TOMOGRAFE- Metod de radiografie care permite obinerea imaginii structurilor I.

Tomografia computerizata
1.Generalitati

anatomice dintr-un singur plan de profunzime, eliminnd imaginile celorlalte planuri. (Concr.) Clieu, film care conine o asemenea imagine. Din fr. tomographie.

Tomografia computerizata (CT) foloseste razele X pentru a crea imagini detaliate a structurilor din interiorul corpului. In timpul testului pacientul va sta intins pe o suprafata plana (masa) ce este legata la scaner; acesta are forma cilindrica. Scanerul trimite pulsuri de raze X spre acea parte a corpului ce se doreste investigata. O parte a aparatului este mobila, astfel incat poate efectua imagini din mai multe pozitii. Imaginile sunt memorate in computer. Tomografia computerizata este folosita pentru a investiga diferite parti ale corpului precum pieptul, abdomenul, pelvisul sau membrele. De asemenea, poate realiza imagini ale organelor, precum ficatul, pancreasul, intestinele, rinichii, glandele suprarenale, plamanii si inima. De asemenea, poate oferi informatii asupra vaselor sanguine, oaselor si coloanei vertebrale. In timpul scanarii se poate folosi si fluoroscopia, metoda ce foloseste un fascicul stabil de raze X, pentru a vizualiza motilitatea si aspectul diferitelor parti ale organismului. O substanta iodata (substanta de contrast) poate fi folosita pentru a vizualiza mai bine structurile si organele investigate. Aceasta substanta de contrast poate fi folosita pentru a investiga fluxul sanguin, pentru a decela tumori sau alte afectiuni. Substanta poate fi administrata intravenos (IV), oral sau poate fi introdusa in diverse alte parti ale organismului (de exemplu, in rect). Imaginile pot fi realizate inainte si/sau dupa administrarea substantei de contrast.

2.Indicatiile testarii
Tomografia computerizata este folosita pentru a studia diferite parti ale corpului: -toracele: tomografia computerizata a toracelui investigheaza posibile afectiuni ale plamanilor, inimii, esofagului, a principalelor vase sanguine (aorta) sau a tesutului din mijlocul pieptului; cateva afectiuni comune ce pot fi descoperite la scanare sunt infectiile, cancerul pulmonar, embolia pulmonara sau anevrismele; poate fi folosita, de asemenea, pentru a investiga gradul de metastazare (raspandire) a cancerului la nivelul toracelui sau a altei parti a corpului -abdomenul: tomografia computerizata este folosita pentru a descoperi chisturi, abcese, infectii, tumori sau anevrisme, ganglioni limfatici mariti de volum, corpuri straine, hemoragii, diverticulita, boala inflamatorie intestinala, apendicita -tractul urinar: tomografia computerizata poate decela prezenta pietrelor de la nivelul rinichilor, a blocajelor, tumorilor, infectiilor si a altor probleme renale; o tomografie computerizata mai speciala, denumita urografie CT, poate decela prezenta pietrelor de la nivel renal (litiaza renala) sau a prostatei marite de volum (hiperplazie benigna de prostata) fara a fi necesare alte teste -ficatul: tomografia computerizata poate descoperi la acest nivel tumori, hemoragii si alte afectiuni hepatice; de asemenea, tomografia computerizata poate identifica o posibila cauza a unui icter (simptom caracterizat prin culoarea galbena a pielii) -pancreasul: CT-ul poate identifica tumori si inflamatii (pancreatita) ale pancreasului

-vezica biliara si caile biliare principale: CT-ul poate fi folosit pentru identificarea cauzei unui blocaj a cailor biliare; pietrele de la nivelul vezicii biliare (litiaza biliara) pot fi identificate ocazional prin computer tomografie, dar investigatia de electie pentru aceasta afectiune ramane ecografia -glandele suprarenale: prin CT se pot identifica tumori sau cresterea de volum a glandelor -splina: CT-ul poate fi folosit pentru identificarea leziunilor traumatice ale splinei sau pentru determinarea dimensiunilor acesteia -membrele: CT-ul poate identifica probleme ale bratelor sau picioarelor, a umerilor, coatelor, articulatiei pumnului, mainilor, soldurilor, genunchilor, gleznelor sau picioarelor; de asemenea, CT-ul poate fi folosit pentru ghidarea acului in timpul biopsiei sau in timpul drenarii unui abces.

