S1RUC1URA S1RUC1URA

PRO1LINLLOR PRO1LINLLOR
" "
Obiectivele: Obiectivele:
1.Rolul biochimiei in sistemul de instruire a medicului 1.Rolul biochimiei in sistemul de instruire a medicului
2.Particularitaile materiei ii 2.Particularitaile materiei ii
3. Metod 3. Metodeele de studii biochimice le de studii biochimice
4. Cele mai im 4. Cele mai imp portante descoperiri ale secolului XX ortante descoperiri ale secolului XX
5. 5. Proteinele, r Proteinele, rolul olul lor lor biologic biologic
6. 1eoria polipeptidica a structurii proteinei 6. 1eoria polipeptidica a structurii proteinei
. . Gradele de organizare ale moleculei proteice Gradele de organizare ale moleculei proteice
a, a, AA, AA, structura, principiile de clasiicare structura, principiile de clasiicare
b, b, structura primara si principiul descirarii ei structura primara si principiul descirarii ei
c, c, Structura secundara Structura secundara
d, d, Structura teria Structura teriar ra. Domenile. a. Domenile.
e, e, Structura cuaternara Structura cuaternara
88,, Proteinele ixatoare de Ca Proteinele ixatoare de Ca
9, Colagenul 9, Colagenul
10, Clasiicarea proteinelor 10, Clasiicarea proteinelor
11, Lndotelinele 11, Lndotelinele
iochimia: iochimia:
pentru prima data ca termen a ost introdus in pentru prima data ca termen a ost introdus in
1903 de catre Carl Neiberg. 1903 de catre Carl Neiberg.
b bios ios`` -- din greaca inseamna din greaca inseamna iaa iaa
eeste ste stiina despre structura si transormarea stiina despre structura si transormarea
substanelor chimice in organism, care intra in substanelor chimice in organism, care intra in
componena materiei ii, proceselor izico componena materiei ii, proceselor izico--
chimice care stau la baza actiitaii itale chimice care stau la baza actiitaii itale
iochimia iochimia
cca disciplina biochimia este inrudita cu: a disciplina biochimia este inrudita cu:
-- chimia organica chimia organica -- ce studiaza ce studiaza structura si structura si
proprietaile substanelor componente ale proprietaile substanelor componente ale
materiei ii, materiei ii,
-- iziologia iziologia -- ce studiaza unciile organismelor ce studiaza unciile organismelor
ii, ii,
--izica izica -- in ce prieste metodele de studiu ale in ce prieste metodele de studiu ale
substanelor organice. substanelor organice.
Scopul biochimiei Scopul biochimiei
studiul legaturii reciproce a substanelor si studiul legaturii reciproce a substanelor si
unciilor acestora unciilor acestora,,
modiicarile compusilor chimici din organismul modiicarile compusilor chimici din organismul
iu iu,,
modul de transormare a energiei in sistemele modul de transormare a energiei in sistemele
ii, ii,
mecanismele de reglare ale transormarilor mecanismele de reglare ale transormarilor
chimice si ale proceselor izico chimice si ale proceselor izico--chimice in celule, chimice in celule,
esuturi si organe esuturi si organe,,
mecanismele moleculare de transmitere a mecanismele moleculare de transmitere a
inormaiei genetice in organism. inormaiei genetice in organism.
eosebim: eosebim:
iochimia static iochimia static - - studiaza componena studiaza componena
chimica a chimica a materiei ii materiei ii si proprietaile si proprietaile
compusilor biologici separai. compusilor biologici separai.
iochimia dinamic iochimia dinamic studiaza studiaza
complexitatea modiicarilor de substane in complexitatea modiicarilor de substane in
organism. organism.
iochimia funcional iochimia funcional cerceteaza cerceteaza
procesele chimice ce stau la baza dieritelor procesele chimice ce stau la baza dieritelor
maniestari ale italitaii. maniestari ale italitaii.
