Sudent:Calin Elena Claudia Profesor:Ionut Constantin Refarat: Reforma in administratia romaneasca

CUPRINS 1.Introducere 2.Cadrul general privind reforma administratiei publice 3.Reforma functiei publice 4.Definirea conceptului de descentralizare 5.Riscurile procesului de reforma 6.Concluzii si recomandari 7.BIBLIOGRAFIE

Introducere Societatea romneasca se afla ntr-un proces de schimbare n care toate elementele de ordin economic, social, politic, civic au cunoscut o noua dinamica n ncercarea de adaptare la conditiile prezente. Un sistem democratic este functional atunci cnd economia nregistreaza reusite si n masura n care se dezvolta un spirit democratic n mentalitatea sociala. n aceasta transformare a societatii romnesti nu se poate face abstractie de sistemul administratiei publice, de necesitatea introducerii unei dimensiuni europene n acest domeniu, n conformitate cu valorile acestui spatiu administrativ. Administratiile publice locale n perioada imediat urmatoare au ca prioritati: -ameliorarea furnizarii de servicii locale de calitate, cresterea veniturilor la nivel local, -sprijinirea dezvoltarii capacitatii de valorificare a potentialului local si implementarea de masuri pentru atragerea de investitori strategici n zona de competenta, etc. n acest scop, administratiile publice locale sunt considerate ca unitati primare ale politicii locale si ale procesului decizional. Cadrul general privind reforma administratiei publice Pe plan mondial tendinta ultimilor douazeci de ani este cea a globalizarii si dezvoltarii intense a sistemelor sociale. n acest nou context statele nationale sunt puse ntr-o pozitie cu totul noua, n care institutiile si sistemele administrative trebuie sa fie flexibile pentru a se adaptata acestor transformari. n noul context geopolitic administratia publica centrala si locala au devenit factori definitorii n competitivitatea economica a unei tari sau regiuni economice. Pentru Romnia procesul de transformari din administratia publica capata noi dimensiuni. Astfel, acestea trebuie sa raspunda noilor schimbari din economia mondiala, dar n egala masura si noilor cerinte ale procesului de integrare n structurile Uniunii Europene. Reforma administratiei publice implica modificari de substanta ale componentelor sale majore, att la nivelul administratiei publice centrale ct si al administratiei publice locale si a serviciile publice n general. Pe de alta parte, dezvoltarea democratiei reclama instituirea unei noi relatii ntre cetateni si administratie, cresterea si ntarirea rolului autoritatilor si reconsiderarea parteneriatului cu societatea civila si alesii locali.

Reforma functiei publice Trebuie precizat de la bun nceput ca nu exista un acquis comunitar n ceea ce priveste administratia sau functia publica. Tratatul Uniunii Europene (art. 39, par. 4) precizeaza ca libertatea de circulatie a persoanelor nu se aplica ncadrarii n serviciul public, ceea ce nseamna ca statele membre sunt libere sa decida asupra legislatiei nationale aplicabile n acest domeniu. Aceeasi dispozitie este reluata de altfel si n Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa (art. III 133, par. 4). Poate cea mai buna dovada a acestei legaturi indirecte ntre cerinta transpunerii acquis-ului comunitar n legislatia romneasca, pe de o parte si reforma administratiei si functiei publice, pe de alta parte, este faptul ca Raportul din 2004 al Comisiei Europene privind progresele Romniei pe calea aderarii face referiri substantiale la masurile de reforma ntreprinse n domeniul reformei din aceste sectoare, fara a face referire la vreun act comunitar pe care Romnia ar trebui sa l implementeze n legislatia romneasca. Institutiile responsabile pentru reforma functiei publice sunt: ANFP - pentru managementul functiei publice; Institutul National de Administratie - pentru formarea continua a functionarilor publici. Pe lnga Institutul National de Administratie, n prezent, formarea continua este asigurata de centrele regionale, facultati si centre de formare continua din nvatamntul superior, scoli si centre de formare apartinnd ministerelor si altor institutii publice centrale, precum si de organizatii neguvernamentale si institutii private.

Obiectivele referitoare la functia publica vor asigura dezvoltarea resurselor umane, n mod evident, componenta cheie a reformei. Acestea, vor constitui, de asemenea, suportul pentru aplicarea masurilor de reforma pe termen lung.

Motivarea functionarilor publici Motivatia ca proces psihologic, reprezinta ansamblul de factori dinamici care determina conduita unui individ. Oamenii pot avea motive diferite n abordarea unui anume tip de comportament; personalitatea, conditiile sociale, experienta, influentele grupului sau alti factori pot avea impact asupra motivatiei. n ceea ce priveste administratia publica, de prea putine ori se constientizeaza faptul ca aceasta este n competitie cu sectorul privat n identificarea si mentinerea unui personal calificat, astfel ca si importanta acordata motivarii functionarilor publici este destul de nensemnata, reducndu-se de cele mai multe ori la abordarea salarizarii si a drepturilor materiale n general.

