UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TRGOVITE FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC SPECIALIZAREA INGINERIE ENERGETIC

TEM :
PRODUCEREA, TRANSPORTUL I DISTRIBUIA ENERGIEI ELECRICE

Student :

2010

Cuprins

Introducere..........................................................................................................................2 EVOLUTIA PIETEI DE ENERGIE ELECTRICA............................................................5 CARACTERISTICI ALE CEE DETERMINATE PENTRU INTEGRAREA N SEN. .11 PRINCIPALELE PROBLEME DE INTEGRARE NTR-UN SISTEM ELECTROENERGETIC AL CEE....................................................................................12 dezvoltarea instalaiilor de transport i distribuie n romnia.....................................15 CONCLUZII.....................................................................................................................17 Bibliografie.......................................................................................................................18

Introducere

Particularitatile sectorului energetic, in special termenele lungi de aplicare a diverselor politici sectoriale, ca si realizarea obiectivelor energetice propuse, capitalul deosebit de mare solicitat pentru dezvoltarea acestui sistem, necesitatea realizarii productiei in acelasi timp cu consumul etc., impun existenta unort strategii pe termen mediu si lung pentru ale carei obiective se dimensioneaza politicile specifice. In abordarea dezvoltarii sectorului energetic din Romania s-a avut in vedere necesitatea crearii acelor structuri care sa se adapteze la piata unica europeana, in cadrul careia pietele nationale isi pierd treptat granitele traditionale, devenind parte integranta a pietei comune. In sectorul de producere, in perioada 2001 2004, obiectivul principal a fost restructurarea acestuia, pentru a raspunde cerintelor de creare a pietei competitive de energie. Acest proces de restructurare s-a facut etapizat prin Hotarari de Guvern, ajungandu-se de la o structura a S.C. Termoelectrica S.A. cu 41 centrale si Pi (putere instalata) = 13.009 MW, in 2000, la o structura cu 3 complexe energetice (Turceni, Rovinari si Craiova Pi = 4.230 MW); S.C. Electrocentrale Bucuresti (9 centrale - Pi = 2.938 MW); S.C. Electrocentrale Deva (Pi = 1.260 MW); S.C. Electrocentrale Galati (3 centrale - Pi = 1.317 MW) in anul 2004. La nivelul Termoelectrica in anul 2004 puterea instalata este de 5.515 MW impartita in 3 filiale de productie. Incepand cu anul 2001 productia de energie electrica a fost crescatoare ajungand in 2003 la 56.406 GWh, cu o crestere de 3,8% fata de anul 2002. Al doilea producator de energie electrica in Romania este S.C. Hidroelectrica care are o putere instalata de 6.250 MW si a productie anuala de cca. 16.000 GWh, reprezentand circa 1/3 din consumul energetic al tarii. Principalele centrale hidroelectrice in ordinea punerii in functiune a acestora sunt: CHE Stejaru (210 MW), Vidraru (220 MW), Portile de Fier I (1050 MW), Lotru (510 MW), Mariselu (220 MW) si altele. La S.C. Hidroelectrica pretul de vanzare al energiei electrice este reglementat de ANRE.

Un alt producator important pe piata de energie electrica din tara noastra este S.N. Nuclearelectrica S.A. care produce cca. 10% din necesarul de consum, producand cca. 5,5 TWh anual. Pretul de energie electrica livrata in sistem este reglementat de ANRE. Un alt actor important in cadrul Sistemului Energetic National este S.C. Transelectrica S.A. care asigura accesul reglementat al tertilor la reteaua electrica de transport, in mod transparent, nediscriminatoriusi echidistant fata de toti participantii la piata de energie electrica. Activitatea de baza a S.C. Transelectrica S.A. se realizeaza de Unitatea Operationala - Dispecerul Energetic National (UNO DEN) si de 8 sucursale teritoriale de transport. Ca urmare a indeplinirii conditiilor impuse de UCTE (Uniunea Coordonatorilor si Transportatorilor de Energie) la 8 mai 2003 Transelectrica a devenit membru deplin UCTE. Reteaua electrica de transport cuprinde 77 de statii electrice si cca. 8800 Km linii electrice din care 4475 Km. la tensiunea de 400 kV si restul a 220 kV. Se mentioneaza ca tarifele de transport si de sistem ale C.N. Transelectrica S.A. sunt reglementate de ANRE. In infrastructura SEN un rol important il are si reteaua de distributie a energie electrice gestionata de S.C. Electrica S.A. si cele 8 filiale ale sale (Moldova, Muntenia Sud, Muntenia Nord, Oltenia, Transilvania Sud, Transilvania Nord, Dobrogea, Banat). Portofoliu de clienti al societatii Electrica cuprinde cca. 8.484.840 consumatori din care: mari consumatori 9.258, mici consumatori 596.160 si 7.879.422 consumatori casnici. Pana in prezent (01.05.2005) au fost privatizate filialele Dobrogea si Banat si-n curs de definitivare a privatizarii filialele Moldova si Oltenia. La filialele Banat si Dobrogea actionarul majoritar este ENEL-Italia; la Moldova EON Germania si la Oltenia CEZ Cehia.

