite, de care nu vrea sa se desparta, sau vrea sa ajunga faimos, minea se v rataci printre felurite gnduri n timpul procesului de vindecare. Dorinele sale i consuma ntreaga energie. Energia benefica v fi consumata nu pentru vindecare, ci pentru saisfacerea dorinelor sale. Acest vindecator se v putea transforma ntr-un canal al energiei vindecatoare dac v reui s renune la dorinele sale. Multi vindecatori spun: Prin mine actioneaza Dumnezeu, eu nu tiu ce fac." Nu este obligatoriu sa tim ce facem. Dup cum am mai spus, la urma urmei nu sunem obligai sa purificam aurele, sa extragem legaturile, sa reprezentam trandafiri etc. Sunem obligai doar sa facem ca vindecarea sa se
188

mplineasca. Cnd vindecatorul declara ca se transforma n canalul prin care trece Dumnezeirea, el vorbeste despre propriul sau Dumnezeu, indiferent de locul n care se afla acesta, n Ceruri, pe Pamnt sau n sufletul sau. Credinta care nsoteste vindecatorul, este credinta propriu-zisa, corespunzatoare puritii celei de-a ptra chakre, iubirea care nu cere nimic n schimb. Vindecarile uimitoare realizate de mediumuri au loc n starea de autorenuntare. Cel care vindeca prin credinta nu trebuie sa canalizeze energia spre boala sau sanatatea pacientului. El nu are nevoie ca pacientul sa se simta mai bine si nici un mod de supravietuire nu-i este blocat de faptul ca cinev se simte mai bine sau mai putin bine. In munca sa vindecatorul poate folosi energia armonica a Cosmosului n locul propriei sale energii, orientnd-o spre refacerea energeica si aducerea corpului n armonie cu Universul. Aflndu-se n stare neutra, cel care vindeca prin credinta i poate pune la dispozitie pacientului sau

189

spaiul psihic pentru boala acestuia; el nu trebuie sa se mpotriveasca n fata maladiilor oamenilor. Cnd vindecatorul nu se mpotriveste bolii, nici bolna vul nu se mpotriveste acesteia, iar boala nu se v mpotrivi nici unuia dintre ei. Atunci cel care vindeca prin credinta poate sa aleaga: dac el crede si si doreste acest lucru, caci alegerea lui porneste din inima, boala v disparea fr nici un fel de lupta. n calitte de vindecator, dorim sa obinem anumite rezultate, ne facem planuri. Dac n timp ce ne ocupam de vindecare ne gndim la fel de fel de planuri, nu mai sunem prezenti aici n acest moment. Ne aflam n viitor cu cinci minute, cu o ora sau cu o viata, delectndu-ne cu imaginea rezultatelor muncii noastre de vindecator. Vindecarea prin credinta este considerata un proces indirect, care mbina prefigurarea anumitor imagini, descnece si incanaii si nu lovituri cu pumnul n piept ntr-o rugaciune rituala catre Dumnezeu, care amineste de nchinarile pagne n fata zeilor. Aceasta prezentare v parea, desigur, destul de neatragatoare multora dintre noi. n realitte nsa,
190

procesul de vindecare si de refacere a fortelor prin credinta este acelasi proces prin care este purificata aura. n acest proces de renastere, vindecarea este ajutata de numeroase inentii foarte puternice, nu numai de inentiile singulare ale vindecatorului. Cnd exista credinta de acest fel, minea nu trebuie sa faca fata nici unei probleme - totul se realizeaza prin pura vointa. Procesul asezarii minilor vindecatorului pe trupul pacientului si de obinere a vindecarii pe aceasta cale este acelasi cu procesul de vindecare prezentat n aceasta carte, doar ca n acest caz este vorba si de un contact fizic nemijlocit, numit magneism propriu. Vindecatorii care folosesc acest procedeu, ca si chirurgii psihici, considera ca atingerea nemijlocit a pacientului" ajuta la concentrarea atentiei si energiei pe o parte mai mare a corpului. Vom constata ca atingerea pacientului l face adeea pe acesta sa fie mai sigur, mai convins de rezultatul favorabil al tratamentului. ntr-un anume sens, atingerea ajuta n transformarea corpului pacientului ntr-un corp real". Dar, n majorittea procedeelor de
191

vindecare, nu este obligatoriu sa se recurga la contactul fizic. Desigur, n conditiile cele mai favorabile, trebuie sa evitm sa atingem cu minile anumite persoane sau o anumit parte bolnav din corpul pacientului pe care urmeaza s-l vindecam. Trebuie sa procedam n functie de situaia concreta i s nu facem nimic care sa anuleze rezultatele obtinute, cum ar fi vindecarea psihica ncununata de succes. CREAREA sI DISTRUGEREA Precum succesul neaga nfrngerea, starea de sanatate v nega boala. Neidentificnd een generala n care sunt prezentate toate aceste aspecte, ne ncurcam n reprezentarile create de noi si ne trezim uneori ratacind la hotarul ce separa binele de rau. Exercitiul urmator este detinat sa ofere o imagine asupra posibilitilor de creaie si distrugere. 1. Intrm n trans.
192

2. Cream o boala. Aceasta poate fi cev nensemnat, de tipul durerii de cap, sau o maladie serioasa. Ne lasam n voie imaginaia, ne amuzam, caci este un joc. 3. Desfiintam boala creata. 4. Cream o alta boala si apoi o desfiintam. 5. Cream o a treia boala. 6. Lasnd nedistrusa aceasta boala, mai cream nca doua. 7. Desfiintam toate aceste boli pe care le-am creat. 8. Cream alte trei boli. 9. Mai cream de doua ori mai multe boli dect anerior. 10. Acum desfiintam toate bolile pe care le-am creat anerior. 11. Mai desfiintam nca trei boli din cele create mai demult. 12. Cream o boala de tip nou. 13. Cream o suta de boli noi. 14. Cream attea boli noi, cti microbi exista n Univers.

193

15. Desfiintam de doua ori mai multe boli dect numarul microbilor din Univers. 16. Cream si desfiintam cte boli vrem. 17. Distrugem toate imaginile create anerior si iesim din trans. Sunem autorii tririlor. Noi ne cream sanatatea si tot noi ne cream bolile, la fel cum cream propriile succee si insuccee. Putei face un test punnd ctev boabe de fasole, lucerna, ovz, gru sau porumb, bine alee, separat unele de altele, n trei cutii diferite, pe burete umezit sau n pamnt. Asezai cutiile la minimum doi-trei metri una de cealalta. Pe prima cutie nu acionai cu nici un gnd, pe a doua cutie acionai pentru distrugerea lor (menl creai o forma distructiv: ardere, fierbere, sfarmare), pe a treia cutie acionai pentru creterea germenilor (creai gnduri de iubire, forta solara). Nu acionai mai mult de zece minute asupra acestor semine, pentru ca pot fi distruse prin forta gndului. Peste sase ore verificaile. Remarcai ce ai reusit!
194

REALITTEA Atunci cnd avem o viata fericit si reusim sa ne cream sanatatea pe care am dorit-o, avem convingerea ca ne lipseste cev. Nu avem suficient succes, sanatate, nu avem destui bani, iubire sau... altcev. Multi oameni nu cred ca merit ceea ce si doresc, incluznd si o sanatate perfecta, limitndu-si succesul, sanatatea, dezvoltarea. Creeaza singuri obstacole pe care cu greu le depasesc. Dac n viata ne lipseste cev, aceasta se ntmpla pentru ca noi credem ca acest cev" este prea putin ca sa ne saisfaca. Ca urmare, ne plngem de ct de putin avem, iar rezultatul este ca, o dat ce credem n aceste lipsuri, le mentinem n viata noastra. Sa luam spre exemplu iubirea. Dac n viata noastra este putina iubire si ne temem pentru ea, ne e frica sa nu ne paraseasca, devenim nchistai, excesiv de prudenti si de supusi - sufleteste, dac nu fizic. Dar dac n viata noastra este putina iubire si renuntam

195

la ea, vom simti un gol, dndu-ne seama ct de mult am avut si nu am apreciat. Iar dac vom alunga iubirea cu scopul de a primi mai multa, nu vom mai primi deloc, deoarece vom porni de la starea de suficien, considernd ca ne dorim sau meritm mai multa iubire dect avem. Dac n aceasta situaie o respingem, ea nu este acea iubire pe care trebuie sa o trimitem lumii, ci un flux necesar. Iar ceea ce vom primi n schimb v reprezenta o necesitte si mai mare. Biblia nu ne nseala, sfatuindu-ne: Da pe apa pinea ta si ti se v ntoarce ntreit." Dar trebuie sa renuntam la ce ne apartine, altfel fapta noastra v fi perceputa altfel. Iar aceasta alta fapta - adica ceea ce facem n realitte se ntoarce la noi. Armonia cosmica nu poate fi mintit, si i putem spune numai adevrul. Cnd nu spunem adevrul, cnd nfaptuim altcev dect spunem, ne nselam singuri. Cnd vom vedea ce ni s-a napoiat, ce anume s-a ntors la noi, vom nelegeca ne-am tras pe sfoara pe noi nsine. n Sfnta Scriptura se spune: Ce semeni, aceea culegi." Vom culege ceea ce am
196

semanat si nu ceea ce credem sau ni se pare ca am semanat. Exercitiul urmator, care se compune din doua parti, poate parea complicat. naine de a trece la efectuarea lui trebuie s-l citim de doua ori, pentru a ne convinge ca i-am neles just indicaiile. 1. Intrm n trans. 2. Cream menl un oarecare neajuns, adica ne construim menl o situaie n care ducem lipsa de cev real. 3. Mai adaugam nca un neajuns. Cream att de multe neajunsuri, nct sa acopere ntreg Universul, fcndu-l invizibil. 4. Cnd tot ce lipseste v fi excesiv de mult, ne punem ntrebarea dac aceste neajunsuri sunt suficiene. Dac tot nu sunt destule, le dublam numarul, l dublam din nou, iar si iar, de attea ori ct este necesar pn obinem raspunsul ca este suficient.

197

5. Cnd obinem suficient de multe neajunsuri si lipsuri, lasam acest Univers si cream altul nou, n care nu vor fi deloc neajunsuri. 6. n acest nou Univers, cream un oarecare excedent, adica realizam o situaie n care toate sunt n cantiti suficiene. Ne punem ntrebarea dac este destul. Dac nu, mai cream n plus, pn cnd n al doilea Univers al nostru v fi un adevrat belsug. 7. Pe ecranul nostru menl plasam cele doua Universuri, lasnd un spaiu liber n jurul lor si ntre ele. 8. Umplem spaiul liber cu neajunsurile din primul nivel, astfel nct spaiul sa fie plin n totalitte. 9. Poate ca acum n primul Univers lipseste o cantitte oarecare de neajunsuri? Dac este asa, le cream sa umplem spaiul liber. 10. Umplem spaiul dintre Universuri cu excedentul din al doilea Univers. Umplem spaiul n ntregime. 11. Poate ca acum n al doilea Univers lipseste o cantitte oarecare de excedent? Dac da, l cream si umplem spaiul liber.

198

12. Repetam etapele 8-11, pn cnd aflam cine este cel care creeaza lipsurile si excedentul din Universul nostru. 13. Estompam toate imaginile, le facem sa dispara si iesim din trans. Deschidem ochii si examinam ncaperea. Ne pare oarecum diferit fata de cum arata naine de nceperea exercitiului? Distrugerea Universurilor create menl se face prin plasmuirea imaginii Universului ca o minge imensa care explodeaza la gndul nostru, nemairamnnd din ea dect o lumina galbena, deosebit de strlucitoare. 1. Intrm n trans. 2. Pe ecranul nostru menl ne cream propria imagine. 3. Ne ntrebam dac nu cumv ne trebuie cev iubire, bani, sanatate etc. Dac raspunsul este NU", trecem la etapa a ptra. Dac raspunsul este DA", ne ntrebam ce anume ne lipseste. Ne adresam
199

Universului cu excedent si luam de acolo ceea ce avem nevoie. Privim imaginea si umplem apoi spaiul astfel eliberat din al doilea Univers. Repetam aceasta operaiune, pn cnd vom avea o cantitte suficien din ceea ce avem nevoie. 4. Cnd vom avea de toate, cream pe ecranul nostru menl imaginea unui alt om, caruia i dam o cantitte oare care din ceea ce abia ne-am dat noua. 5. Ne punem ntrebarea dac acum avem suficient din ceea ce tocmai am dat. Dac este suficient, trecem la etapa a sasea. Dac nu, ne adresam Universului cu excedent, de unde luam ceea ce avem nevoie. Apoi dam din nou o cantitte oarecare. Repetam aceasta etapa pn cnd nvtam sa dam n asa fel nct sa ne ramna si noua suficient. 6. Dac n cursul acestui exercitiu Universul nostru cu excedent si-a subtiat resursele, l umplem din nou. 7. Facem sa dispara toate imaginile si iesim din trans. Cum ni se pare acum: daruim, sporim ceea ce avem? Micsoram? Mentinem egal? Am dori sa o facem n
200

viitor? Dac nu, reluam acest exercitiu si ne autosugetionam ca, de fiecare dat, atunci cnd dam, sporim, reducem sau mentinem ceea ce avem, realizam totul la nivelul dorinelor noastre. VISELE, VINDECAREA IN SOMN sI CLASELE ASTRALE Cine tie de unde vin visele, unde se duc si carui scop servesc? Din cele mai vechi timpuri s-a considerat ca visele i dezvluie omului Vointa Divinitii. n mitologia norvegiana, se considera ca prin vise mortii intra n contact cu cei vii. Clarvzatorii, prorocii, poeii si psihanalitii dau o importanta primordiala simbolurilor din vise. n ultimele doua decenii s-au efectuat cercetari speciale n laboratoare adecvte, care au reusit sa evidentieze o anumit legatura ntre vise, perceptia extrasenzoriala si previziune. Carlos Castaneda relateaza ca vrajitorul indian don Juan l-a nvtat sa-si foloseasca visele pentru a capata mai multa tiinta. Sunem creatorii Universului n care trim. Acest lucru este vlabil si n ceea ce priveste visele,
201

deoarece aici nu exista realittea exterioara care sa ne deruteze. Chiar dac n visul nostru ne aflam n contact cu Dumnezeu sau cu o persoana decedat, totusi peisajul, personajele, subiectul, relatarea si simbolurile sunt o creaie a imaginaiei noastre, care reflecta imaginile menle din creierul nostru. Experien n domeniul viselor ne convinge ca acestea ndeplinesc o multime de functii, aflate n strnsa legatura cu existen noastra. Deoarece existen este contientizarea legaturii dintre noi si armonia cosmica, ea poate furniza informaii, astfel nct minea sa poata percepe si folosi aceste informaii pentru continua ei dezvoltare psihica. n acelasi fel, visele pot fi folosite n toate sferele activitii psihice, inclusiv n vindecare. Visele trebuie considerate, dup opinia noastra, locul ideal pentru activittea psihica. n starea de somn superficial ptrundem ntr-o alta realitte dect atunci cnd sunem n starea obisnuit de veghe, numai ca naine de ptrunderea n lumea viselor este necesar sa efectuam o activitte pregaitoare suficient de serioasa, pentru a ne orien minea pe o
202

anumit activitte (problema). Prima etapa a oricarei pregairi este stabilirea contactelor cu lumea propriilor noastre vise. S-a determinat prin diverse experimene tiintifice ca fiecare om are vise noaptea, n timpul unor stari deosebite ale somnului. Nu trebuie sa asteptam o noapte n care sa avem vise. Problema nu este dac avem vise sau nu, ci dac ni le amintim. Procedeul cel mai eficient ca sa ne amintim visul este sa ne trezim cnd visam. Trebuie sa fim convinsi ca putem realiza acest lucru. Seara vom pune lnga pat o foaie de hrtie si un creion. La culcare, Intrm ntr-o trans usoara, ca si cum ne-am pregai pentru citire sau pentru vindecare. Dac vrem, ne putem cufunda n trans, n pozitia culcat. Dup ce am intrat n trans, ne ntrebam clar ce am dori sa aflam prin vis. Apoi ne cufundam n somn. Unele persoane constata ca se pot trezi n timpul visului sau ca pot trece la alte tipuri de activiti n timpul somnului. De exemplu, n timpul somnului putem studia disciplinele psihice.

203

Clasele astrale pot fi definite ca ntlniri n timpul carora fiinta noastra (sufletul) studiaza metodele de creare sau evolutie psihica a altor fiine cu experien n domeniu. Timpul petrecut ntr-o clasa astrala amineste ntr-o masura activittea desfasurata cu un spirit-mentor. Putem ptrunde ntr-o clasa astrala cu un anumit scop, sau ne putem, simplu, cufunda n ea. Dac ncepem sa ne amintim visele n care sunem prezenti la o lectie a unui dascal n domeniul psihicului, dac ne amintim alte vise n care prieteni sau persoane necunoscute ne nvta cum sa realizam vindecarea, cum sa ne concentram etc., nseamna ca am ajuns ntr-o clasa astrala. Vom citi periodic carnetelul de nsemnari n care ne notam visele, pentru a avea o imagine a directiei pe care o iau aceste lectii ale noastre. Dac dorim, putem frecven n mod contient o clasa astrala, operaie care amineste foarte mult de exercitiile prezentate n aceasta carte. n cursul acestor exercitii putem descoperi ca vederea

204

obisnuit, fizica, ne ofera mult mai putin dect imaginaia. naine de a intra ntr-o clasa astrala, ne vom hotar ce anume vrem sa studiem. Dup ce ne-am culcat, Intrm n trans si ne ntrebam cine conduce clasa respectiv. Vom lua n considerare primul nume sau chip care ne v veni n mine. Dac apare cev de neneles, de exemplu dac Benjamin Franklin tine un curs despre corpul energeic sau bunica ne preda un curs despre functiile creaiei artitice, putem considera ca totul este n ordine. O fiinta oarecare din sfera imateriala, care este un dascal remarcabil, ni se poate arata astfel si poate deveni mentorul nostru. Trebuie sa ne memoram visele i s urmarim cu atentie ceea ce nvtam. Desigur, putem lucra si individual. Dup ce Intrm n trans, ne mpmntam si stabilim subiectul care ne inereeaza cnd vom adormi, spunndu-ne n gnd: Vreau sa aflu ce pot obine din...", sau Vreau sa aflu ce nseamna...", sau Vreau sa-mi stopez teama fata de...", sau Vreau sa tiu ce trebuie sa fac pentru a ma vindeca de..."
205

Dac nu o sa obinem raspunsuri saisfacatoare, sau indicaii, pe durata ctorv nopti, trebuie sa reformulam ntrebarea mai clar sau sa ncercam sa nelegem de ce nu am primit raspunsul. Procesul de vindecare astrala este o mbinare ntre vis si vindecarea de la distanta. Sa nu uitm ca oamenii au dreptul sa-si aiba propriile boli si procedam incorect din punct de vedere psihic dac zburam n timpul noptii n plan astral n jurul unei persoane, cufundndu-ne degetele vindecatoare n zonele afectate de maladii fizice sau psihice ale acesteia. Ca n cazul vindecarii celor absenti, este de dorit, pe ct posibil, sa obinem permisiunea celui pe care am dori s-l vindecam. Dac am primit aceasta permisiune, l putem aborda. 1. Dup ce ne-am culcat, Intrm n trans si ne mpamntam. 2. Ne purificam minea si cream imaginea menla a omului pe care l vom vindeca. Ca si n cazul

206

vindecarii la distanta, dac nu tim cum arata persoana, cream o silueta sau o imagine generala. 3.mpmntam pacientul imaginar si umplem reprezentarea corpului si aurei sale cu energie portocalie. 4. Dac vom lucra asupra unei anumite zone, concentram n aceasta o lumina portocalie foarte puternica. 5. Spunem omului din imagine ca ne-am ntlnit pentru putin timp, pentru a-i aduce vindecarea. 6. Adormim. Noapte buna. Ne notam toate visele pe care le vom avea n aceasta noapte si vom vedea dac au vreo legatura cu vindecarea. Cnd vom mai vorbi cu aceasta persoana, putem afla dac nu cumv a avut niste vise neobisnuite sau senzaii ciudate n starea de veghe, atunci cnd am ndeplinit procedura de vindecare. n ncheierea acestui capitol ne vom aminti de un vechi cnec de leagan. Ne imaginam ca trupul nostru este o barca, n care plutim pe fluviul vieii, si ne nchipuim ce s-ar putei ntmpla n goana noastra dup succes, faima, putere si pozitie n aceasta lume.
207

