8

BASMUL


Defini(ia conceptului: ,specie literar a genului epic (rar n versuri), n care se povestesc ntmplri
Iantastice la care iau parte personaje nzestrate cu puteri supranaturale, tema Iiind lupta dintre bine si
ru n Iinal nregistrndu-se triumIul binelui. (Anda GriI, Comunicarea fictional i nonfictional)

ARA%RIS%II AL A%RIILR LI%RAR

1. NARATIUNA
de dimensiuni medii (mai lung dect schita/ povestirea, mai redus dect romanul/
epopeea);
actiunea este linear (desIsurat n cronologia Iaptelor); pluriepisodic;
se dezvolt pe dou paliere de semniIicatii: actiuni ale planului real si actiuni ale
planului Iantastic;
este compus din motive (Bedier)/ Iunctii (V. I. Propp)care se nlntuiesc dup o logic
speciIic basmului;
prezint Iormule speciIice pentru marcare celor trei momente distincte:
nceputul: ,A Iost odat ca niciodat...
mijlocul: ,si merser ce merser.... ,se lupatr zi de var pn-n sear,
sIrsitul: ,s-am nclecat pe-o sa si v-am spus povestea-asa.

2. !RSNA1L:
abia conturate;
sunt niste caractere; nu au mstile care ilustreaz trsturi de caracter: buntatea,
omenia, rutatea etc; msti/ roluri (V. I. Propp):
t-rumos;
mpratul;
ata mpratului;
#uIctorul;
BineIctorul;
onatorul
clasiIicri: (grupri antitetice):
a) dup sensul moral al actiunilor lor:
pozitive: t-rumos, Harap-Alb, mpratul Verde, Craiul, Znele etc.
negative: Spnul, mpratul #osu, Zmeul, Scorpia;
-) dup natura trsturilor lor:
reale: Craiul, mpratul Verde etc.
Iantastice: Calul naripat, Zmeul, Scorpia, Scaraoschi etc;
real-Iantastice: t-rumos, Harap-Alb, ata mpratului #os etc;

3. RN%!UL:
a) timp: - originar;
- al ntmplrilor exemplare (illo tempore);
-) spatiu: - arhetipal
- al unei Iormri/ initieri;
- cu valori simbolice;
- Iormeaz dihotomia real/ Iantastic (trmul acesta/ trmul cellalt).
8

!AR%IULARI%fTI

a) unelte nzdrvane: (basmaua, o arip de albin sau de Iurnic, apa vie, apa moart, smicele de
mr dulce, palosul, o licoare Iermecat, o oglind, buzduganul);
-) ciIre magice: doi (doi Irati), trei (trei Iete sau trei bieti are mpratul), nou (nou mri si
nou tri), doisprezece (doisprezece cojoace are ochia) etc.
c) prezint invariabil o nIruntare ntre bine si ru, binele iese nvingtor.