Rolul biochimiei n practica medical: Rolul biochimiei n practica medical:
-- Promoeaza progresul cercetarilor medicale, Promoeaza progresul cercetarilor medicale,
-- oera cunostinele necesare inelegerii starii de oera cunostinele necesare inelegerii starii de
sanatate si a mecanismelor patogenetice in orice sanatate si a mecanismelor patogenetice in orice
boala, boala,
-- stabilirea diagnosticului clinic de laborator, stabilirea diagnosticului clinic de laborator,
-- eexplic xplica modul de aciune al medicamentelor, ca a modul de aciune al medicamentelor, ca
modulatori ai actiitaii enzimatice, oerind datele modulatori ai actiitaii enzimatice, oerind datele
necesare pentru sinteza de substane cu aciune necesare pentru sinteza de substane cu aciune
armacologica dorita, armacologica dorita,
-- permite tratarea cu succes a aitaminozelor, a permite tratarea cu succes a aitaminozelor, a
insuicienei sau hiperunciei endocrine, insuicienei sau hiperunciei endocrine,
Rolul biochimiei n practica medical: Rolul biochimiei n practica medical:
-- progresele biochimiei au eideniat cauza unor progresele biochimiei au eideniat cauza unor
boli numite erori inascute de metabolism` boli numite erori inascute de metabolism`
,oligorenia enilpiruica, ,oligorenia enilpiruica,
-- este stiina care explica bolile moleculare` este stiina care explica bolile moleculare`
,anemia alciorma ,anemia alciorma -- sinteza unei lb anormale sinteza unei lb anormale
lb lb--S ,lb S ,lb--secera, care cristalizeaza in eritrocite secera, care cristalizeaza in eritrocite
ducind la hemoliza si in inal la moarte, ducind la hemoliza si in inal la moarte,
-- analizele biochimice eectuate pe lichide biologice analizele biochimice eectuate pe lichide biologice
sau pe celule permit eidenierea precoce a sau pe celule permit eidenierea precoce a
numeroase boli, eoluia lor si eicacitatea numeroase boli, eoluia lor si eicacitatea
tratamentului. tratamentului.
Cele mai importante descoperiri in iochimie in Cele mai importante descoperiri in iochimie in
sec. XX sec. XX
i isch scher er ,,1902 1902,, -- a eectuat sinteza artiiciala a a eectuat sinteza artiiciala a
peptidelor si a elaborat teoria polipeptidica a structurii peptidelor si a elaborat teoria polipeptidica a structurii
proteinelor. proteinelor.
a a ost ost descirat descirata a structura primara a insulinei structura primara a insulinei
,,S Sa anger nger,,1953 1953,,, asopresinei si oxitocinei ,Viniu, 1953, , asopresinei si oxitocinei ,Viniu, 1953, , ,
structura tridimensionala a mioglobinei ,Kendr structura tridimensionala a mioglobinei ,Kendrew ew, ,
1960,, structura lb ,Perut 1960,, structura lb ,Perutz z,, lizozimei ,ilips,. ,, lizozimei ,ilips,.
Au ost separate enzimele in stare cristalina, Au ost separate enzimele in stare cristalina,
stabilindu stabilindu--se structura lor, mecanismele reaciilor se structura lor, mecanismele reaciilor
enzimatice si reglarea actiitaii acestora , enzimatice si reglarea actiitaii acestora ,Sumner, Sumner,
Seerin, Orehoici, Michaelis, Ko Seerin, Orehoici, Michaelis, Kosh shland,. land,.
. 1953 . 1953 -- Crick si \atson au descoperit Crick si \atson au descoperit
structura secundara a DNA, apt ce a permis structura secundara a DNA, apt ce a permis
inelegerea principiilor transmiterii inormaiei inelegerea principiilor transmiterii inormaiei
genetice genetice
1961 Nirenberg si Matei au descoperit codul 1961 Nirenberg si Matei au descoperit codul
genetic, iar Jacob si Mono genetic, iar Jacob si Monodd-- mecanismul de mecanismul de
reglare a sintezei proteinelor reglare a sintezei proteinelor ,teoria lac ,teoria lac--
operonului`, operonului`,..