CAPITOLUL VIII Retrospectia Retrospectia reprezinta posibilittea de a vedea vieile anerioare, fiind unul dintre cele mai complexe fenomene parapsihologice. Capacittea de a vedea vieile anerioare pare la prima vedere cev mitic si tainic, dar orice om poate vedea vieile trecute, n stare de trans sau de somn hipnotic profund, condus de un specialist. Dup cum s-a mai subliniat, fiecare entitte se materializeaza n noi corpuri. Fiecare corp n care intra acest suflet, sau fiecare noua viata pe care o primeste el, contituie un pas naine pe drumul creterii si dezvoltarii. Aceasta nu nseamna ca n fiecare noua viata omul devine din ce n ce mai sfnt. Entittea respectiv poate sa aleaga viata unui om foarte vicios, pentru ca etapa urmatoare a devenirii sale sa fie tocmai studierea viciului. Se obisnuieste sa
208

se vorbeasca despre viei succesive. Aceasta este conceptia noastra, ca si a numerosilor mitici, anume ca anul 2000 e.n. si anul 2000 .e.n. curg simultan. Prin urmare, toate vieile omeneti pot fi considerate viei ce se desfasoara n acelasi timp. Alegerea unui trup de catre suflet este dictata de karma, care reprezinta un lant complet de acorduri si relaii reciproce cu celelalte suflete. Aceste relaii pot cuprinde ntreaga gama, de la cele pozitive pn la cele negative. Cnd ne moare o matusa foarte bogata, lasndu-ne o avere, poate sa nsemne ca ntr-o alta viata i-am facut un serviciu important, iar acesta este modul ei de a ne multumi. Sau, dac un criminal ucide niste oameni aparent nevinovi, se poate ca ntr-o viata anerioara sa fi fost tratat cu multa cruzime de catre acetia. Oamenii iau nsa decizii n raport cu tririle prezene. Nu putem nchide ochii n fata faptelor unui criminal doar pentru ca a fost profund nefericit n viata lui anerioara. Dintre toate tipurile de sarlatanie psihica, citirea vieilor anerioare ofera cele mai largi perspective. Orice prezicator tie ca v cuceri inimile clienilor sau
209

ale prietenilor dac le v spune ca n vieile anerioare au fost prinee egiptene, conducatori ai Atlantidei scufundate, sau Beethoven. Un alt procedeu care ajuta n ncercarea de a face impresie si de a subjuga oamenii este relatarea ca, ntr-o viata anerioara, au fost niste fiine rele sau periculoase, ca urmare nu poarta raspunderea propriilor lor fapte din viata actuala. Am vzut multi oameni care nu au putut sa nu se declare multumiti cnd au descoperit ca ntr-o alta viata au fost conducatori de oti ori s-au ocupat cu magia neagra. Alii sunt fericiti dac afla ca ntr-o alta viata au fost jefuii, oprimai, arsi pe rug ca vrajitoare sau vrajitori, ca au fost supusi la cazne. Viata trecuta serveste drept baza sigura pentru convingerea lor ca viata v fi totdeauna nedreapta cu ei - asa a fost mereu si asa v fi si de acum ncolo. Dorinta de a stapni momentul prezent l determina pe om sa actioneze conform karmei sale. Cnd citim vieile trecute, consideram ca un om tinde sa-si puna n ordine toate problemele n permanen, si atunci modelul sau karmic si vieile anerioare pot fi ineresane si instructive.
210

Uneori, poate fi extrem de uil pentru un om sa i se povesteasca despre viata anerioara care a fost deosebit de fericit pentru el. Amintirile din respectiv viata se acumuleaza n memoria entitii respective, iar povetirile despre aceasta pot trezi amintiri n contiin sa. Preioasele amintiri despre fericirea trecuta pot aduce alinare omului n momene de restriste, i pot aminti de capacittea nnascuta a ntregii sale fiine de a fi fericit. Aceasta l poate ajuta sa neleaga ca, ntr-un inervl de timp att de mare, problemele sale de moment nu mai sunt att de acute. Uneori oamenii repeta aceleasi modele karmice, manifestnd foarte putin progres si hotarre. n acest caz, citirea vieii anerioare i poate arata omului respectiv lipsa de orizont a inerpretarii, a aceluiasi personaj nereusit. naine de a-i citi cuiv viata anerioara, ne vom ntreba dac v putea sa foloseasca informaiile pe care i le vom comunica. Este neraional sa transferam un om n trecutul ndepartat, dac aceasta nu l v ajuta n rezolvrea proble melor curene.
211

Persoanele carora le sunt povetite vieile anerioare sunt curioase: Mi-am cunoscut ntr-o viata anerioara sotia (sotul, fratele, mama, tatal, fiica, iubitul)?" Aproape totdeauna raspunsul este DA". Legaturile de rudenie sunt aproa pe totdeauna karmice. Prietenii apropiai si rudele sunt totdeauna vechii nostri prieteni. S-ar putea ntmpla ca sotul decedat de curnd sa se fi ntrupat n copilul meu nou nascut?" Raspunsul este de obicei NU". Majorittea sufletelor nu se ntrupeaza asa repede. Ele au nevoie de o perioada de liniste ntre ciclurile karmice. Contrar parerii foarte raspndite, majorittea oamenilor nu au mai avut una-doua viei, ci o multime. De aceea, dac avem de gnd sa-i citim cuiv vieile sale anerioare, ne vor fi necesare ctev zile. Influen vieilor noastre anerioare asupra vieii actuale se schimba n permanen. nvtaminele unei viei anerioare pe care am trit-o ca pirat ne pot fi astazi inuile, dar anii de studiu ntr-o scoala din Grecia antica pot asigura subcontientului nostru

212

informaii preioase. Tot ce am nvtat n timpul vieilor anerioare se acumuleaza n noi. Pentru majorittea oamenilor acest proces se desfasoara n afr contiinei, dar imagini sau amintiri pot aparea n aura, atunci cnd trebuie sa ne amintim lectiile vieilor anerioare. Un clarvzator care studiaza aura pentru a obine informaii despre viata anerioara poate deveni martorul unor scene care s-au petrecut cndv, poate vedea oamenii n vesminele epocilor trecute si poate auzi chiar discutii care au avut loc cu multe secole n urma. El poate vedea n aura simboluri care reprezinta diferitele viei ale individului: o floare de lotus este asociata cu viata unui budist sau cu o viata care are legatura cu unele forme de meditie; crucea este asociata cu viata unui cretin etc. Cine este ineresat de filozofia orienla, poate sa extraga din memorie, fr sa fie contient de aceasta, lectiile nvtate n timpul uneia dintre vieile sale anerioare pe care a petrecut-o n Orient. De aceea nu este de mirare ca n aura acestui om vor aparea imagini din aceasta parte a lumii. Cnd v
213

termina ciclul sau de lectii orienle, imaginile respective se vor decolora treptat si vor disparea din aura lui, iar n locul lor vor ncepe sa apara alte imagini. Aura unui individ poate sa cuprinda scene din una sau mai multe viei anerioare, simultan, si, n plus, imagini care reprezinta probleme nerezolvte din viata actuala. Citirea vieilor anerioare amineste foarte mult de citirea aurei si a chakrelor. Trebuie doar sa ne relaxam, permitnd impresiilor sa ne umple pn la refuz, indiferent dac sunt gndite sau spontane. Trebuie sa ne urmam intuiia. Practica citirii psihice ne v spune cnd trebuie sa-i povetim persoanei n cauza si cnd nu despre viata sa anerioara. Un exercitiu de tipul DAzNU" ne v ajuta sa luam hotarrea justa. Atunci cnd dorim sa citim o viata trecuta, vom folosi urmatorul exercitiu, fie cu o persoana careia i-am mai citit, fie cu o alta, pe care o consideram potrivit. Putem folosi exercitiul acesta si pentru citirea propriei noastre viei anerioare: l.Ne relaxam.
214

2. Ne eliberam minea si ne concentram asupra ntrebarii: Care sunt vieile anerioare care apar n prezent n aura pacientului?" 3. Acum privim aura pacientului. Lasam acces liber oricaror impresii sau imagini. Ne ntrebam apoi despre momentul si pozitia geografica de unde provin scenele vzute. 4. Ne ntrebam dac aceste imagini venite din trecut au o nsemnatate n viata actuala a pacientului. Urmarim dac printre chipurile vieilor trecute apare vreo persoana din anturajul actual al pacientului si, dac da, n ce conext? 5. Facem sa dispara aceste imagini. Iesim din trans. PREZICERILE, PRESIMIRILE sI VIEILE VIITOARE Putem arunca o privire n viitor? Putem sa ne prezicem propriul viitor, sau pe al celorlali? Oamenii pun adeea aceste ntrebari. Cnd ncepem sa ne trezim perceptia psihica, dorim desigur sa aflam dac este posibil sa activm aceste capaciti ascunse n noi. Dac prietenii vor afla ca ne folosim capacitile
215

psihice, vor spera, desigur, ca putem arunca o privire n viitorul lor, att de elatic si de schimbator. Viitorul nu poate fi legat de un singur loc, nu poate fi fixat, definit sau masurat, dup cum nu poate fi considerat dat si inevitbil. Viitorul poate fi totdeauna schimbat. n fiecare moment al vieii noastre ne cream propriul viitor, de la cele mai marune probleme pn la cele mai serioase. Cnd cel care citeste psihicul priveste n viitorul cuiv, el observ ceea ce prevedem n momentul respectiv. Dac ceea ce ni s-a prezis nu se ndeplineste, nu este foarte concludent, deoarece am fi putut sa ne schimbam planurile, chiar fr sa ne dam seama. Dac cititorul a putut identifica simboluri, el le-a inerpretat dup un sistem propriu, care poate sa difere de cel al individului respectiv. Cnd aruncam o privire n propriul nostru viitor, o vom face n starea de meditie sau n faza de trecere de la starea de veghe la somn, caci atunci putem vedea multitudinea de posibiliti pe care vom ti sa le folosim. Nu putem spune dac este indicat sau nu sa ne dezvoltam capacittea de previziune a
216

viitorului, pentru noi nsine sau pentru ceilali. Pentru unii aceasta este o binecuvntare, pentru alii, un blestem. Desigur, nu trebuie sa permitem ca aceasta capacitte psihica, ca orice altcev, sa puna stapnire pe noi. Unele persoane cu darul previziunii tind sa vda numai evenimene negative, cum ar fi diferite boli, asasinate etc. Aceasta este alegerea lor, desi pot avea impresia ca nu sunt apti sa-si controleze capacitile proprii. Oamenii i ntreaba pe clarvzatori: mi putei spune cnd v muri cutare persoana?" De cele mai multe ori, acetia aleg n mod contient vrianta necunoaterii atunci cnd este vorba de moartea cuiv. Raspunsul la aceasta ntrebare ar reprezenta o prea mare responsabilitte, de aceea ei se strduiesc sa nu-l cunoasca. Exista o linie foarte precisa care desparte conducerea si amestecul altora n viata si planurile cuiv. Cnd un prezicator trebuie sa-i spuna cuiv viitorul, el trebuie sa fie extrem de prudent. Poate sa faca preziceri foarte reusite, preziceri care nu se vor ndeplini niciodat sau sa renune. Dac intuiia i
217

spune ca prezicerea l v ajuta pe cel n cauza sa vda nazuinele si viitorul posibil si dac v putea nelege toateacestea, prezicatorul se poate ncumeta sa se pronune asupra viitorului. De foarte multe ori oamenii sunt programai n totalitte. Dac le spunem: Vei deveni medic, jurist etc.", ei sunt ntru totul de acord si procedeaza ntocmai. Este un mod comod de a evit responsabilittea unei decizii independene. Este mult mai simplu sa spui: Psihanalistul m-a sfatuit sa procedez asa." Dac simtim ca astfel putem ajuta oamenii si ne place sa aruncam o privire n viitor, nu trebuie sa uitm sa-i prevenim ca decizia finala le apartine. Pe lnga numeroasele viei trecute, avem fiecare o multime de viei viitoare. Ele pot fi vzute n aura. Dar este necesar sa tinem seama de un avertisment foarte serios: studiul vieilor viitoare poate duce la mbolnaviri psihice foarte grave, la dereglari serioase ale psihicului. CUM SA NE CITIM VIITORUL
218

Doua exercitii ne vor ajuta sa ne citim viitorul. Ele pot fi folosite si n citirea viitorului unei alte persoane. 1. Ne relaxam. 2. Pe ecranul nostru menl deenam trei cercuri. Unul dintre ele v reprezenta sase luni", altul - un an", iar al treilea - cinci ani". 3. Ne gndim la trei evenimene care am dori sa aiba loc. Poate fi vorba de orice, de la cumpararea unui automobil nou sau a unei case, pn la renuntarea la fumat, pierderea kilogramelor n plus, stabilirea unor relaii amicale cu seful etc. 4. Ne convingem ca aceste trei dorine trebuie sa-si afle locul n cercuri diferite. Nu le plasam n aceste cercuri, dar observm cum ptrund n ele. ntr-un cerc este posibil sa intre mai mult de o singura dorinta. Observm ce dorinta intra ntr-un anumit cerc si ce anume simtim. Dac dorim sa schimbam locul acestor dorine dintr-un cerc n altul, o putem face. Dac un eveniment ramne n afr acestor cercuri, trebuie sa ne punem ntrebarea ce dat
219

trebuie sa apara n dreptul acestuia. Aceasta dat trebuie sa ne indice cti ani trebuie sa treaca pn cnd renuntam la aceasta dorinta. 5. Facem sa dispara cercurile si iesim din trans. Citirea viitorului pe un trandafir creat menl: 1. Ne relaxam. 2. Cream menl un trandafir. i admiram culoarea, studiem forma petalelor, a frunzelor. 3. n stnga primei flori cream nca un trandafir. Acesta este detinat pentru urmatoarele sase luni ncepnd din prezent. Dac cev nu ne place, de pilda culoarea, forma sau marimea, schimbam trandafirul. Facem sa dispara ambii trandafiri. 4. n partea dreapta a ecranului nostru cream o a treia floare. Este detinata celor sase luni care au trecut pn n momentul de fata. Studiem cu atentie diferenele ntre prima si a treia roza. Facem sa dispara toate florile. 5. Cream nca un trandafir. Acesta este detinat pentru anul urmator. Cream nca o floare, pentru urmatorii ani. Cream cti trandafiri dorim pentru
220

urmatorii ani. Ei trebuie sa fie frumosi, sa ne ncne. Facem sa dispara toate florile si iesim din trans. MENTORII SPIRITUALI La nceputul cartii s-a vorbit despre vindecarea cu ajutorul mentorilor spirituali, fr nvelis corporal, la care recurg numerosi vindecatori. Este de dorit sa nu solicitm ajutorul acestor mentori dac nu sunem asistai de un specialist n domeniu. Exista nsa un alt tip de mentori, la ajutorul carora putem recurge fr restrictii si fr teama. Fiecare om are cel putin un mentor spiritual care se gaseste n permanen la limit exterioara a aurei sale. Fiinele nentrupate au n planul astral o multitudine de obligaii si misiuni pe care trebuie sa le ndeplineasca. Una sau mai multe entiti de acest fel pot sa apara din cnd n cnd n calitte de sfatuitor spiritual. Putem fi foarte uimiti cnd aflam ca ne gasim n permanen alaturi de acest sfatuitor, pentru ca majorittea oamenilor nu vin niciodat, contient, n contact cu aceste spirite. Comunicarea
221

are loc n plan astral, atunci cnd dormim. Uneori oamenii discuta cu ei nsisi, si dezbat propriile probleme, decizii etc. Putem considera ca vorbim cu vocea noastra inerioara - vocea acestei fiine superioare - si nu vocea amintirii noastre. Inerlocutorul poate fi si mentorul nostru de la care primim informaii despre viitor. Auzim adeea oameni spunnd ca au un nger pazitor" sau pe cinev care i observ. Aceti oameni simt prezenta mentorilor lor. Cnd am luat hotarrea sa ne ntrupam si ne-am renascut, acesta a fost un eveniment favorabil n plan psihic. Entitile care ne-au fost prietene n planul astral sau persoanele cu care am fost prieteni n alte viei asista la acest eveniment. Din acest conclav al duhurilor, convocat n salonul maternitii, ctev spirite ramn alaturi de noi, pentru a se convinge ca sunem sanatosi, ca ne descurcam n planul fizic. Aceste spirite sunt nsotitorii si sfatuitorii nostri. Dac n karma ne este scris sa ne mbolnavim n frageda copilarie, mentorii nu se amesteca n planurile existenei noastre. Aceasta se refera n egala masura
222

la tot restul vieii. Pot aparea schimbari de detin dac persoana, prin comportamentul bun n aceasta viata, capata, prin credinta, stergerea karmei negative. Pe masura ce crestem, tot mai multi mentori ptrund n sfera noastra. Oamenii maturi au n medie cincisase mentori. Adeea, unul dintre mentori este conducatorul, iar ceilali raspund de cte un aspect concret. De exemplu, unul se poate ocupa de munca si cariera noastra, altul de sanatate, al treilea de domeniul spiritual, altul de relaiile sexuale etc. Pe masura ce ne schimbam, unii mentori pleaca, alii vin. Dac ncepem o noua munca, o misiune importanta si periculoasa, putem avea pentru aceasta perioada un mentor special. Unii mentori pot ramne permanent cu noi, ajutndu-ne n toate situaiile. Putem efectua ctev exercitii pentru a stabili contactul cu mentorii nostri. Trebuie sa tinem mine ca opiniile mentorilor spirituali nu sunt ntotdeauna potrivite pentru noi, tocmai pentru ca ei nu au nvelis corporal. Sfaturile lor trebuie urmate cu grija si
223

pruden, ca si sfaturile celor cu nvelis corporal. Mentorii se afla lnga noi ca sa ne ajute, nu pentru a ne schimba viata. Exista o multime de procedee de comunicare cu mentorii spirituali, ca si cu diferii oameni. Mentorii pot fi vzuti sub cele mai diverse nfaisari si n momene diferite. Uneori, studiind aura unei persoane si cautndu-i mentorii spirituali, se pot vedea n aura sfere multicolore. Alteori poate fi vzut un chip de om. Dac mentorul prefera sa aleaga o nfaisare omeneasca, nseamna ca vrea sa ne apara sub nfaisarea pe care a avut-o n una dintre cele mai reusite viei ale sale, sau asa cum poate fi contactat cel mai uor. 1. Ne relaxam un minut, apoi mpreunam palmele si formam un circuit nchis de energie. 2. Formulam n mine un apel catre unul dintre mentorii nostri, rugndu-l sa ni se arate. 3. Desfacem palmele, luam o pozitie receptiv si permitem impresiilor sa vina spre noi. Putem vedea
224

un chip omenesc, diverse modele sau culori. Putem sa nu vedem nimic, dar putem sa aflam cum arata mentorul, sa auzim o voce care-l descrie etc. 4. ntrebam care este numele mentorului. Putem sa auzim acest nume, s-l vedem scris pe ecranul nostru menl sau s-l aflam, pur si simplu. 5. ntrebam mentorul care-i este misiunea pe lnga noi sau sfera concreta de care se ocupa. 6. i multumim mentorului, ne luam ramas-bun si iesim din trans. Putem repeta exercitiul ori de cte ori dorim. Putem cere permisiunea sa ne vedem mentorul, spunnd n gnd: Doresc sa-mi vd mentorul care se ocupa de sanatatea mea." Exercitiul de mai jos este detinat primirii de informaii speciale si de sfaturi de la mentori. 1. Ne relaxam, punem palmele mpreuna. Formulam ntrebarea menl. ntrebarile pot fi: Voi putea primi un nou loc de munca?", Cum sa fac mai ineresane
225

ntlnirile cu prietenii mei?", Este cu adevrat uila aceasta carte?" Ne eliberam minea si ne concentram ntreaga atentie asupra ntrebarii. 2. Desfacem minile, le punem pe genunchi cu palmele n sus si primim raspunsul. II putem auzi, l putem citi pe ecranul menl. 3. Multumim mentorilor, ne luam ramas-bun si iesim din trans. n timpul citirii psihicului unui pacient putem discuta cu mentorii acestuia, cerndu-le ajutorul, solicitndule sfaturi pentru pacient. Uneori ei doresc sa i transmit cev pacientului si i cer vindecatorului sa o faca. n general, sfaturile lor sunt bune. Pentru a intra n contact cu mentorii altor persoane, procedam la fel ca n cazul mentorilor proprii. PROCESUL DE VINDECARE N AFR CORPULUI Procesul de vindecare n afr corpului se aseamana foarte mult cu vindecarea pacientului absent. Vindecatorul si ndreapta atentia spre imaginea persoanei absene. La vindecarea n afr corpului,
226

corpul astral al vindecatorului i paraseste cu adevrat corpul fizic si intra n aura pacientului. Unii vindecatori prefera sa lucreze n afr corpului, alii, sa efectueze vindecarea pacientului absent. O persoana-medium este capabila sa-si supravegheze perechea aflata la munca si copiii ramasi acasa. Trebuie sa simtim n mod real ce nseamna Sa fim n propriul nostru corp", naine de a iesi din el. Dac nu vom fi destul de grijulii, putem sa ne lasam uor energia proprie n aura altuia. 1. Ne relaxam. Verificam ct de bine sunem mpamnai. Apoi urmarim indicaiile din capitolul al doilea despre vindecarea pacientului absent. 2. Ne aflam n coltul camerei. Apoi revenim n centrul propriului cap. Repetam acest procedeu de trei ori. 3. Revenim din nou n coltul camerei. Apoi trecem ntr-o alta camera a locuinei noastre. Urmarim dac ne simtim diferit fata de situaiile anerioare. 4. De aici mergem pe acoperisul casei noastre. 5. Apoi, ne oprim pe un nor de pe cer.
227

6. Acum sunem n aura pacientului nostru. Cum ne simtim? Putem vedea culorile aurei? Ne mpmntam pacientul. Apoi i purificam aura si atragem energie cosmica, dup care- scaldam cu ea aura. 7. Ptrundem n prima chakra a pacientului. O purificam. 8. Rnd pe rnd, curatam toate chakrele pacientului. 9. Dac una dintre zonele corpului pacientului are o maladie, ptrundem acolo, ne imaginam energia de culoare portocalie si-i scaldam zona cu ea. 10. Revenim n centrul capului nostru. 11. n aura noastra plasam un magnet si atragem cu el energia ramasa n aura pacientului. Repetam procedeul. 12. Iesim din trans. CunoateREA CORPULUI NOSTRU DE CTRE PROPRIUL NOSTRU SPIRIT 1. Ne asezam n pozitia de medium. Circulam prin corpul nostru lumina de culoare aurie.