Definirea conceptului de descentralizare Descentralizarea reprezinta transferul de autoritate si responsabilitati pentru anumite functii publice de la nivelul guvernului central al unei tari la niveluri subnationale de guvernare sau institutii autonome. n acord cu strategia de reforma a administratiei publice agreata de Comisia Uniunii Europene, conceptul de descentralizare n Romnia, este definit prin intermediul a trei elemente majore: - continuarea descentralizarii prin transferul de competente si responsabilitati administrative si financiare - continuarea procesului de deconcentrare prin delegarea de responsabilitati n teritoriu functie de necesitatile pe plan local - transformarea serviciilor deconcentrate din teritoriu, functie de necesitatile cetatenilor si pentru eficientizarea acestora Dupa responsabilitatile transferate, descentralizarea este mpartita n trei categorii: politica, administrativa si fiscala. Descentralizarea politica implica conferirea ctre cetateni a unei puteri mai mari n procesul de luare a deciziilor, n particular acest lucru ntmplndu-se prin derularea de procese democratice. Descentralizarea administrativa, conform literaturii de specialitate reprezinta transferul de responsabilitati privind planificarea, finantarea si gestionarea unor anumite functii publice de la nivelul guvernului central si al agentiilor sale la unitatile subordonate, autoritati publice semi- autonome sau autoritatilor regionale sau locale.

Riscurile procesului de reforma Un aspect important al reformei administratiei publice l constituie managementul reformei n procesul de aplicare a acesteia. Un risc important n realizarea reformei administratiei publice este aglomerarea sarcinilor cotidiene, ramnnd astfe putin timp pentru a cauta noi solutii la disfunctionalitatile aparute. n consecinta, pentru ca reforma administratiei publice sa aiba succes este necesar ca un numar mare de grupuri tinta, (n particular persoane cheie de la nivele de conducere si decizie) sa-si exprime sprijinul si angajamentul n recunoasterea necesitatii schimbarilor si n implementarea acestor schimbari. Administratia publica nu poate fi reformata ntr-un timp scurt. Este un proces pe termen lung, care trebuie sa fie implementat de mai multe guverne consecutive, ntr- un mediu dificil, competitiv si n continua schimbare.De aceea, este nevoie de obtinerea unui consens n plan politic n ceea ce priveste cerintele necesare realizarii ntregului proces de reforma, prin: - Fundamentarea reformei pe baza unei analize profesioniste a stadiului actual, a activitatii si performantelor administratiei publice - Folosirea experientelor n domeniul reformei administratiei publice din alte state, n special din statele membre UE si din tarile candidate, mentinnd totodata elementele istorice si culturale ale administratiei publice romnesti; - Abordarea reformei n mod global: nici o schimbare izolata sau partiala nu trebuie realizata, daca nu a fost conceputa ca parte integranta si organica a ntregii strategii de reforma; - Abordarea reformei ca un proces deschis: componentele strategiei de reforma vor fi actualizate si adaptate schimbarilor din mediul extern, dar si transformarii altor componente ale reformei, pentru a folosi n cel mai bun mod experienta acumulata n timpul implementarii; Concluzii si recomandari Din cercetarea realizata asupra procesului de descentralizare s-au desprins urmatoarele concluzii : Decalajul considerabil existent ntre drept (constitutional si legislatie) si realitatea din teren. Teoretic, Romnia este deja un stat descentralizat. Aducem n acest sens urmatoarele argumente: constitutia garanteaza administrarea libera a colectivitatilor locale si lipsa tutelei ntre diferitele nivele; legile succesive au atribuit judetelor si colectivitatilor locale competente largi n materie de educatie, sanatate, ajutor social, actiune culturala, gestiune a serviciilor publice locale, etc. Efectele descentralizarii la nivel local nu s-au manifestat intr-o maniera consistenta pana- n prezent; Exista o opinie favorabila n ceea ce priveste procesul de descentralizare cu avantajele pe care le poate genera; Propuneri : Un aspect care pare fundamental este necesitatea de a introduce mai multa transparenta n gestiunea finantelor publice locale si mai multa obiectivitate n relatiile financiare dintre stat si colectivitati

BIBLIOGRAFIE Emma Nicholson: Reforma romneasc n domeniul proteciei copilului poate servi ca model pentru alte ri europene World Development Report 1993, Published for the World Bank, Oxford,University Press, 1993