190 190 -- biologia moleculara a pus ba biologia moleculara a pus bazele zele
ingineriei genetice, care studiaza compoziia ingineriei genetice, care studiaza compoziia
chimica a genelor, inserarea lor in celula chimica a genelor, inserarea lor in celula si si
repararea deectelor genetice repararea deectelor genetice
C Cele mai importante descoperiri in ele mai importante descoperiri in
iochimie in sec. XX iochimie in sec. XX
La inceputul sec. XX se ormeaza o noua La inceputul sec. XX se ormeaza o noua
direcie in biochimie direcie in biochimie -- bioenergetica ,ah, bioenergetica ,ah,
Krebs, Lipman, Leninger, etc., Krebs, Lipman, Leninger, etc.,
n 1931 Lnghelhard a descoperit enomenul n 1931 Lnghelhard a descoperit enomenul
de osorilare oxidatia, iar in 1961 Mitc de osorilare oxidatia, iar in 1961 Mitch hel ell l
a ormulat ipoteza chimioosmotica, in a ormulat ipoteza chimioosmotica, in
argumentarea careia un rol important au argumentarea careia un rol important au
aut lucrarile lui Sculacio. aut lucrarile lui Sculacio.
5.Au ost studiate principalele cai ale 5.Au ost studiate principalele cai ale
metabolismului glucidic, lipidic, proteic metabolismului glucidic, lipidic, proteic ::
a. au ost create schemele dieritor cai de a. au ost create schemele dieritor cai de
transormare a glucidelor si ormarea in cursul transormare a glucidelor si ormarea in cursul
acestor transormari a A1P ,Lmb acestor transormari a A1P ,Lmbdden, Krebs, en, Krebs,
Dikens, Lngelhardt, Parnas, Dikens, Lngelhardt, Parnas, ,,
b. s b. s--a elucidat procesele de oxidare si sinteza a a elucidat procesele de oxidare si sinteza a
acizilor grasi si ale altor lipide ,Knoop, L acizilor grasi si ale altor lipide ,Knoop, Lyynen, nen,
Lipman, Lipman, ,,
c. s c. s--au descoperit transaminazele aminoacizilor si au descoperit transaminazele aminoacizilor si
ss--au pu au puss bazele studierii noilor cai de transormare bazele studierii noilor cai de transormare
a substanelor azotate in organism , a substanelor azotate in organism ,Krebs, Krebs,
lenseleit lenseleitMardase. eriozo, Nicolae,. Mardase. eriozo, Nicolae,.
6. ayliss 6. ayliss -- a utilizat termenul de hormon a utilizat termenul de hormon
Particularitaile materiei ii: Particularitaile materiei ii:
GGradul superior de organizare structurala radul superior de organizare structurala
,caracter ,caracterizat prin structura compusa si izat prin structura compusa si
diersitatea de molecule, diersitatea de molecule,
uncia strict determinata si sensul sau speciic uncia strict determinata si sensul sau speciic
pentru iecare parte componenta. pentru iecare parte componenta.
Capacitatea de a transorma si a utiliza energia Capacitatea de a transorma si a utiliza energia
Schimbul de substane cu mediul incongurator Schimbul de substane cu mediul incongurator
si autoreglarea transormarilor chimice. si autoreglarea transormarilor chimice.
Capacitatea de autoreplicare sau transmitere Capacitatea de autoreplicare sau transmitere a a
inormaiei genetice. inormaiei genetice.
