ANUL 1989

Context internaional Decembrie 1989 Romnia Motenirea comunismului

1. Context internaional
Dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial, regimul comunist s-a extins n Europa Central i de Sud-Est: Romnia, Ungaria, Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Albania, RDG. Cortina de fier este o sintagm des folosit pentru a desemna linia de demarcaie n Europa ntre Europa Occidental (democratic) i Europa Rsritean (comunist) din perioada Rzboiului Rece. Termenul de Cortina de Fier a intrat n circulaie mai ales dup discurusl lui Winston Churchill din 1947 prin care trgea un semnal de alarm n ceea ce privete extinderea comunismului.

rile nealiniate sunt marcate cu gri deschis cnd aveau un regim liberal, cu gri nchis sau griroz cnd aveau un regim comunist. Austria Elveia Finlanda Suedia Iugoslavia

Cortina de fier - caricatur

ZIDUL BERLINULUI

n Europa de Est, timp de jumtate de secol, regimurile comuniste s-au meninut la putere din cauza sperietoarei sovietice. Pericolul interveniei sovietice a fost iminent i amenintor n toat aceast perioad. Exemplul aciunilor din 1965 din Ungaria i din 1968 din Cehoslovacia a limitat muli ani iniiativele locale de revolt anticomunist.

 n 1985, la conducerea URSS a venit Mihail Gorbaciov. Reformele sale sunt cunoscute sub numele de PERESTROIKA i GLASNOST. Prin aceste reforme a ncercat s regenereze un sistem birocratic incompetent i corupt.

n vara anului 1989, Mihail Gorbaciov a inut un discurs la Strasbourg care a fost interpretat ca o deschidere fa de aciunea dat reformatorilor din Europa de Est.

Faptul c statele Europei aparin unor sisteme sociale diferite este o realitate. Recunoaterea acestui fapt istoric i respectarea dreptului suveran al fiecrui popor de a-i alege sistemul social n funcie de propria dorin sunt cele mai importante premise pentru un proces european normal. n unele ri, ordinea politic i social s-a schimbat n trecut i, la fel de bine, se poate schimba i n viitor, dar aceasta este exclusiv o problem a popoarelor n cauz i a opiunii lor. Orice amestec n afacerile interne, orice ncercare de a limita suveranitatea statelor-prietene, aliate sau alte state-este inadmisibil. (Mihail Gorbaciov, Pravda, 7 iulie 1989)

Timp de 40 de ani, regimurile comuniste din Europa de Est preu indestructibile. Cortina de Fier a nceput s se destrame n anul 1989 i, n doar un an de zile, rile au renunat la Comunism una dup alta.

POLONIA
revoluia sindical

Polonia a fost primul stat din Europa de Est n care, la Tadeusz alegerile din 4 iunie 1989, Mazowiecki comunitii sunt nvini. Pe 24 august, Tadeusz Mazowiecki, consilier al sindicatului Solidaritatea, a devenit primul ef de guvern care nu era comunist din fostul bloc sovietic. n decembrie 1989, Lech Walesa a fost ales preedinte n locul generalului Jaruzelski, Lech care demisionase. Walesa

UNGARIA-O REVOLUIE PE NESIMITE

Ungaria a cunoscut schimbri majore pe tot parcursul anului 1989: - trecerea la sistemul politic pluripartit (februarie); - revizuirea Constituiei care prevedea ca alegerea preedintelui rii s se facprin vot universal (martie) - deschiderea frontierei de vest refugiailor est-germani care doreau s emigreze n RDG; - ndeprtarea Partidului Comunist de la Putere (25 noiembrie)

27 IUNIE 1989 Minitrii de Externe ai Ungariei i Austriei Au tiat srma ghimpat care Separa cele dou ri. Astfel, prima bre n Cortina de Fier a fost fcut la grania dintre Austria i Ungaria.