Administratorul pietei angro de energie electrica este OPCOM care are ca principale activitati: coordonarea activitatii de prognoza a consumului de energie electrica; stabilirea ordinii de merit si a pretului marginal de sistem; elaborarea

programului de functionare a unitatilor dispecerizabile si de furnizare a serviciilor de sistem;, stabilirea cantitatilor de energie electrica si de servicii tranzactionate, a obligatiilor de plata si a drepturilor de incasare pentru participantii la piata; colectarea si publicarea informatiilor privind functionarea pietei de energie electrica ; supravegherea functionarii pietei si inaintarea catre ANRE a informatiilor necesare actului decisional; concilierea unor diferende referitoare la cantitatile tranzactionate pe piata, la obligatiile de plata si la drepturile de incasare si altele. In prezent in Romania exista doua segmente de piata: piata reglementata si piata concurentiala.

EVOLUTIA PIETEI DE ENERGIE ELECTRICA

Romania si-a asumat decizia de a liberaliza piata de energie electrica considerand ca important a crea o piata concurentiala, coerenta, in care participantii sa poata beneficia de avantajele mediului concurential, asigurand in mod hotarat cadrul si masurile necesare atingerii acestui obiectiv. In vederea aderarii la Uniunea Europeana, sectorul energiei electrice din Romania trebuie nu doar sa se conformeze directivelor si rezolutiilor comunitare, dar trebuie si sa intreprinda actiuni, sa se organizeze, sa creeze si sa aplice proceduri si un cadru legislative si de reglementare armonizate care sa conduca la rezultatele prevazute de aceste directive. Aceste coordonate generale sunt in masura sa contureze amploarea schimbarilor de natura structurala, organizatorica si legislativa privind mecanismele comerciale si de tranzactionare a energiei electrice si a serviciilor de sistem, pe care declansarea procesului de liberalizare a pietei energiei electrice din Romania le-a facut necesare. Ca element important al legislatiei primare, in 1998 a fost emisa Ordonanta de Urgenta nr. 63, avand scopul de a stabili cadrul, principiile si principalele directii de actiune destinate liberalizarii pietei concurentiale a energiei electrice din Romania, in concordanta cu prevederile Directivei Europene 96/92/EC, precum si a deciziilor ulterioare in domeniu. Piata a intrat, astfel, intr-o faza de transformare profunda care continua si astazi, intregul proces derulandu-se pe urmatoarele coordonate principale: crearea unei piete a energiei electrice bazata pe principiile transparentei, 5

nediscriminarii si obiectivitatii; crearea si aducerea la functionare deplina a Autoritatii Nationale de introducerea competitiei in producerea energiei electrice si fumizarea introducerea unui sistem de autorizare si licentiere a noilor participanti la garantarea accesului reglementat al tertilor la retelele electrice. Reglementare in domeniul Energiei; energiei electrice; piata energiei electrice; Sub aspect structural, in temeiul Hotararii de Guvern nr. 365/1998, s-a realizat reorganizarea Regiei Autonome de Energie Electrica - RENEL, prin infiintarea: Companiei Nationale de Energie Electrica - CONEL S.A., Societatii Nationale "Nuclearelectricaca" S.A., Regiei Autonome pentru Activitati Nucleare.