Metod Metodee de studii biochimice de studii biochimice
-- Obiect de studiu poate i: Obiect de studiu poate i:
-- organismul integru organismul integru -- administrarea unor administrarea unor
substane si determinarea produselor inale, care substane si determinarea produselor inale, care
se elimina, se elimina,
-- organ, esut, celula ,mai intii se supun organ, esut, celula ,mai intii se supun
omogenizarii ,arimiarii, pina la structuri omogenizarii ,arimiarii, pina la structuri
subcelulare ,nuclee, mitocondrii, lizozomi, subcelulare ,nuclee, mitocondrii, lizozomi,
peroxisomi, citomembrane,, peroxisomi, citomembrane,,
-- Ultimele se separa prin ultracentriugare, apoi se Ultimele se separa prin ultracentriugare, apoi se
extrag structuri biomoleculare, care se reextrag, extrag structuri biomoleculare, care se reextrag,
se puriica prin: distilare, eaporare, dializa, se puriica prin: distilare, eaporare, dializa,
electrooreza, cromatograie. electrooreza, cromatograie.
Metod Metodee moderne de cercetare: moderne de cercetare:
Spectroscopia inrarosie Spectroscopia inrarosie -- se studiaza caracterul se studiaza caracterul
structural al moleculei, determinarea in structural al moleculei, determinarea in
microcantitai a compusilor straini, microcantitai a compusilor straini,
Metoda cromotograica in straturi subiri Metoda cromotograica in straturi subiri --
permite extragerea metaboliilor din esut permite extragerea metaboliilor din esut
,cantitai minimale, ,cantitai minimale,
Metode imunochimice Metode imunochimice -- identiicarea identiicarea
proteinelor indiiduale, secena AA in lan proteinelor indiiduale, secena AA in lan
Scintigraia Scintigraia - - examinarea proceselor metabolice examinarea proceselor metabolice
la toate nielurile sistemului iu. la toate nielurile sistemului iu.
!7490300 !7490300
reprezinta partea principala a celulelor oricarui organism iu reprezinta partea principala a celulelor oricarui organism iu
protos protos` ` -- primul, de prima importana primul, de prima importana
Proteinese sunt substane organice azotate, alcatuite din Proteinese sunt substane organice azotate, alcatuite din AA AA, ,
legai in catene prin legaturi peptidice si care poseda organ legai in catene prin legaturi peptidice si care poseda organi izare zare
structurala complicata. structurala complicata.
Principalele caracteristici: Principalele caracteristici:
1. 1. coninutul de azot destul de constant ,16 din masa uscata,, coninutul de azot destul de constant ,16 din masa uscata,,
2. 2. prezena permanenta a componenilor structurali prezena permanenta a componenilor structurali -- ai ai AA AA,,
3. 3. legaturile peptidice intre legaturile peptidice intre AA AA,,
4. 4. masa moleculara mare ,4 masa moleculara mare ,4--5000 5000 -- pina la milioane de Da,, pina la milioane de Da,,
5. 5. organizarea structurala complicata, care determina proprietaile organizarea structurala complicata, care determina proprietaile
izico izico--chimice, biologice ale proteinelor. chimice, biologice ale proteinelor.
Rolul biologic Rolul biologic al proteinelor al proteinelor::
1. 1. sstructural ,colagenul, elastina, keratina,, tructural ,colagenul, elastina, keratina,,
2. 2. ccatalitic atalitic ,amilaza, pepsina, LDl,, ,amilaza, pepsina, LDl,,
3. 3. de recepie ,receptorii hormonali,, de recepie ,receptorii hormonali,,
4. 4. contractil si lo contractil si loccomotor ,dinamic, omotor ,dinamic, --actina, miozina actina, miozina,,
5. 5. transport si depozitare ,lb transporta oxigenul, iar Mb transport si depozitare ,lb transporta oxigenul, iar Mb -- il il
depoziteaza in muschi, transerina si eritina transporta si depoziteaza in muschi, transerina si eritina transporta si
depoziteaza ierul in sange, icat,, depoziteaza ierul in sange, icat,,
6. 6. reglator reglator si hormonal si hormonal -- reglarea cresterii si dierenierii celulelor reglarea cresterii si dierenierii celulelor
,,insulina, insulina, proteinele proteinele-- represor,, represor,,
. . de protejare aa de corpi straini, iru de protejare aa de corpi straini, irusi si, bacterii , bacterii
,imunoglobuline,, ,imunoglobuline,,
8. 8. homeostatic homeostatic -- meninerea constantelor sngelui ,albuminele meninerea constantelor sngelui ,albuminele
determina presiunea oncotica determina presiunea oncotica -- cantitatea, olumul lichidului cantitatea, olumul lichidului
in asele sanguine,, in asele sanguine,,
9. 9. de rezera, troica de rezera, troica -- proteinele alimentare. proteinele alimentare.