9 noiembrie 1989 CDEREA ZIDULUI BERLINULUI

Cnd a fost dat publicitii pe 9 noiembrie 1989 un decret al oficialitilor est-germane care permitea trecerea liber a frontierei, mase uriae de estberlinezi s-au apropiat de zid i, n cele din urm au traversat prin toate punctele de trecere, unindu-se cu mulimea din Berlinul Occidental ntr-o atmosfer srbtoreasc. Zidul a fost n cele din urm distrus de mulimile euforizate ntr-o perioad de cteva sptmni, cderea acestei bariere fiind primul pas ctre reunificarea Germaniei, care a fost ncheiat n mod oficial pe 3 octombrie 1990. Rmi a Zidului Berlinului. A mai rmas foarte puin din fostul Zid al Berlinului, care a fost distrus aproape peste tot, cu excepia a trei locaii. Chiar i bucile lsate n picioare nu mai seamn cu vechiul Zid; sunt foarte deteriorate, (de foarte mulii amatori de suveniruri)

BULGARIA O LOVITUR DE PALAT

Todor Jivkov, care avea aproape 80 de ani, a fost inlaturat de la putere foarte simplu, printr-o lovitura de palat efectuata de Politbiuroul local. Inlaturarea lui de la putere de catre fostii tovarasi a avut loc pe 10 noiembrie, chiar in dimineata de dupa deschiderea Zidului Berlinului.
Noul lider, Petar Mladenov, spera sa poata prelungi comunismul, iar pentru asta isi asumase ambele functii ale lui Jivkov, atat pe cea de secretar general al partidului comunist, cat si pe cea de presedinte al consiliului de stat. Tragand insa lectiile din cele intamplate in celelalte tari foste comuniste, mai ales in Romania, Mladenov a abolit ambele functii, devenind simplu, in aprilie 1990, presedintele Bulgariei.

Todor Jivkov a fcut o vizit n Romnia n 18-20 octombrie 1989.

CEHOSLOVACIA REVOLUIA DE CATIFEA

Manifestaiile anticomuniste au nceput la 17 noiembrie 1989. Greva general din 27 noiembrie 1989 a paralizat ara. n acest context, Partidul Comunist a renunat la putere. Pe 10 decembrie 1989, preedintele comunist Gustav Husak se retrage. Alexander Dubcek, eroul Primverii de la Parga din 1968, a devenit preedinte al Parlamentului 828 decembrie), iar Vaclav Havel, celebrul scriitor disident a devenit preedintele rii (29 decembrie 1989)

Vaclav Havel

Alexander Dubcek

ROMNIA revoluia sngeroas

La jumtatea lunii decembrie 1989, n Romnia, nimic nu anuna ceea ce avea s urmeze. Ceauescu prea s reziste n faa presiunii externe generat de contextul internaional. Evenimentele l-au surprins nepregtit, incapabil s neleag realitatea, confuz i neinspirat n decizii. Regimul Ceauescu a fost nlturat cu preul a 1104 mori i 3352 de rnii.

CRONOLOGIA EVENIMENTELOR DIN ROMNIA DECEMBRIE 1989

16 DECEMBRIE: la Timioara, s-a ncercat evacuarea din ora a unui pastor al Bisericii reformate (calvine) Laszlo Tokes. Credincioii, dar i ali locuitori ai oraului, se opun, iar protestul se transform ntrunul anticeauist i anticomunist. Revolta ia proporii, iar represiunea forelor de ordine se ncheie cu mori, rnii i arestai.

Laszlo Tokes.

Azi n Timioara, mine n toat ara!

17 decembrie 1989 - Timioara

n dup-amiaza de 17 decembrie, mulimea s-a adunat din nou n centrul oraului; Informat c revolta nu a putut fi nfrnt, Ceauescu a dat ordin s se deschid foc mpotriva manifestanilor; ordinul a fost dus la ndeplinire, cznd primii martiri ai Revoluiei din Timioara

18-19 decembrie 1989 - Timioara

n 18 decembrie, n faa Catedralei, s-au adunat mai muli tineri i copii care au nceput s cnte colinzi i s strige lozinci anticomuniste; la un moment dat, a aprut un blindat din care s-a tras o rafal asupra tinerilor de pe trepte, secernd mai muli dintre ei. n noaptea de 18/19, cu complicitatea conducerii Spitalului Judeean, autoritile au sustras o parte din cadavrele eroilor din morga spitalului, transportndu-le la Bucureti, unde au fost arse la Crematoriu; alte cadavre au fost ngropate pe ascuns ntr-o groap comun; pentru a se terge toate urmele, documentaia referitoare la aceste cadavre a fost distrus.