3.Pregatirea pentru tomografia computerizata

Inainte de efectuarea tomografiei computerizate medicul trebuie sa stie urmatoarele: -daca femeia este sau poate fi insarcinata -daca femeia alapteaza: in acest caz trebuie sfatuita sa apeleze la alimentatia artificiala (sa foloseasca un preparat de lapte) pentru 1 sau 2 zile dupa folosirea substantei de contrast necesara efectuarii tomografiei -daca pacientul este alergic la vreun medicament, inclusiv la substanta de contrast -daca are vreo afectiune cardiaca, precum insuficienta cardiaca -daca are diabet zaharat si daca foloseste metforminul ca medicament hipoglicemiant -daca are sau a avut vreo afectiune renala -daca are astm bronsic -daca are probleme cu glanda tiroida -daca are mielom multiplu -daca a facut vreo radiografie in care s-a folosit bariul sau daca i s-a administrat tratament ce contine bismut in ultimele 4 zile; bariul si bismutul sunt vizibile pe radiografii si fac dificila interpretarea tomografiei computerizate -daca pacientul este claustrofobic (devine nervos in spatii inguste); in acest caz, pacientul va trebui sedat. In cazul in care se considera necesar ca pacientul sa fie sedat in timpul investigatiei, acesta ar trebui sa apeleze la apartinatori pentru a putea sa fie transportat acasa dupa terminarea testului. Daca se investigheaza abdomenul, pacientul va fi sfatuit sa nu manance hrana solida din seara zilei precedente investigatiei. In cazul tomografiei computerizate abdominale pacientului i se poate administra oral substanta de contrast. In alte cazuri, inainte de efectuarea tomografiei, poate fi necesara administrarea unor laxative sau a unei clisme.

5.Modul de efectuare a testelor

Computer tomografia este efectuata, de obicei, de catre un tehnician radiolog. Imaginile sunt interpretate de cate un medic radiolog, dar sunt si alti medici care pot citi o tomografie computerizata precum medicii de familie, medicii internisti sau chirurgii. Pacientul trebuie sa indeparteze toate bijuteriile pe care le are si majoritatea hainelor inainte de investigatie. Lenjeria intima este de obicei mentinuta; in locul hainelor pacientul va purta un halat ce va fi furnizat de catre spital. In timpul testului pacientul va sta intins pe masa tomografului care este conectata la aparat; aparatul propriu-zis are forma cilindrica. Masa aluneca in interiorul cilindrului, iar scanerul se va roti in jurul corpului pentru a prelua imaginile. In timp ce masa culiseaza spre interiorul aparatului, pacientul va auzi un zumzet specific. Pe durata investigatiei pacientul trebuie sa stea nemiscat. De asemenea, pe parcursul testului pacientul va ramane singur in camera unde este situat tomograful, insa va fi urmarit printr-o fereastra de catre tehnician si i se va vorbi prin intermediul unui speaker. Daca este necesara folosirea substantei de contrast, aceasta poate fi administrata pe mai multe cai, in

functie de zona ce se doreste a fi examinata: -substanta de contrast poate fi administrata intravenos (IV) la nivelul bratului pentru examinarea toracelui, abdomenului sau a zonei pelvine -substanta de contrast se poate administra oral (se bea), poate fi administrata printr-un tub intrarectal sau intravezical sau se poate injecta la nivelul articulatiilor. O tomografie computerizata dureaza, in medie, 30 pana la 60 de minute, dar se poate prelungi pana la 2 ore. Dupa efectuarea investigatiei pacientul este sfatuit sa bea cat mai multe lichide, pentru a grabi eliminarea substantei de contrast din organism. De retinut! Tomografia computerizata nu este dureroasa. Suprafata plana pe care va sta intins pacientul poate fi incomoda, iar camera poate fi racoroasa. Unii pacienti se pot simti neconfortabil in interiorul scanerului (cilindrului). Daca este necesara administrarea unui sedativ sau a substanei de contrast atunci se va monta o perfuzie intravenoasa. Pacinetul va simti o mica intepatura atunci cand perfuzia este montata. Substanta de contrast poate determina senzatia de caldura si aparitia unui gust metalic in gura. Unii pacienti pot avea senzatie de greata sau dureri de cap. Indiferent ce senzatii experimenteaza pacientul va trebui sa i le comunice medicului sau tehnicianului. Riscuri Riscul de aparitie a unor probleme in timpul efectuarii tomografiei este mic: -substanta de contrast poate determina reactie alergica -in cazul in care pacientul are diabet zaharat si este in tratament cu metformin, substanta de contrast poate duce la aparitia unor probleme; in aceasta situatie medicul va recomanda cand sa se opreasca administrarea metforminului si cand sa se reia -exista un mic risc de aparitie a cancerului dupa CT datorita razelor X; riscul este mai mare la copiii sau la persoanele care au avut multiple examinari cu raze X in antecedente. Medicul va trebui informat de numarul expunerilor la radiatii inainte de efectuarea investigatiei