228

2. Cream o roza (un trandafir) pentru noi. Studiem floarea cu atentie: culoarea, aroma, petalele. 3. Cream nca o floare (tot un trandafir) n locul n care, de obicei, plasam soarele. Acest trandafir este detinat pentru spiritul nostru superior. Studiem floarea. 4. Coborm a doua floare si o asezam chiar n capul celei dinti, apoi permitem celor doua flori sa se contopeasca. 5. Facem sa dispara cele doua flori si iesim din trans.

CAPITOLUL IX Deschiderea celui de-al treilea ochi TELEPATIA Din vetitele tratate RADJA-YOGA, un pasaj spune: Formele de concentrare care determina o perceptie senzoriala excesiv sunt cauzate de efortul
229

organismului gndirii", iar comenriul lui SVMI VIVECANANDA la acest pasaj: Aceasta decurge natural din concentrare. Conform yoghinilor, prin concentrarea gndului la vrful nasului vor fi percepute miresme minunate, tot prin concentrare pe vrful limbii se vor simti senzaii extraordinare, iar n zona de mijloc a limbii se v simti o senzaie tacila ca o atingere. Dac cel care efectueaza concentrarea si v aduna senzaiile asupra palatului cerului gurii, v vedea lucruri neobisnuite, dar dac cinev a carui mine nu este linitit v dori sa efectueze unele din aceste exercitii, fr sa aiba ncredere n ele, ndoielile sale vor disparea, atunci cnd, efectund un timp exercitiile, v simti pe propria piele aceste efecte, dac v dovedi stapnire." (Svmi Vivecananda,Radja-Yoga.) CLARMIROSUL

230

Exercitiul care urmeaza consta n deschiderea capacitilor de clarmiros. Se face dimineata naine de a v scula din pat. Timp de 15-20 de minute concentrai-v gndul la vrful nasului, stnd culcat cu fata n sus ntr-o pozitie relaxata. Nu v gnditi la nimic. Radacina limbii se tine lipit de cerul gurii, n gnd se zice mantra OM", ca un dangat de clopot auzit de departe. Rezultatul nu se v lasa mult asteptat. La nceput vei simti furnicaturi n vrful nasului, uneori dureroase. Nu toti vei simti acelasi lucru. V aparea ca din senin mirosul unui parfum uor, care v disparea n urmatoarea fractiune de secunda. Putei avea aceste senzaii si n cursul zilei. Relund exercitiul, mirosul o sa apara mai puternic. O sa avei senzaia ca cinev v-a parfumat ntreg dormitorul, dup care v disparea din nou. Antrenai-v cu asiduitte, iar timpul pentru aparit parfumului inexistent se v scurta la urmatoarea concentrare. Vei ajunge s-l simtiti chiar dup ctev secunde de la nceperea exercitiului.

231

Atunci cnd acest miros v aparea dup scurt timp ncercai s-l facei sa apara si cnd mergei pe strda sau v aflai n locuri mai putin placut mirositoare. Acest lucru se face prin puterea gndului, cu respiraia abia perceptibila si cu gura nchisa, gndindu-v la vrful nasului si pronuntnd n gnd fraza fermecata": Doresc sa-mi apara acel miros pe care-l cunosc n timpul exercitiilor mele." ncercai sa nu respirai, acest miros v aparea spontan, chiar dac nu facei efortul de a inspira cev care nu exista". Fcnd aceste exercitii cu ucenicii mei, acetia au obtinut rezultate fenomenale chiar din primele minute de exersare. naine de a efectua exercitiile pentru clarmiros trebuie sa purificam centrii energeici prin diferite tehnici. El poate fi declansat si fr ca omul sa faca vreun efort. Acest lucru se face prin concentrarea menla a unui specialist n parapsihologic care deine clarviziunea, detecteaza punctul-senzor al clarmirosului legat de glanda pineala, declansndu-l prin energia proprie.
232

Dar acest fenomen deschis fortat, ca si clarviziunea deschisa prin aceeasi metoda, nu este de lunga durata. Aproximativ la doua-trei luni se ncheie, dac persoanei nu-i sta scris sa le aiba deschise sau nu staruie n cunoatere. Nu sfatuiesc pe nimeni sa si-1 deschida fortat. Dac nu v este dat s-l avei deschis, nu se v deschide. Alteori detinul ne pune n fata diferite greutai si n timpul unor probleme grele o fire mai orgolioasa, sau care poate avea capacittea de gndire psihica, are n mine o arma de distrugere. Am vzut si asistat la convorbiri de acest gen ale unor persoane care ncercau n grup sa se concentreze printr-un clarvzator care le spunea ce se ntmpla cu corpul energeic al persoanei careia i se transmiteau fel de fel de senzaii urte, de care sarmanul nu avea habar. I-am oprit din acel start, nchizndu-i pentru moment viziunile clarvzatorului cu un ecran menl. La un moment dat acesta a spus ca nu mai vede dect negru iar marii distrugatori" s-au bucurat ca si-au distrus tinta. Am avut grija sa reorienez

233

toate imaginile create de ei ntr-un copac uscat de pe marginea drumului i s fac repede o protectie persoanei atacate. Le-am spus ca nu este bine ce fac, ca ncalca eica si ca ceea ce fac ei de fapt se numeste magie neagra". Ucenicii mei au nvtat foarte contiincios exercitiul de clarmiros, astfel nct erau cei mai fericiti cnd, venind la o noua lectie de curs, povesteau ce fel de miresme primeau. La foarte multi persista mirosul de santal, sau unul asemanator mirului. Apoi, dup zece zile de concentrare, spre marea lor mirare, toti simteau aceeasi mireasma. O sa simtiti miresme altfel dect acelea la care v-ai gndit. Atunci cnd vei dori sa v bucurai de un anumit miros, o sa apara. ncercai s-l chemai cu gndul, dar nu uiti ct de important este vrful nasului. Concentrai-v sa v apara mirosul de trandafir, care este mai puternic si se mpratie n toata casa. Mirosul acesta v persista un timp, iar dup ce vei uit de el v disparea. Vei fi capabili sa producei orice miros pe care-l dorii. O sa vi se para o iluzie. Nu v speriai,
234

antrenai-v cu acelasi curaj. Uneori o sa v apara fr nici un efort un miros la care nu v gnditi. Vei fi probabil singuri acasa si cautndu-l nu l vei gasi. Dar sa Fii atenti, n momentul n care v gnditi la cev ndepartat sau la o persoana anume, n acel moment v veni mirosul. Este posibil ca respectiv persoana sa se fi parfumat cu acel parfum, pe care l simtiti, ncercai sa luai contact cu persoana, rugndo sa v arate ce fel de parfum foloseste. Pentru un control de la distanta, gnditi-v nca o dat la ea si, dac v vine acelasi miros, Fii siguri ca este al ei. Dac gndul v fuge la cinev care se roaga acasa, sau n acel moment se afla la biserica, v poate aparea mirosul de busuioc sau tamie, de lumnari aprinse sau al candelei din biserica. Putei sa-i dai un telefon mai pe seara acestei persoane si s-o ntrebai dac nu cumv a fost la biserica. Dac nu se confirma, ntrebai-l ce facea la ora Ia care ai perceput mirosul. Fii sigur ca v spune ca se ruga lui Dumnezeu. V vei dovedi ca nu ai muncit n zadar si ca nu avei de-a face cu o iluzie, ci cu cev real.
235

Experienele au dovedit ca distanta nu are nici o importanta. Vei simti de la intrarea n apartament mirosul robinetului de gaze care n-a fost bine nchis. Vei simti ce se pregateste azi pentru cina, dac vei dori sa tii. Vei putea percepe mirosul unor flori de la un balcon pe care l privii din strda, fr sa vedei ce fel de flori sunt acelea. Explicaia acestui fenomen este simpla: prin concentrarea la vrful nasului, respiraia se opreste instantaneu.Ca urmare apare involuntar dorinta de a mirosi aerul, de parca ne-am astepta n fiecare moment sa percepem un miros. Concentrarea gndului la vrful nasului are rolul de trambulina necesara pentru a trezi dorinta de a mirosi. Aceasta dorinta n permanen cretere excit nervii olfactivi si i sensibilizeaza ntr-att, nct se acordeaza ntr-o lungime de unda mai mica si pot percepe astfel mirosuri mai fine, mai discrete, inaccesibile oamenilor normali datorit distanelor. Capacittea care se dezvolta prin exersarea de lunga durata nu se pierde si hipersensibilittea nervilor

236

olfactivi ramne, atunci cnd fenomenul initial dispare. CLARGUSTUL Dup ce ai obtinut rezultate n clarmiros" trecei la exercitiile urmatoare, de concentrare asupra vrfului limbii. Rezultatul dorit v veni mai repede dect n primul caz, avnd deja deschis un senzor de pe traseul tainic. Exercitiul se poate face si stnd pe un scaun, dar este mai eficace cnd l facei n pozitie culcat. Ochii se tin nchisi, gura la fel. Vrful limbii se tine lipit de cerul gurii dup dintii din fata. In gnd se zice mantra OM", iar concentrarea se face la vrful limbii cu dorinta de a simti un oarecare gust (dulce, acru, sarat). Partea ineresanta a exercitiului v fi ca pe lnga o inensitte neobisnuit, aproape supranaturala, a senzaiei gustative, vei obine senzaia de saietate, att de puternica, nct multa vreme dup aceea nu vei avea pofta de specialitile pe care le-ai putut gusta" n acest fel.
237

Foarte repede vei reui s v controlai gustul cu ajutorul voinei si vei fi capabil sa v provocai orice gust vei dori. Dac mirosul este un gen de emanaie si permite astfel sa explicam faptele prezentate, cu totul alta trebuie sa fie explicaia propagarii gustului. Pentru aceasta trebuie sa existe un contact, chiar si extrem de scurt, al limbii cu obiectul respectiv. In conditii normale chiar si o distanta n acest caz nu v fi de real folos. Perceptia v exista de fiecare dat cnd vom dori sa reproducem acest experiment. Oare toate acestea nu sunt halucinaii? Dup definitia dat de un specialist american n 1963, care a ntocmit un lexicon cu ajutorul celor mai vetii specialiti din toate domeniile cunosterii, halucinaie" nseamna perceptia unor obiecte care n realitte nu exista, sau senzaii resimtite fr nici o cauza, date de obicei de tulburari ale sistemului nervos, asa cum se ntmpla n cazurile de delirium tremens. In primul caz aceasta definitie nu se potriveste perceptiilor noastre, deoarece mirosurile si gusturile
238

pe care le-am simtit corespund unor obiecte pe care le-am mai simtit n realitte. Avnd cauze exterioare, ele nu pot fi resimtite. La fel ca n cazul mirosului, simtim foarte pregnant si gusturile de la distanta. Dac omul si poate ascuti mirosul att de mult, nct prin simpla concentrare, sa depaseasca distanele si barierele materiale, aceasta capacitte nu este o halucinaie. Altfel ar trebui sa credem ca toate popoarele apropiate de natura sunt prada halucinaiilor, sau la fel am putea spune despre cinii si pisicile care au aceste simturi foarte dezvoltate. Trebuie sa recunoatem ca simturile noastre pot deveni partase la asemenea clarsenzaii, numai ca toate proprietaile percepute de organele noastre (forma, culoare etc.) cuprind alaturi de natura materiala si o natura fina greu sesizabila. Aceasta nseamna ca ntreaga materie este o radiaie de culoare si mirosuri, care depaseste infinit ceea ce putem simti cu degetele sau cu gustul. Din oceanul de unde sonore omul poate percepe n mod normal un inervl de sapte-opt octave, iar din domeniul undelor luminoase rogviv-ul (de la rosu la
239

violet). Toate celelalte nuane, radiaiile infrarosii, ultraviolete, roentgen, alfa, beta, gama, radiaiile tehnice etc. ramn nepercepute, desi n realitte ele exista. Un om care este capabil, prin exercitii adecvte, sa-si dezvolte n mod extraordinar capacittea olfactiv, si v dezvolta si celelalte simturi. DESCHIDEREA SIMURILOR N HIPNOZ La persoanele care doresc sa-si deschida aceste simturi n stare de hipnoza acest lucru are loc n proportii astronomice" - se pot deschide si ascuti la maximum. Dac ntr-o mna a celui hipnotizat pentru controlul acestor capaciti se aseaza o greutate numai cu un gram mai mare dect n mna cealalta, acesta ca sesiza imediat diferen. La fel se v ntmpla dac vei trasa pe jos o linie de trei milimetri si alta doar de unu, le v deosebi si pe acestea. Dac n una din doua ticle de vin identice vor fi puse doua-trei

240

picaturi de lichid de alta culoare, persoanele aflate sub hipnoza o v deosebi. Urechea unui om normal percepe vibraiile cu o frecven de la 8 la 646 000 oscilaii pe secunda, dar dup deschiderea clarauzului n stare de hipnoza le v putea percepe pn la IO19 oscilaii pe secunda. Aceasta cifra contituie mai mult dect frecven radiaiilor gama-invizibile. n stare hipnotica se poate foarte uor vedea aura emisa de oameni sau obiecte. Aceste senzaii sunt percepute de al saselea simt care se activeza n creier n portiunea dintre sprncene. Acolo, n acel spaiu de vid, se formeaza imaginile clarvzului". CLARVIZIUNEA Indicaia din YOGA-SUTRA privind concentrarea asupra palatului cerului gurii pentru deschiderea clarviziunii pare la nceput nebuloasa. n cazul deschiderii celorlali doi senzori era vorba despre stabilirea limitelor nervilor olfactiv sau gustativ pe o
241

anumit lungime de unda, capatul respectiv al nervului aflndu-se foarte aproape de punctul nostru de concentrare (vrful nasului sau al limbii). Argumentul ca nervul olfactiv nu se afla n vrful nasului poate fi combatut, deoarece prin concentrare starea de tensiune se transmite treptat n zona respectiv. Dar cum se poate explica transmiterea acestei concentrari a gndului mai departe, prin faringe, pn la ncrucisarea nervilor optici, nemijlocit lnga hipofiza, caci doar n aceasta zona se pot percepe oscilaiile invizibile ochiului. Experienele facute n aceasta directie dau viziuni uimitoare, dar succesul lor este limitt. Concentrarea nu trebuie facuta asupra cerului gurii, ci asupra chakrei Ajna. Centrul substanei fine care se afla ntre sprncene. Adevrul este ca aceasta e o munca destul de grea. De aceea se cere curaj n nceperea anumitor exercitii, iar n ocultism nu au ce cauta oamenii fricosi. Nu li se v deschide niciodat nimic nici acelora orgolioi su invidiosi. Mai bine v lasai pagubas chiar de la nceput dac sunei astfel
242

motivt. n momentul inerventiei unuia dintre factorii care fac parte din protia omeneasca centrul respectiv se nchide automat. Exercitiile trebuie sa le desfasurai cu regularitte si ritmicitte, dar mai mult dect orice - verificarea viziunilor. Luai n considerare si reinei ca trebuie sa deosebiti imaginile reale de cele virtuale. Putei face un mic experiment, dac mai locuii cu cinev n acelasi apartament. Fie ca persoana respectiv aseaza n fiecare seara un obiect ntr-un anumit loc, fie ca acesta este o statueta sau o vza, trebuie ca a doua zi, din pat, cu ochii nca nchisi, sa vedei" acel obiect aflndu-v n alta camera. Facei acest exercitiu timp ndelungat. Ar trebui de fiecare dat sa-i identificai noul loc unde este bine pus de acea persoana. De obicei mesajele vin de la un mentor spiritual care v v directiona n cautarea obiectului ascuns. Vei putea receptiona mesajele acestuia si ar fi de folos dac vi le-ai nota. Poate fi de folos si tehnica respiraiei din Radja-Yoga, pentru trezirea lui
243

KUNDALINI, dar vedei sa nu ncurcai borcanele. Din toate nvtaturile pe care le-am facut singura, pn ntr-un anumit loc am mers foarte bine, dar complexittea exercitiilor adaugate de sine statator mi-a stagnat viziunile. Nu mai tii atunci ce s-a ntmplat. Mai faceam concentrari de acest gen si cu prietenii, ascunznd lucruri diferite, pentru a le gasi. Aceasta chiar ma amuza la nceput. Odat un coleg tot ascundea o moneda veche din loc n loc si de fiecare dat o gaseam, dar i-a venit ideea" sa n-o mai ascunda n casa, ci si-a bagat-o n gura. n viziunile noastre aparea moneda si doar fugitiv imaginea colegului nostru cu un zmbet pe buze. De obicei se vedea" un mic tablou" legat de moneda, dar tot el aparea n imaginile noastre. I-am spus ca n-a ascuns moneda si ca se afla la el, dar nu pricepeam n ce loc. Am perceput zmbetul, fiindca la a doua concentrare a aparut n viziune doar gura si buzele, zmbind. Am deschis ochii si am zis toti o dat - gura! O gasisem, n sfrsit!

244

Pentru deschiderea ochiului al treilea, concentrarea gndirii se face numai pe centrul dintre sprncene chakra Ajna. Dup experimenele de mai multi ani facute de Saharov, acesta a ajuns la cel mai uor procedeu de deschidere a ochiului al treilea", printro metoda dictata de mentorul lui spiritual. Aceasta metoda am practicat-o si eu si mi-a fost de un mare folos. Fericirea a fost ca rezultatele au venit foarte repede. Metoda lui Saharov este folosit de toate scolile ruse pentru deschiderea chakrei Ajna. O sa descriu aceasta metoda pe care am practicat-o la una dintre scolile facute de mine si care mi-a deschis mari orizonturi. AL TREILEA OCHI Formula de deschidere a ochiului al treilea este o tehnica ce are o sonoritte deosebit n sanscrit: OM MAGNE ME SAMRHIT, KHAMADINATHAM RADJA SIDHA." Traducerea este: Norii sunt adunai asupra mea n activitte, ntr-un singur punct, cerul este n
245

observre ntr-o corecta inactivitte pentru realizarea stapnirii." Ce nseamna aceste cuvine? Ce fel de nori si care cer? Nici cerul si nici norii nu sunt reali, fapt ce rezulta din faptul ca, ntr-o corecta inactivitte, aceti nori trebuie sa fie adunai ntr-un anume loc, adica sa se afle ntr-o legatura oarecare cu dumneavoastra. Iar cuvntul cer"? n sanscrit KHA" nseamna n primul rnd orificiu al corpului omenesc (n conceptiile indiene astfel de orificii sunt noua: doi ochi, doua nari, doua urechi etc.). Deci nu se potriveste. Iar n al doilea rnd mai nseamna si spaiu aerian, eter", si poate fi tradus si ca cer", dar acest sens pare a fi tot nepotrivit, desi SVMI SHIVNANDA TARASHVI citeaza o minunata indicaie a vechilor yoghini hindusi, demna de atentie. Aceasta glasuieste: Cel care practica exercitii yoga si este n stare sa si v da imaginea reflectata pe cer poate afla dac ntreprinderea lui v fi ncununata de succes." Yoghinii care stapnesc pe deplin avntajul concentrarii spun: n lumina reflectoare a Soarelui priveste-ti propria reflectare pe cer, cu privirea
246

ferma. Dup ce o vei vedea pe cer, n curnd l vei afla pe Dumnezeu." Cine si zareste umbra n fiecare dimineata pe cer, acela v avea viata lunga si nu v muri ntr-un accident. Dac viziunea acestei umbre este clara, v avea victorii si succee. Ei si vor putea nvinge Prana si vor putea merge oriunde. Tehnica este destul de usoara si deprinderile practice pot aparea n circa sapte-zece zile. Cnd rasare Soarele asezai-v astfel nct corpul dumneavoastra sa faca umbra pe pamnt i s o putei vedea cu usurinta. ntoarcei privirea ferma la umbra de jos, n regiunea gtului, pentru cinci-zece secunde, apoi privii pe cer. Dac v vei vedea ntreaga umbra pe cer, este un semn foarte bun. n cazul n care nu o putei vedea de la nceput, continuai exercitiul pn o vei sesiza. Acest exercitiu poate fi practicat si la lumina Lunii." (Lectii practice de yoga,pp. 219-220.) Este o tehnica destul de straveche, care promite multe. Urmatoarea semnificaie a cuvntului KHA" este punctul dintre sprncene". Aici se gaseste, asa cum
247

arata numeroasele reprezentari ale zeilor indieni, toate puterile miraculoase, inclusiv vederea sacra". Iata ce spune despre acest centru SATHACRANI RUPANTANTRA (p. 87) Cnd un yoghin nchide concentrarea sa inerioara mpotriv temeliei lumii exterioare si o descompune, el vede n acest loc o scneie luminoasa si apoi o flacara arznd, care seamana cu strlucirea Soarelui ntre Cer si Pamnt." n nvtatura mitica yoga, al treilea ochi se afla n ineriorul acestei flacari. n SHIV-YOGA se spune: Gndul este n centrul dintre sprncene n forma flacarii opaitului si n mijlocul lui este ochiul nelepciunii." Aceasta zona are semnificaia OCHIULUI CUNOAsTERII" n sensul cel mai larg al cuvntului, caruia i sunt deschise att cele prezene n trecut, ct si viitorul, n aceeasi masura. Deschizndu-se chakra Ajna, are loc deschiderea capacitilor ascunse clarviziunea, clarauzul. Yoghinii moderni sunt de acord cu acest lucru. n lucrarea sa Autobiografia unui yoghin, PRANDJAM
248