S%UDIU D %% - POJES1EA LUI HARAP-ALB /e Ion reang


1. NARATIUNA
a) #ZUMAT
Pentru c mpratul Verde nu are dect trei Iete, i cere ajutorul Iratelui su, Craiul, care are
trei Ieciori: s-i trimit pe unul dintre Iiii lui, pe cel mai vrednic, pentru a-i urma la tron. Craiul
si pune bietii la ncercare: mbrcat cu o blan de urs le iese nainte la un pod. iii cai mari se
ntorc acas speriati. Totusi Crisorul, Iiul cel mic, cere nvoirea s plece si el pentru a-si
ncerca norocul. SItuit de o btrn cersetoare pe care a miluit-o si care se dovedeste a Ii
SInta uminec, Iiul cel mic ia calul, armele si hainele tatlui su de pe vremea tineretii
acestuia, apoi porneste la drum. Cnd ursul i iese nainte, ridic arma s loveasc, dar este
oprit de glasul tatlui su. Odat trecut proba, primeste de la Crai sIaturi de drum: s u se
nsoteasc cu omul spn sau cu cel ros si s asculte de calul su. Ajungnd ntr-o pdure, are
impresia c s-a rtcit, cci l vede pe Spn de trei ori. Accept s-l ia drept slug, dar va cdea
n capcana acestuia si-i va deveni el nsusi slug. La curtea mpratului Verde, Spnul se d
drept Iiul Craiului, dar trezeste suspiciuni. Vrnd s-l piard pe Harap-Alb, l trimite s-i aduc
salata din grdina Ursului, pielea cu nestemate si capul cu mrgritar al Cerbului. Harap-Aln
este ajutat de cal si de SInta uminec.Spnul l trimite apoi dup ata mpratului #os.
Harap-Alb se supune, porneste la drum si, pentru buntatea sa, cstig promisiunile de ajutor
ale Criesei Iurnicilor si a aceleia a albinelor. Apoi i accept drept tovarsi de drum pe Geril,
pe lmnzil, pe Setil, pe Ochil si pe Psri-Lti-Lungil. La curtea mpratului #os
trebuie s treac niste probe si este ajutat de toti tovarsii pe care si i-a Icut pe drum: s
doarm o noapte n camera nrosit n Ioc, s mnnce si s bea ct li se pune pe mas, s
aleag macul de nisip, s o pzeasc pe ata npratului #os, n timpul noptii, s o recunoasc,
s aduc apa vie si apa moart si trei smicele de mr dulce. Odat trecute aceste probe, Harap-
Alb se ntoarce n mprtia unchiului su, unde ata arat cine este Spnul si Iaptul c ea este
aici pentru Harap-Alb. Spnul i reteaz capul lui Harap-Alb, dar ata l nvie cu ajutorul apei
miraculoase, apoi calul l pedepseste pe Spn: l arunc din naltul cerului si l omoar.
eciorul Craiului etse recunoscut de ctre unchiul sau si totul se termin cu nunta Iericit a lui
Harap-Alb cu ata mpratului #os.
-8ervatii.
- Iirul epic este de dimensiuni medii, Iapt rezultat din episoadele redate si pein dialog;
- actiunea este linear, Iiind redate numai evenimente care se reIer la actiunea eroului;
- multitudinea de episoade conIirm caracterul pluriepisodic al actiunii basmului.
8

-) ST#UCTU#A NA#ATIV
Analiza func(iilor/ motivelor (dup V.I. Propp, orfologia -a8mului)
(!r) 5refudicierea: mpratul Verde nu are urmasi la tron;
(R) remedierea: cere ajutorul Iratelui su, Craiul;
(A) a-8enta: Iiul cel mare/ mijlociu pleac de acas;
(g) Lncercarea grea. lupta cu ursul/ tatl Crai, la pod;
() Lntoarcerea aca8. proba netrecut Iiind, Iiul se ntoarce acas;
A g succesiune de Iunctii multiplicat de dou ori;
(D) 5rima functie a donatorului: SInta uminec l testeaz pe Crisor si, proba Iiind
trecut, l pune n posesia uneltelor miraculoase (armele, hainele tatlui si calul
acestuia);
(A) a-8enta. Iiul cel mic pleac de acas;
(g) Lncercarea grea. lupta cu ursul;
(') victoria. tatl este nIrnt;
(Dm) dema8carea. tatl si arat identitatea;
(I) intredictia. pentru c a nvins, primeste permisiunea de a pleca la drum si dou
sIaturi (interdictii): s nu se nsoteasc cu spnul sau cu omul rosu;
(Is) i8codirea. Spnul ncearc s aIle cum stau lucrurile;
(Dg) divulgarea. Spnul obtine inIormatii despre victima sa;
(i) Lnclcarea interdictiei. Crisorul are impresia c s-a rtcit, astIel l ia pe Spn
drept cluz;
('g) vicleugul. ruIctorul/ Spnul ncearc s-si nsele victima atrgnd-o ntr-o
capcan (n Intn), pentru a o supune si a o Iolosi;
() com5licitatea. Crisorul si sprijin dusmanul, Ir s-si dea seama si coboar n
Intn;
(!r) 5refudicierea. Spnul l lipseste pe Crisor de identitatea sa dndu-i una de slug,
iar el ia identitatea Crisorului;
(Si) 8o8irea incognito. cei doi, Spnul si Harap-Alb, sosesc n tinutul npratului Verde
si nu sunt recunoscuti, desi trezesc suspiciuni;
(!n) 5retentiile neLntemeiate. cel care vrea s se substituie eroului/ Spnul emite
pretentia nentemeiat c poate avea orice minuntie si de aceea poate deveni mprat;
(i) contraactiunea inci5ient. Harap-Alb se supune pretentiilor Spnului n speranta
c va gsi calea de a rezolva lucrurile;
(g) eroul e8te 8u5u8 unei 5ro-e. aducerea saltii, a pieii cu nestemate a cerbului,
aducerea etei mpratului #osu;
(Ds) de5la8area 85atial Lntre dou Lm5rtii: de la curtea mpratului Verde, Harap-
Alb pleac nsotit de cal, spre mpratul #osu;
(D) a doua functie a donatorului. Harap-Alb obtine pentru buntatea sa, ajutorul
urmtorilor donatori: calul, SInta uminec, Criasa Iurnicilor, Criasa albinelor,
Geril, Setil, lmnzil, Ochil, Psri-Lti-Lungil;
(L) lu5ta. conIruntarea cu Iiecare adversar: ursul, cerbul, mpratul #osu (Iunctie
multiplicat de sase ori);
(') victoria. Harap-Alb trece cu bine Iiecare prob;
i Ds g D' L ' - succesiune de Iunctii multiplicat de trei ori
si respectiv de sase ori;
(R) remedierea: Harap-Alb se ntoarce cu ata mpratului #osu;
(!n) 5retentiile neLntemeiate. Spnul cere s se Iac nunta;
(Dm) dema8carea. Spnul este deconspirat;
8