Rezultate

Tomografia computerizata foloseste razele X pentru a realiza imagini detaliate ale structurilor din interiorul corpului. Dupa efectuarea investigatiei, radiologul va interpreta imaginile si va comunica rezultatul pacientului. Este posibil ca rezultatele complete sa fie comunicate medicului curant in aproximativ 1- 2 zile. Tomografia computerizata Organele si vasele de sange sunt de dimensiuni normale, au forma si localizarea corespunzatoare. Nu exista blocaje la nivelul vaselor de sange. Normal Nu exista corpuri straine (de exemplu fragmente de metal sau sticla) si nu sunt prezente tumori (precum cancerul), inflamatia sau infectia. Nu exista hemoragii sau colectii de fluide. Un organ poate fi supradimensionat sau prea mic, lezat sau infectat. Chisturile sau abcesele sunt prezente. Sunt prezente corpuri straine (fragmente de metal sau sticla). Sunt prezente pietre la nivelul rinichilor sau a vezicii biliare. Sunt prezente tumori la nivelul colonului, a plamanilor, a ovarelor, a ficatului, a glandelor suprarenale sau a pancreasului. O tomografie computerizata a toracelui poate detecta prezenta emboliei pulmonare, a prezentei lichidelor la nivel pulmonar sau a Anormal infectiei. Prezenta unui anevrism. Prezenta unui blocaj la nivel intestinal sau a cailor biliare. Tomografia computerizata abdominala poate detecta prezenta bolii inflamatorii intestinale sau diverticulita. Prezenta unor ganglioni mariti de volum. Prezenta blocajelor la nivelul vaselor sanguine. Prezenta unor tumori, infectii sau alte probleme la nivelul membrelor.

6.Factorii care afecteaza testul

Sus Mai jos sunt redate situatiile care pot determina amanarea efectuarii investigatiei sau care pot influenta rezultatele testarii: -sarcina: tomografia computerizata nu se realizeaza, de obicei, in timpul sarcinii -imagini CT in care apar urme de bariu sau bismut: in cazul in care este recomandata o tomografie computerizata abdominala, ea trebuie efectuata inainte de alte teste ce folosesc bariu, precum clisma baritata -daca pacientul nu poate sa stea nemiscat in timpul testului -prezenta obiectelor metalice, precum capsele chirurgicale sau protezele articulare ce pot determina imagini greu interpretabile. De retinut! -uneori rezultatele tomografiilor computerizate pot fi diferite in functie de centrul medical unde au fost efectuate -copiii care trebuie sa efectueze acest test, au nevoie de instructiuni speciale; copilul va trebui sa-si tina respiratia in timpul testului; daca acesta este prea mic sau daca ii este frica de aceasta investigatie medicul poate recomanda sedarea -in cazul in care copilul necesita o computer tomografie, parintii ar trebui sa consulte pediatrul, pentru a evalua riscul expunerii acestuia la radiatii -uneori se pot folosi scanere speciale precum cel spiralat sau "multislice"; acestea sunt folosite pentru diagnosticarea unor afectiuni precum litiaza renala (pietre la rinichi), embolia pulmonara, hiperplazia benigna de prostata sau ateroscleroza.

7.Aceste scanere speciale pot:

-sa realizeze imagini mai bune ale vaselor sanguine si ale organelor, astfel incat nu mai sunt necesare teste suplimentare -dureaza mai putin, economisesc timp -rezultatele tomografiei computerizate sunt deseori comparate cu cele ale tomografiei cu emisie de pozitroni (PET) in special in diagnosticul cancerului; unele scanere de generatie mai noua efectueaza ambele teste in acelasi timp -tomografia computerizata cu fascicul de electroni, este un alt tip de CT folosita pentru decelarea aterosclerozei si a bolilor coronare; acest tip de tomografie este mult mai rapida decat tomografia computerizata standard si realizeaza imagini ale arterelor coronare in timp ce inima bate; acest tip de investigatie nu este insa disponibila in multe tari; CT-ul "multislice" este la fel de rapid ca tomografia cu fascicul de electroni, dar accesibilitatea sa este mult mai mare -angiografia arata imagini bi sau tri-dimesionale ale vaselor sanguine, mult mai performante comparativ cu CT-ul clasic -"calcium scoring" cardiac, este un nou tip de tomografie computerizata folosita pentru a determina riscul unui individ de a dezvolta boala coronariana; aceasta nu este inca disponibila in multe tari; expertii se contrazic asupra importantei acestui test, in special asupra aplicabilitatii sale la persoanele ce nu fumeaza si nu au alti factori de risc pentru boli cardiovasculare -rezonanta magnetica nucleara (RMN) poate furniza mai multe informatii decat CT-ul clasic in anumite afectiuni; totusi, CT-ul reda imagini mai bune asupra oaselor si a hemoragiilor decat RMN-ul -expertii nu sunt de acord cu folosirea CT-ului pentru scanarea intregului corp cu scopul realizarii unui screening pentru boli vasculare sau cancer; scanarea intregului corp este costisitoare si poate creste riscul de aparitie a cancerului; majoritatea medicilor nu recomanda aceasta scanare decat daca pacientul are un risc pentru o anumita boala.