YOGANANDA numeste acest centru Ochi spiritual atottiutor'" sau Lotusul cu o mie de petale al Luminii". Iar Svmi SHIVNANDA spune: La fel cum trec razele luminii prin ticle sau razele roentgen prin obiecte, yoghinul poate vedea obiectele de dup un zid gros, poate afla continutul unei scrisori sigilate, poate vedea comorile ascunse sub pamnt cu ajutorul ochiului sau spiritual inerior. Acest ochi spiritual este ochiul intuiiei." Faptul ca acest al treilea ochi, denumit si ochiul lui SHIV, poate vedea nelimitt n spaiu a fost demonstrat nu numai teoreic, ci si practic. Este necesar doar sa se fundameneze tiintific cum nvinge acest al treilea ochi timpul, adica felul cum actioneaza n a ptra dimensiune. Faptul n sine nu necesit alte demonstraii. Deoarece acest ochi se afla n afr actiunii spaiului, sfera actiunii sale este n afr celor trei dimensiuni, deci n a ptra dimensiune, n timp. Totodat trebuie sa subliniem ca, asa cum demonstreaza practica celor mai vechi timpuri, n cazul tuturor clarvzatorilor, ca si n zilele noastre, capacittea
249

acestui ochi nu sufera influen distanei n spaiu si timp, ci nfrnge orice distane si orice timp. Cu totul altfel se ntmpla n cazul perceptiei materiale. Dup cum tim, greutatea scade proportional cu ptratul distanei, astfel nct la o anumit distanta radiaiile cele mai puternice sunt oprite de ecrane de o anumit grosime (de exemplu, radiaiile gama sunt oprite de un ecran de fier cu o grosime de 30 de centimetri, radiaiile cosmice - de un ecran din plumb cu grosime de pn la 2 metri). Radiaiile percepute nsa de al treilea ochi, numite si raze CHARPANTIER, sau N-RAZE", nu-si reduc inensittea la nici o distanta si nu sunt oprite de nici un obstacol material. TREPTELE MAESTRULUI n functie de gradul de deschidere a celui de al treilea ochi, se diting ptru trepte de viziuni. Pe treapta inferioara se afla viziunile de lucruri neobisnuite. Sunt vzute imagini ciudate, atragatoare, dar nu produse ale faneziei, ci fenomene pe deplin normale, tipuri
250

sau parti ale acestora n lumina stranie, n nuane de culori neobisnuite si fr nici o legatura cu orienrea de moment a gndurilor celui care le vede. Poate aparea ideea ca aceste viziuni sunt halucinaii. Dar oare realittea este profund materiala, este numai ceea ce percepem cu cele cinci simturi limitte ale noastre? Dac, asa cum am aratat mai sus, perceptia noastra cu ajutorul simturilor se poate largi pn la anumite limite, unde este atunci limit realului perceptibil? Psihologia noastra occidenla se simte derutata n fata acestor aspecte nereale si totusi percepute, iar tiinta noastra scolatica este mai mult dect nclinata sa includa astfel de fenomene stranii la rubrica contradictorie si care nu spune nimic intitulata halucinaii". Ce spune despre aceasta psihologia indiana? Yoghinii vorbesc despre asa-numit MANAS CHAKRA sau centrul gndirii, reprezentat n mod simbolic printr-un lotus cu sase petale - centrul de perceptie cu sase canale nervoase. Cinci dintre ele sunt canalele simturilor noastre normale: vz, auz, miros, gust, simtul tacil. Al saselea canal serveste drept
251

conductor pentru impresiile care apar din inerior, cum sunt visele si halucinaiile. La prima vedere ne mira mbinarea perceptiilor sanatoase (vise) si nesanatoase (halucinaii), dar aceasta nu este deloc ntmplatoare. A sasea petala a chakrei manas este legata de LOTUSUL CEL CU O MIE DE PETALE AL LUMINII, considerat sediul spiritului nostru, iar MANAS CHAKRA este sediul contiinei noastre treze. Acest fapt este deosebit de important, deoarece n perioada de veghe contiin percepe realittea prin cele cinci cai nervoase, iar n timpul somnului, cnd cele cinci simturi nu functioneaza, aceeasi contiin conduce imaginile visului sau faneziei prin al saselea canal, adica direct de la Lotusul cu o mie de petale catre al treilea ochi. Cnd cele cinci organe de simt exterioare sunt decuplate, n timpul somnului sau n alte conditii, ncepe sa functioneze i s se dezvolte aceasta a sasea petala a chakrei MANAS, prezentnd n fata vederii noastre inerioare imaginile visului sau halucinaiei. Aceasta este o pura teorie. O dovda concluden n sfera
252

practica o contituie, fr sa tie, tocmai tiinta noastra occidenla, prin inermediul psihologilor D.R. Hebb si Haron Woodbreewore. Deoarece persoanele testate nu erau oameni bolnavi, cu halucinaii frecvene, ci oameni tineri, pe deplin normali, n timpul experienelor au fost deconectate n mod artificial, pentru o perioada, cele cinci organe de simt. Iar halucinaiile au fost n acest fel reactia pe deplin normala a contiinei la relaxarea impusa trupului si sufletului. Aceasta reducere a starii de tensiune a fost comparata n mod eronat cu lenea. Mai mult, studentii testai de cei doi cercetatori s-au ocupat totusi de cev anume la nceput (s-au gndit la problemele lor) si abia dup ce deconectarea silit a simturilor exterioare a progresat suficient, au nceput sa vda animale preistorice, oameni galbeni, colti de mamut etc. Viziunile studenilor sunt dovda ca a sasea petala a nceput sa functioneze treptat i s deruleze embrioane de impresii ale celui de al treilea ochi. Dac s-ar continua experimenele acestor savnti studiind tiintific si sistemaic aceste perceptii
253

neobisnuite, n loc de a reaciona cu spaima, s-ar putea obine date care sa deschida noi perspective n aceasta directie, iar tiinta noastra ar avea noi posibiliti strlucite de cercetare si cunoatere. Astfel, dispunem totusi de dovezi privind faptul ca asa-numitele halucinaii apar altfel dect prin organele de simt. Aceleasi dovezi le ofera si tiinta indiana yoga, n afirmarea ideii ca omul, dac reuseste sa-si decupleze pentru un timp simturile, intra ntr-o stare n care poate percepe transcendenl. Fiecare concentrare corecta a gndurilor serveste acestui scop. Ea abate atentia Spiritului de la cele cinci simturi exterioare, le deconecteaza ntr-o masura favorizanta deschiderii celei de a sasea petale a Lotusului. Prima consecinta nemijlocit este, n sensul celor prezentate, un fenomen pe deplin normal si de neles: visele devin mai bogate n continut, mai explicite, mai logice si mai vii. Chiar dac de obicei nu visai sau visai foarte rar, dup primele zile de astfel de exercitii vor ncepe sa apara vise uor de
254

memorat. n cursul urmatoarelor luni, cei care practica astfel de exercitii constata apariia de imagini, viziuni si reprezentari n stare de veghe (n conditiile econectarii simturilor pe timpul concentrarii). Acesta nu este un fenomen legat de boala, este la fel de normal ca gndurile, care, asa cum vom vedea mai trziu, nu sunt create de minea noastra, ci sunt doar nregistrate de ea. Ele vin si pleaca fr sa tim de unde si ncotro. cestea sunt corpuri strine care primesc de la noi forta, culoare si impuls, asemenea unui bulgare de zapada, pe care l rostogolesc toti participantii la joc, si care devine foarte mare sau se sfarma n mai multi bulgari mici. Gndurile cuceresc vremelnic minea noastra, pun stapnire temporar pe contiin precum niste oaspei neasteptai ntr-un hotel, pentru ca apoi sa plece din nou. Cine se ndoieste de aceasta sa se aseze mai comod, sa-si relaxeze trupul si contiin i s dea fru liber gndurilor, fr sa le limiteze sau sa le ntrerupa. Dup ctev minute experimentorii se vor convinge ca n contiin lor se nregistreaza
255

gnduri neasteptate, uimitoare, absurde, uneori chiar revoltatoare, care nu pot fi explicate ca tinnd de trecut, de educaie sau de orienrea generala a gndirii. Atunci experimentorul v fi cuprins de o senzatei neplacuta si si v ntrerupe firul gndurilor. Experien merit nsa facuta. A doua treapta a viziunilor se atinge cnd ncepem sa facem ordine n impresiile acumulate n cadrul primei etape. Aceasta se manifesta prin faptul ca viziunile anerioare, acele fenomene neobisnuite, se dovedesc pe deplin normale, deoarece pot fi recunoscute n obiectele sau fenomenele familiare, vzute nsa dintr-un punct de vedere nedit. Astfel se explica faptul ca imaginile cuprinse n a doua treapta a viziunilor, desi ne ofera obiectele pe care dorim sa le vedem, totusi ne prezinta detaliile acestora totdeauna n alt fel dect ne asteptam. E o dovda n plus ca nu avem de a face cu autosugetii sau cu imaginaia, ci ca este realittea. De regula, totul este asa cum trebuie sa fie, dar vzut n mod
256

diferit. De exemplu, casa o vedem privit dintr-un colt sau de pe acoperis, adica asa cum nu am avut ocazia niciodat sa o observm cu adevrat. O a doua particularitte a celei de a doua trepte de viziuni este miscarea proprie a acestora, asemenea unui film sau unui peisaj slab luminat sau nocturn. Aceasta se petrece deoarece la nceput imaginile sunt slabe si ntunecate, ca niste fotografii vechi si decolorate, devenind mai inense si mai colorate pe masura ce continuam experimenele. Miscarea si viata lor proprie sunt independene de vointa observtorului, de aceea ele nu contituie rodul faneziei sale. Totodat, aceste viziuni mai au si o alta particularitte uimitoare: raspund la o ntrebare pusa nemijlocit. Este suficient sa ne gndim n timpul viziunii la orice detaliu al acesteia si el v aparea imediat n imagine, putnd devnsa chiar momentul n care ne nregistram ntrebarea. Aceasta este din nou o dovda a caracterului exterior timpului (atemporalittea) pe care l au razele spirituale (sufleteti). Totodat, ne convingem cu uimire ca aceste raze trec prin orice obstacole, ca
257

pentru ele nu exista nici un fel de ecran, perete protector sau granit. Imaginile viziunilor acestei a doua trepte se refera de cele mai multe ori la prezent sau la trecutul foarte apropiat, mai rar la trecutul mai ndepartat si extrem de rar la viitor. Ele pot fi de asemenea gnduri-forma ale altor persoane, ndeosebi dac obiectul concentrarii contituie un simbol religios sau altcev similar, asupra caruia se concentreaza gndurile si meditia a mii de oameni. Aceste imagini nu sunt rodul faneziei, care genereaza fenomene mult mai putin vii si bine conturate. n a treia treapta de viziune, imaginile evolueaza pn la o claritte deplina si o frumusete a culorilor cu nimic mai prejos dect cele redate cu ajutorul ochilor nostri fizici. Dar viziunile dureaza putin timp si se ting instantaneu, timp de aproape un minut dup aceasta mentinndu-se ca strlucirea unui bec pe reina dup ntreruperea curentului electric (ca un fel de plpit). Acest fenomen este semnul tipic celei de a treia trepte, la fel ca strlucirea caracteritica, ca o aureola a tabloului. Spre deosebire de viziunile
258

primelor doua trepte, pline de imagini slab luminate, care se deplaseaza timp ndelungat prin fata ochiului nostru inerior, viziunile din treapta a treia se aprind instantaneu la inensittea maxima si dau o senzaie de parca ti paraseti propria piele. Aceasta senzaie de extaz dureaza pe toata durata viziunii si se tinge treptat, lasnd o urma incandescen. Trebuie sa ne obisnuim ulterior ca aceasta senzaie deosebit sa nu ne mpiedice sa mai percepem tablourile. Cele trei etape descrise evolueaza una dup alta si prezinta, n conditiile creterii lene a claritii, imagini reale ale lumii substanelor subile, aceasta fidela reflectare a sferei noastre materiale primare. Ele pot fi ainse, mai mult sau mai putin uor, de toti oamenii care se antreneaza suficient folosind o tehnica adecvta. Femeile sunt mai potrivite pentru aceasta, datorit echilibrului lor stabil. Nevzatorii, ca urmare a aspiraiei lor foarte puternice catre lumina si dorinei permanene de a putea sa vda, au de asemenea o disponibilitte sporit pentru viziuni. Oricine gndeste are darul celei de a doua vederi si succeele sale depind la urma urmei numai de
259

rabdarea, stapnirea de sine si capacittea de concentrare. A ptra treapta este etapa Maestrului. Dac o reglare de catre contiin a acestui ochean sufletesc si fixarea lui asupra unui anumit obiect, ca ntr-un focar, contituie caracteritica primelor trei trepte, cea de a ptra este caracterizata de perceptia spaiala. Aceasta perceptie este simulata din toate parile. O stapnire perfecta a ei transforma omul n Adept Cel care nu mai are ce nvta", deoarece el vede tot ceea ce doreste, orice lucru asupra caruia vrea sa-si ndrepte ochii sufletului. El nu mai este nevoit sa caute n carti pentru a nvta din experien si cunotinele altora, nu mai trebuie sa faca deductii logice pe baza experienei celorlali, cum sunt nevoiti muritorii de rnd, cu perceptiile lor limitte n spaiu si timp, caci nimic nu v ramne ascuns celui de al treilea ochi al unui Adept. Pentru a exemplifica starea initiala pe aceasta treapta a viziunilor, vom prezenta tririle luiP ARAD JAMS YOGANANDA: Aerul din plamnii mei parca fusee extras cu o seringa nevzuta, iar corpul era perfect linitit, dar nu
260

inactiv. A urmat largirea extaica a contiinei mele. Puteam sa vd la multe mile distanta, vedeam clar pe malul opus al Gangelui, n stnga mea, dincolo de templu, toate mprejurimile asezarii Dashki Nesyara. Pereii tuturor cladirilor erau luminosi si transparenti, vedeam prin ei oamenii miscnd pe cmpiile din departari. Eram fr suflare si trupul mi era ciudat de linitit, dar puteam sa-mi misc liber minile si picioarele. Timp de ctev minute am facut ncercari sa-mi nchid i s-mi deschid ochii. Corpul meu parea facut dintr-o substanta eterica, gata sa pluteasca n aer. Perfect contient de tot ce era fizic n jurul meu, m-am orient si am facut ctiv pasi, fr sa ntrerup aceasta viziune prea fericit" (Autobiografia unui yoghini). CAPITOLUL X Teoria si practica tragerii spirituale cu arcul

261

Din cuvinele lui SVMI SHIVNANDA SARASVTP. Imaginai-v omul ca pe un arc, principiul gndirii ca pe o sageata si pe DUMNEZEU ca pe o tinta. intiti cu luare-amine si cu mare atentie si cnd sageata v fi una cu tinta vei deveni una cu DUMNEZEU" {Lectii practice de yoga). Cnd privim un anumit timp doar un singur obiect oarecare, contiin noastra se gaseste n apropierea obiectului, de parca tenculele" sufletului s-ar ntinde pn la obiectul observt. Imediat ce nchidem ochii, tenculele" se retrag, de parca am retrage contiin napoi la baza nasului. Dac deschidem din nou ochii, contiin naineaza, iar dac i nchidem - revine la radacina nasului.Prin urmare, contiin se deplaseaza o dat cu privirea. Vom face acum nca o experien. Dup ce am nchis ochii, ne imaginam obiectul pe care tocmai l-am observt. n aspiraia sa de a reine obiectul observiei, contiin porneste lent n ineriorul capului, acolo unde de fapt i este locul, resimtindu-se n aceasta zona din mijlocul capului o presiune oarecare, perceptibila.
262

Aceasta nu dureaza prea mult. n scurt timp, vom simti din nou, pe neasteptate, ca privirea si o dat cu ea si contiin sunt oriente din nou din afr. Contiin se deplaseaza n aceste doua directii, dar pn cnd ne vom concentra asupra a cev anume, ramne la radacina nasului. Aceasta presiune apare exact n locul n care se afla hipofiza (deasupra mijlocului liniei care uneste orificiile celor doua urechi). Dar ndat ce contiin se v transfera din acest centru mai departe spre ineriorul capului (catre glanda pineala), privirea (ochilor nchisi) tineste din nou naine. Sageata este lansata. Astfel, am aflat taina tragerii spirituale cu arcul naine de a prezenta n detaliu procesul actiunii telepaice asupra lumii nconjuratoare. Vreau sa subliniez ca, din cauza lipsei evidene a mijloacelor lingvitice, sunem nevoiti sa recurgem la termeni strini de psihologie si telepaie. Am n vedere aici cuvine ca ARC", A TRAGE", SGEAT" etc. Nu trebuie sa ne incomodeze aparen lor netiintifica". Tendinta catre o exprimare ntr-un limbaj elevt,

263

tiintific", este proprie europenilor. Filozofii indieni prefera sa foloseasca termenii limbajului uzual. Procesul actiunii telepaice se descompune n urmatoarele etape: SE IA ARCUL - Deoarece ARCUL este reprezentat de silaba OM", repetarea la nceput a acestui cuvnt (chiar si n soapta) excit ntreaga zona a hipofizei (vom arata mai jos din ce cauza se petrece aceasta). Repetarea silabei OM" cu o pronuntie corecta (A-OU-MMM, ca un singur sunet, chiar de la A" ncepe cu un zumzet) realizeaza n plus o concentrare a spiritului. SE AsEAZ SGEATA - Deoarece sageata semnifica principiul gndirii (Duhul, Spiritul sau propriul EU" sau ATMAN), aceasta nseamna alegerea unui anumit obiect drept tinta. OCHIREA INEI- Este deja explicatul TRATAKA sau UPAZA - devotamentul fata de obiectul care determina orienrea spirituala - simtul orient spre reprezentarea obiectului.
264

NTINDEREA ARCULUI - ntinderea arcului cu sageata n sensul opus obiectului, retragerea, adica deplasarea contiinei catre centrul capului. Aceasta tensiune se realizeaza exclusiv printr-o cufundare tot mai mare n natura obiectului. Cnd aceasta tensiune (concentrare) atinge punctul maxim, are loc lansarea sageii, adica deten contiinei care zboara acum catre tinta sa. ZBORUL SGEII- Arcasul priveste catre tinta asteptnd lovitura. El nu mai reine sageata (nu-si mai concen treaza gndul), ci observ dac sageata lui a nimerit n centrul tinei, alaturi (viziunea nu este cea dorit, ci apar viziuni neobisnuite) sau a cazut pe pamnt fr sa loveasca tinta (absen viziunii). n acest din urma caz, arcasul trebuie sa puna o noua sageata n arc (trebuie sa reia concentrarea de la nceput), caci dup ce ai lansat sageata nu mai poti face nimic altcev, dect sa vezi dac nu cumv vntul a abatut-o si nu loveste tinta. Aceasta observre a tinei nu este, dup cum vedem, n mod obligatoriu legata de observrea lui DUMNEZEU.

265

Dac vom compara descoperirea noastra - tainele tragerii spirituale cu arcul - cu formula sanscrit pe care Saharov a primit-o de la mentor la vremea sa, vom constata cu uimire ca sunt identice. Caci scurta formula sanscrit se compune din doua parti - o tensiune, norii (gndurile), printr-o corecta reinere a contiinei (retragerea) fiind aglomerai ntr-un singur punct (central ncordarii arcului prin concentrare) si apoi, din anularea tensiunii (lansarea sageii prin meditie), cerul (KHA), adica punctul dintre sprncene sau radacina nasului urmnd a fi observt (observrea tinei) pentru a realiza dominaia (a stapni arta tragerii cu arcul). Din anatomia encefalului este cunoscut ca n zona dintre sprncene se afla fosa frontala, adica un spaiu gol (vid) n care nu este nici un fel de centru. Totusi, toate textele indiene sutin ntr-un glas ca vederea spirituala se realizeaza prin punctul asezat ntre sprncene. Se afirma ca acest ochi al nelepciunii este gndit ca flacara unui opait asezat n centrul dintre sprncene.
266

n acest caz, centrul n-ar fi trebuit sa se afle n frune, ci n imediata apropiere a rezonatorului vocii noastre, sau cel putin ar trebui sa se simta n timpul vorbirii. O idee despre pozitia corecta a celui de al treilea ochi, spre uimirea noastra, ne ofera tiinta occidenla. Ne amintim statuile oamenilor din epocile primitive. Tipurile inferioare sunt n primul rnd ciclopice. Acest ochi n mijlocul fruntii era un organ caracteritic epocii respective. El nu era un ochi obisnuit, detinat vederii, pentru ca atunci, ca si mai trziu, pe lnga acest ochi animalele inferioare dispuneau si de doi ochi normali dezvoltai pentru vedere. Acesta putea fi deci un organ detinat altui simt, pe care oamenii si animalele din epocile ulterioare l-au pierdut, sau, mai bine spus, organul a ramas n stare rudimenra, la fel ca glanda pineala coplesit de encefal. Encefalul (creierul mare) este gazda inelectului, cel ce a transformat lumea pe care o locuim. Dup cum atesta dezvoltarea craniului, creierul nostru este mai mare dect cel al omului epocii de piatra. n acelasi timp, pe cnd exista acel organ ciclopic, creierul animalelor era foarte mic.
267