De la bun inceput, CONEL a avut in componenta trei filiale, societati comerciale pe actiuni aflate integral in proprietatea sa, cu urmatoarele domenii principale de activitate: S.C. Termoelectrica S.A. - producerea de energie electrica si termica in S.C. Hidroelectrica S.A. - producerea de energie electrica in hidrocentrale, S.C. Electrica S.A. - distributia si furnizarea energiei electrice. Un pas important in prima etapa a procesului de liberalizare l-a constituit crearea cadrului de reglementare al pietei. Ca efect al emiterii Ordonantei de Urgenta nr. 29/1998, a fost infiintata Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei - ANRE, institutie publica avand responsabilitatea crearii si aplicarii unui sistem de reglementare necesar functionarii sectorului si pietei energiei electrice in conditii de eficienta, concurenta, transparenta si protectie a consumatorilor. Incepand cu anu1 1999, Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei ANRE a devenit operationala si a elaborat si emis principalele reglementari termocentrale,

pentru functionarea noilor structuri: Codul comercial al pietei angro de energie electrica; Regulamentul de programare si dispecerizare a SEN; Contractele cadru de vanzare - cumparare a energiei electrice si pentru tranzactionarea serviciilor de sistem, a serviciului de transport si a serviciului de distributie; Codurile tehnice ale retelelor, Regulamentul privind acordarea licentelor si autorizatiilor, aprobat prin Regulamentul pentru acreditarea consumatorilor eligibili de energie electrica, Metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor reglementate.

hotarare de guvern;

Restructurarea sectorului electroenergetic a inregistrat o noua etapa majora in anul 2000, odata cu aplicarea Hotararii de Guvem nr. 627/2000, prin care s-a realizat separarea CONEL in urmatoarele entitati infiintate cu statut de societati comerciale independente aflate integral in proprietatea statului: S.C. Termoelectrica S.A. S.C. Hidroelectrica S.A. S.C. Electrica S.A. C.N.Transelectrica S.A., cu rol de Operator de Transport si Sistem, avand ca

filiala, cu personalitate juridica, S.C. OPCOM S.A. In acelasi an, prin doua decizii succesive, s-a declansat procesul de deschidere a pietei energiei electrice din Romania catre concurenta. Astfel, prin Hotararea de Guvern nr. 122/18.02.2000 gradul de deschidere a pietei a fost stabilit la 10% din consumul final de energie electrica al anului 1998 si cu un prag de consum de 100 GWh/an pentru acreditarea consumatorilor eligibili. Ulterior, prin Hotararea de Guvern nr. 982/19.10.2000, gradul de deschidere a pietei a fost majorat la 15%, pragul de consum pentru acreditarea consumatorilor eligibili fiind mentinut la 100 GWh/an. Incepand cu anul 2000, dupa o perioada de scadere, a inceput sa creasca si

productia de energie electrica, datorita reluarii cresterii economice. In Figura 1 se prezinta evolutia productiei de energie electrica in perioada 1989 - 2003.

Figura 1 Evolutia productiei de energie electrica in perioada 1989 2003 (Sursa A.N.R.E.)

In concordanta cu evolutia internationala si o data cu progresul inregistrat de legislatia pentru sectorul energetic din Romania, AN.R.E. a stabilit principiile pentru dezvoltarea unei piete de energie electrica cu doua componente: componenta reglementata si cea concurentiala. Conform acestei piete, acordurile comerciale dintre participanti se bazeaza, in majoritatea lor, pe contractele cadru emise de catre AN.R.E.

Optiunea intre cele doua componente urmarea sa incurajeze acordurile comerciale

pe termen lung cu preturi si cantitati garantate iar, prin facilitarea incheierii de contracte bilaterale si vanzarile/cumpararile pe piata spot sa ofere posibilitatea producatorilor si fumizorilor de a dobandii abilitati manageriale adecvate pentru o piata concurentiala de energie electrica (Figura 2).