II.Tomografie de emisie cu foton unic

Tehnica de imagerie medicala bazata pe detectarea - cu o camera speciala - a radiatiilor gamma emise de o substanta radioactiva introdusa in organism (scintigrafie), ceea ce permite obtinerea de imagini in sectiune (tomografii) ale diferitelor organe. Cele doua aplicatii majore ale tomoscintigrafiei sunt explorarea inimii si cea a creierului. Contraindicatii - Ca pentru orice scintigrafie, trebuie luate precautii deosebite in caz de sarcina si alaptare. Tehnica - Tomoscintigrafia consta in reprezentarea in trei dimensiuni a unei parti a corpului, plecand de la sectiuni zise tomografice, obtinute, la randul lor, prin combinarea a numeroase imagini luate sub unghiuri diferite. Acestea din urma sunt imagini scintigrafice, obtinute prin inregistrarea radiatiei gamma emise de o substanta radioactiva (trasor radioactiv) introdusa in organism. Desfasurare - Dispozitivul cel mai curent utilizat este un tomograf, constituit dintr-o camera gamma (camera speciala sensibila la radiatiile gamma) fixata de un suport capabil sa se invarta in jurul corpului pacientului si sa inregistreze astfel imagini sub diferite unghiuri. Ordinatorul asociat camerei gamma determina radioactivitateacontinuta in fiecare volum elemental sau voxel, al organului studiat. Pacientul, caruia i s-a injectat pe cale intravenoasa sau i s-a dat sa inghita sau sa inhaleze trasorul radioactiv, este alungit. Detectorul camerei gamma este pus in fata organului de studiat, perpendicular pe axul principal al corpului, apoi incepe sa se roteasca lent in jurul acestei axe intr-o miscare fie continua, fie fractionata (miscare "pas cu pas"). Rotatia poate, dupa caz, sa fie completa sau partiala, din doar o jumatate de tura. Durata sa este de 10 pana la 20 minute, in functie de cantitatea de radioactivitate concentrata in regiunea studiata. La iesirea fazei de inregistrare (faza zisa "de achizitie"), informatiile intrate in memoria ordinatorului sunt tratate pentru a furniza, dupa efectuarea calculelor, imaginile sectiunii. Avantaje si inconveniente - Comparate cu imaginile scintigrafiei clasice, care confera o reprezentare in doua dimensiuni a structurii studiate, imaginile in sectiune ale tomoscintigrafiei permit reperarea cu o precizie crescuta a anomaliilor de repartitie a trasorului, usurand astfel localizarea leziunii. In plus, spre deosebire de imaginile in sectiune obtinute la scanerul cu radiatie X, tomoscintigrafiile sunt alipite, ceea ce permite reconstruirea imaginilor dupa unghiuri diferite pentru a usura reperarea anomaliilor. Principalul inconvenient al acestei tehnici rezida in faptul ca studiul unui fenomen este dificil atunci cand el evolueaza repede. Pentru inima, se poate totusi evita aceasta dificultate sincronizand luarea de imagini cu contractiile cardiaceprin intermediul unei electrocardiograme. Tomoscintigrafia poate realiza astfel sectiuni reprezentand timpii succesivi ai contractiei cardiace. In engleza, Single Photon

Emission Computed Tomography (Spect). Sinonim: tomoscintigrafie.

III.Cancerul pulmonar, depistat mai eficient prin tomografie

Examinarea plmnilor persoanelor fumtoare cu ajutorul tomografului este mai eficient pentru depistarea cancerului pulmonar dect examinarea cu ajutorul razelor X, permind, totodat, reducerea cu 20% a mortalitii cauzate de aceast boal, potrivit unui studiu american citat de Mediafax. Studiile precedente au demonstrat faptul c tomograful helicoidal permite o depistare mai bun a micilor tumori pulmonare aflate n primul stadiu de dezvoltare, prin comparaie cu tradiionalele raze X. "ns nu s-a dovedit pn n prezent, ntr-o manier conclusiv, c aceast procedur ar avea un efect asupra rezultatului final - mortalitatea cauzat de cancerul pulmonar", a explicat Harold Varmus, directorul National Cancer Institute din Statele Unite ale Americii. Dei a recunoscut c este nevoie de studii suplimentare pentru a explica aceast calitate a tomografului, savantul american, laureat al premiului Nobel pentru medicin pe anul 1989, a adugat: "Ipoteza noastr este c un numr mare de cancere aflate n primul stadiu, care ar putea deveni fatale, au fost vindecate n cazul pacienilor crora li s-a efectuat o tomografie elicoidal". Tomograful elicoidal permite reprezentarea n 2D sau 3D a toracelui unui pacient, cu ajutorul unui fascicul de raze X. Rezultatele acestui studiu, denumit National Lung Screening Trial, reprezint roadele unor cercetri la care au participat peste 50.000 de fumtori i foti fumtori americani, ale cror vrste erau cuprinse n intervalul 55 - 74 de ani. n medie, pacienii au fumat un pachet de igri pe zi n ultimii 30 de ani. Grupul de studiu coninea voluntari care fumau n continuare sau care renunaser la fumat cu 15 ani nainte de debutul studiului, n anul 2002. Voluntarii au efectuat un examen anual, timp de trei ani, fie cu ajutorul unui tomograf, fie cu ajutorul razelor X. Perioada de monitorizare a fost de cinci ani. Cercettorii americani au constatat c pacienii care au fost examinai cu ajutorul tomografului au prezentat o probabilitate de mortalitate - din cauza cancerului pulmonar - cu 20% mai mic n raport cu pacienii care au fost testai cu raze X. Explicnd c aceast descoperire va permite "salvarea multor viei", Harold Varmus a precizat, totodat, c "aceste examinri medicale nu pot s previn contractarea cancerului pulmonar". Potrivit statisticilor oficiale, n Statele Unite, peste 157.000 de persoane au murit sau vor muri n acest an din cauza cancerului pulmonar.