Poate ca, n procesul evolutiei sale, creierul a preluat treptat functiile organului tins, care servea cel mai probabil clarviziunii si atragerii prazilor" (Edgard D'Aque,PAMIRKARA). ' Aceasta poate servi drept argument tiintific ca dorinta noastra de a-i reda omului capacittea de clarviziune prin dezvoltarea glandei pineale (a celui de al treilea ochi), pierdute prin dezvoltarea unilaterala a inelectului, contituie cev firesc si pe deplin jutificat. Misiunea noastra este sa o facem n armonie cu inelectul. TIMPUL Practica tragerii spirituale cu arcul trebuie sa fie precedat de exercitii pregaitoare: pozitia corpului, respiraia. Este importanta de asemenea alegerea timpului, dup cum rezulta din faptele care urmeaza. Asa cum s-a aratat n partea teoreica, tragerea spirituala cu arcul se executa astfel nct
268

reprezentarea sau, mai bine spus, orienrea inerioara asupra obiectului se realizeaza n ineriorul capului, iar de aici mai departe, catre al treilea ochi (glanda pineala). Caci cunoaterea spirituala sau, n limbajul simbolic al UPANIsADELOR, lovitura la tinta", poate avea loc doar atunci cnd s-a stabilit contactul spiritual inern, legatura n mediul de substanta fina ntre obiect si al treilea ochi. Aceasta are loc nu numai atunci cnd vedem obiectul fr ajutorul ochilor, dar si la fiecare perceptie naturala cu ajutorul simtului vzului, cu deosebirea ca n acest din urma caz v fi ainsa de vibraii numai periferia glandei pineale, iar n primul caz Lotusul cu o mie de petale v fi partial afectat pentru o fractiune de secunda si, ca urmare, se v deschide. Deplasarea impresiei catre inerior, denumit n limbajul mitic yoga ratacire", are loc n mod normal n regim automat si necesit la concentrare un efort considerabil, perceput n zona hipofizei ca o presiune fizica. Chiar la examinarea ndelungata a unui obiect fr o concentrare a gndurilor, se simte o usoara presiune n aceasta zona, care creste considerabil
269

dac ne dorim cev (de pilda ca obiectul sa fie nlaturat din locul respectiv). Acest fenomen poate fi verificat de oricine. Excitrea a zonei respective (n yoga hipofiza este considerata centrul voinei) are loc la fiecare privire asupra celor ce ne nconjoara, la fiecare manifestare a voinei, cu att mai puternic, cu ct ne apropiem de orele serii. Caurmare, impresiile de peste zi le luam cu noi, ntr-un sens, n starea de somn. S-a mai mentionat ca cea de a sasea petala a Lotusului e centrul gndirii, care este cu att mai puternic excitt si dezvoltat de-a lungul timpului, cu ct ne concentram mai mult asupra unei probleme, excluznd alte categorii de impresii. Dar, deoarece aceasta a sasea petala este conductorul perceptiilor noastre, n timpul somnului se produc n vis reprezentari de cu totul alta natura, care difera substantial de visele normale. n timp ce impresiile de peste zi se depun n mod normal n MANAS CHAKRA (principiul gndirii) si continua sa mocneasca" pe timpul somnului, determinnd astfel vise ciudate, treptat, datorit dezvoltarii celei de a
270

sasea petale a Lotusului, se adauga, chiar dac lent, perceptiile primite de la cel de al treilea ochi, orict de scurte si slabe ar fi la nceput. Rezultatul l formeaza asa-numitele vise premonitorii, sugetia intuiiv din timpul starii de veghe, viziunea dorit n timpul starii de meditie si, n fine, asa-numit halucinaie din timpul bolii. Toate cele trei tipuri sunt nsa fenomene identice. Ele apar ca urmare a activitii celui de al treilea ochi, care se deschide temporar si partial. Dup cum sutine n continuare nvtatura yoga, al treilea ochi se deschide n timpul somnului, cnd cel adormit nu viseaza deloc. Amintim aceasta nu pentru ca ar ramne deconectata contiin noastra ancorata n MANAS CHAKRA. Toata misiunea practicii yoga consta n transferarea contiinei noastre din centrul gndirii n al treilea ochi. Astfel, atingem treapta superioara a viziunilor (nivelul de Maestru), pe cnd la nivelul primelor trepte contiin se afla n MANAS CHAKRA, cu conectarea partiala a celui de al treilea ochi. De aici rezulta ca, o

271

dat cu apropierea noptii, al treilea ochi trebuie sa fie conectat tot mai uor si deplin. Astfel, timpul cel mai potrivit pentru aceste exercitii este seara, dup ora 21.00, putnd fi prelungit pn trziu. Dimpotriv, dimineata trebuie sa se efectueze n prealabil exercitii speciale pentru formarea centrului treaz al gndirii si centrului voinei, pentru a alunga somnul din preajma acestora. Dac noaptea, naine de a adormi, putem realiza apariia imaginilor vizibile fr ajutorul ochilor dup numai ctev minute, prin simpla privire n KHA" (KHAMA DJNATAM - observrea cerului), dimineata dup trezire, pentru a realiza acelasi lucru, vor fi necesare una-doua ore de concentrare inensa. Exemplele care urmeaza demonstreaza aceasta. S-a dovedit ca umbrele neclare care apar n ntuneric n fata ochilor nchisi contituie nceputul viziunilor, care la atingerea concentrarii necesare ncep sa capete contur ca obiecte izolate. Viziunile apar dac privim n ntuneric nainea ochilor si ncercam sa separam ntre ele imaginile care ncep sa se contureze initial neclar. Aceste viziuni apar la dorinta
272

(viziunile celei de a doua trepte), dar totdeauna n momentul deplinei uitri de sine. Dimineata, la o concentrare inensa asupra ANDJNA (locul dintre sprncene), cu senzaia transferarii n acesta a tensiunii hipofizei, poate sa nu se contureze nimic, cu toata meditia de o ora, dar printr-o singura privire n punctul dintre sprncene, de fiecare dat cnd contiin se elibereaza de tensiunea concentrarii, viziunile apar foarte clar parti de peisaj, frunzisul plopilor din fata casei noastre. Desigur, nu orice privire n ntuneric ne ofera viziuni, fr nici un exercitiu prealabil. Pentru aceasta este necesar un antrenament inens. In cazul de fata nsa ne inereeaza faptul ca succesul depinde n mare masura de ora la care se efectueaza experimenele. In general, se poate stabili ca n aceeasi masura n care tensiunea contiinei de-a lungul zilei, din momentul trezirii pn la momentul unui somn sanatos fr vise, se transmite tot mai mult din afr - de la fiecare obiect exterior, prin cel de al treilea ochi, n ineriorul glandei pineale - la fel vriaza si felul concentrarii necesare fiecarei viziuni.
273

Se poate spune ca n permanen contiin desfasoara, involuntar, operaia de tragere cu arcul, deoarece observrea obiectelor din lumea nconjuratoare reprezinta punerea sageii n arc si ochirea, concentrarea asupra lor - ntinderea arcului, iar reflexia facuta asupra problemelor de rezolvt lansarea sageii. Acest din urma aspect ne da si eventualul raspuns la problema lovirii tinei. i concentrarea n conditiile tragerii contiene cu arcul este supusa cunoscutelor schimbari: desi de fiecare dat toate elemenele tehnice trebuie sa fie prezene, fiecare element este subliniat n mod deosebit, n functie de momentul zilei. Dis-dedimineata, principala operaiune v fi ochirea, n jurul orelor amiezii - cu precadere ntinderea arcului, iar seara, de la apusul soarelui pn cnd adormim lansarea sageii, care se face prin privirea descrisa mai sus, n ntuneric n fata ochilor nchisi. n afr de aceasta, fiecare moment al zilei are avntajele si neajunsurile sale, care trebuie avute n vedere de fiecare practicant al exercitiilor la alegerea momentului potrivit.
274

Dar este indispensabil sa se respecte cerinta mentinerii momentului, o dat ales. Timpul nu trebuie schimbat, deoarece altfel se pierde orice ritm. Este o premisa obligatorie! Yoghinii apreciaza ndeosebi momentul rasaritului si apusului de soare, deoarece n aceste clipe omul, ca si lumea exterioara, radiaza o liniste profunda, se afla ntr-o stare gnditoare, ceea ce se simte chiar n zgomotele unui mare oras. Pentru noi, locuitori ai vestului, este de preferat apusul soarelui, aceasta si pentru motivul ca, datorit civilizaiei, sunem obisnuii cu o alta mpartire a timpului dect indienii. La rasaritul soarelui, ndeosebi primavra, vra si toamna, este ndoielnic ca avem posibilittea sa ne mentinem centrul gndirii suficient de vioi pentru o concentrare profunda. Desigur, fiecare cititor este liber sa-si aleaga momentul dorit, dar alegerea trebuie facuta doar o singura dat, nemodificnd-o. Deoarece, asa cum am aratat anerior, n timpul somnului si mai ales al somnului fr vise al treilea ochi se deschide de la siqe, de aici trebuie sa rezulte
275

ca exercitiile noastre de tragere cu arcul, care dezvolta a sasea petala a Lotusului, pot influen substantial continutul viselor noastre. Ele devin extraordinar de aproape de realitte prin ascutimea lor, logica si clarittea nemaintlnit pn atunci. Astfel de vise nu sunt o raritte printre cei care practica acest exercitiu. Experien practica ne nvta ca aceasta este realittea. Prima consecinta a efectuarii oricaror exercitii spirituale este o activitte tumultuoasa la nivelul viselor. n acelasi mod pot fi vizitte orase, tari, fr sa fi fost vreodat acolo n realitte. Fiecare dintre cititori care merge pe aceasta cale suficient de multa vreme mi v ntinde mna n acest sens, caci principalul l formeaza aceste experiene personale, nu posibilele contraziceri si scepticismul nencrezatorilor.Posibilittea noastra de a vedea fr ajutorul ochilor se dezvolta astfel pe baza viselor. Dup pregnanta lor si legatura logica cu realittea vie se pot masura rezultatele si eficien exercitiilor. Acest fapt permite o verificare subila, exacta si foarte uila, a procedeelor cunoscute si a tuturor
276

detaliilor, ndeosebi cnd exercitiile sunt testate naine de a adormi. Prin aceasta verificare se poate stabili, de exemplu, ca afirmaia din toate textele yoga despre existen legaturii dintre Luna si al treilea ochi se bazeaz mai mult pe speculaii dect pe realitte. n cazul Soarelui situaia este inversa: privitul (n gnd) la discul Soarelui n timpul meditiei influeneaza imediat si sesizabil visele noastre, le face sensibile, pe cnd meditia legata de secera Lunii nu are ca rezultat o ameliorare si nviorare a viselor si genereaza simptome vizibile de somnambulism dac meditia este efectuata n conditii de Luna plina. Despre influen exercitiilor asupra viselor vom vorbi mai trziu. Rezumnd, trebuie sa subliniem nca o dat ca momentul ales pentru desfasurarea exercitiilor are un rol deosebit de important, deoarece succesul n arta tragerii menle cu arcul depinde n mare masura de el. Adeea, ne putem chinui ani la rnd efectund exercitii fr nici un progres vizibil, dac nu ne vine n mine la momentul potrivit ca nu am facut cea mai buna alegere a
277

timpului de desfasurare, care nu corespunde particularitilor individuale ale exercitiului, ceea ce nu conduce la succes. RESPIRAIA Respiraia nainea exercitiilor si nemijlocit dup efectuarea lor contituie urmatorul factor important, poate cel mai important dintre toti, deoarece creeaza premisa fizica pentru efectuarea unor exercitii de succes, realizarea unor procedee deosebite conditionate de momentul zilei, deci printr-o functionare corespunzatoare a arcului". Cnd un adevrat arcas se aseaza n pozitia de tragere, el se concentreaza, ntinde de ctev ori coarda pentru a proba arcul si a verifica forta si elaticittea acestuia. La fel tragatorul cu arcul mintii trebuie sa-si adune fortele inerioare si, naine de toate, sa-si verifice elaticittea psihicului, deoarece ntregul succes depinde numai de capacittea acestuia de a se relaxa, de a lansa sageata.

278

Acest lucru este nlesnit, n primul rnd, de o tehnica deosebit a respiraiei. Aceasta reprezinta principalul instrument yoga, deoarece respiraia se afla n cea mai strnsa legatura cu concentrarea gndului. Dac ne concentram, de exemplu, asupra unui zgomot oarecare de pe strda, respiraia se opreste pentru o clipa. Invers, cnd ne tinem respiraia, gndurile care au ratacit pn n acel moment n toate directiile se restrng, orientndu-se ntr-una singura. Acest fapt a permis yoghinilor,nca din cele mai vechi timpuri, sa elaboreze doua vriane de tehnica: RADJA-YOGA si HATHA-YOGA. Dac fr vreo concentrare speciala facem efortul de a mentine n gnd o anumit imagine, respiraia continua trece mai nti n respiraie neesizabila, apoi apar viziuni uor luminescene. De dimineata, timp de o jumatate de ora, m-am antrenat n relaxarea respiraiei, care a devenit de la sine continua. Au nceput sa apara viziuni neclare, succedndu-se una dup alta, ca ntr-un caleidoscop. ntre altele, au aparut contururile neclare ale orasului Benares, pe care am vrut sa le vd. Aceasta
279

uimitoare influen a respiraiei asupra obinerii viziunilor confirma posibilittea verificarii prin vise. Practica a demonstrat ca respiraia neesizabila practicata naine de a adormi n locul discului solar are ca rezultat vise la fel de remarcabile. Deoarece n aceste exercitii respiraia are un rol att de important, reamintim pe scurt ce trebuie sa nelegem prin respiraie continua si respiraie neesizabila. n yoga exista o serie de exercitii de respiraie. Pentru nevoile noastre v fi suficient sa stapnim un singur exercitiu, asa-numitul KEVLI". Este un exercitiu dublu (binar), compus din respiraie continua si respiraie neesizabila. Desi putem sa ne antrenam separat n fiecare dintre aceste procedee de respiraie, efectund exercitiul BRAHMARI (Albina" - respiraie continua) si MURIAHA (respiraie asurzitoare, ameitoare, de anestezie - neesizabila), nu ar fi necesar, deoarece respiraia neesizabila se instaleaza automat, de ndat ce respira tia continua ajunge n timpul exercitiului la profunzimea necesara.

280

n ce consta tehnica KEVLI"? Se ncepe cu un exercitiu preliminar, care actioneaza ca un calmant asupra ntregului corp, ndeosebi asupra tuturor nervilor. El este numit TELAMIUKTA (legat de ritm) si se efectueaza astfel: EXERCIIUL RITMIC DE RESPIRAIE PRELIMINAR Ne asezam drept si respiram n faze egale: ptru secunde inspiraie, ptru secunde expiraie. Ne este de ajutor reprezentarea acestor miscari respiratorii sub forma miscarilor unui pendul, de exemplu, de parca acest pendul ar trece printr-un corp sau printrun anumit punct al acestuia (cum este locul dintre sprncene), balansndu-se catre inerior si apoi revenind catre exterior. Durata miscarilor respiratorii nu are un rol important, prezinta importanta numai regularittea, amploarea si ritmul miscarii. Dup un timp, ncepem sa crestem durata reprizelor de inspiraie si expiraie de la ptru la douazeci-treizeci de secunde. Asa cum ne
281

demonstreaza experien, acest exercitiu preliminar ajuta n creterea de imagini n cadrul vederii fr ajutorul ochilor. Cnd atingem punctul n care o prelungire a reprizelor de inspiraie si expiraie devine deosebit de obositoare, trecem la exercitiul de expiraie KEVLI". KEVLI (EXERCIIUL PROPRIU-ZIS) Acum ncercam sa atenuam, pe ct posibil, fazele de trecere de la inspiraie catre expiraie si invers, astfel nct sa se obtina, practic, un procedeu de respiraie continua. Desi scopul principal este tocmai nlaturarea limitelor de separaie dintre inspiraie si expiraie, la nceput pauza se v produce de la sine. Aceasta este prima parte a exercitiului. Cnd aceasta faza a respiraiei se v consolida, ea v trece pe neasteptate ntr-o a doua forma, n care pauza se produce fr aer n plamni. Aceasta este respiraia neesizabila. n cazul primei faze, ni se pare ca avem n permanen plamnii plini cu aer, expirnd doar din cnd n cnd pentru a inspira o noua cantitte de
282

aer. Cea de a doua faza care apare, cnd v fi ainsa limit de reinere a respiraiei, este nsotit de senzaia opririi respiraiei, ntr-att de putin sesizabila este. Aceasta metoda KEVLI este principala arma a arcasului spiritual, caci prin inermediul acestor tehnici speciale de respiraie el poate influen ambele componene ale tragerii cu arcul: concentrarea (ntinderea arcului), n prima parte a exercitiului - respiraia continua -, si meditia (lansarea sageii), n a doua parte - respiraia sesizabila. Asa cum concentrarea merge ntotdeauna mna n mna cu respiraia continua, la fel meditia este foarte strns legata de respiraia neesizabila. Astfel, cel care doreste sa devina un arcas maiestru, trebuie sa se strduiasca sa-si nsuseasca KEVLI. Dar acest exercitiu de respiraie mai are o calitte mai importanta dect prima: influeneaza activittea inimii ntr-o asemenea masura, nct cu timpul inima se v afla sub controlul deplin al posesorului ei. Aceasta realizare este confirmata de practica.
283

POZIIA CORPULUI Exista nca un factor important, trecut adeea cu vederea sau neglijat, desi este la fel de important ca respiraia. Este pozitia corpului, modul de asezare (ASANA). Trebuie sa i dam o atentie deosebit, nu numai pentru ca n acest fel este calmat corpul si principiul gndirii (ne putem concentra asupra unui obiect si fr a elimina o boala sau o durere ce ne deranjeaza), ci mai degraba pentru ca o pozitie incorecta ne poate anula toate eforturile. Vom ncerca sa explicam aceasta. n ce consta de fapt tehnica respiraiei PRANAIAMA, despre care am vorbit? Nu numai n prelungirea respiraiei, caci PRANA este cev mai mult, mai cuprinzatoare dect respiraia. Ea este energie vitla, care ne mentine viata n corp si determina functionarea att a plamnilor, ct si a inimii si tuturor celorlalte organe. Prin urmare PRANAIAMA determina prelungirea functiilor energiei vitle, polarizeaza totdeauna n
284

corp sub forma respiraiei solare (jumatatea dreapta a corpului ncarcata cu magneismul pozitiv) si a respiraiei lunare (jumatatea stnga a corpului ncarcata cu magneism negativ). Fiecare se poate convinge de acest lucru. Dac ne observm cu atentie respiraia, vom descoperi ca ea curge liber numai pe o jumatate a nasului, pe cnd cealalta este mai mult sau mai putin blocata, situaie care se schimba regulat, la fiecare doua ore. Partea stnga a corpului primeste energie vitla, iar partea dreapta o distribuie n corp. Att timp ct cele doua fluxuri vitle se afla n chilibru, omul este sanatos, dar dac se instaleaza o dizarmonie, el se mbolnaveste. Aceasta este o teorie care sta la baza metodei stravechi chinezeti de acupunctura, att de moderna astazi. Ea poate fi demonstrata cu usurinta n practica si este punctul de plecare al ntregii teorii despre yoga, despre pozitia corpului. Fluxurile magneice trebuie sa fie legate ntre ele ntr-un mod ordonat si, n primul rnd, ntregul circuit magneic trebuie sa ramna nchis.

285

Dac s-ar pune numai problema reinerii fluxului de snge n anumite organe si parti ale corpului, de exemplu ngenunchi, la pozitia Lotus" sau n poza pancreaica, ar ramne fr explicaii o ntreaga serie de efecte la fel de importane, mai mult, ar fi eliminat rolul care revine pozitiei picioarelor. Ce pozitii stnd asezat" sunt mai uile la tragerea cu arcul? Popoarele orienle prefera, dup cum vei vedea pe buna dreptate, sa sada cu picioarele ncrucisate, turceste" (cum stau la noi croitorii). Popoarele occidenle, dimpotriv, se simt bine numai n fotoliu sau pe scaun. Indiscutabil, cea mai buna pozitie seznd este PADMA- SACA - pozitia LOTUS, deoarece permite cuplarea n totalitte a fluxurilor magneice din mini si picioare: 1) Toata jumatatea inferioara a corpului, pn la plica inghinala, este practic deconectata; 2) Se atinge cea mai mare concentrare de potential magneic n mini si picioare, care se aing unele de altele, degetele minilor putnd fi mpreunate.
286

Dar din cauza ca sederea n aceasta pozitie este foarte dificila si necesit cel putin o jumatate de an, chiar si un an, de antrenament, se poate face o concesie. Dac problema se pune doar ca circuitul sa fie nchis, este mai bine sa ne asezam n asa-numit pozitie GARAKASANA, n care ambele mini si picioare sunt apropiate. n practica se obine un rezultat multumitor. Deoarece concentrarea curenilor magneici determina foarte repede o fierbineala puternica de-a lungul coloanei, aceasta poate servi drept indicaie fr gres a conectarii circuitelor. Cnd privim atent Soarele n hipofiza seznd n pozitia LOTUS",n coloana (MULADMARA) se simte destui de repede aceeasi fierbineala inerioara, care ajunge apoi de-a lungul coloanei pn la gt. Dac trecem n pozitia GARAKASANA sau ntindem picioarele, dispare senzaia de fierbineala. Aceasta revine dac reluam pozitia LOTUS" simplificata MUKTASANA, care poate fi realizata n doua vriane:

287

1) Adevrata MUKTASANA, la care picioarele sunt asezate unul peste celalalt; 2) Asa-numit IADJNA-VLKIA - n care picioarele sunt asezate unul lnga celalalt. n cazul pozitiilor obisnuite seznd pe scaun sau n fotoliu ramne n vigoare regula: circuitul magneic trebuie sa fie nchis, iar picioarele sa fie asezate unul peste altul. Trebuie sa dam atentie si pozitiei minilor, deoarece, prin comutarea magneica, ea influeneaza respiraia si concentrarea. Aceasta se vede cel mai bine din exemplele practice. Saharov zicea ca si pozitia minilor influeneaza durata concentrarii. De exemplu, contiin care a ains nivelul meditiei revine la concentrare cu respiraie continua dac asezam minile pe genunchi (CIJ-MUDRA). Dac ncrucisam minile, meditia se reia. In timp ce pozitia minilor cu palmele pe genunchi n cadrul pozitie LOTUS determina respiraie continua nsotit de concentrare, adica creterea duratei pauzei la respiraie, deci cu aer n plamni, asezarea
288

minilor pe talpi conduce imediat la apariia fazei n expiraie, deci cu plamnii fr aer. Rezumnd, vreau sa mai arat nca o dat ca Mentorul i-a recomandat lui Saharov n mod deosebit pozitia seznd MATREIA, cu picioarele ncrucisate si cu minile pe genunchi. Am ajuns la ultima parte si cea mai importanta a studiului nostru, nsasi practica. Am stabilit ca aceasta activitte nu are o evolutie dureroasa si nu favorizeaza cev asemanator, ci dimpotriv este benefica si are ca rezultat o dezvoltare perfect normala a organelor pe care le-am avut cu milioane de ani n urma, dar pe care le-am neglijat tot acest inervl imens de timp, realiznd astfel, n locul unei dezvoltari armonice depline, o debilizare a organelor respective si pierderea capacitilor legate de ele. Am descoperit mai departe ca, desi este foarte nensemnata si len, totusi e posibila dezvoltarea hipofizei, care are loc n continuare n mod automat. Aspiraia noastra de a lua n minile proprii si de a accelera aceasta evolutie porneste de la dorinta perfect jutificata si naturala a dezvoltarii armonice a

289

mentionatelor capaciti, deosebit de atractive, fr a dauna raiunii. Ramne nesolutionata problema rezolvrii tehnice a acestei dezvoltari si a termenului pn la care se poate obine o evolutie totala a voinei si a celui de al treilea ochi, aplicnd tehnica speciala propusa pentru a accelera excitia chakrei. Teoria yoga presupune, si aceasta corespunde celor mai noi date ale tiinei moderne, ca pentru o maturizare a creierului nostru este necesara o perioada de circa un milion de ani. Pentru a reduce durata acestui proces, yoghinii propun o procedura speciala, care trebuie sa se afle la baza oricarui efort, nu numai a celui mitic. Este vorba despre mantra sau descnec. Desigur, cuvntul descnec" nu poate reprezenta traducerea exacta a cuvntului mantra", caci traducerea termenilor indieni n limbile moderne se poate realiza doar aproximativ. Nu putem traduce mantra" prin rugaciune", dar traducnd-o ca descnec" deviem aparent n directia idolatriei sau vrajitoriei.
290

Eimologic, termenul se traduce astfel: TRA" nseamna a apara, a proteja; MAN" nseamna prin inermediul gndirii", deci Mantra" este o formula spirituala care ne apara mpotriv fortelor otile. Semnificaia aceasta se ntinde de la spiritualittea exterioara a naltei filozofii a sacralitii pn la cele mai adnci bezne ale magiei negre. La fel cum o forta naturala (electricittea, energia atomica etc.) poate fi deosebit de benefica sau aducatoare de moarte, n functie de nivelul cunotinelor si de inentiile bune sau rele, si forta mantrelor poate reprezenta o binefacere sau conduce la crima. Dar oare nu suna pueril, n secolul nostru cu un nivel dezvoltat al tiinei, faptul ca un descnec sau oricum l-am numi poate birui o perioada de timp imensa, cum este un milion de ani? si totusi, afirmaia neleptului ca se poate sari peste aceasta perioada de un milion de ani prin repetarea unei mantre de doisprezece milioane de ori nu este att de lipsit de sens cum pare la prima vedere.