(g) Lncercarea grea. Harap-Alb trebuie s Iac Iat agresiunii Spnului care i taie
capul;
(S) 8olutia. ata mpratului #os remediaz lucrurile, renviindu-l si restabilind
adevratele identitti;
(%) tran8figurarea. Harap-Alb este recunoscut drept nepotul mpratului Verde si si
primeste tronul;
(!) 5edea58a. Spnul este pedepsit de ctre cal, care l arunc din naltul cerului;
(s) c8toria. Harap-Alb se cstoreste cu ata mpratului #os.
-8ervatii.
- prezenta Iunctiilor care organizeaz structura narativ a textului arat o caracteristic
speciIic a basmului, deci Pove8tea lui Hara5-Al- este un basm;
- numrul mare al Iunctiilor arat complexitatea basmului cult;
- multiplicarea Iunctiilor prin care se evidentiaz diIicultatea unui proces de initiere,
marcheaz si amprenta personal a creatorului;
- numrul mare al Iunctiilor si multiplicarea lor nuanteaz trsturile personajului care, astIel,
depseste schematismul eroului tipic de basm;
- ,Creang preia un pattern si creeaz dup o schem, nu copiaz, ci prelucreaz cu atentie
scheme bine consolidate (Valentina #otaru, Ba8mul romane8c cult, Aula, 1).