IV.Tomografia Computerizat Spiralat in MOLDOVA

Centrul dispune de aparatura medicala de ultima generatie, cu posibilitatea efectuarii examinarilor in timp scurt si la cel mai ridicat standard decalitate.

Instalatia tomografica spiralat multisectionala,,Aquilion-32'', productie Toshiba, Japonia, este unaultraperformanta si permite o analiza extrem de vasta a imaginilor, de pna la3 - 4 mii la o singura examinare, durata de achizitionare fiind doar de5 - 30 sec. Aceasta caracteristica tehnica permite tomografuluiAquilion-32de a examina orice zona anatomica a corpului uman att n mod obisnuit,ct si n conditii de contrastare rapida cu vizualizarea vaselor sangvinemagistrale (aorta), cerebrale, renale, periferice, etc. Cu o mare preciziepot fi examinate vasele coronariene care cu celelalte tipuri detomografie (nespiralate sau chiar si cele spiralate cu 2, 4 sau chiar 16sectiuni) ar fi imposibil sau foarte dificil de investigat cu exactitate. Cu ajutorul tomografului spiralat multisectional,,Aquilion-32'' cu o precizie exceptionala pot fi examinate sunturile coronariene, care pna la aparitia acestei metode in Moldova, puteau fi evaluate doar prin angiografia traditionala. Cea de la urma fiind o metoda mult mai invasiva, traumatica si nociva.

V.Tomografia computerizata poate salva vietile fumatorilor

La fumatorii care au fost supusi tomografiilor computerizate s-a observat o reducere de 20% a riscului mortalitatii, spre deosebire de cei care au facut radiografii simple. Organizatia de cercetare a bolilor pulmonare a inceput in 2002 un studiu pe 53.454 voluntari cu risc mare de a dezvolta cancer pulmonar. ConformAFP, tomografia scade riscul deoarece poate observa tumorile in stadii incipiente, atunci cand mai pot fi tratate. Sipmtomele apar de obicei atunci cand este prea tarziu pentru a mai putea salva pacientul, asa ca fumatorii inraiti, care sunt in cel mai mare pericol de a dezvolta aceasta boala, ar trebui sa-si faca periodic un control. Cercetatorii au comparat rata mortalitatii la fumatorii intre 55 si 74 ani care isi faceau tomografie odata la 3 ani cu cea a fumatorilor care nu aveau parte decat de radiografii. In cursul studiului de aproape 10 ani au fost monitorizate persoane care fumau un pachet de tigari pe zi timp de minim 30 ani, dar care nu aveau istoric de boala pulmonara in familie sau simptome specifice afectiunii. Tomografia computerizata foloseste raze X pentru a obtine imagini multiple ale intregului piept, in timp ce radiografia ofera o singura poza, dintr-un singur unghi, unele tumori putand foarte usor ramane ascunse. "Pentru prima data exista un studiu care sa ateste importanta tomografiilor computerizate in lupta cu moartea", afirma Ilana Gareen, co-autoare a cercetarii. "Scanarea, impreuna cu diagnosticul pus de medic, vor lucra impreuna in favoarea pacientului, oferindu-i sanse reale de reusita in lupta cu boala", adauga ea. Rezultatele studiului au fost publicate recent in Jurnalul Englez de Medicina, aratand date concludente ce atesta rolul tomografiilor in scaderea mortalitatii.

VI.Cel mai performant tomograf din lume imagini 3D si HD

Tehnologiile 3D i HD au rezultate remarcabile i n medicin. Recent, spitalul Plimouth din Marea Britanie a fost dotat cu cel mai performant tomograf din lume. Cu ajutorul acestui tomograf, medicii pot vedea tridimensional i cu imagini de o calitate extraordinar organele interne ale pacienilor. n plus, tomograful emite mult mai puine radiaii dect aparatele folosite acum. Doza de radiaii de la aceste noi scannere este de 20 i chiar 30 de ori mai mic dect n cazul tomografelor folosite cu doar 7 ani n urm. n doar 5 secunde, tomograful emite 220 de raze X, fiecare reprezentnd o imagine n seciune a organului scanat. Un computer pune apoi cap la cap imaginile i le transform ntr-una singura,tridimensional. Medicii adaug apoi culori ca s diferenieze esuturile ntre ele. Medicii pot, de exemplu, s ndeprteze virtual plmnii i inima pentru a vedea numai arterele care i intereseaz. Acurateea imaginii este att de mare nct specialitii pot vedea vase de snge cu o grosime de doar un milimetru. Mii de viei pot fi salvate cu ajutorul acestui tomograf, numeroase boli fiind diagnosticate n stadiu incipient.