291

Conform teoriei yoga, pe lnga teoria concentrata care i formeaza een, fiecare mantra contine si o forta ascunsa n partea materiala a mantrei, numit BIDJA, adica samnta. Prin repetarea de multe ori a mantrei, aceasta forta ascunsa este extrasa si poate fi folosit. Cea mai mareata si mai puternica dintre toate aceste BIDJA este silaba fnta OM. Ca n oricare BIDJA, n ea este cuprins sunetul nazal M (un M-M-M cntat sau vibrat) care contine, conform acestei teorii, ntreaga putere a mantrei. Cum este posibil? Sa privim silaba OM, considernd-o mai nti ca pe un sunet cu detinaia de a elibera o influen fiziologica. Silaba se pronunta A-O-U-M", deci ca un sunet n care nu sunt auzite separat nici A, nici O, nici U, nici acest M care trebuie sa vibreze chiar de Ja nceput. De obicei, n BIDJA, M se pronunta nazal, aproximativ ca grupul NG" n cuvntul GANG. n el se ascunde ntreaga solutie a problemei. Aceasta pronuntare nazala face sa vibreze, prin palatul moale, acea zona KHA", cuprinsa ntre punctul dintre sprncene si glanda pineala. La aceasta trebuie sa se adauge si concentrarea
292

profunda, mereu mai inensa, care, asociata vibraiilor date de acest M-M-M nazal, excit si mai puternic hipofiza ca centru al voinei. Conform legii generale a biologiei, mai nti apare necesittea unei functii si abia apoi se naste organul respectiv, si invers, dac functia si pierde actualittea, organul se atrofiaza. De aceea, este necesar ca functia respectiv sa fie desteptata din nou n corp, pentru ca sa se produca dezvoltarea glandei pineale. Iar aceasta se poate realiza cel mai bine prin repetarea mantrei OM n mbinare cu dorinta concentrata de a vedea KHA". Mantra poate fi repetata si n gnd, trebuie doar ca la fiecare repetare a acelui M nazal sa fie subliniata aceasta operaiune prin atingerea radacinii limbii de palatul moale, asigurnd astfel vibraia ntregii zone KHA". Acest exercitiu este numit NABHOMUDRA si cuprinde urmatoarele: Oriunde s-ar afla un yoghin, orice ar face, el trebuie sa tina totdeauna radacina limbii n sus (n atingere
293

cu palatul moale) i s-si tina totdeauna respiraia." Dup cum s-a explicat mai sus, este necesar sa ne tinem respiraia pentru concentrarea gndirii, care se inensifica prin repetarea mantrei OM. Repetarea acestui OM si meditia asupra semnificaiei sale reprezinta calea" (YOGA SUTRA, 1-28). Vechii nelepti indieni cunosteau tainele metabolismului, activittea glandelor cu secreie inerna si fabricarea hormonilor, descoperiri pe care tiinta noastra le-a facut abia n secolul trecut. Ei mai tiau si care este rolul pe care l au glandele, biocurentii si centrii de substanta subila - chakrele n instalarea unei armonii ntre aspectele trupeti, sufleteti si divine. Conform acestei nvtaturi, n cazul unui om care se antreneaza dup sistemul descris anerior, are loc un metabolism spiritual. Vibraiile mantrei activeaza prin hipofiza ceilali centri - chakrele corpului, ale caror radacini fizice sunt glandele cu secreie inerna: tiroida, timusul, pancreasul, suprarenalele si glandele sexuale. Astfel apare, n paralel cu metabolismul fizic al substanelor primare si cu circuitul substanelor fizice
294

n organism, metabolismul substanelor fine, n care actioneaza ca regulator principal hipofiza si care se realizeaza prin chakre - staii ale spiritua-lului", reprezentate prin flori de LOTUS si cercuri mitice. n total omul are doisprezece chakre - sapte la deplasarea n jos si cinci la deplasarea n sus. Aceasta circulaie a substanei fine prin cele doisprezece puncte (resimtit si fizic, dup antrenamene prelungite, sub forma unei calduri puternice de-a lungul coloanei) corespunde, cum am aratat, unui an de evolutie naturala, astfel nct un milion de ani de evolutie poate fi nlocuit n practica printr-un numar egal de circuite (aproximativ un milion). De aici rezulta ca doispezece milioane de repetari ale mantrei au un efect care poate reduce cu adevrat si n mod substantial perioada extrem de lunga de timp cuprinsa ntr-un milion de ani. Durata sunetului special OM pronuntat n modul descris anerior este doar de 2,5 secunde, astfel nct doisprezece milioane de astfel de inervle vor necesit n total circa opt mii de zile, adica douazeci si trei de ani. Dac vom detina exercitiilor un inervl mai mare de
295

timp, durata perioadei de evolutie v fi mai scurta: n conditiile unui antrenament zilnic timp de opt ore, vor fi necesari cev mai mult de trei ani. Dar cine, n afr yoghinilor indieni sau calugarilor, care si pot consacra n ntregime timpul activitilor spirituale, poate astepta douazeci si trei de ani sau poate detina opt ore zilnic pentru astfel de exercitii? De aici rezulta ca trebuie sa ncercam o reducere a duratei necesare, dar nu prin prelungirea timpului zilnic detinat exercitiilor, ci prin inensificarea lor.Acestui scop i serveste tehnica tragerii spirituale cu arcul, pe care urmeaza sa o studiem n practica. Aceasta tehnica se mparte n trei parti: 1) Aranjarea sageii n arc; 2) ncordarea arcului; 3) Lansarea sageii. PUNEREA SGEII N ARC SI OCHIREA

296

Punem n arc sageata ascutit de devotament (sacrificiu de sine)" - glasuieste textul UPANIsADELOR. Ce nseamna devotament"? Sageata este principiul gndirii. Prin meditie, adica prin repetarea exercitiilor de tragere cu arcul, ea nu se ascute, caci dac vom trage de multe ori si o sageata adevrata se v toci. Deci aici nu este vorba despre o simpla repetare a exercitiilor care trebuie sa ascuta sageata, adica principiul gndirii. n al doilea rnd, sageile se ascut de obicei nainea tragerii cu arcul. Cuvntul UPAZA" din original (plin de asteptare, saluta seznd") ne ofera explicaia. Cnd textul indian are n vedere meditia, se foloseste termenul DHIANA sau un cuvnt derivt la radacina DHI (DHIA). Termenul de UPAZA" se traduce nsa cel mai bine drept imagine eudeica". Sa vedem acum n ce fel poate aceasta sa ascuta sageile. Termenul grecesc euderic" nseamna imagine, figurativ. Prin urmare, imaginea pe care mai nti ne-o nchipuiam exista ntr-o reprezentare. Este necesar sa avem mai nti o
297

imagine - reprezentarea platica a obiectului dorit. Presupunem ca dorim sa vedem o anumit persoana, ca rezultat al vedeniilor noastre. Alcatuim portretul acestei persoane. Ce urmeaza? n majorittea lucrarilor se recomanda sa ne concentram, prin asanumit privire centrala, asupra punctului dintre sprncenele portretului i s privim fr sa clipim. Astfel, sa presupunem ca putem vedea dintr-o dat ntregul obraz. Se afirma ca dac ne vom muta privirea pe chipul portretului de la un ochi la celalalt, la gura, la nas, ureche etc., nu vom realiza o perceptie unitra. Pe lnga aceasta, privirea trebuie sa fie fixa, fr a clipi. Cu alte cuvine, trebuie sa privim fix un singur punct, pe cel dintre sprncenele portretului, fr sa dam atentie lacrimilor, care numai dup unu-doua minute de privit fr sa clipim vor ncepe sa ne ntunece vederea. Se recomanda sa nu le dam nici o atentie. Toate acestea sunt nsa total neadevrate. n primul rnd, se amesteca ntre ele cauza si efectul, n al doilea rnd este mai bine sa procedam exact invers. Tocmai mutatul privirii de la o parte a chipului la alta
298

este cea care se recomanda. Privind ntr-un singur punct fr sa clipim, cum se recomanda n unele carti indiene despre yoga, nu vom obine o concentrare a gndurilor, ci dimpotriv, cnd concentrarea gndurilor atinge un anumit nivel, privirea fixa fr a clipi vine de la sine, ca o consecinta, si vom putea privi astfel o jumatate de ora sau chiar mai mult, fr nici un antrenament. n al treilea rnd, exercitiul se numeste n original TRATAKA, adica plimbarea privirii pe suprafata obiectului, pentru a evit orice abatere (TRA - a preveni si AT - alunecare, plimbare). Dac ar fi Prevenirea alunecarii privirii, cuvntul nu ar fi fost TRATAKA ci, dimpotriv, ATAKATRA. Aceasta alunecare a privirii, plimbarea ei pe suprafata obiectului, este necesara deoarece privirea face gndul sa se mentina cel mult ctev secunde asupra unui amanunt oarecare. n momentul urmator privirea urmata de gnd aluneca mai departe si trebuie readuse printr-un efort n punctul initial. n viata noastra fenomenul acesta are loc n

299

permanen atunci cnd dorim sa ne concentram asupra a cev anume. Dar aceasta nu ne face defel sa progresam n ceea ce priveste capacittea de concentrare. Mult mai indicat este ca, la concentrarea asupra unui aspect anume, sa folosim aceasta uimitoare particularitte a privirii si gndirii legata de ea, pentru a privi fiecare detaliu numai att timp ct i este necesar privirii pentru memorare, trecnd apoi imediat la un alt detaliu, pentru a nu permite privirii si gndului sa reuseasca ruperea firului de gnduri realizat prin concentrare (mai corect, prin meditie). Aceasta alunecare a privirii are ca scop cev mult mai important dect o concentrare nentrerupta. Deoarece TRATAKA nu contituie nca o concentrare a gndurilor n sensul cel mai direct, ci doar pregairea pentru aceasta, adica doar punerea sageilor n arc si ochirea. Concentrarea reprezinta ntinderea arcului. Comparaia pe care o facem cu procesul tragerii cu arcul este si mai reusit dac adaugam si o scurta examinare a tinei, deoarece TRATAKA se compune
300

din doua parti: o prima parte o reprezinta aceasta alunecare a privirii despre care am vorbit, pe cnd cea de a doua parte se efectueaza cu ochii nchisi. Tocmai aceasta reprezinta ochirea centrului tinei, care se mentine pe toata durata tragerii cu arcul, chiar si dup lansarea sageii ramnnd sub forma asteptarii ca sageata sa loveasca tinta. La fel ca la ochirea reala, cnd ochiul nu vizeaza ntreaga tinta sau parti ale acesteia, ci doar centrul, a doua parte care compune TRATAKA nseamna nu o continuare a alunecarii cu ochii nchisi a principiului gndirii, ci orienrea contiinei asupra centrului obiectului. Aceasta ne v reusi dac sageata este ascutit. Cnd privim obiectul, este vorba nu despre dorinta de a memora parti ale acestuia ca sa ni-l putem nchipui apoi, ci doar sa capatam senzaia acestui obiect, imaginea sa eudeica, o orienre asupra lui, o aspiraie, mai pe scurt devotamentul pentru acesta. Acest devotament, desi reprezinta doar pregairea pentru concentrare, trece ca un fir rosu prin centrul ntregii tehnici. Cu ct acest devotament total este
301

mai puternic, cu att sageata contiinei este mai ascutit, cu att ntinderea arcului care trebuie efectuata numai de catre devotament se v face mai uor si cu att mai sigura v fi lovirea centrului tinei. Astfel, sederea n asteptare" este forta motrice a ntregului proces de tragere cu arcul. Succesul sau insuccesul ei depind de acest devotament: dac cel care efectueaza exercitiul nu reuseste sa-si trezeasca un simt eudeic corect fata de obiectul ales, fie pentru ca acest obiect nu-i spune nimic si nu poate simti contactul cu el, fie din alte cauze, sageata nu v lovi centrul tinei sau nu v nimeri tinta, ci v lovi cu totul alt punct sau v cadea pur si simplu pe pamnt. Ajunge nsa atta teorie! naine de a alege obiectul, trebuie sa ne luam o masura de precautie - sa realizam crucea spaiala a lui BUDDHA. Ne asezam n pozitia cunoscuta si trimitem n toate directiile - naine si napoi, la stnga si la dreapta, n sus si n jos - gnduri pentru pacea lumii si urari de bine aproximativ astfel:
302

Fericire tuturor fiinelor, pace tuturor fiinelor, bucurie tuturor fiinelor." Cu ct mai des vom face aceasta, cu att ne v fi mai bine. Vom afla mai trziu ca al treilea ochi, o dat deschis, construieste o adevrata pune catre ceea ce vedem cu el: gndurile actioneaza asupra obiectului viziunii. Obiectul actioneaza asupra noastra si cu ct obiectul este mai puternic, cu att mai puternic v fi impactul lui invers. De aceea trebuie sa ne ferim sa trimitem gnduri pline de ura sau dorine josnice de cucerire, asuprire etc., deoarece vom culege ce am semanat. Aceasta pozitie armonica fata de tot ce ne nconjoara realizeaza o buna protectie si pentru noi nsine, deoarece respinge gndurile rele ale celorlali: fiecare gnd al altuia este o entitte materiala, care are forma, culoare si greutate. Alegem deci obiectul. Cel mai bine este sa alegem discul solar cu semnul OM care se afla pe coperta cartii. Discul singur nu ne-ar permite explorarea cu ajutorul privirii si ar pune sub semnul ntrebarii ntregul procedeu TRATAKA.
303

Vom decupa din hrtie un disc, pe care ii vom lipi pe un fond albastru deschis, care trebuie sa reprezine cerul. Pe acest disc lipim semnul alb care formeaza cuvntul OM si, dac dorim, niste raze aurii, n jurul soarelui. Aceasta nu este o joaca, ci un ajutor de pret pentru ochi, cum ne vom convinge imediat. Ne asezam n fata acestui disc solar si l privim douatrei secunde. naine ca privirea sa alunece de pe suprafata lui, ncepem miscarea de explorare: mai nti pe raze, apoi pe literele albe ale cuvntului OM, apoi din nou asupra discului, a razelor etc. Toate acestea dureaza doua-trei minute. Apoi, nchidem ochii. n ntuneric vedem n fata ochilor nchisi urma discului solar, care dispare lent. Aceasta urma nu ar fi existat dac n-ar fi fost fondul si ar fi trebuit sa ne concentram direct asupra imaginii soarelui, cum fac orbii. Unele dintre lucrarile indiene recomanda privirea reala catre Soare. Dar aceasta inerpretare vine de la necunoaterea faptului ca cerul (KHA) din scrierile respective nu reprezinta cerul fizic, ci locul plasat deasupra
304

palatului. De aceea, privitul soarelui recomandat de lucrarile respective poate fi doar imaginar. Privitul discului solar se realizeaza foarte ditinct n zona hipofizei, ceea ce arata conectarea centrului hipofizei. Dac, asa cum se ntmpla n zorii zilei, cnd contiin nu este nca perfect treaza, nu apare aceasta senzaie, nu are nici un sens si continuam tentivele. Cel mai bun mijloc de a obine senzaia de presiune este MUNAKI MUDRA - pecetea broastei": radacina limbii se atinge de palatul moale, de care se freaca de ctev ori. Sev produce imediat senzaia cautata. Aceasta pozitie a limbii se recomanda totdeauna la exercitiile de respiraie si n toate cazurile de concentrare. ntinderea arcului ntinde arcul cu contiin ndreptata catre suflet" glasuieste formula. Orienrea sufletului este devotamentul fata de obiect dobndit prin TRATAKA si care reprezinta
305

singura forta elatica, cea cu ajutorul careia se ntinde coarda arcului. Aceasta ntindere a arcului reprezinta cea mai importanta parte - concentrarea. Dar apare o problema: asupra cui urmeaza sa ne concentram - asupra obiectului, adica a reprezentarii acestuia n contiin, deci asupra formei exterioare, sau asupra centrului n care este prezentata aceasta forma, deci n primul rnd asupra centrului dintre sprncene, centrului hipofizei, sau asupra unui alt punct din cap, de exemplu asupra crestetului, unde indienii considera ca se gaseste orificiul lui BRAHMA poarta NIRVNEI. Astfel de probleme deruteaza un ncepator. Sunt necesari ani, zeci de ani sau chiar o viata de om, pn cnd ncepatorul ajunge la concluzia ca toate aceste probleme sunt inuile. Principiul gndirii si gaseste singur cea mai buna cale si centrul potrivit, dac se realizeaza o concentrare corecta. Dar cnd o putem numi corecta?