TRANSELECTRICA Operator de transport Operator de transport si sistem si sistem

Prod ind . Autoprod NUCLEARELECTRICA HIDROELECTRICA TERMOELECTRICA

ELECTRICA Distributie

Consumatori captivi

Furnizori

Producatori

Import/ Export Operator piata spot OPCOM

Consumatori eligibili

Import/ Export Contracte vanzare/cumparare Tranzactii pe piata spot Contracte transport Contracte servicii de sistem Contracte de distributie

Scurt istoric
Sistemul energetic naional (SEN) are la baza structurii sale conceptele de dezvoltare idotare dinainte de 1989. Gndit s satisfac la acea etap consumul de vrf de aproximativ 12000 MW, n funcionare izolat (conform normelor de proiectare PE 026), cu cerine deosebite de continuitate n alimentarea marilor consumatori industriali, concentrai n diferite zone ale rii, sistemul este robust, cu rezerve mari n puterea nominal instalat i n reelele de transport. n perioada respectiv, cu o curb de sarcin cu un numr de ore de utilizare a puterii maxime de 6300 6500 ore/an i fr obligaii deosebite privind schimburile

internaionale, disponibilitatea total a CHE cu lacuri de acumulare pentru servicii de sistem i existena unor centrale funcionnd pe gaze i pcur ( 30% din putere) asigurau Operatorului de Transport i Sistem condiii de reglare a frecvenei satisfctoare chiar dac, n unele perioade, sarcina impus pe centrale electrice de termoficare (CET) sau CHE pe firul apei crea unele dificulti. Dup 1989, scderea masiv a consumului (de la circa 12000 MW n 1989 la circa 9000 MW n 2007), modificarea caracteristicii curbei de sarcin, au condus la modificarea structurii grupurilor n funciune. Practic, n afara grupurilor 1 i 2 de la CNE Cernavod puse n funciune n anii 1996 i 2007, se funcioneaz numai cu grupurile existente nainte de 1989, puterea nou instalat n alte centrale fiind nesemnificativ (i acestea cu caracter de centrale de baz, CHE pe firul apei, CET cu regim de termoficare). De regul, sunt grupuri pe crbune, gaze (pcur), centrale pe firul apei. Dezvoltarea interconexiunilor i deschiderea pieei de energie electric a limitat ntr-o msur considerabil disponibilitatea centralelor hidroelectrice cu lacuri de acumulare la serviciile de sistem (n principal reglaj frecven), o mare cantitate de energie din CHE fcnd obiectul unor contracte de export sau contracte bilaterale. Reeaua de transport s-a dezvoltat pentru ntrirea interconexiunilor cu Ungaria (Arad Sandorfalva, Ndab Beckescsaba). Liniile noi de transport interne Arad Ndab i Oradea Ndab sunt corelate cu noile interconexiuni. Cu toate acestea congestii de reea apar datorit regimului de funcionare a centralelor electrice n cadrul pieei de energie electric i nu datorit strangulrilor lipsei de capacitate a reelei. S-au realizat retehnologizri ale principalelor staii din RET. Pn nu de mult, problema principal de funcionare a SEN ce se impunea rezolvat era integrarea CNE, a primelor dou grupuri (ambele fr posibilitate de participare la reglajul frecven putere), precum i ntr-o perspectiv mai ndeprtat a grupurilor 3 i 4 (2x700 MW). Intrarea n funciune a grupului 2 de la CNE a condus la preluarea celor 700 MW, prin oprirea unor centrale mai neeconomice (Borzeti, Doiceti, Brila). Scderea numrului de generatoare reduce, de regul, i banda de reglaj posibil de asigurat.

10

Pentru racordarea la SEN a grupurilor 3 i 4 de la CNE este obligatorie condiia ca acestea s participe la reglajul de frecven pentru c, fr de ex. o central de pompaj cu o putere de minimum 1000 MW, funcionarea acestora nu va putea fi asigurat. Evident, se pot avea n vedere contracte de schimb cu sistemele vecine, dar ele ar fi probabil oneroase fiind vorba de energia electric la ore de gol (dac s-ar gsi amatori pentru acestea). n concluzie, actuala structur a surselor din SEN, n condiiile limitrii participrii la reglaj a CHE cu lacuri de acumulare i a numrului de generatoare participante la reglajul frecven putere, este deficitar din punct de vedere al asigurrii serviciilor de sistem. Dup cum se tie, conform Directivelor Uniunii Europene i angajamentelor statului romn, n urmtorii ani urmeaz s se utilizeze surse regenerabile. Acestea, n condiiile Romniei, sunt cu prioritate centrale electrice eoliene i tot cu prioritate sunt prevzute a fi amplasate cel puin ntr-o prim etap n Dobrogea.