VII.PET PRINCIPIU FIZIC

PET permite detecia distribuiei in organism a unor radiofarmaceutice care includ radioizotopi emitori de pozitroni. Cei patru radioizotopi menionai anterior sunt folosii la marcarea unei varieti de molecule obinandu-se, astfel, radiotrasori utilizabili in investigarea atat a diferitelor tipuri de metabolism cat i a altor procese biologice. Pozitronul, anti-particul a electronului de aceeai mas i cu sarcin electric egal dar pozitiv, are un parcurs scurt (circa 1 mm) i o durat de via limitat in esuturile organismului, deoarece interacioneaz cu electronii existeni in esuturi, ceea ce conduce la anihilarea sau dematerializarea celor dou particule (Fig. 1). Aceast anihilare se insoete de apariia cvasisimultan a doi fotoni gamma, fiecare cu o energie de 511 keV, emii la 180 unul de altul, care vor traversa esuturile, prsind organismul i fiind detectai cu ajutorul gamma camerei [3]. Acest fenomen fizic face posibil detecia distribuiei izotopului emitor de pozitroni din radiofarmaceuticul administrat intravenos pacientului.

1.GAMMA CAMERA PET Dei PET se bazeaz, in esen, pe acelai principiu fizic de detecie a scintilaiilor ca i gamma camera convenional sistemele de detecie PET prezint dou modificri eseniale: tuburile fotomultiplicatoare trebuie astfel plasate incat s permit detecia in coinciden, de jur imprejurul organismului a fotonilor gamma rezultai, iar cristalul de scintilaie trebuie s fie dintr-un material care s permit conversia fotonilor gamma cu energie mai mare decat in cazul scintigrafiei convenionale (511 keV, in cazul PET, fa de intervalul 100 - 400 keV, in scintigrafia convenional) in fotoni in domeniul vizibil [4]. Ca urmare, camera PET este format din fotomultiplicatoare dispuse circular, in mai multe coroane de blocuri detectoare (intre 2 i 8), iar cristalul de scintilaie este de germanat de bismut (BGO), cel mai frecvent, sau fluorur de bariu (BaF2) spre deosebire de gammacamera convenional al crei cristal este alctuit din iodur de sodiu (NaI). In ultimii ani a fost propus detecia in coinciden utilizand gamma camere adaptate, cu dublu cap (dou detectoare), acestea rmanand totodat utile pentru realizarea scintigrafiilor tradiionale. Cele dou capuri detectoare sunt plasate de o parte i de alta a pacientului. Diferena fa de gammacamera tradiional apare la nivelul cristalului de scintilaie: acesta este inlocuit cu unul de dimensiuni duble (19 mm in loc de 9,5 mm) [11]. Spre deosebire de PET unde doza injectat este in jur de 500 MBq, utilizand o gamma-camera cu sistem de detecie in coinciden doza optim este de 100200 MBq (pentru eliminarea artefactelor). Imaginea tomoscintigrafic se obine prin rotirea extrem de lent a celor 2 detectoare in jurul pacientului. Seciunile pot fi apoi reconstruite in 3D. Se incearc chiar construcia unei gamma-camere cu 3 detectoare, crescand astfel sensibilitatea deteciei i, deci, calitatea imaginii [6]. RADIOFARMACEUTICE PET 18F- Fluorodeoxiglucoza Utilizarea 18F FDG (Fig. 2) pentru vizualizarea esuturilor mari consumatoare de glucoz a transformat, neindoielnic, oncologia nuclear in cea mai inportant metod pentru depistarea i evaluarea evolutiv a esutului tumoral. (FDG) este un analog al glucozei, i, deci, ptrunde in celul in acelai mod ca i glucoza. Odat ajuns in celul, FDG este fosforilat i se acumuleaz intracelular, nefiind catabolizat. Absena gruparii OH in poziia 2 determina o blocare enzimatic cu acumulare de 18F FDG intracelular (sub forma de FDG-6-PO4), in platou (proporional cu intensitatea glicolizei) fenomen cunoscut sub numele de trapping [7]. Regiunile in care exist o captare crescut a radiofarmaceuticului corespund, deci, zonelor cu metabolism glucidic ridicat.

