Sapunul Spunurile sunt sruri cu diferite metale (sodiu, potasiu i altele) ale acizilor grai cu cel puin opt

atomi de carbon n molecul. Puterea de splare se datoreaz faptului c moleculele de spun ader cu uurin att la moleculele nepolare (de exemplu ulei i grsimi) ct i la moleculele polare (de exemplu ap). Spunurile se obin prin hidroliza alcalin a grsimilor. Acetia se mpart n trei categorii: spunuri de sodiu, care sunt solide i solubile n ap; spunuri de potasiu, care sunt lichide i solubile n ap; spunuri de aluminiu, mangan, calciu, bariu, care sunt solide i insolubile n ap.

Numai spunurile care sunt solubile n ap pot fi folosite ca ageni de splare, acetia avnd o putere de splare inferioar detergenilor. Descriere pe scurt: fabricarea la rece a sapunului se refera la procesul de saponificare de lunga durata ce are loc in urma amestecarii unui corp gras (uleiuri vegetale lichide si/sau solide) cu soda caustica dizolvata intr-un lichid (apa distilata, ceai, suc de fructe/legume etc.). Se mai pot adauga tot felul de ingrediente secundare: uleiuri esentiale, tarate, fulgi de ovaz, flori uscate, uleiuri vegetale mai scumpe etc. Creativitatea nu are limite! Ingredientele se incalzesc usor pana la temperatura de 40 de grade Celsius, se amesteca (de preferinta cu un blender) iar pasta obtinuta se pune in forme. Dupa 4-6 saptamani sapunul poate fi folosit. Ustensile: Blender Oala pt bain-marie Termometru (1 sau chiar 2) Bol pt salata din sticla/inox (care se va pune peste oala pt a incalzi uleiurile si in care se va face amestecul final) Borcan 500 ml (pt a dizolva soda caustica) Cantar electronic (foarte important, e nevoie de mare precizie in cantarirea sodei) Lingura inox & tel Manusi de cauciuc & ochelari de protectie Recipient din sticla/ceramica pt cantarirea sodei Forme pt a pune pasta de sapun: din silicon pt prajituri, cutii de lapte/suc etc. Folie de plastic sau pungi pt a acoperi formele Cutie mai mare si paturi (formele cu sapun trebuie sa stea la caldura 48 de ore dupa fabricare de aceea e indicat sa fie puse intr-o cutie si acoperite cat mai bine). O sticla cu otet (pt neutralizarea sodei in caz ca varsati aiurea din greseala si pt curatarea ustensilelor) Ziare pt a proteja zona in care lucrati.

Observatii:

E de preferat ca toate instrumentele sa fie din inox/sticla/ceramica. Aluminiul are o reactie proasta in contact cu soda, plasticul se incalzeste/topeste iar lemnul se roade. E de preferat ca ustensilele pt fabricarea sapunului sa nu fie folosite si in alte scopuri (mai ales alimentar). Eu am folosit blenderul meu credincios de bucatarie si n-am murit inca ) insa pt urmatoarele runde de sapunuri imi voi lua altul, special pt aceasta activitate. Mare atentie la manevrarea sodei caustice! Nu o inhalati si purtati imbracaminte cu maneci lungi, manusi de cauciuc si ochelari de protectie. Deschideti geamul sau, pe cat posibil, stati intr-un spatiu deschis (de exemplu in balcon, in curte etc.) cand turnati soda in apa (niciodata invers, poate cauza o explozie!!). Indepartati animalele si copiii de zona experimentului! Nu va panicati cand auziti soda caustica. Stiu ca e o substanta infricosatoare si foarte coroziva insa fara soda (NaOH) nu exista sapun, pur si simplu. Saponificarea are loc numai la contactul dintre o baza si un acid soda asta e, o baza iar corpul gras sau uleiul e acidul. Strabunicii si poate chiar bunicii nostri foloseau lesie si grasime animala ei bine, lesia e chiar NaOH, si oricine are o soba o poate prepara foarte usor, din cenusa. Parca nu mai suna chiar atat de terifiant, nu? Totusi trebuie manevrata cu grija, nu uitati!

Fabricarea sapunului: Cantariti uleiul. Daca folositi uleiuri de mai multe tipuri, cantariti-le pe fiecare in parte deoarece fiecare are un indice de saponificare diferit (explicatii mai jos). In functie de cantitatea si tipul de ulei folosit, calculati necesarul de soda caustica si de apa. Pt acest calcul va recomand situlhttp://www.soapcalc.net/calc/soapcalcwp.asp, care va va da nu numai cantitatea de soda si apa necesare dar si o analiza amanuntita a continututlui sapunului (ce procent de acizi grasi saturati/nesaturati, gradul de duritate, etc.). O varianta simplificata de calcul o gasiti pe

situl http://www.thesage.com/calcs/lyecalc2.php Turnati soda treptat in borcanul cu lichid (eu am folosit ceai de pelin) asezat in prealabil intr-o oala cu

apa

rece.