306

Concentrarea este corecta atunci cnd se dezvolta de la sine din etapa preceden, adica din TRATAKA, din devotamentul fata de obiect, pe scurt, din concentrarea asupra senzaiei obiectului. Textul indian vorbeste clar despre ntinderea arcului cu contiin orienta spre suflet. Dar ce nseamna concentrarea asupra senzaiei obiectului? Dac este concentrare a gndurilor, atunci nu cumv trebuie sa nsemne ca gndurile noastre trebuie sa fie concentrate asupra obiectului, cu alte cuvine ca noi nsine trebuie sa fim concentrai asupra gndurilor noastre despre acest obiect? n toate carile de yoga este scris ca trebuie sa stapnim gndurile, sa le concentram n finalul evolutiei logice sau sa le nlaturam. Asemenea cerine se gasesc nsa (ceea ce l v mira, probabil, pe cititor) numai n carile de yoga aparute n Occident. Nicaieri n scrierile originale indiene nu le vom gasi. Asa-numit concentrare a gndurilor exista numai n lucrarile occidenle sau scrise de indieni pentru Occident.
307

n textele sanscrite nu exista nici o expresie echivlen. Ceea ce n lucrarile occidenle se numeste concentrare din cauza absenei unui echivlent exact, n textele indiene apare ca DHARANA" - REINERE, PERSEVEREN". DHARANA" nu se refera la propriile noastre gnduri, care nu apartin fiinei noastre, ci mai degraba contituie oaspei ai contiinei noastre, si nseamna nu o concentrare a voinei, ci concentrarea substanei gndirii. De aici rezulta ca nu este indicata si nici suficien concentrarea mentinere a gndului" asa cum este neleasa si practicata n Occident. Contiin este reinuta tocmai asupra starii care apare n ea la un anumit gnd, dar nu asupra gndului propriu-zis. Dar ce reprezinta aceasta stare? Este simtul obiectului, care apare atunci cnd l privim, ca o dorinta de a-1 cuprinde. Cu alte cuvine, trebuie sa ne concentram asupra simtului ideii si nu asupra ideii propriu-zise. Acum nelegem de ce trebuie sa fie dezvoltat devotamentul fata de obiect: Cu ct acesta este mai
308

puternic, cu att mai puternica este urma, cu att este mai pregnant simtamntul care ramne n contiin noastra." Deci trebuie sa ne concentram nu asupra reprezentarii sau formei exterioare a obiectului, ci asupra dorinei de a vedea acest obiect n ntuneric, n fata ochilor nchisi. Aceasta deoarece simtul obiectului nu este altcev dect pipaire inerioara", n dorinta de a vedea inclus centrul voinei (hipofiza). De aici rezulta formula finala: Trebuie sa privim simtul obiectului ca si cum am putea vedea n acesta obiectul nsusi." Totodat, trebuie sa ne strduim sa mentinem ct mai mult acest simtamnt. n exemplul practic cu discul solar si semnul OM, concentrarea este efortul de a simti simtul acestui obiect (sentimentul ca Soarele se afla n punctul de la mijlocul distanei dintre sprncene), legat de dorinta de a vedea cu adevrat acest disc, mai nti fr semnul OM, apoi cu acest semn. Practic aceasta se reduce la a privi n centrul dintre sprncene, ceea ce putem face fr a ne ncrucisa ochii.
309

Cuvntul MADHIA nseamna prin" iar semnificaia ntregii expresii este a privi prin punctul din mijlocul distanei dintre sprncene". Acest fel de a privi conduce la obinerea simtului hipofizei. Acesta este un fapt uimitor. Orict de puternic ne-am concentra asupra simtului zonei dintre sprncene, nu l vom simti ca atare,n schimb vom capata simtul zonei hipofizei. Mijloacele auxiliare - apasarea radacinii limbii de palatul moale (MUNDAKI MUDRA) si concentrarea asupra simtului punctului de la mijlocul distanei dintre sprncene - sunt necesare numai dimineata, dac ne lipseste simtul presiunii n zona hipofizei, care nu este produs numai de TRATAKA (sau n absen acesteia, cum este cazul orbilor). n timpul zilei si ndeosebi dup ora 21.00 acest simt apare foarte uor. Singurul mijloc necesar pentru realizarea concentrarii (ntinderea arcului) este privirea n simtul obiectului, cu dorinta de a-1 vedea. Astfel, aceasta nu este o reprezentare, ci doar o asteptare. Ne este de ajutor sa dorim cu ardoare i s ne asteptam sa vedem parti ale obiectului sau ntregul obiect, sa ne
310

strduim, totodat, sa construim din ntuneric" ca dintr-o argila obiectul respectiv, chiar n fata ochilor. Obiectul pe care l-am privit astfel ncepe sa se deplaseze n ineriorul capului nostru, exact la fel ca o sageata, atunci cnd arcul este ntins - n sens invers celui n care v porni ea. Cel care se antreneaza v observ n acelasi timp ca i se opreste respiraia. Acesta este un semn ca procesul de concentrare se desfasoara asa cum trebuie, n mod corect. Oprirea respiraiei este un fenomen normal n timpul concentrarii si nu trebuie sa contituie motiv de ngrijorare. Ar fi mai rau dac respiraia nu s-ar opri, acesta contituind un semn sigur ca cev nu este n regula n ceea ce priveste capacittea noastra de concentrare. Cnd respiraia se opreste trebuie sa ncercam doar sa nu mpiedicam concentrarea i s atenuam trecerile de la inspiraie ia expiraie si invers. Apare ntrebarea: ce durata sa aiba concentrarea noastra?

311

Teoria yoga sutine ca este nevoie de doua ore de DHARANA continua pentru a deschide centrul vederii. De aceea durata exercitiilor depinde n principal de timpul ct se mentine principiul gndirii asupra obiectului respectiv. Aici mai actioneaza nsa si o alta lege, similara unei legi din planul material: n cazul energiei electrice, inensittea este proportionala cu ptratul tensiunii. Aceasta nseamna ca, dac n loc de doua ore vom consuma pentru concentrare o singura ora, puterea de concentrare v reprezenta nu o jumatate, ci un sfert din cea initiala, iar dac durata exercitiului v fi doar de o jumatate de ora, ea nu v mai fi dect 1z16 etc. Prin urmare sedinele de o jumatate de ora vor trebui sa continue timp de saisprezece zile la rnd. Boris Saharov a alcatuit urmatorul tabel: Doua ore de sedinta nentrerupta 1 zi; O ora pe zi 30 de minute pe zi 20 de minute pe zi 15 minute pe zi 10 minute pe zi 4 zile; 16 zile; 32 de zile; 64 de zile; 144 de zile;
312

7 minute pe zi

365 de zile.

Aceste cifre sunt, desigur, aproximative. Capacittea noastra de concentrare creste si face sa se restrnga timpul necesar. Tabelul ne este totusi de folos, deoarece ne arata raportul aproximativ ntre efort si rezultate. Desi actioneaza ntr-un fel asupra nerabdarii noastre, ne arata totusi care ar fi termenul la care ne putem astepta, cu aproximaie, sa obinem rezultate, dac vom fi la fel de silitori pe toata durata. Timpul necesar nu este exagerat, dac facem o comparaie cu cei douazeci si trei de ani ct trebuie repetata mantra OM. Dup cum am mai spus, concentrarea trebuie orienta catre obiect pe toata durata exercitiului. Ne v fi de mare ajutor un siretlic nevinovt, dar uil, si anume: la fiecare exercitiu care urmeaza trebuie sa ne imaginam ca Soarele devine tot mai strlucitor. Desigur, succesul n acest exercitiu dificil nu nseamna nca deschiderea completa a celui de-al treilea ochi. Acesta v fi doar un prim semn al succesului, dac facem abstractie de ceea ce reprezinta cu adevrat primul semn: un vis deosebit
313

de viu si sugetiv, pe care l vom avea n noaptea care urmeaza primului exercitiu de concentrare. Deocamdat aceasta v fi doar o viziune de treapta nti (lucruri neobisnuite). Orict de mobilizator este nsa acest prim succes, el nu contituie nca un semn ca ar trebui sa se treaca la exercitiile urmatoarei etape. Din cnd n cnd nsa putem verifica dac nu apar viziuni din a doua treapta, sau chiar obiectul nsusi. Dac pe timpul concentrarii contiinei insistam din toate puterile asupra dorinei de a vedea un obiect n ntuneric, n fata ochilor nchisi, imediat ce ne vom aminti de aceasta ne v aparea viziunea obiectului respectiv." Ucenicii mei aflai n stare de trans n timpul cursurilor calatoreau n afr corpului fizic. Viziunile ce se derulau nu contau pentru ei, ci mai degraba ceea ce aveau sa perceapa cu exactitte. n cursul meditiilor i duceam n timpul prezent la ei acasa si le sugetionam sa priveasca ceasul care indica ora exacta n locuinta lor. Marcam ora. Aproximativ

314

saizeci la suta spuneau cu exactitte ora cnd le sugeram aceasta. Concentrarea asupra discului solar este cruciala n timpul exercitiului spiritual de tragere cu arcul, ndeosebi dac are si semnul OM. Senzaional este ca acest disc de pe coperta cartii are proprietatea de deschidere a clarviziunii, clarmirosului, clargustului, precum si a telepaiei. Obinem nca o confirmare a influenei pe care o are acest exercitiu prin apariia senzaiei de caldura de-a lungul coloanei vertebrale, mentionata anerior, ca o trezire a fortei mitice KUNDALINI (cum este denumit poeic n scrierile indiene). Caldura aceasta se ridica treptat, urca de-a lungul coloanei, pn sus. Cu ajutorul ei se deschid toti centrii, inclusiv al treilea ochi sau Floarea de lotus cu sase petale, ca o floare adevrata care se desface n timpul iernii ntr-o sera. Pentru ca aceste vluri de caldura sa nu dauneze exercitiului, se recomanda efectuarea unui anumit exercitiu de respiraie, cunoscut sub numele de FOALE" (BHASTRIKA).

315

EXERCIIU DE AMPLIFICARE A ENERGIILOR (FOALE) Ne asezam drept si respiram, alternnd rapid inspiraia si expiraia (din diafragma), de aproximativ douazeci de ori, ca o pompa de aer (fr ncordare). Apoi inspiram lent si profund, mentinem ct putem de mult aerul n plamni si expiram lent. Repetam tot acest complex respirator de trei ori, concentrndu-ne gndul de fiecare dat asupra coccisului, a coloanei la nalimea plexului solar si apoi a zonei cervicale a coloanei, n dreptul fosei cervicale. Vom constata de fiecare dat, la repetarea acestui exercitiu de respiraie, ca toata cantittea de caldura concentrata ntr-un punct se ridica la punctul urmator (adica de la coccis pn n dreptul plexului solar, de aici la fosa cervicala si apoi mai sus). Aceste exercitii se efectueaza n timpul concentrarii asupra discului solar, imediat ce apare senzaia de caldura. n acest timp nu vom ntrerupe concentrarea. Cu timpul ncep sa apara frecvent diverse fragmene de viziuni, din prima si uneori din a doua treapta. Pentru a nainta cu toata convingerea, trebuie sa
316

ncepem exercitiul cu viziunile de chipuri umane si peisaje abia dup ce ne v aparea viziunea unei flacari foarte luminoase, care mpratie raze. Viziunea aceasta trebuie sa fie la fel de vie ca o flacara reala, vzuta cu ochii fizici. Ea i apare fiecaruia de ctev ori si indica momentul n care orice om care efectueaza aceste exercitii poate trece la etapa superioara a tragerii spirituale cu arcul - KHATCHARI MUDRA (ratacirea n KHA - lansarea sageii). Aceasta flacara reprezinta limba de foc care trebuie nghitit, adica, prin orificiul din palatul moale, trebuie condusa pn la glanda pineala. (Procesul acesta este neles de foarte multi sub aspect material: limba fizica, prin anumite procedee, este ascunsa n glota, yoghinii reusind prin aceasta sa nfrnga foamea, setea, bolile si moartea, putnd fi si ngropai de vii.) n locul acestei limbi de foc poate aparea uneori si viziunea unei lumini ce mpratie raze n jur. n cazul concentrarii asupra simtului hipofizei reusim uneori sa reducem ntr-o masura presiunea, si atunci apar viziuni luminoase, de exemplu flacara unei lumnari care arde plpind si se vede foarte clar. Viziunile
317

acestei flacari nu sunt cev imaginar, ci apar complet pe neasteptate si sunt att de pregnane si de luminoase, nct acopera toate celelalte fenomene. LANSAREA SGEII Cunoate tinta vesnica" - n aceste cuvine este cuprinsa ntreaga taina a ultimei actiuni: finalizarea tragerii cuarcul. Dup ce lanseaza sageata, arcasul priveste neabatut n directia n care a plecat aceasta, sa vda dac a lovit tinta n centrul ei. La fel si arcasul spiritual, dup ce si-a relaxat toata ncordarea contiinei, trebuie sa priveasca obiectul pe care l-a tintit. Dar dac adevratul arcas, care foloseste un arc fizic, dup ce a dat drumul sageii nu mai poate influen triectoria acesteia sau zborul ei spre tinta, arcasul spiritual se poate opune rafalelor de vnt" care apar n contiin sa, poate tine sub control zborul sageii sale spirituale.

318

Acest control nu trebuie sa contituie o noua concentrare, care sa lanseze o noua sageata, de parca ar mai trage o dat. Dar nu trebuie sa fie nici o asteptare pasiv. Cunoate tinta" - asa spune formula. Nu trebuie sa admitem nici un alt gnd (rafala de vnt"), deoarece fiecare abaterede acest fel v denatura rezultatul, v abate sageata de pe directia cea buna, iar aceasta nseamna ca n locul obiectului vizat (tinta) ea v iovi o alta tinta - gndul ntmplator. Dar, pe de alta parte, aceasta faza de cunoatere a tinei nu trebuie sa reprezine o reprimare activ a oricaror momene ce ne pot sustrage. Cu alte cuvine, durata si eficien acestei etape de cunoatere a tinei depind nemijlocit de amplitudinea la care am ncordat arcul, adica de concentrare. Deoarece orice forta determina o rezisten a mediului exterior (n cazul nostru - o oboseala a gndirii), conform legii generale de obinerea a formei aerodinamice, vom avea o curba minima de oboseala, care reprezinta, n acelasi timp, un maximum de putere.
319

n acest fel, maximul se afla la 3z4 din lungimea curbei fata de punctul initial. Lungimea totala a curbei este cu att mai mica, cu ct panta ei este mai mare. n practica rezulta de aici ca, cu ct tensiunea concentrarii este mai mare, cu att este mai scurt efectul, adica viziunea, contrar asteptarilor, are o durata mai mica. De aici rezulta o importanta concluzie practica: cu ct concentrarea este mai calma, cu att durata viziunii este mai mare. Ca si pn acum, ne vine n ajutor terminologia indiana. DHARANA nseamna reinerea principiului gndirii" si o traducem prin concentrare numai datorit resurselor insuficiene ale vocabularului nostru occidenl. Prin concentrare noi nelegem totdeauna o anumit ncordare, o presiune exercitta de gndire, pe cnd reinerea nu este nimic altcev dect sprijinire", usurare", proptire" de obiect prin efectul propriei greutai, cu minim de efort. Cu alte cuvine, DHARANA denumeste tocmai ceea ce am avut n vedere vorbind despre curba minima de oboseala sau curba maxima de putere. Este nca o

320

dovda ca neleptii din vechime cunosteau bine bazele mecanicii moderne. Principiul gndirii trebuie sa apee" deci asupra obiectului numai cu propria sa greutate, att si nimic mai mult. Dac presiunea pe care o exercit este prea puternica, curba de putere creste prea brusc si durata puterii este micsorata. Dac presiunea v fi prea slaba, panta curbei este prea mica si succesul vine mult prea lent. Aceasta este taina concentrarii. Diferen ntre detinderea concentrarii si meditie consta doar n respiraie: cu ct ncercam mai mult sa reinem un obiect, imaginea sa inerioara, cu att mai mult se nceineste inspiraia, care devine din ce n ce mai len, pn atinge punctul de maximum, iar apoi trece n contrarul sau - expiraia. Astfel, este conectata meditia. De aici rezulta ca, pentru aprofundarea concentrarii, se v prelungi faza de inspiraie, iar pentru aprofundarea meditiei - faza de expiraie. Cnd respiraia se v nceini att de mult, nct v deveni neesizabila, apar fantasme de la prima pn la a ptra treapta - cea superioara; respiraia scade n continuare tot mai mult, pentru ca
321

la a ptra treapta sa devina nula, sa se ntrerupa complet. n legatura cu aceasta, n momentul viziunii contiin de sine dispare total, omul uit de sine. Aceasta stare se numeste LA1A (ntrerupere) si se refera att la respiraie, ct si la contiin de sine. T Exista si o alta diferen importanta ntre concentrare si meditie, caracterizata reusit prin compararea cu tehnica tragerii cu arcul. Aceasta se refera la directia atentiei. Dac n cazul concentrarii contiin este orienta spre centrul dintre sprncene, prin aceasta manifestndu-se senzaia ca obiectul este retras tot mai adnc n ineriorul capului, asa cum sageata este trasa napoi, n sens invers zborului ei, n cazul meditiei, atentia trebuie orienta catre cel de-al treilea ochi. Vom avea senzaia ca privirea inerioara se ndreapta catre centrul dintre sprncene. Acest fapt, de care ne putem convinge fiecare, a condus la o inerpretare incorecta a acestei tehnici: multi si ncruciseaza ochii la radacina nasului sau si privesc
322

radacina nasului, ceea ce nu este corect. Trebuie neles ct se poate de bine ca orienrea ochiului inerior spre punctul dintre sprncene trebuie sa fie produsa numai prin transferarea privirii catre inerior si nu ncrucisnd ochii, ochii nu participa la acest exercitiu, la fel cum privitul n cel de-al treilea ochi, n centrul capului, unde la concentrare simtim o greutate, ne trimite de ndat privirea naine, n punctul plasat ntre sprncene, catre exterior. innd seama de aceasta, trebuie sa inerpretam i s nelegem exact toate indicaiile continute de sursele originale despre tehnica privirii n aceste exercitii. Cnd anume este necesar sa se treaca de la concentrare la meditie? Aceasta trecere are loc de la sine, n momentul inersectarii obiectului cu punctul senzaiei de apasare pe care o simtim n cap. Cititorul poate efectua urmatorul experiment: sa se concentreze asupra centrului capului pentru o clipa, iar apoi sa se abata foarte putin din acest punct n directia glandei pineale. V simti imediat cum vederea se lanseaza" naine, n centrul plasat ntre sprncene.
323

Exista, prin urmare, doua teste de concentrare, care se succed automat, unul dup altul: 1. Concentrarea, n adevratul sens al cuvntului, ca o mentinere a principiului gndirii pe obiect. Aceasta treaptaeste caracterizata totdeauna prin respiraie continua, prelungirea inspiraiei si mentinerea aerului n plamni si prin orienrea directiei privirii asupra centrului dintre sprncene. Prin aceasta se realizeaza ntinderea arcului. 2. Meditia propriu-zisa, ca o conemplare a obiectului n centrul dintre sprncene. Ea este nsotit totdeauna de respiraie neesizabila, prelungirea expiraiei si pauze fr aer n plamni, si orienrea spre al treilea ochi, n mijlocul capului, unde apare presiunea la concentrare. Prin aceasta se realizeaza lansarea sageii (forma gnd). Deoarece aceste doua trepte se succed automat, asa cum am mai aratat, la fiecare ntrerupere a meditiei de gnduri noi si revenire la clarittea anerioara a gndirii, este necesar sa nvtam sa nu amestecam aceste faze. De exemplu, nu este permis
324

sa desfasuram treapta nti nsotit de respiraie neesizabila, iar pe cea de-a doua - de respiraie continua; nu este permis sa orienm concentrarea spre al treilea ochi, iar meditia - direct n centrul dintre sprncene. Din toate acestea deducem tehnica finala a vederii fr ajutorul ochilor. 1. Se recomanda, desi nu se refera nemijlocit la vederea fr ajutorul ochilor, sa se efectueze n prealabil, timp de douazeci-treizeci de zile, antrenamene dup metodica descrisa n prima parte, pn la obinerea miresmei cereti" sau a gustului paradisiac". Acest antrenament este necesar deoarece succesul pe care l obinem, cel putin n una dintre aceste directii, ne confera o ncredere puternica, tenacitte si rabdare pe cursul exercitiilor si, n plus, o reprezentare a concentrarii corecte. 2. Cnd atingem nivelul de stapnire a exercitiilor de respiraie si a pozitiilor corpului, ncepem exercitiile
325

TRATAKA asupra discului solar deenat pe hrtie. Dup doua-trei minute de conemplare, nchidem ochii si dorim sa vedem acest disc solar cu semnul OM n ntuneric, n fata ochilor nchisi. Ne strduim sa mentinem soarele n gnd. Pozitia limbii este cu radacina pe palatul moale al cerului gurii. Nu trebuie sa uitm, totodat, sa repetam continuu sunetul OM cu pronuntia corecta. 3. Dup ce avem viziunea unor lucruri neobisnuite, ba chiar si raspunsuri la ntrebarile formulate, putem ncepe antrenamenele cu portrete ale unor persoane: vom determina o cunotinta sau o ruda, cu care avem contact sufletesc puternic, sau o personalitte pe care am vzut-o adeea, actor, om de tiinta sau pentru care pastram un anume sentiment. Timp de ctev minute efectuam TRATAKA cu portretul acestei persoane. Dup ce privim trasaturile chipului din portret, vom obine simtul acestei persoane, de parca ni s-a alaturat. nchidem ochii si ne concentram pe dorinta de a mentine acest simtamnt sau chipul inerior n ntunericul de dinainea ochilor nchisi. Apoi
326

expediem obiectul, mpreuna cu simtamntul, n ineriorul capului. Nu trebuie sa mentinem cu forta obiectul n centrul dintre sprncene. Principiul gndirii trebuie sa fie orient exclusiv asupra simtului obiectului. Respiraia trebuie sa fie continua, iar minile cel mai bine este sa fie tinute pe genunchi. 4. Cnd simtim ca obiectul, n ratacirea sa prin KHA (din centrul dintre sprncene pn n centrul capului), se apropie de mijlocul capului, ncercam sa privim simtul obiectului, de parca s-ar gasi n punctul n care produce presiunea la concentrare. Imediat ce vederea inerioara tineste din nou n centrul dintre sprncene, conemplam obiectul n al treilea ochi. Respiraia trebuie sa fie neesizabila. Nu avem nevoie dect de asteptarea viziunii obiectului n al treilea ochi (indirect n centrul dintre sprncene). 5. Cnd ne fura conemplarea apare viziunea obiectului, care, n functie de gradul pn la care am evoluat, se aprofundeaza sau se tinge, lasnd o urma care plpie. n aceasta etapa procesul descris ne serveste doar drept exercitiu.
327