Celulele canceroase au un metabolism crescut i particular al glucozei [8] prin: creterea glicolizei anaerobe, creterea activitii hexokinazei (HK) i piruvatkinazei (PK), alterarea numrului, formei i funciei mitocondriilor, creterea transportului membranar al glucozei (prin creterea numrului transportorilor, in special GLUT-1 i GLUT-3). Prin urmare, aceste celule vor acumula 18F FDG in cantitate mare. Factorii care au impus utilizarea 18F-FDG ca radiotrasor PET principal (ali radiotrasori PET sunt utilizai in procent de 10% din frecvena de utilizare a FDG) sunt: - captarea 18F-FDG de ctre celulele tumorale cu activitate glicolitic crescut; majoritatea tumorilor maligne (pulmonare, mamare, de colon, limfoame, melanoame) pot fi detectate cu 18F-FDG (9); - timpul relativ lung de injumtire al radionuclidului (18F) - 110 min; - obinerea 18F in cantiti suficiente in ciclotroane de mici dimensiuni.

Trasori PET pentru imagistica tumoral, alii decat 18F FDG Alturi de evaluarea metabolismului glucidic, PET permite evaluarea i a altor tipuri de metabolism, folosindu-se ali radiotrasori (Tabelul I). 11C-metionina i analogii marcai de aminoacizi Utilizarea 11C-L-metioninei in imagistica tumoral se bazeaz pe observarea transportului i utilizrii crescute a aminoacizilor in cancere, a activitii crescute a cilor de transmetilare in unele cancere [10]. In mod normal exist o captare substanial a acestui neoplasm pulmonar primar (lob superior stang) cu metastaze (paratraheal i in lobul hepatic stang) trasor in pancreas, glande salivare, ficat i rinichi. Ca aminoacid natural, exist un anumit grad de metabolizare a L-metioninei in sange. Trasorul a fost folosit in imagistica tumorilor cerebrale, a cancerelor de cap i gat, a limfoamelor i cancerelor pulmonare. S-a demonstrate stereospecificitatea captrii tumorale, cu o captare a Lmetioninei mult mai mare decat cea a D-metioninei in tumori cerebrale cu bariera hemato-encefalic intact.

Ali aminoacizi utilizai in PET sunt L-tirozina i aminoacizi artificiali care nu sunt metabolizai semnificativ in vivo i reprezint, astfel, o alternativ bun de examinare a transportului aminoacizilor in tumori. 11C-timidina i ali precursori ADN Rate crescute ale sintezei de ADN caracterizeaz multe tumori cu cretere rapid i esuturi care prolifereaz rapid in mod normal. Din acest motiv, unele tumori pot fi investigate cu 11C-timidin i analogi structurali ai acesteia, deoarece timidina se fixeaz numai in esuturi cu sintez ADN in curs de desfurare [11]. Ins, utilizarea sa este complicat de faptul c este rapid metabolizat in sange, ceea ce inseamn c doar o mic fraciune din materialul marcat din sange este 11C-timidin. Localizarea markerului radioactiv este important in utilizarea 11C-timidinei. De exemplu, dac este marcat pe inel in partea opus poziiei C-1, vor aprea mai muli metabolii, cuantificarea devenind mai dificil. Ali compui, ca 18F-fluoro-deoxiuridina, reprezint de asemenea poteniali ageni imagistici. Analogi structurali ai timidinei marcai cu 18F sunt in curs de investigare in vivo, pe pacieni [12]. Ageni chemoterapeutici radiomarcai O serie de ageni chemoterapeutici marcai pentru PET au fost sintetizai i aplicai deja intr-o msur restrans la pacieni, pentru a urmri livrarea i acumularea agentului terapeutic in cancer. De exemplu, 18F-fluoro-deoxiuridina a fost folosit in terapia cancerelor colorectale i a altor tipuri, iar studiile preliminare au artat c are potenial de predicie a rspunsului la terapie, pe baza unei investigri PET iniiale. Radiotrasori pentru studiul fluxului sanguin tumoral Prin PET pot fi investigai i o serie de ali parametri tumorali. Fluxul sanguin tumoral poate fi msurat cu ajutorul 15O-H2O sau prin inhalarea de 15O-CO2 urmate de cuantificarea imaginilor. Volumul de

distribuie al tumorii (poriunea din tumor care comunic liber cu sangele) poate fi studiat folosind 15O-H2O [13]. Aceti parametri pot fi determinai cantitativ folosind tehnici de modelare matematic. Radiotrasori pentru studiul statusului receptorilor tumorali Tumorile pot exprima o varietate de markeri pe suprafaa lor, inclusiv receptori sau antigeni asociai cu tumora, cum ar fi receptorii la estrogen sau progesteron. Au fost sintetizai liganzi specifici pentru aceti receptori, dintre care cel mai cunoscut este 18F-17-estradiol (FES), utilizat in imagistica cancerelor de san [14]. Oligonucleotide radiomarcate Reprezint o clas de radiofarmaceutice inc in studiu, domeniu care s-a dezvoltat prin disponibilitatea oligonucleotidelor sintetice. Se deosebesc dou categorii: oligonucleotide antisens i oligonucleotide aptamer. Oligonucleotidele antisens sunt oligonucleotide cu lan scurt, de cateva nucleotide, a cror secven este complementar i permite legarea la ARN int (mARN sau ARNviral) inhiband translarea, i, in final, sinteza unor proteine. Oligonucleotidele aptamer sunt fragmente de ARN sintetizate in vitro, asemntoare oligonucleotidelor antisens, de care se deosebesc esenial deoarece se pot lega i la alte molecule mici, proteice, din organism (molecule celulare de suprafa etc.), nu doar la acizii nucleici. Au afinitate i specificitate mai mare decat anticorpii. Principiul imagisticii cu oligonucleotide radiomarcate este urmtorul: oligonucleotidele radiomarcate (doze mici) administrate i.v. pacientului difuzeaz in organism fr a fi degradate, ptrund in anumite celule, se hibrideaz specific cu o secven complementar (int) de ARNm (in celulele care exprim acest ARN); se pot observa, scintigrafic, focare de acumulare de radioactivitate, corespunzand supraexpresiei unei anumite gene (care codeaz o anume disfuncie), in regiuni bine delimitate din organism [15].