2. !RSNA1UL
- este mult umanizat ceea ce constituie nota distinctiv a absmului cult si a acelui a lui
Ion Creang, n mod special;
- #OUL: rol atribuit personajului C#ISO#UL/ HA#AP-ALB;
- este Iiul cel mic care ,e ntotdeauna mai voinic si mai istet (G. Clinescu,
E8tetica -a8mului); adeseori calittile ,celui mic sunt mascate de ,un act
de stupiditate si indolent (o5cit). Acest aspect este pus n evident de
naivitatea cu care accept ideea c s-a rtcit, indolenta cu care trateaz
sIaturile tatlui su, Ielul aparent calm n care accept prejudiciul creat de
Spn: Iurtul propriei identitti;
- umanizarea personajului a condus adeseori la concluzii cum ar Ii: ,nu are
puteri supranaturale si nici nsusiri exceptionale (L. Paicu, M. Lazr,
iteratura roman E8eul). AIirmatia este contrazis de dialogurile cu calul
nzdrvan, de milostenia cu care i d dreptul la obtinerea ajutoarelor
miraculoase (prin SI. uminec, Iurnici, albine, cei cinci nzdrvani).
Observatia lui G. Clinescu despre camuIlarea trsturilor exceptionale este
valabil si aici. C este destinat unei experiente majore, exemplare, o
dovedeste si originea lui mprteasc (Iapt demonstrat si de Constantin
Noica, cu privire la basmul Tinerete fr -tranete i viat fr de moarte:
creatorul popular a crui mentalitate Creang o prelungeste declarat
sugereaz caracterul deosebit al eroului, o investitur divin conIirmat
printr-un nalt statut social). Spre deaosebire de creatorul popular care
exprim toate acestea cu ostentatie prin hiperbole, Creang tentat de
realism preIer Iormulele discrete si chiar camuIlrile ideatice.
- se aIl n cursul unui proces de initiere, ceea e contureaz o alt tem a
basmului (pe lng lupta dintre bine si ru); basmul are astIel aspectul unui
bildungsroman;
- curajul de a-si asuma probele impuse, milosteania care i d sansa de a-si
procura ajutoarele miraculoase, rbdarea, capacitatea de a ndura si de a
8

merge mai departe pentru atingerea scopului, capacitatea de a lega si de a

ntretine prietenii sunt trsturile deIinitorii ale eroului, dobndite n cursul
unui proces de initiere: naivul, neoIitul trebuie s devin mprat.
si testeaz milostenia prin Ielul n care o miluieste pe SInta
uminec. Ca rsplat, intr n posesia cunostintelor despre un
ritual de regenerare, care i vor servi de-a lungul ntregului proces
de initiere. #itualul marcheaz punctul Iinal al propriei sale
deveniri: Crisorul va trebui s devin mpratul prin care lumea
bntuit de rzboaie, s se regenereze;
si veriIic curajul la pod, n lupt cu tatl deghizat n urs (simbol
al unei caste de rzboinici);
si dovedeste capacitatea de autocunoastere cnd reIuz s zboare
cu calul ,ca gndul; intuieste puterea gndului si stie c nc nu
este nteleptul capabil de o revelatie;
iesind n lume, este dezorientat si de aceea este o prad usoar
pentru Spn, dar va avea rbdarea si tenacitatea s se elibereze de
sub puterea rului, intuind c Spnul nu este dect rul necesar
(Gothe exprim n au8t, ntr-un mod memorabil, prin Mephisto:
,u sunt cel care vrnd s Iac rul, Iace mereu binele);
n viitoarele btlii se nstpneste, prin lupt, peste diverse
aspecte ale lumii:
prin salata ursului deprinde taina energiilor vegetale si
dovedeste curaj si istetime n procurarea ei;
prin pielea cu nestemate a cerbului se nstpneste peste
energiile lumii minerale si dobndeste ntelepciunea
simbolizat de piatra din Iruntea cerbului (simbol al pietrei
IilosoIale sau al ochiului cu vedere esential detinut de Ciclop
sau de zeul Siva). ovedeste autocontrol, obedient Iat de
sIaturile cluzei, rbdare;
prin organizarea stupului, prin protejarea nuntii de Iurnici,
Harap-Alb si pune n evident capacitatea de a organiza si a
proteja un microunivers, deci si un macrounivers, respect
pentru Iiintele umile si pentru armonie;
prin Iiecare dintre cei cinci nzdrvani nvat Iorta energiilor
complementare si Ielul n care poate Iolosi Iorta adversarului
n intereseul su;
prin ata mpratului #osu nvat iubirea, taina vietii si a
mortii, ca ultime miracole, esentiale, pe care trebuie s si le
reveleze un mprat a crui menire este s scoat lumea din
haos si s reinstaureze ordinea solar reprezentat de
bineIctoarea SI. uminec si de calul care mnca jratec
(rsIrngere a Iocului solar); att SI. uminec ct si calul
reprezint un #ege al Lumii (gardieni ai ordinii universale)
asa cum arat Vasile Lovinescu n Creang i creanga de
aur.
numele este o modalitate de caracterizare ce se adaug la cele
obisnuite pentru basmul cult: direct, indirect;
numele: alb-negru simbolizeaz trecerea dintr-o conditie n
alta; sugereaz complementaritatea activ-pasiv, naivitate-
8

