POLOAREA FONICA

Zgomotul este un complex de sunete fr un caracter periodic cu insurgen dezagreabil aleatoare, care afecteaz starea psihologic i biologic a oamenilor i a altor organisme din natur. Aceste noxe acustice afecteaz toate colectivit ile umane. Ele sunt prezente mai ales n mediu urban. Transporturile terestre i aeriene, antierele de construcii i industriale degajeaz n atmosfer zgomote insuportabile cu o mare variabilitate decibelic. Sursele de zgomot sunt neierttoare. Intervin n cas, n birouri, n uzine i fabrici, n cazangerii, n grdinie, coli, licee i baruri etc. Scap de aceste noxe ministerele care au o bun izolare fonic sau sunt amplasate azonal zgomotelor puternice. Sunt cartiere urbane unde zgomotul le nvluie 24 de ore din 24.

Efectele patologice ale zgomotului sunt: surditatea traumatic i perturbri ale sistemului nervos, cu evoluie lent sau agresiv. Expunerea excesiv la zgomot intens i pe perioade lungi de timp determin surditatea. Ea este ntlnit mai ales la mincitorii din cazangerii care nu poart cti fonice de protecie. Surditatea intervine la persoanele care se afl n imediata apropiere a sursei puternice de zgomot. Zgomotele stradale cele mai acute sunt produse de camioane, autobuze, de miile de autoturisme, motociclete, metrou, ci ferate. Un singur camion cu remorc genereaz un zgomot de 90 decibeli, iar o coloan de camioane mai mult de 100 decibeli; un avion cu reacie, genereaz la decolare un zgomot de 115-120 decibeli. Cu toate ca sunetele infricosatoare si puternice sunt o parte din natura, numai in anii recenti, datorita urbanizarii, a devenit lumea zgomotoasa in mod cronic.

ntensitatea sunetului este masurata in decibeli. Scara decibelica este un logaritmica si creste vertiginos: o crestere de aproape 3 unitati inseamna dublarea volumului sunetului. In salbaticie, nivelul sunetelor, in mod normal, ar fi de 35 de decibeli. In timpul vorbirii nivelul sunetului este de 65-70 decibeli. Traficul intens genereaza 90 decibeli. La 140 de decibeli sunetul devine dureros omului, dar efectele daunatoare, inclusiv pierderea auzului, au loc la nivele mult mai mici. Alte obiecte cum ar fi aparatele de taiat iarba, arme de foc si unele jucarii pot fi deasemenea zgomotoase. Chiar si muzica, daca este ascultata la un volum foarte mare, in special in casti, poate fi la fel de daunatoare ca si zgomotul produs de o drujba. Pana si in oceanele este prezenta problema zgomotului. Motoarele navelor, in special al vapoarelor, produc mult sunet. Platformele pentru forare la adancime sunt si ele zgomotoase si mai recent sunt sunetele foarte puternice de frecventa joasa, sonar-ul, emise pentru a detecta

submarine si pentru obtine informatii despre temperatura apelor si despre incalzirea globala. Poluarea fonica nu este o necesitate in zonele bine industrializate. Se pot face multe pentru a reduce severitatea problemei, de exemplu, masinariile si vehiculele pot fi construite astfel incat vor produce mai putin zgomot. Etichetele care indica nivelul zgomotului a unui produs pot ajuta consumatorii sa evite produsele zgomotoase si sa aleaga alternative mai silentioase. Chiar si dupa ce zgomotul este produs el poate fi atenuat in asa fel incat sa reduca expunerea oamenilor la el. Acasa sau la birou, izolarea peretilor si instalarea geamurilor duble pot diminua sunetul traficului, a vecinilor si a altor surse zgomot exterioare. Peretii pusi de-a lungul autostrazilor pot proteja persoanele care locuiesc in apropiere de acestea de sunetul traficului. Metode de protejare individuale sunt dopurile de urechi sau castile antifonice, mai ales cand sunetul depaseste 85 decibeli. Blocurile care se vor construi trebuie sa posede un strat fonoabsorbant

antiimpact. Ideal ar fi introducerea unor perdele izolante de arbori in jurul surselor industriale de zgomot si in jurul cartierelor de locuit. Pana in prezent, in Romania nu s-au stabilit norme de calitate sonora a mediului.

n Romania, cele mai zgomotoase orase sunt Timisoara, Bucuresti, Iasi, Cluj, Constanta, Craiova, Galati si Brasov. Timisoara se afla, in mod surprinzator pe primul loc la poluarea fonica: peste 23.000 de oameni sunt expusi unui nivel de zgomot foarte mare. Bucurestiul se afla pe cel de-al doilea loc, cu 17.900 de oameni care sufera din cauza sunetelor emise de traficul rutier. Efectul daunator al zgomotelor este inca subestimat. Expunerea indelungata, chiar si la zgomote mai mici, poate duce la hipertensiune si insomnii.