Utilizand diferitele radiofarmaceutice PET menionate, dar indeosebi 18F FDG, pan in prezent, principalele aplicaii ale PET sunt in oncologie i anume: tumori cerebrale (glioame), cancer pulmonar, cancer colo-rectal, hepatic, pancreatic, cancer mamar, cancer de ovar, limfom Hodgkin i non-Hodgkin, melanoame i sarcoame, cancere din sfera ORL, cancer de prostat. PET-CT: PRINCIPIU FIZIC I UTILITATE Principala limit a metodei PET const in rezoluia mic in comparaie cu CT i RMN, ceea ce determin imposibilitatea localizrii precise a detaliilor anatomice i, implicit, a leziunilor in intregime sau a regiunilor metabolic active in ansamblul unor leziuni de constituie eterogen, necesar a fi biopsiate, de exemplu [6,16]. Pe de alt parte, CT este o metod imagistic care poate pune in eviden detalii anatomice, structurale, cu o rezoluie foarte bun dar nu i diferene in fiziologia esutului respectiv, pe care PET le poate vizualiza. Ani de zile pentru a localiza cu precizie modificrile funcionale observate prin PET s-au propus dou variante: fuziunea imaginilor PET i CT folosind repere anatomice pentru a achiziiona imagini din regiuni identice i dup realinierea seturilor de imagini obinute prin cele dou metode, folosind soft-uri specializate in acest sens. Dar acest lucru era dificil din mai multe puncte de vedere, cum ar fi: diferene legate de respiraie, de distana la care se gsete detectorul in timpul achiziiei, de poziionarea pacientului etc. Aceste inconveniente au fost rezolvate prin aezarea celor dou detectoare pe acelai suport (Fig. 4), prin metoda PET-CT, iniiat de D. Townsend in anul 2000 [4]. Rezult c PET i CT prezint avantaje complementare, iar combinarea acestora crete potenialul de localizare a leziunilor i reduce dificultile de interpretare a imaginilor obinute prin PET. Rezult c PET i CT prezint avantaje complementare, iar combinarea acestora crete potenialul de localizare a leziunilor i reduce dificultile de interpretare a imaginilor obinute prin PET.Indicaiile clinice ale PET-CT sunt, de fapt, identice cu acelea ale PET, referindu-se indeosebi la domeniul oncologiei nucleare: diagnostic tumoral (Fig. 5) stadializare i evaluare evolutiv (Fig. 9), pre- i post- terapie [19-22]. Evident, metoda PET-CT prezint o serie de avantaje fa de fiecare dintre cele dou metode utilizate separat: a) se pot obine imagini metabolice i anatomice intr-un timp redus fa de utilizarea separat a celor dou metode (Fig.6); b) o singur explorare imagistic permite atat diagnosticul tumorii primare cat i al metastazelor, dand i posibilitatea stadializrii tumorale; c) esutul tumoral este diagnosticat imagistic cu mare sensibilitate i specificitate (prin PET) dar i localizat anatomic cu mare precizie i rezoluie (prin CT); d) faptul c pacientul nu se deplaseaz intreachiziia celor dou tipuri de imagini face ca fuziunea imaginilor s fie aproape perfect (doar micrile respiratorii mai pot interveni); e) regiuni dificil de evaluat imagistic (cum ar fi regiunea cervical, capul, mediastinul, abdomenul postchirurgical) pot fi examinate cu mare acuratee; f) imaginile fuzionate PET-CT pot fi folosite atat pentru stabilirea cu precizie a regiunilor pentru radioterapie cat i pentru evaluarea post tratament chirurgical, chimioterapie sau/i radioterapie.

Universitatea Tehnica a Moldovei Facultatea CIM Catedra Microelectronica si Dispozitive Semiconductoare

REFERAT
la Electronica Medicala
Tema: tomograful

A elaborat:

st.grupei ME-81 Iacub Artur

A verificat:

prof. univ. dr. hab. Sisianu Sergiu

Chisinau 2011