Aminoacizii Aminoacizii (AA) (AA)
sunt deriaii acizilor carboxilici la care un atom sunt deriaii acizilor carboxilici la care un atom
de l a ost substituit de grupa aminica. de l a ost substituit de grupa aminica.
n uncie de poziia in care a aut loc substituia n uncie de poziia in care a aut loc substituia
destingem ala, beta, destingem ala, beta, gama si etc. gama si etc.
20 20 de de aminoacizi undamentali aminoacizi undamentali proteinogeni proteinogeni
sunt sunt -- AA si sunt de linia L. AA si sunt de linia L.
Clasificarea AA: Clasificarea AA:
Dupa Dupa structura structura R lateral ,in aliatici R lateral ,in aliatici -- aromatici, tio aromatici, tio--, ,
hidroxi, mono hidroxi, mono-- sau di carboxilici, sau di carboxilici,
n uncie de n uncie de proprietaile izico proprietaile izico-- chimice chimice ,acizi, bazici si ,acizi, bazici si
neutri, neutri,
dupa rolul dupa rolul biologic: biologic: indespensabili, semi indespensabili, semi -- si si
dispensabili dispensabili
Craaete ae orgaviare ate votecvtei roteice Craaete ae orgaviare ate votecvtei roteice
trvctvra trvctvra: :
rivara rivara .ecvvaara .ecvvaara tter ertiara tiara cvatervara cvatervara
trvctvra rivara trvctvra rivara
succesiunea AA din succesiunea AA din
lanul polipeptidic, lanul polipeptidic,
determinata genetic. determinata genetic.
este stabilizata de este stabilizata de
legaturile peptidice legaturile peptidice
coalente, care se coalente, care se
ormeaza la interaciunea ormeaza la interaciunea
grupei grupei ----carboxilice a carboxilice a
unui AA cu unui AA cu ----
aminogrupa urmatorului aminogrupa urmatorului
AA. AA.
Proprietile legturii peptidice: Proprietile legturii peptidice:
este o legatura coalenta este o legatura coalenta
coplanarea coplanarea -- toi atomii toi atomii
grupelor peptidice se ala intr grupelor peptidice se ala intr--
un singur plan un singur plan
2 orme de rezonana ,ceto sau 2 orme de rezonana ,ceto sau
enol, enol,
poziia trans a subs poziia trans a substtituienilor in ituienilor in
raport cu leg C raport cu leg C--NN
capacitatea de a orma legaturi capacitatea de a orma legaturi
de hidrogen ,iecare gr. de hidrogen ,iecare gr.
peptidica poate orma 2 legaturi peptidica poate orma 2 legaturi
de hidrogen, de hidrogen,
Principiile de descifrare a succesiunii Principiile de descifrare a succesiunii
AA AA- -etapele: etapele:
hidroliza selectia a proteinei ,prin metodele enzimatice hidroliza selectia a proteinei ,prin metodele enzimatice
,tripsina, chimotripsina, pepsina, sau chimice ,cu bromura ,tripsina, chimotripsina, pepsina, sau chimice ,cu bromura
cianidica,, cianidica,,
-- identiicarea succesiunii AA in ragmentele obinute prin identiicarea succesiunii AA in ragmentele obinute prin
metoda Ldman. metoda Ldman.