CARACTERISTICI ALE CEE DETERMINATE PENTRU INTEGRAREA N SEN

La ora actual sunt disponibile pe pia diferite tehnologii prin intermediul crora se produce energie electric din energia eolian. Principalele categorii sunt turbinele eoliene cu vitez fix ce utilizeaz generatoare asincrone cu rotorul n scurtcircuit i cu conectare direct la reea i turbinele cu vitez variabil. Instalaiile eoliene cu vitez variabil pot fi realizate cu generatoare asincrone sau sincrone. Generatorul asincron este unul cu rotorul bobinat i este folosit n schem cu dubl alimentare (cu introducerea unui convertor bidirecional pe circuitul rotoric) sau cu tehnologia Optislip (cu rezisten variabil pe rotor). Generatorul sincron poate fi cu magnei permaneni sau cu excitaie clasic. Pentru ambele construcii, conectarea la reea a generatorului se realizeaz printrun convertor bidirecional, de dimensiuni mai mari dect n cazul utilizrii generatorului asincron cu rotor bobinat.

11

Primele turbine eoliene cu generator asincron au avut performane slabe din punct de vedere al funcionrii n SEN (domeniului de frecven n care turbina funcioneaz restrns la 49,5 - 50,5Hz, deconectare la goluri de tensiune, fluctuaiilor de tensiune, flicker: Plt=0,45>0,25 admisibil). n aceast etap de implementare a CEE, la cererea OTS, majoritatea instalaiile eoliene racordate la SEN pot satisface urmtoarele cerine: s funcioneze n intervalul 47-52 Hz; s participe la reglajul frecvenei (limitat sau total); s participe la reglajul continuu al tensiunii (factor de putere 0,95 n regim inductiv i capacitiv); s treac peste incident (scurtcircuit) n reea deconectat rapid ( 0,140s), precum i la pendulaii; s nu induc perturbaii, s fie satisfcute normele privind variaiile de tensiune, flicker, armonice, nesimetrie.

PRINCIPALELE PROBLEME DE INTEGRARE NTR-UN SISTEM ELECTROENERGETIC AL CEE

CEE sunt capabile s nlocuiasc centralele clasice numai ntr-o msur limitat avnd n vedere c dependena acestora de condiiile de vnt conduce, chiar n condiii de disponibilitate a instalaiilor, la o producie limitat, la o ncrcare condiionat de condiiile meteorologice. Nu se poate garanta c, cu producia lor (putere, respectiv energie), poate fi acoperit un anumit consum de energie electric. n consecin, este necesar, pentru a garanta alimentarea n orice moment a consumatorilor, ca centralele clasice s aib permanent (on line) o rezerv proporional cu puterea instalat n centralele eoliene (de ex. n Germania 90% din puterea instalat n CEE). Producia CEE poate fi prognozat numai n anumite limite. Operatorul de Transport, n aceste condiii, trebuie s echilibreze permanent variaiile dintre prognoz i producia real, folosind pe termen scurt rezerva existent.

12

Pentru a menine o rezerv ct mai redus este necesar existena unei metode de prognoz, elaborat mpreun cu Institutul Meteorologic, ct mai exact. Chiar i n astfel de condiii pot apare diferene ntre prognoz i realitate de ~ 15% din puterea instalat. Racordarea CEE la RED/RET necesit o infrastructur corespunztoare a reelelor de transport. Structura acestor centrale, puterea lor generat i amplasamentul centralelor eoliene poate conduce la necesiti deosebite de ntrire a reelelor de distribuie, dar i de transport, pentru a asigura conectarea acestora, accesul lor la reea. Natura acestor surse regenerabile conduce la o incertitudine deosebit n planificarea funcionrii sistemului, a planificrii dezvoltrii reelelor i a pieei de energie electric. Intermitena generrii n CEE cu o putere medie de aproximativ 30% din capacitatea instalat, caracterul ei aleatoriu pune probleme deosebite pentru determinarea nivelului optim economic de investiii pentru a satisface piaa energiei regenerabile i eficiena economic. De asemenea, o problem important o constituie diferena de timp necesar pentru construirea reelelor (5 10 ani) i durata scurt de realizare a CEE, ceea ce ar putea impune o temporizare a punerii n funciune a CEE. n aceste condiii racordarea CEE la SEN necesit o abordare pe trei direcii: 1. Analiza posibilitilor, variantelor, condiiilor de ncadrare a CEE n reelele de distribuie/transport n zona de amplasare Aceasta comport o delimitare a zonei de amplasare de restul SEN i verificarea tuturorcondiiilor de regim staionar ( n i n-1 elemente n funciune); a solicitrilor de scurtcircuit mrite prin racordarea CEE la reea, care trebuie s nu depeasc valorile de dimensionare a instalaiilor existente n zon; a stabilitii statice (de tensiune) pentru zona respectiv (n regim cu n i n-1 elemente n funciune).