6. Dup o practica suficient de ndelungata, atunci cnd reusim sa prindem" acelasi obiect si a doua oara, putem reusi lansarea sageii fr sa ncordam arcul, direct din al treilea ochi, din spatele glandei pineale sau din centrul dintre sprncene, privind punctul din crestetul capului, caci si de aici privirea trece automat tot n centrul dintre sprncene. Astfel vom ncepe direct cu meditia n al treilea ochi. n ncheiere prezentam alte ctev exemple din practica, pentru a explica ce posibiliti ne ofera vederea fr ajutorul ochilor. Concentrarea asupra centrului dintre sprncene." Mai nti dorinta de a vedea un anumit obiect, apoi simtul centrului, apoi concentrarea asupra unei flori de lotus si, n final, asupra efectului dorit au dat viziunea n miscare, dup care apar multe alte viziuni, fr prea mare efort. Concentrarea a fost nsotit de o caldura puternica n coccis, timp de o ora. Astazi - o viziune foarte clara, din treapta a treia: un chip frumos, n marime naturala, aplecat putin ntr-o parte, cu pleoape mobile, care dispare lent. Am
328

nceput TRATAKA folosind o harta de perete pentru a obine presiunea n centrul capului si, dup unu-doua minute, am transferat contiin n acest punct din centrul capului, dintr-o dat, mpreuna cu meditia si respiraia neesizabila. Viziunea s-a produs dup cinci minute. Recomand mai nti sa se priveasca n centrul dintre sprncene, naine sa se transfere concentrarea n al treilea ochi, pentru ca apoi sa se priveasca n al treilea ochi, readucnd astfel privirea n centrul dintre sprncene. ARCAsUL PERFECT Cel mai bun dintre cei care exerseaza, al carui spirit a neles DHIANA, cel mai bun ntre cei care vd, este capabil sa por-neasca repede la drum ntr-un alt corp. Atottiutor, atotvzator, fcnd bine tuturor fiinelor, nelegnd sensul tuturor scrierilor, enuntnd nvtatura unica, fiind cunoscut prin puterile sale marete, neobisnuite, trind ndelung, capabil sa faca

329

sa apara lucrurile din trei lumi i s le pastreze sau sa le faca sa dispara" (Tantrele, 34). Pn aici am descris tehnica tragerii spirituale cu arcul, n principal primele trei trepte, care sunt accesibile oricarui om. La cea de-a ptra si ultima treapta, a carei perfecta stapnire conduce Ia maiestrie, m-am referit numai n treacat. Expunerea ar fi nsa incompleta dac nu am dispune de o prezentare exacta a acestei trepte, a Maestrului, care contituie ncununarea evolutiei n acest sens. n scolile mitice de traditie orienla treptele evolutiei spirituale sunt enumerate si descrise cu lux de amanune, chiar dac expresiile folosite sunt voalate. De aceea, este nevoie de multa intuiie si profunzime a spiritului pentru a descifra tainele, care le sunt mpartasite numai celor initiai. Aceasta explica din ce cauza, chiar si n materialele recent publicate, nvtatura indiana este prezentata att de nclcit si contradictoriu, ceea ce face ca un cititor pretentios si cult fie sa renune la ele, considerndule netiintifice si fr rost, fie sa ncerce sa le completeze i s le mbogateasca continutul. Au
330

aparut astazi foarte multi specialiti" n tragerea cu arcul care nu reprezinta mare lucru de fapt. Pentru a face parte dintr-o astfel de scoala spirituala, un discipol trebuie sa se supuna unei discipline eice foarte stricte, care cuprinde, n principal, ptru virtuti: recunoaterea, absen paimilor, comportarea dreptcredincioasa si aspiraia catre salvre, catre izbavire. Desigur, recunoaterea nu are aici sensul succesului n viata sau al depasirii paimilor elemenre, cum ar fi gelozia, ura, razbunarea. Discipolul spiritual trebuie, mai degraba, sa recunoasca diferen dintre real si nereal, dintre bine si rau, dintre etern si trecator. Din aceasta prima calitte apar de la sine toate celelalte, cum ar fi detasarea de tot ceea ce este nereal, rau inentionat si trecator, ca si o comportare corecta si plina de credinta. Aceasta din urma calitte are sase aspecte: linistea gndurilor, stapnirea de sine, calmul actiunilor, rabdarea, ncrederea n alii sau n sine si atentia bine orienta, n sfrsit, dorinta de eliberare, dar nu n sensul refuzului si renuntarii la lume, ci n sensul eliberarii inerioare de tot ceea ce este lumesc. Aceasta din
331

urma calitte, care contituie rezultatul celor precedene, imprima celui n cauza destoinicia initierii. Fr aceasta pregaire spirituala, cel vizat nu-si v gasi Mentorul, chiar dac ar rascoli lumea. Dac a dobndit aceasta calitte, el nu trebuie sa caute nicaieri, caci Mentorul v veni singur, deoarece si asteapta de multi ani discipolul, cu mult naine ca acesta sa se fi hotart sa-si caute un mentor. Premisele asteptarii sufleteti sunt aceleasi din cele mai vechi timpuri. Ele sunt imuabile, ca si legile naturii. Pe de alta parte, discipolului nu i se cere perfectiunea, el trebuie doar sa se strduiasca sa si dezvolte nsusirile necesare. Dar nca naine de a atinge nivelul dorit, el v practica deja'exercitii si ritualuri de meditie asupra unor obiecte strict materiale. Astfel ncepe pregairea discipolului. Dup ctev luni de meditie asupra unor obiecte din lumea strict materiala vor aparea primele viziuni de lucruri neobisnuite. i abia dup aproximativ un an apare viziunea Mentorului. Mai nti i apar ochii luminosi,

332

care domina totul, iar dup alte exercitii discipolul si vede Mentorul fata n fata. Un mentor atent v constata analogii n aceasta manifestare a mareiei legii cosmice a armoniei. Aceasta lege, cea mai importanta dintre toate, poate fi formulata astfel: centrele cercurilor mici se rotesc n jurul centrului unui cerc mai mare. n acest mod, se formeaza zilele si nopile n cursul celor doua saptamni cnd Luna este n cretere, compunnd jumatatea luminoasa a lunii - ziua lunara, si zilele si nopile cnd Luna este n descretere - care formeaza jumatatea ntunecoasa a lunii - noaptea lunara. n acest fel, se formeaza timp de sase luni, ct Soarele sedeplaseaza catre sud, noaptea anului, iar celelalte sase luni, ct Soarele se deplaseaza catre nord - ziua anului. Ctev zeci de ani din viata unui om reprezinta partea luminoasa, de dezvoltare - ziua vieii sale, iar aproximativ tot att reprezinta coborrea pe versantul opus - noaptea existenei respective etc. n cazul nostru fiecare treapta de evolutie a unei sfere este supusa acelorasi legi ca subdiviziunile
333

treptei respective. La fiecare etapa a evolutiei mitice se repeta aceeasi serie de momene ditincte, treptele meditiei compun n acelasi fel fiecare etapa a evolutiei. Dac meditia are ptru trepte asezarea sageii si ochirea, ntinderea arcului, lansarea sageii si asteptarea loviturii n centrul tinei sau conemplarea acesteia, n een sa - seria de exercitii cuprinse n cele ptru trepte ale evolutiei este identica, de la discipol la mentor. La fel se ntmpla si cu viziunile: viziunile dintr-o meditie se succed n aceeasi ordine n care sunt compuse, la rndul lor, din exercitiiz Desi predomina tendinta de baza a momentului dominant, n general raportul ramne acelasi. Acest aspect important ne permite se deducem matemaic caracteriticile de baza ale treptelor respective, pe baza caracterului general al subdiviziunilor care le compun. Aceasta coresponden poate fi determinata n felul urmator: 1. Prima treapta de meditie - PRIMAR, MATERIAL. Viziunile ei sunt lucruri neobisnuite. Un mitic la
334

nivelul primei trepte este preocupat de obiectele materiale primare si rezultatul conemplarii sale este numit conemplare cu ndoiala", deoarece nu poate identifica obiectul care i apare n viziune. Dac nsa poate identifica obiectul, conemplarea sa este numit fr dubii". 2. A doua treapta de meditie - CONCENTRAREA. Ea este nsotit de respiraia continua. Viziunile acestei trepte sunt raspunsuri la cele ce ne-am propus si sunt privite de asemenea cu ndoiala, deoarece nca nu se poatedetermina dac aceste viziuni se refera la trecut, preent sau viitor si dac au fost provocate de gnduri proprii sau strine. Cnd nsa ndoielile sunt depasite, ceea ce se poate realiza prin verificare, conemplarea n aceasta treapta este numit fr ndoieli", deoarece, cum am mai vzut, poate depasi toate obstacolele din spaiu si timp. Desi aceasta treapta nu este ultima, plina de adevr, ea contine adevrul trecutului sau viitorului si, dar nu obligatoriu, al prezentului. Ea apartine sferei materiale fine, atemporale, de aceea este necesara evolutia la o treapta superioara pentru a pune n
335

relaie aceasta cunoatere si realittea imediata. Aici se manifesta legea, pe care o ignora adeea clarvzatorii, conform careia viziunile se dezvolta de sus n jos, de la spiritual catre fizic, si nu invers. Dac practica celei de-a doua trepte de meditie consta n a privi un obiect luminos, Soarele strlucitor, n mod analog apare practica pentru a doua treapta de dezvoltare mitica, ce se bazeaz pe meditia asupra luminii n care apare obiectul mentionat la prima treapta. i n acest caz apare o caldura puternica la nivelul coloanei, n ntregul corp. Aceasta caldura este denumit focul sarpelui KUNDALINI - denumire alegorica a ptrunderii energiei cosmice vitle n canalele si centrii de materie fina, n florile Lotusului, trezit la viata si nflorind din acest foc mitic. De aceea la nivelul treptei a doua exercitiile se desfasoara cu adevrat n sistem yoga. 3. Cnd acest foc mitic al sarpelui atinge nivelul sprncenelor, zeittea KUND ALINI i se dezvluie privirii spirituale a miticului sub forma unei limbi de
336

foc, nu n mod alegoric, ci chiar apare n fata ochilor sai nchisi sub forma unei adevrate flacari ce arde. Acest moment marcheaza a treia treapta a meditiei, ca si a treia treapta de evolutie a miticului. Acum el ncepe sa mediteze asupra unui punct (BINDU DHIANA). Ce nseamna aceasta? Cuvntul indian BINDU nseamna picatura si sugereaza forma de picatura a limbii de foc. Aceasta limba de foc este vetit KHATKHARI MUDRA, care, sub aparen nghitirii limbii, ascunde vederea limbii de foc n zona KHA - inervlul dintre hipofiza si glanda pineala (n sens figurat - spaiul ceresc), deasupra palatului, ntre centrul dintre cele doua sprncene si occipitl. Aceasta vedere a limbii de foc, conemplarea acesteia, numit n yoga privire (conemplare) cu ncntare", este cea care ofera cunoaterea deplina a obiectului. Perceptia reala, drept n fata ochilor, este la fel ca starea de ncntare. Caci taina puterilor yoghine este capacittea de a vedea obiectul n al sau al treilea ochi si, n acelasi timp, cu toata clarittea formei, culorii si luminozitii acestuia.
337

Iata cum explica AGNI YOGA: Fiecare vedere ditincta a unui obiect n al treilea ochi face pentru noi obiectul aproape palpabil. Cnd imaginea obiectului este chemata n deplina perfectiune a liniilor si culorilor, asupra sa putem aciona nemijlocit. Atunci putem deposeda acest obiect, indiferent de distanta, l putem stapni si actiunea noastra se poate raspndi de la obiectele cele mai frecvene pn la planetele cele mai ndepartate." Aceasta viziune a sarpelui de aur rasucit si a limbii de foc n coccis - MULADHARA - face sa se trezeasca de la sine puterile KUNDALINI, care se ridica ntr-o clipa, ajungnd n toata strlucirea la nivelul capului si deschiznd centrii. Viziunea glandei pineale, a unuia sau mai multor oameni, i aduce pe acetia n totala stapnire, astfel nct ei percep toate gndurile transmise n mod clasic, ca si cum ar fi sub hipnoza. O vedere similara a centrului plasat n ombilic ofera o imagine exacta n profunzime, cu structura inerna a corpului respectiv, ca o radiografie. Cititorul poate gasi numeroase alte date despre toate acestea n capitolul al treilea din YOGA - SUTRA PATANDJALI,
338

unde sunt prezentate multe alte forte obtinute prin viziuni. 4. Dezvluirea totala a tuturor fortelor psihice nu este nsa treapta cea mai nalta, ndeosebi pentru ca PATANDJALI, care considera aceste forte doar un adaos la SAMADHI, spune n continuare: Prin indiferen, chiar fata de aceste forte, se distruge samnta raului si vine eliberarea." Prin eliberare SAMADHI se nelege revenirea deplina la Perfectiunea Sacra. De aceea, a ptra treapta de evolutie trebuie doar s-l conduca pe yoghin catre acest scop suprem. Sa revenim la cele ptru trepte de meditie, de aceasta dat doar la ultima parte, care, conform legii analogiei, trebuie sa defineasca caracterul fundamenl al celei de-a ptra trepte de evolutie. De fapt toate fortele apartin acestei a ptra trepte, care este greu de ains - cea a conemplarii tinei. Ele apar n momentul uitrii totale de sine, contopirii depline cu tinta. Despre aceasta ne vorbeste MUNDUKA UPANISHD:

339

OM este arcul, EU (ATMAN) sunt sageata, iar BRAHMA este tinta. Loveste cu atentie n tinta si fii precum sageata, una cu ea." Astfel, a ptra treapta de evolutie este caracterizata, n primul rnd, prin a deveni una cu sageata si tinta. n urma acestui fapt, n aceasta treapta de evolutie se vor naste toate fortele de la sine, fr nici un fel de exercitii. Dac vom analiza acum problema din directie opusa, n scrierile neleptului BHERANDA vom afla numai trei meditii: de substanta primara, luminoasa si de substanta fina; el indica, totusi, caracterul binar al acesteia din urma, ca o conemplare a marelui zeu KUNDALINI si BRAHMA, ca un punct. Acesta spune:Dac, printr-o mare fericire, cuiv i se trezeste KUNDALINI, el merge naine mpreuna cu EUL din corp, prin orificiul de la nivelul ochilor, si calatoreste pe Calea regilor, dar nu poate fi vizibil, datorit marii lui luminoziti... Yoghinii obtin orice succes n meditie prin SAMBHAVI MUDRA. Aceasta este meditia tainica a substanei fine, greu accesibila chiar si zeilor."

340

Aceasta apariie a zeului KUNDALINI sub forma unei limbi de foc am mai trit-o n a treia treapta. Deci obiectul meditiei n a ptra treapta trebuie sa fie conemplarea lui BRAHMA ca punct. Pe de alta parte, n capitolul al treilea BHERANDA spune: nseamna ca aceasta este meditie de treapta a ptra: n cap, ntre hipofiza si glanda pineala, unde anerior a aparut viziunea limbii de foc, aseaza-ti propriul EU, adica realizeaza concentrarea asupra senzaiei de EU, ca si cum EUL este una cu flacara. Astfel, pe de o parte, BINDU poate fi conemplat ca un BRAHMA si contiin noastra trebuie unit de acesta. Pe de alta parte, asa cum se spune si n UPANIsADE, doua strofe mai jos, acest BRAHMA este o flacara mult mai subila dect tot ce este mai subil si trebuie sa fie sageata ce nimereste n EU." Urmarea acestei meditii, cea mai subila dintre toate meditiile, este cunoaterea EU-lui. Iar PATANDJALI adauga: Prin cufundarea sinelui vine cunoaterea propriului EU. De aici cresc auzul, pipaitul, gustul si mirosul. Exista o metoda de actiune magneica ce conduce la deschiderea acestui centru.
341

Pe frunea persoanei care este supusa testului asezam ambele degete mari ale minilor, de-a lungul sprncenelor, astfel nct sa formeze aparent al doilea rnd de sprncene. Se mngie uor frunea cu aceste doua degete, dinspre mijloc, de-a lungul sprncenelor. Celelalte degete se tin rasfirate, pe laturile capului, astfel nct dege- tele mici sunt dincolo de orificiile urechilor. Dac persoana testata este senzitiv, dup un timp de pase magneice de acest fel v avea viziuni." Pentru a deschide al treilea ochi trebuie sa simtim locul glandei pineale. n acest caz se procedeaza astfel: ne concentram n centrul dintre sprncene. Rezultatul nu este simtul acestui punct, ci, n mod exceptional, simtul celui de-al treilea ochi. De aceea n Yoga se recomanda: concentrai-v asupra punctului dintre sprncene, ceea ce, adeea, este neles n mod eronat ca ncrucisare a ochilor la radacina nasului. Pentru a ndrepta aceasta eroare, uneori profesorii de yoga neapa acest punct al fruntii discipolilor cu un instrument ascutit. Atunci

342

discipolul se concentreaza involuntar n punctul dureros si si simte cel de-al treilea ochi. Astfel s-a procedat la proclamarea ca yoghin a lui SHRI RAMA KRISHNA. Contrindicaii pentru exersare au femeile care se afla n ciclu lunar calendaritic, plus trei zile dup el. La fel, nu se fac meditii pentru deschiderea centrilor de forta n timpul ploilor torentiale si furtunilor. n schimb se recomanda dup ce a iesit curcubeul, fiindca dup ploaie are loc curatarea straturilor atmosferice de anumite energii. Concentrarea gndului pentru deschiderea ochiului al treilea se face dup deenul facut pe ultima pagina a copertei, de dorit dup ora 19,00. Cea mai buna ora ar fi ntre 21,00-23,00, pentru meridianele noastre. - Fixai cartea cu imaginea soarelui la nivelul ochilor la distanta de o mna ntinsa. Se poate fixa si la o distanta mai mare, dar sa nu depaseasca nalimea voastra. (Se sta n picioare sau pe un scaun.) - Relaxai-v. Reglai-v respiraia. Nu se respira profund, doar superficial. Gndul sa fie la locul dintre sprncene.
343

- Privii relaxat n ordinea descrisa mai jos, timp de aproximativ 3-5 minute, fiecare detaliu n parte, n sens orar. - cerul senin - razele soarelui - cercul soarelui cu semnul 3^(OM") - semnul ^ - doar punctul mic al semnului OM" - apoi nchidei ochii si dorii sa vedei acest Soare" n fata ochilor nchisi, asteptnd aproximativ 3-5 minute. Acest exercitiu (meditie) se repeta timp de doua ore. Dac ai reusit sa v apara ALBASTRU n fata ochilor nchisi, centrul Ajna s-a deschis. O caldura care trece prin coloana vertebrala, aducnd n fata ochilor imaginea unei flacari de lumnare sau a unui foc, ridica energia Kundalini de la baza trunchiului catre crestetul capului. Dac v ameteste si apare galbenportocaliu n fata ochilor nchisi - si vi se face cald ntrerupei meditia punnd mna stnga pe plexul

344

solar si dreapta pe crestetul capului, inspirnd adnc, deschiznd ochii. Dac n timpul meditiei v apare un ochi care v priveste fix - de culoare bleu-albastru - este ochiul vostru al treilea. Ai reusit!!! Mantra OM se repeta tot timpul meditiei. Persoanele care au avut probleme de sanatate (rinit alergica sau sinuzit) vor avea un timp mai mare de exersat, n schimb si vor vindeca afectiunile n procesul meditiei. Dac vei exersa timp de doua ore continuu - se deschide chakra Ajna. Este bine sa v privii n oglinda dup exercitiu, n punctul dintre sprncene, 10-15 secunde, apoi nchidei ochii dorind sa v vedei ochiul al treilea, apoi aura capului. Continuai prin a vizualiza organele inerne. V doresc succes. La primul cuvnt rotit, ma voi narui, ploaie calda peste regatul meu. i poate cndv, cinev se v mai chirci din nou, plngnd, ntr-un atom din Masa Tacerii care voi fi chiar eu..." Ruxandra Felicia Enache, KARMA

345

Aurele palmelor si talpilor obtinute prin electronografie

CUPRINS Introducere................................................................... ....7 Cap. I Ce nseamna sa fii medium.......................11

Animism si spiriism Comuniunea Corpul astral Aurele si culorile Chakrele Legatura reciproca vindecator-pacient Karma si eica Ce este vindecarea psihica? Cap. II Procedee de

vindecare................................35 Energia mpmntarea Imagini vizuale Procedee simple de vindecare Vindecari prin crearea imaginilor menle Tratamene la distanta Vindecarea cu ajutorul unui spirit-mentor Chirurgia psihica sau PSI
346

Cap. III Autovindecarea............................................53 Trezirea Durerea si boala Dirijarea energiei Deschiderea si nchiderea chakrelor Stagnarea Meditia si vindecarea cu ajutorul culorilor Readucerea corpului din starile PSI Cum se nlatura legaturile energeice Neutralittea si nonrezisten socurile psihice Cap. IV Citirea psihica.............................................77 Viata noastra de medium Tablouri si imagini iraionale stergerea informaiilornegative din aura Citirea aurei Citirea aurei cu ochii deschisi Cum se citesc chakrele Determinarea pozitiei durerii n aura si n corp utoapararea Comunicarea mbinarea imaginilor Perfectionarea citirii psihice Cap. V Etape avnsate de vindecare PSI.............95

Purificarea chakrelor Stapnirea corpului A fi sanatos Vocea inerioara

347

Cap. VI De ce se mbolnavesc oamenii?..............101 Vindecarea prin preluarea boJii Tulburarile psihice Necooperarea psihica Narcoticele Moartea Legaturile karmice Cap. VII Credinta, intuiia, autorenuntarea.........112 Vindecarea prin credinta Crearea si distrugerea Realittea Visele, vindecarea n somn si clasele astrale Cap. VIII Retrospectia...............................................126 Prezicerile, presimtirile si vieile viitoare Cum sa ne citim viitorul Mentorii spirituali Procesul de vindecare n afr corpului Cunoaterea corpului nostru de catre propriul nostru spirit Cap. IX Deschiderea celui de-al treilea ochi.......139

348

Telepaia Clannirosul Clargustul Deschiderea simturilor n hipnoza Clarviziunea Al treilea ochi Treptele maestrului Cap. X Teoria si practica tragerii spiritual cu

arcul........................................................157 Timpul Respiraia Exercitiul ritmic de respiraie preliminar Kevli (exercitiul propriu-zis) Pozitia corpului Punerea sageii n arc si ochirea ntinderea arcului Exercitiu de amplificare a energiilor (foaie) Lansarea sageii Arcasul perfect

349