hidroliza selectia a proteinei printr hidroliza selectia a proteinei printr--o metoda deosebita de prima o metoda deosebita de prima
pentru a primi alte ragmente si determinarea succesiunii AA in pentru a primi alte ragmente si determinarea succesiunii AA in
aceste ragmente. aceste ragmente.
restabilirea structurii primare a proteinelor prin suprapunerea restabilirea structurii primare a proteinelor prin suprapunerea
capetelor segmentelor obinute prin alte metode, stablindu capetelor segmentelor obinute prin alte metode, stablindu--se se
astel segmentele de coincidena. astel segmentele de coincidena.
Principiile de descifrare a AA N i C Principiile de descifrare a AA N i C
terminal: terminal:
La La determinarea determinarea AA AA NN- -terminal se utilizeaz: terminal se utilizeaz:
1. 1. --metoda Sandger ,cu luordinitrobenzol, metoda Sandger ,cu luordinitrobenzol,
2. 2. -- metoda Ldman ,cu enilizotiocianat, metoda Ldman ,cu enilizotiocianat,
3. 3. --metoda cu dansil metoda cu dansil
4. 4. -- metoda enzimatica ,cu aminopeptidaza, metoda enzimatica ,cu aminopeptidaza,
eterminarea eterminarea AA AA C C- -terminal se efectueaz prin: terminal se efectueaz prin:
1. 1. metoda metoda chimica cu hidrazina ,metoda Acabori, chimica cu hidrazina ,metoda Acabori,
2. 2. metoda metoda enzimatica ,carboxipeptidaza, enzimatica ,carboxipeptidaza,
3. 3. olosind olosind reducatori: Nal4 sau Lil4 reducatori: Nal4 sau Lil4
etoda lui San etoda lui Sand dger ger
etoda lui Ldman etoda lui Ldman
etoda lui Acabori etoda lui Acabori
Orice dereglare a structurii primare a Orice dereglare a structurii primare a
proteinelor duce la afectarea proprietii proteinelor duce la afectarea proprietii
biologice biologice
UL1 UL1 --UKL1 UKL1
Modiicarea unui singur AA prooaca Modiicarea unui singur AA prooaca
tulburari grae in metabolism. tulburari grae in metabolism.
Lx Lx: : -- daca in poziia 6 a lanului daca in poziia 6 a lanului al lb al lb
in loc de Glu se include Val in loc de Glu se include Val -- lb lb -- S S
-- care deine mai nestabila, mai rau care deine mai nestabila, mai rau
ixeaza O2 , este insolubila si duce la ixeaza O2 , este insolubila si duce la
apariia apariia aveviei cv cetvte fatciforve. aveviei cv cetvte fatciforve.
Structura secundara Structura secundara
reprezinta modul inpachetarii catenei reprezinta modul inpachetarii catenei
polipeptidice intr polipeptidice intr--o structura ordonata, datorita o structura ordonata, datorita
ormarii legaturilor de hidrogen intre grupele ormarii legaturilor de hidrogen intre grupele
peptidice ale unei catene sau a catenelor peptidice ale unei catene sau a catenelor
inecinate. inecinate.
Dupa coniguraie structura secundara se Dupa coniguraie structura secundara se
imparte in: imparte in:
----spirala spirala
..--structura structura
!articvtaritatite ae baa ate !articvtaritatite ae baa ate -- .iratei: .iratei:
orientata spre dreapta orientata spre dreapta
poseda simetrie elicoidala, poseda simetrie elicoidala,
legaturile de hidrogen se legaturile de hidrogen se
ormeaza intre grupele ormeaza intre grupele
peptidice ale primului si ale peptidice ale primului si ale
celui de al patrulea rest de celui de al patrulea rest de
aminoacid, aminoacid,
radicalii laterali ai radicalii laterali ai
aminoacizilor nu participa la aminoacizilor nu participa la
ormarea ormarea ----spiralei si sint spiralei si sint
dispusi in exterior. dispusi in exterior.