20 decembrie 1989 Timioara Revoluia muncitorilor

n zilele urmtoare, rezistena nu a ncetat; n 19 decembrie, muncitorii de la ntreprinderea ELBA au intrat n grev;

n 20 decembrie a izbucnit greva general n toate fabricile timiorene; o mas de zeci de mii de oameni se ndrepta spre centrul Timioarei n dimineaa acelei zile; n faa acestei situaii, forele armate s-au retras n cazarme;

Liderii revoluionarilor timioreni au prezentat autoritilor comuniste o list cu cereri din partea populaiei. Timioara a fost declarat primul ora liber al Romniei de ctre reprezentaii Frontului Democrat Romn, prima formaiune politic democratic nfiinat n Timioara.

Armata e cu noi!

Nu v fie fric, Ceauescu pic!

Noi suntem poporul!

Exemplul Timisoarei a fost urmat si de alte orase din tara, precum Arad, Sibiu, Targu Mures, Alba Iulia, Resita, Brasov, Fagaras, Cluj-Napoca si Caransebes.

20 decembrie 1989 Bucureti

Ceausescu fiind plecat intre timp in Iran, cand s-a intors in tara pe data de 20 decembrie, a descoperit o situatie deteriorata. La ora 19:00, 20 decembrie, a dat o declaratie televizata dintr-un studio TV situat in interiorul cladirii Comitetului Central, in care i-a etichetat pe cei care protestau la Timisoara ca dusmani ai Revolutiei Socialiste.

21 decembrie 1989 Bucureti

A doua zi, in data de 21 decembrie, a fost convocata in jurul pranzului o mare adunare populara menita sa exprime sprijinul populatiei fata de conducerea de partid si de stat. Vorbind de la balconul Comitetului Central, Ceausescu a evocat o serie de realizari ale societatii socialiste. Populatia a ramas indiferenta la cele auzite, doar randurile din fata il sprijineau pe Ceausescu cu scandari si aplauze.

Incapacitatea lui Ceauescu de a trata situatia a iesit din nou in evidenta cand a oferit, intr-un act de disperare, cresterea salariilor muncitorilor cu 100 de lei pe luna, continuand sa laude realizarile Revolutiei Socialiste.

21 decembrie 1989 - Bucureti

Sunetul unor petarde venind dinspre marginea adunarii au transformat manifestatia in haos. Speriata la inceput, multimea a inceput sa se imprastie. O parte dintre participantii la adunare s-au regrupat langa hotelul Intercontinental si au inceput o manifestatie de protest care apoi a devenit revolutie. Incercatile ulterioare ale cuplului Ceausescu de a recastiga controlul multimii folosind formule ca Alo, alo! sau Stati linistiti la locurile voaste! au ramas fara efect.

21 decembrie 1989 - Bucureti

Ceausescu, sotia sa, precum si alti oficiali s-au panicat, iar dictatorul s-a intors in interiorul cladirii. Transmisiunea directa a mitingului a fost intrerupta, dar oamenii care se uitau la televizor vazusera destul ca sa-si dea seama ce se intampla. Incercarile lui Ceausescu de a linisti populatia luasera o intorsatura neasteptata.

21-22 decembrie 1989 Bucureti

Mai tarziu, incepand cu orele 18, a inceput reprimarea propriu-zisa care a durat pana a doua zi, ora 3 dimineata. Protestatarii, neinarmati si neorganizati au fost intampinati de soldati, tancuri, TAB-uri, oameni din Securitate imbracati in haine civile si ofiteri ai Unitatii Speciale de Lupta Antiterorista.