Aceste analize se realizeaz de regul n dou faze: prima n care se stabilete pe baza unui studiu preliminar soluia de racordare (cu avizare la OD i/sau OTS) i a

13

doua n care se elaboreaz studiul de soluie n conformitate cu reglementrile n vigoare, pentru ca s poat fi obinut Avizul Tehnic de Racordare la reea. 2. Analiza condiiilor de funcionare a RET dup racordarea noii CEE Aceasta implic o analiz a regimurilor staionare de funcionare a seciunii SEN n care este racordat noua CEE, precum i a implicaiilor rezultate din evacuarea puterii CEE n ntreaga reea de transport (suprasarcini, tensiuni n afara benzii admisibile, depirea valorilor de dimensionare la scurtcircuit). De asemenea trebuie verificate condiiile de realizare a stabilitii statice (pentru regim cu n i n-1 elemente n funciune) i a stabilitii tranzitorii. Chiar dac local (pct. 1) condiiile sunt ndeplinite, la nivel de seciune de sistem, unde se suprapun aporturile mai multor CEE, rezult de regul necesitatea dezvoltrii reelei de transport. Apar aici probleme de ealonare i corelare a construciilor CEE i a liniilor de transport, precum i problema nc nereglementat a asigurrii fondurilor de investiii necesare. 3. Asigurarea adecuanei (a echilibrului dintre cerere i producie) n SEN n condiiile variaiei puterii produse de CEE de la zero la puterea maxim (cea instalat sau cel puin 0,9 din puterea instalat) pentru analiza condiiilor de funcionare pe perioada unui an respectiv variaiile momentane n valorile realizate pentru puterea produs n raport cu valorile de prognoz pe perioade scurte. Din experiena companiei E.ON n anul 2005 a rezultat c la o putere 7 instalat n reeaua E.ON de 7558 MW producia maxim s-a realizat la 15.12.2005 ora 9,00 de 6234 MW ( 82%), iar puterea minim s-a realizat la 27.05.2005 ntre orele 12,00 15,00 de 8 MW. Sistemul trebuie deci s fie pregtit, corelat i cu alura curbei de sarcin, s preia prin sursele convenionale i/sau eventuale schimburi internaionale aceast variaie fr ca contractele cu utilizatorii i conveniile internaionale s fie nclcate. E.ON dispune de centrale cu turbine pe gaz cu pornire rapid, totaliznd o putere instalat de 90% din puterea instalat n CEE. Se pune, de asemenea, problema asigurrii adecuanei pe termen scurt, n cadrul unei zile. n acest caz rezerva teriar rapid trebuie s preia, de regul, variaiile dintre

14

prognoza efectuat i producia realizat (n fapt eroarea de prognoz). n Germania prognoza efectuat cu o zi nainte s-a constatat c necesit o rezerv teriar rapid 8 9 %, n Nordel 1- 4% din care pentru Finlanda cu o curb de sarcin uniform, plat 4 7 %. Dac aceast problem a adecuanei este una major, cu referire la bilanul de puteri, problema bilanului de energie electric nu este mai simpl, nivelul generrii n CEE influennd direct consumurile de combustibil (necesarul de combustibil) n centralele clasice. Experiena internaional cu referire la integrarea CEE n SEN atrage atenia asupra urmtoarelor probleme n cadrul SEN: limitarea centralelor de cogenerare i utiliznd biomas, cu regim impus; necesitatea acumulrii energiei electrice (construirea de centrale hidroelectrice cu evitarea construirii de CNE n sistemele cu o putere mare instalat n CEE;

lacuri de acumulare sau condensatoare de mare capacitate (de ex. n Suedia); prevederea obligatorie a posibilitilor de participare la reglajul frecven putere pe SEN i a CNE.