Procesul

va

cauza

reactie

exoterma

si

lichidul

se

va

incalzi

foarte

tare. Plasati un termometru pentru a verifica temperatura scopul e de a o scadea la 38-42 grade Celsius. Turnati uleiurile in bolul de salata si asezati-l deasupra unei oale cu apa clocotita. Puneti un termometru inauntru trebuie sa ajunga la aceeasi temperatura cu soda. Turnati soda dizolvata in lichid in vasul cu ulei, amestecand continuu cu o lingura de inox sau un tel. Nu vorbiti si incercati sa inhalati cat mai putin aer in acest

timp. Bagati blenderul in bol si amestecati pana cand lichidul capata consistenta unei budinci de casa (in momentul in care scoateti blenderul acesta va lasa o urma la suprafata). Daca folositi doar uleiuri lichide (masline, floarea soarelui etc.) va dura mai mult pana cand pasta se va ingrosa (chiar si 30 de minute). Daca adaugati si uleiuri solide (cocos, cacao, palmier etc) in 10-15 minute terminati. Opriti blenderul din cand in cand insa nu-l scoateti din pasta. Din momentul in care pasta e consistenta adaugati celelalte ingrediente, cat mai rapid: uleiuri esentiale, tarate, plante, cafea, argila, uleiuri pretioase (de exemplu ulei de catina, ricin, migdale,

canepa etc.) si tot ce mai doriti. Eu am folosit taratea ca baza pt uleiurile esentiale, se pare ca aroma

tine mai mult in felul acesta. Turnati pasta in formele unse in prealabil cu ulei si acoperiti-o cu o folie sau cu o punga de plastic.

Puneti formele la cald, intr-o cutie acoperita cu paturi pt o perioada de 24-48 ore. Dupa 24-48 ore scoateti sapunul din forme, taiati-l (daca e cazul) si lasati-l la uscat intr-un loc aerisit pentru o perioada de 4-6 saptamani, intorcandu-l din cand in cand. Folositi manusi de fiecare daca cand il atingeti, nu uitati ca e puternic coroziv pana cand procesul de saponificare e definitivat. Dupa 4-6 saptamani puteti verifica PH-ul cu o hartie ce se gaseste in mod normal in farmacii (valorile optime pt sapunu de casa sunt intre 8-10). Umeziti sapunul, asa incat sa faca spuma si aplicati hartia 2 secunde. Chiar si fara hartie , daca ati respectat indicele de saponificare a uleiurilor folosite si ati calculat corect cantitatea de soda si lichid nu ar trebui sa aveti nici o problema.

Indicele de saponificare: Fiecare ulei are un indice de saponificare diferit (adica are nevoie de o cantitate mai mare sau mai mica de soda pt a se transforma in sapun). Daca folositi un amestec de uleiuri trebuie calculat indicele de saponificare al fiecaruia dintre ele. Pentru niste explicatii foarte amanuntite si clare vizitati situl: http://www.soap-making-resource.com/saponification-table.html. In mod normal, stiind indicele de saponificare a uleiului folosit, oricine poate face un calcul pt a afla cantitatea de soda necesara. Uitati de exemplu, in tabelul de mai jos, cateva uleiuri si indicele lor de saponificare (cu alte cuvinte, cate miligrame de soda sunt necesare pt a saponifica complet 1 gram de ulei). O saponificare completa inseamna insa un sapun destul de coroziv, motiv pt care se apeleaza la un surplus de grasime (superfatting) pt a-l face prietenos cu pielea. Superfatting inseamna deci un exces de ulei ce nu va fi saponificat, de obicei intre 5-8%. Siturile pe care vi le-am indicat il calculeaza la 5%. Pt o explicatie haioasa, in imagini, a indicelui de saponificare si a excesului de grasime vizitati: http://www.canis-art.com/soaping.htm

oil or fat (acid) avacado oil coconut oil castor oil olive oil palm oil peanut oil soybean oil

SAP Hard/Soft cleansing fluffy lather stable lather skin care 133.7 soft 191.1 hard 128.6 soft 135.3 soft 142 137 hard soft fair great fair good great fair good good fair good good good yes yes yes no no no no no no no no no no no yes no yes yes yes yes yes yes yes yes amazing! fair great great fair great fair amazing! great great fair fair

135.9 soft

sweet almond oil 137.3 soft jojoba oil kukui nut oil lard tallow 69.5 soft

135.5 soft 138.7 hard 140.5 hard

Sa vedem un exemplu de calcul, pt 500 g ulei de masline: 135,3/1000 x 500 = 67,65 Deci e nevoie de 67,65 g de soda caustica pt a saponifica complet 500 g de ulei de masline. Impartirea la 1000 e necesara pt a transforma miligramele in grame (exista tabele care dau direct valoarea in grame, caz in care nu mai e nevoie de calculul asta). Cum insa nu vrem o saponificare completa, vom face calculul pt un exces de grasime de 5%: 67,65 x 95/100 = 64,26 E nevoie de 64 g de soda pt a avea un sapun cu un exces de grasime de 5%. Vedeti deci cat de important e fiecare gram in acest calcul. Daca nu aveti incredere in geniul vostru matematic, folositi cele 2 situri de calculare pe care le-am mentionat deja aici si aici. O reteta de sapun: Nu mai am hartia cu calculul exact cu primul meu sapun insa va spun ingredientele si cantitatile aproximative (daca vreti sa faceti aceasta reteta e imperios necesar sa calculati exact cantitatile!!!): Ulei de masline: cca. 900 ml Ulei de cocos: cca.600 ml Soda caustica: aproximativ 190 grame Ceai de pelin: cca. 400 ml Tarate: cateva linguri Ulei de canepa: cateva linguri Ulei esential (lavanda, ylang ylang si lemongrass): aprox. 15 ml

Rezultatul este un sapun crem-galbui cu mici puncte maronii, de la tarate si neasteptat de puternic mirositor (desi combinatia de uleiuri esentiale nu a iesit chiar cum imi imaginam). Face spuma multa, e destul de dur si lasa pielea catifelata. O mica bila gri daca e tinut intr-un loc mereu ud (de exemplu intr-

o savoniera fara gratar) isi pierde din duritate si devine usor gelatinos insa asta nu a deranjat pe nimeni pana acum. Prietenii si familia s-au aratat multumiti de el asa ca eu sunt si mai multumita:D