!articvtaritatite ae baa ate !articvtaritatite ae baa ate -- .iratei: .iratei:
regularitatea si identitatea regularitatea si identitatea
spirelor: i spirelor: inalimea unei spire nalimea unei spire
constituie 0,54 nm constituie 0,54 nm ,5,4 A, ,5,4 A, si si
cuprinde 3,6 resturi de cuprinde 3,6 resturi de
aminoacizi aminoacizi ,inalimea unui ,inalimea unui
aminoacid este de 0,15 nm aminoacid este de 0,15 nm
sau 1,5 A, sau 1,5 A,. .
Periodicitatea regularitaii Periodicitatea regularitaii ----
spiralei este egala cu 5 spire spiralei este egala cu 5 spire
sau cu 18 aminoacizi. sau cu 18 aminoacizi.
Lungimea unei perioade este Lungimea unei perioade este
de 2, nm. de 2, nm.
Aminoacizii ce diminuieaza ,impedica, Aminoacizii ce diminuieaza ,impedica,
ormarea elicei: ormarea elicei:
PPrezena: rezena:
prolinei prolinei ,atomul de N nu are l si nu e capabil sa ormeze legaturi de hidrogen ,atomul de N nu are l si nu e capabil sa ormeze legaturi de hidrogen
intracatenar intracatenar -- se ormeaza o indoire, o incooiere in lan. se ormeaza o indoire, o incooiere in lan.
radicalilor oluminosi radicalilor oluminosi ,Val, Asp, conera o strngere sterica a elicei, ,Val, Asp, conera o strngere sterica a elicei,
Ser, 1re Ser, 1re -- gr. Ol pot orma puni de l gr. Ol pot orma puni de l -- pot seri ca actori destabilizatori pot seri ca actori destabilizatori
Glu, Liz, lis, Arg Glu, Liz, lis, Arg -- apar ore electrostatice de respingere sau atragere apar ore electrostatice de respingere sau atragere
.. .trvctvra .trvctvra
are coniguraia curbata, care se ormeaza cu are coniguraia curbata, care se ormeaza cu
ajutorul legaturilor de hidrogen intercatenare in ajutorul legaturilor de hidrogen intercatenare in
limita unor sectoare a aceluiasi lan polipeptidic limita unor sectoare a aceluiasi lan polipeptidic
sau a lanurilor alaturate. Aceasta structura se sau a lanurilor alaturate. Aceasta structura se
mai numeste structura in straturi pliante. mai numeste structura in straturi pliante.
..--structura poate i de 2 structura poate i de 2
tipuri: tipuri:
cross orma` cross orma` -- participa un participa un
singur lan singur lan
..--structura completa structura completa --
participa 2 sau mai multe participa 2 sau mai multe
catene, care poate i: catene, care poate i:
paralela ,N paralela ,N--terminaiile terminaiile
catenelor polipeptidice sint catenelor polipeptidice sint
indreptate in aceeasi direcie, indreptate in aceeasi direcie,
antiparalela ,N antiparalela ,N--terminaiile terminaiile
sint indreptate in dierite sint indreptate in dierite
direcii,. direcii,.
Deosebirile de ala spirala : Deosebirile de ala spirala :
are orma plata are orma plata
distana intre 2 resturi de AA este de 3,5 A distana intre 2 resturi de AA este de 3,5 A
punile de l sunt intercatenare dar nu punile de l sunt intercatenare dar nu
intracatenare ca la spirala intracatenare ca la spirala
radicalii AA ies in ambele pari ale structurii radicalii AA ies in ambele pari ale structurii
beta beta
Structura teriara Structura teriara
reprezinta modul de impachetare a lanului reprezinta modul de impachetare a lanului
polipeptidic in spaiu tridimensional. polipeptidic in spaiu tridimensional.
proteinele se impart in proteinele se impart in globulare globulare ,Mb, ,Mb, si ibrilare si ibrilare
,ceratina, ibrina, miozina,elastina, ,ceratina, ibrina, miozina,elastina,
se ormeaza datorita interaciunii dintre radicalii se ormeaza datorita interaciunii dintre radicalii
AA AA situai situai la distanta la distanta. .