DEZVOLTAREA INSTALAIILOR DE TRANSPORT I DISTRIBUIE N ROMNIA

Dezvoltarea instalaiilor de transport i distribuie a energiei electrice n ara noastr a urmat ndeaproape dezvoltarea acelorai domenii pe plan mondial. Astfel, n anul 1882, n acelai an cu construirea primei centrale electrice publice din lume de ctre Edison, la New York, se realizeaz n Bucureti primele instalaii demonstrative de iluminat electric, alimentate de la o uzin electric special construit n acest scop. n 1884 Timioara devine primul ora din Europa cu iluminat electric stradal extins (60 km de strzi cu 731 corpuri de iluminat). Reeaua de ilu-minat era alimentat de la o uzin electric cu patru grupuri de cte 30 kW. Prima central i reea de distribuie n curent alternativ monofazat din ara noastr s-a construit la Caransebe n 1888-1889, avnd frecvena de

15

42 Hz i tensiunea de 2kV. n 1897 s-a pus n funciune la Doftana prima instalaie pentru alimen-tarea cu energie electric a schelelor petroliere cu curent alternativ trifazat de 500 V, de la uzina hidroelectric din Sinaia, printr-o linie de 10 kV i un post de transformare de 10/0,5 kV. Prima linie de 25 kV s-a pus n funciune n anul 1900, pe traseul Cmpina-Sinaia. Ea avea o lungime de 31,5 km, fiind realizat din conductoare de cupru de 35 mm2, pe stlpi metalici. Pn n anul 1900 s-au construit centrale electrice cu reelele de distribuie respective i n oraele Galai (1892), Craiova i Sibiu (1896), Brila, Iai i Arad (1897), Sinaia i Alba Iulia (1890), Piatra Neam (1895), Bacu (1900). n perioada 1906-1908 sa realizat reeaua de 5 kV n cablu a oraului Bucureti. n 1915 a fost pus n funciune linia trifazat de 55 kV Reia-Anina, cu o lungime de 25 km, iar n 1924 s-a construit prima linie trifazat la tensiunea de 60 kV, ntre Ploieti i Bucureti. Prima linie de 110 kV ntre hidrocentrala Dobreti i staia Grozveti (Bucureti) a intrat n exploatare n 1930. Prima linie n cablu subteran de 60 kV, utilizat la traversarea Dunrii, ntre Giurgiu i Russe, s-a realizat n 1950. n anul 1963, prin trecerea de la 110 kV la 220 kV, LEA Stejaru (Bicaz)Fntnele (Sngiorgiu de Pdure)-Iernut (Ludu) devine prima linie de 220 kV din ara noastr. Doi ani mai trziu s-a realizat trecerea la 400 kV a liniei electrice IernutMukacevo (Ucraina), care fusese dat n exploatare n anul 1963 la tensiunea de 220 kV. Aceasta devine prima linie de 400 kV din ara noastr i prin intermediul ei s-a realizat prima interconexiune european la tensiunea de 400 kV ntre sisteme electroenergetice naionale. n aceeai perioad s-au realizat linii n cablu de 110, 220 i 400 kV pentru traversarea Dunrii, ntre Gura Ialomiei i Hrova, la hidrocentralele Arge i Porile de Fier.

n 1985 a intrat n funciune linia de 750 kV ce unete CNE Ucraina de Sud, staia Isaccea (Romnia) i CNE Kozlodui (Bulgaria). ara noastr a construit un tronson de