ntelepciune, bine-ru. n Iapt, personajul erou este consacrat

de Spn s Iie un ,coincidentia oppositorum adic un
mprat. Lipsa numelui, n prima parte a basmului, arat
generalitatea acestei experiente initiatice;
caracterizarea direct: ,iul craiului, boboc n Ielul su la
trebi de aiste... realizat de narator;
caracterizarea in/irect: ,iul craiului, ce era s Iac? i
spune toate cu de-amnuntul Iaptele si gndurile
personajului sunt redate n stil indirect liber de ctre narator.


3) #APO#TUL #AL ANTASTIC
,9:7, f,39,89.:: dovedeste apartenenta textului Pove8tea lui Hara5-Al- la specia
basmului. antasticul Iabulos sau miraculos, n terminologia lui Tzvetan Todorov din
ntroducere Ln literatura fanta8tic, este categoria estetic speciIic basmului. roii, ca
si cititorii, nu triesc n Iata supranaturalului dect sentimente de acceptare si nu de
neliniste sau de curiozitate privind cile binelui triumItor.
;0:7 ,0 f,39,89.::
a) ac(iunile personajelor: metamorIoza calului, nvierea lui Harap-Alb,
vorbirea animalelor sau cu animalele, zborul calului naripat etc
-) structura personajelor: calul (prin puterile supranaturale, actioneaz ca
atare: vorbeste, zboar, se metamorIozeaz), Harap-Alb (vorbeste cu
animalele, nvie din morti), SInta uminec (cu puterile ce i-au Iost date de
Cel-de-sus), Iurnicile, albinele, cei cinci nzdrvani etc;
c) toposuri: spatiul labirintic al pdurii ntlnirii cu Spnul, pdurea
ameninttoare spatiu de initiere a cerbului, Intna n care moare Iiul de
crai, naivul, pentru a se naste neoIitul, cel ce ncepe un proces de initiere,
Harap-Alb, ostrovul n care locuieste SInta uminec topos spre care calul
zboar pn n cer si apoi planeaz, cci se pare c este, ca teritoriu arhetipal,
un spatiu al Tineretii Ir btrnete si viat Ir de moarte, grdina
protectoare a Craiului, grdina ,agresiv a ursului etc;
A850.900 70,890 sunt remarcate si magistral evidentiate de G.Clinescu, 8toria
literaturii romane de la origini 5an Ln 5re:ent. ,n plin Iabulozitate dm de scena de un
realism buIon. Geril, Ochil si celelalte Iiinte monstruoase de basm,intrate n casa de Iier
nIierbntat de mpratul #os par a Ii niste humulesteni care se cert. Criticul remarc si
Iaptul c personajele ,au gust de vorb, de ceart si de musctur. Pn si animalele au
gesturile si comportamentul humulestenilor din Amintiri din co5ilrie. ,Cerbul venea
boncluind si ajungnd la izvor, odat si ncepe a be hlpav la ap rece; apoi mai boncluieste
si iar mai be cte un rstimp,... ialogurile dintre personaje evidentiaz nrurirea lumii
trnesti asupra autorului de literatur, interIerensa dintre lumea Iabuloas si nevoia de
raportare la real a acestei lumi, devenit astIel paradoxal: ,- Iaca ce-mi scrie Irate-meu sau
,Ia ascultati, m! Zice Geril Vorba lung, srcia omului.