21-22 decembrie 1989 Bucureti

S-a tras asupra multimii de pe cladiri, strazi laterale si din tancuri. S-au inregistrat multe victime prim impuscare, injunghiere, sau strivire de vehiculele armatei. Un TAB a intrat in multime in apropierea Hotelului Intercontinental. Pompierii blocau multimea cu jeturi de apa puternice, iar militienii bateau si arestau oamenii. Se organizasera puncte de colectare, unde erau adunati protestatarii care erau capturati. Dupa identificare si inregistrare erau transportati la inchisoarea Jilava.

A fost o noapte incendiara. Focurile de arma nu au incetat sa se auda, pana la 3 dimineata, ora la care cei care au supravietuit au parasit strazile. Dupa inabusirea revoltei, strazile au fost spalate de sange de masinile salubritatii.

22 decembrie 1989 Bucureti Orele 7-10

A doua zi, in 22 decembrie 1989, vestea inabusirii in sange a demonstrantiilor a ajuns in scurt timp la toata populatia Bucurestiului. Pe la ora 7 dimineata, Elena Ceausescu a fost informata ca un numar mare de muncitori inaintau spre centrul Bucurestiului. Baricadele militiei care trebuiau sa blocheze accesul spre Piata Universitatii si Piata Palatului au fost inutile. La ora 9:30, Piata Universitatii era plina de oameni. La presiunea masei imense de demonstranti, fortele armate au inceput sa fraternizeze cu demonstrantii.

22 decembrie 1989 - Bucureti

Ora 10 - Nicolae Ceausescu a luat o portavoce si a incercat sa se adreseze multimii de la balconul cladirii Comitetului Central al Partidului Comunist, dar a fost intampinat cu un val de dezaprobare si furie. Ora 10.07 Fuga soilor Ceauescu din Bucureti cu un elicopter. Ora 11 - Dupa fuga lui Ceausescu se instaleaza haosul in Bucuresti. Multimile invadeaza Comitetul Central iar birourile oficialilor comunisti sunt vandalizate. Tintele preferate fiind portretele dictatorului. Ora 12.15 Televiziunea i reia emisia

22-25 decembrie 1989 - Bucureti

In jurul orei 23:00 este anuntata constituirea Consiliului Frontului Salvarii Nationale, ca nou organ al puterii. Urmeaz trei zile de confruntare cu teroritii, ntr-un rzboi de gheril urban, soldat cu numeroase victime.

24 decembrie 1989

Ceausescu impreuna cu sotia sa Elena ce se aflau la Snagov, au plecat cu elicopterul spre Pitesti. In apropiere de Boteni au abandonat elicopterul, caruia i s-a cerut sa aterizeze de catre armata.
Pe jos, sotii Ceausescu au ajuns la o statie de cercetare agricola aflata la 5 km de Targoviste, unde au fost preluati de militieni si transportati la garizoana din Targoviste.

25 decembrie 1989

In ziua de Craciun, soii Ceauescu au fost condamnati la moarte de catre o curte militara ad-hoc, pentru o serie de acuzatii, printre care si genocid. Au fost executati in incinta garizoanei din Targoviste. Cadavrele lor au fost transportate cu elicopterul la Stadionul Steaua, unde s-au ratacit. Au fost gasite a doua zi si aduse cu morga la Spitalul Militar. De acolo au fost transportate la cimitirul Ghencea si inmormantate in secret.

Fragmentele din filmarea cu procesul si finalul executiei au fost difuzate in aceeasi zi la televiziunea nationala. Intensitatea luptelor armate a scazut brusc dupa difuzarea pe 25 decembrie pe postul national de televiziune a executiei sotilor Ceausescu, insa s-au mai inregistrat atacuri pana pe data de 27 decembrie.

SLOGANURI LANSATE LA TIMIOARA I BUCURETI

i noi am fost soldai i nu am tras n frai! Jos cizmarul! Jos analfabeta!

Armata e cu noi!

Nu plecm acas Morii nu le las!

Ceauescu judecat Pentru sngele vrsat!

Ceauescu nu uita Vrem pantofi din pielea ta!

Ceauescu Anul Nou O s-l fac n cavou!

Primele alegeri libere mai 1990

Surse:
www.wikipedia.ro www.didactic.ro www.descopera.org www.timisoara.com O istorie a comunismului din Romnia, Manual pentru liceu