16

linie de 154 km, staia de 750/400 kV Isaccea i a realizat traversarea Dunrii. Sistemul energetic naional dispune astfel de cea mai ridicat tensiune de transport utilizat industrial, pn n prezent. Puterea electric instalat n centralele din sistem, este de cca. 20000 MW. n anul 1998, producia de energie electric a Romniei a fost de 52485 GWh, din care cca. 54 % s-a produs n termocentrale, cca. 36 % n hidrocentrale i cca. 10 % n centrala nuclearoelectric. Se remarc n ultimii zece ani o cretere a ponderii consumului de energie electric de ctre populaie, ajungnd n 1998 la cca. 17 %. n ce privete sistemul de transport i distribuie, la sfritul anului 1993 acesta era constituit din: 937 staii de transformare (868 de 110 kV, 44 de 220 kV, 24 de 400 kV i 1 de 750 kV), cca. 26500 km de LEA (18000 km de 110 kV, 3600 km de 220 kV i 4900 km de 400 kV) i 270 km LEC de 110 kV, cca. 90000 km de LEA de MT i 28000 km de LEC de MT, cca. 64800 posturi de transformare de MT/0,4 kV, cca. 120000 km LEA de JT i 45000 km de LEC de JT. Se apreciaz c volumul actual de reele electrice acoper necesitile de transport i distribuie, n urmtorii ani fiind necesare doar lucrri de modernizare i ntreinere. n contextul evoluiei structurii SEN, se vor meniona n continuare principalele puncte de reper pentru zona Baia Mare. Astfel, n anul 1959 prin punerea n funciune a LEA 110 kV Cluj-Baia Mare s-a realizat racordarea la SEN a zonei Baia Mare. Zece ani mai trziu se pun n funciune LEA 220 kV Iernut-Baia Mare 3 i staia de 220/110 kV Baia Mare 3. n anul 1977 se pune n funciune staia de 400/220 kV Roiori, unica din zona Baia Mare, intercalat n LEA 400 kV Iernut-Mukacevo.

CONCLUZII

17

1. Asistm n prezent n Romnia la solicitarea ntocmirii unui numr mare de studii de soluie pentru racordarea la SEN a unor CNE cu puteri ntre 0,5 MW 600 MW, totalul aproximativ al solicitrilor este de peste 3000 MW. n lipsa unor prevederi restrictive, adesea acestea se concentreaz ntr-o anumit zon (peste 2000 MW), ceea ce ridic probleme deosebite de evacuare prin reeaua de transport. 2. Integrarea CEE n SEN necesit urgenta revedere i completare a actualelor reglementri de proiectare i funcionare a instalaiilor SEN. n acest sens trebuie elaborate: reglementri (standarde) referitoare la calitate i securitate a instalaiilor SEN care normative de proiectare i complectarea codurilor de reea cu precizarea modului s includ CEE; de planificare a reelelor cu luarea n considerare a CEE (de ex. n planurile pe 5 ani), n special cu referire la nivelul de rezervare necesar n reea i n centrale, corelat cu regimul CEE; legislaia cu privire la regimul investiiilor determinate de apariia CEE fie n reelele locale de distribuie (n afara propriului racord la reea), fie pentru respectarea criteriilor de siguran n SEN (RET): (n-1) respectiv (n-2) pentru CNE, fie pentru centrale electrice suplimentar necesare pentru asigurarea rezervei. 3. Pentru a funciona n condiii de siguran corespunztoare pe piaa de energie electric, rezult c sunt necesare: prognoze de vnt mbuntite i realizarea unei organizri n acest scop; posibiliti de reglaj sporite pentru producia de energie electric i sarcina capacitate sporit de interconexiune cu zonele vecine i convenii corespunztoare reglaj i surse sporite de putere reactiv; piaa de echilibrare mrit (lrgit).

(consumul) de energie electric; elaborarea unor norme i directive n acest scop; de participare n comun la realizarea adecvanei;

Bibliografie
18

1. Cristescu D., Pantelimon L., Darie S.- Centrale si retele electrice. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982. 2. Darie S., Vadan I. Producerea, transportul si distributia energiei electrice: Vol. I. Instalatii pentru producerea energiei electrice. Editura U.T. Pres Cluj Napoca, 2000 3. Eremia M. - Tehnici noi n transportul energiei electrice. Aplicatii ale electronicii de putere. Editura Tehnica, Bucuresti, 1997. 4. Poeata A., Arie A., Crisan O., Eremia M., Alexandrescu V., Buta A. Transportul si distributia energiei electrice. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981. Surse internet *** www.wikipedia.ro *** http://transelectrica.ro/

19