4) RIINALI%A%A LUI RANf
O7,9,90, etse procedeul stilistic prin care autorul de literatur mimeaz spunerea.
Cum sursa de inspiratie a basmului lui Creang este basmul popular, scriitorul si propune s
dea iluzia spunerii, n spiritul izvoarelor sale.
!roce/eele oralit(ii sunt urmtoarele:
8

a) expresii populare: a-i Ii de sant, a nu-si vedea lumea naintea ochilor de necaz,
a-si ncerca norocul etc;
b) prover-e yi zictori: ,vorba lung, srcia omului, ,La plcinte nainte/ La
rzboi napoi, ,Lac de-ar Ii, broaste-s destule etc;
c) cuvinte ritmate yi rimate: ,Gndit-ai vreodat c ai s ajungi soarele cu
picioarele, luna cu mna si prin nori s cauti cununa? sau ,.. umnezeau s ne
tie, ca cuvntul din poveste, nainte mult mai este etc;
d) interjec(ii (exclamative sau onomatopeice): ia, iaca, ptiu, hei, teleap-teleap;
e) ver-e la imperativ/conjunctiv cu valoare /e imperativ: cat, ia(-m), s stii,
s (te) duci etc;
I) su-stantive/pronume (apelative) la vocativ: ,stpne, ,clutul meu,
,Spnule, ,drumetule, ,luminate mprate etc;
g) /ialogul: ,- i, mosule , ce mai zici?/ - Ce s zic, nepoate?... etc;
h) a/resarea /irect ctre cititor: ,Ce-mi pas mie? u sunt dator s spun
povestea si s v rog s-ascultati. sau ,ar iaca ce m-am apucat de spus. Mai
bine spuneam c turturica... etc;
i) /ativul etic: ,rpede mi ti le-a nIulecat.., ,mi ti le-a supt ... etc;
j) repeti(iile: repede-repede, teleap-teleap etc.


Umo7: const n ,relevarea ngduitoare, a laturilor amuzante, vesele, incompatibile
ntre ele, ale Ienomenelor sau situatiilor.(ictionarul de termeni literari, d.Academiei,
19). #sul lui Creang este ,plin, provoac veselie, este uneori o Iorm de sanctionare a
unor deIecte, de ridiculizare. Gratuitatea rsului este totusi o caracteristic mult mai puternic
dect nuantele satirizante, Iapt remarcat si de Vladimir Streinu: ,gratuitatea eIectului, starea
genuin, iresponsabilitatea pornirii.
Mijloacele /e realizare a umorului sunt:
a) expresii yi zictori populare;
-) cuvintele ritmate yi rimate;
c) citarea versurilor populare;
/) portretele caricaturale: cei cinci nzdrvani: Setil ,are grozav burdihan si
nestios gtlej, ,mare ghiol de ap trebuie s Iie n matele lui etc;
e) construc(iile pleonastice: ,bab grbov de anietc.
n concluzie: ,xist si o eruditie strict lexical. Jocul cu semniIicatiile cuvintelor si cu
sunetele vorbirii, calamburul, al crui nteles nu mai conteaz, ocup un loc central n aceast
nestvilire imaginativ si poznas. xprimarea duhlie tine de acel cheI lexical nedomolit.
Ciocnirea onomatopeic, repetitiile de sunete si de cuvinte, constructiile pleonastice, jocul
sonor, diminutivele cu valoare augmentativ toate acestea, ca si cele de mai nainte,
contribuie la cel mai nostim spectacol al rostirii din literatura romn, comparativ n literatura
universal numai cu spectacolul rabelaisian (Constantin TrandaIir, Pove8tea lui Hara5-Al-
de on Creang, acia, 1).








8

mpratul #osu Craiul/ Crisorul
egend:

1.camera de aram nrosit n Ioc
.osptul
.alegerea macului de nisip
.paza Ietei
.recunoasterea Ietei
.aducerea apei vii si a apei moarte, a
smicelelor de mr dulce
.tierea capului lui Harap-Alb si
nvierea mpratului
Sfnta
Duminec
,. puterea ce mi-a Iost
dat.
,. rd n hohote.

Dumnezeu
1






M!fRA%UL
(negru-al-)
mpratul 'er/e
Podul
ntna
Pdurea
labirint
Grdina
ursului
Pdurea
cerbului
O

I
u
r
n
i
c
i
l
e

O

a
l
b
i
n
e
l
e

O

G
e
r
i
l

S
e
t
i
l

n
z
i
l

O
c
h
i
l

r
i
-
L

t
i
-
L
u
n
g
i
l