Structura teriara Structura teriara
Legaturile ce stabilizeaza structura teriara: Legaturile ce stabilizeaza structura teriara:
Legaturile coalente: Legaturile coalente:
-- disulidice, disulidice,
-- pseudopeptidice pseudopeptidice
-- esterice esterice
Legaturile polare Legaturile polare
-- de hidrogen, de hidrogen,
-- ionice, ionice,
-- electrostatice electrostatice
interaciuni hidroobe interaciuni hidroobe --
--orele Van der \aals orele Van der \aals
Anume organizarea n structur tridimensional Anume organizarea n structur tridimensional
confer proteinelor activitate biologic confer proteinelor activitate biologic
RadicaIii AA, care posed rota|ie Iiber RadicaIii AA, care posed rota|ie Iiber
interac|ioneaz, catena ciudat se curbeaz n interac|ioneaz, catena ciudat se curbeaz n
diferite Iocuri. RadicaIii hidrofobi evitnd apa diferite Iocuri. RadicaIii hidrofobi evitnd apa
se concentreaz n interior pe cnd grupeIe se concentreaz n interior pe cnd grupeIe
hidrofiIe se situiaz Ia suprafa|a moIecuIei i hidrofiIe se situiaz Ia suprafa|a moIecuIei i
interac|ioneaz cu apa, deaceia moIecuIa interac|ioneaz cu apa, deaceia moIecuIa
gigant de protein se dizoIv bine n ap. gigant de protein se dizoIv bine n ap.
n procesuI stabiIirii structurii ter|iare n procesuI stabiIirii structurii ter|iare
se formeaz centreIe de Iegtur se formeaz centreIe de Iegtur
(active) unde se Ieag o anumit (active) unde se Ieag o anumit
substan| numit Ia generaI Iigand. substan| numit Ia generaI Iigand.
LiganduI este steric i eIectrostatic LiganduI este steric i eIectrostatic
compIementar CA (de ex. substratuI cu compIementar CA (de ex. substratuI cu
centruI activ aI enzimei respective). centruI activ aI enzimei respective).
n componen|a CA ntr radicaIii AA n componen|a CA ntr radicaIii AA
(Tir; GIu; His, etc.) situa|i de reguI (Tir; GIu; His, etc.) situa|i de reguI
departe unuI de aItuI n Ian|, dar care se departe unuI de aItuI n Ian|, dar care se
pomenesc nvecina|i n acest centru n pomenesc nvecina|i n acest centru n
procesuI formrii conforma|iei procesuI formrii conforma|iei
moIecuIei Ia interac|iunea cu IiganduI. moIecuIei Ia interac|iunea cu IiganduI.
DDomeni omeniu: u:
-- reprezinta regiuni compacte cu reprezinta regiuni compacte cu
organizarea teriara , relati organizarea teriara , relati
rigida, separate intre ele de rigida, separate intre ele de
segmente mai puin organizate segmente mai puin organizate
care permit care permit miscarea miscarea unui unui
domeniu domeniu aa de aa de altul. altul.
-- sunt responsabile de anumite sunt responsabile de anumite
uncii uncii
-- cu structuri si proprietai similare cu structuri si proprietai similare
sunt prezente in dierite sunt prezente in dierite
proteine, aind roluri proteine, aind roluri
asemanatoare. asemanatoare.
Structura cuaternara a proteinelor Structura cuaternara a proteinelor
Unele proteine s Unele proteine su unt alctuite din mai multe nt alctuite din mai multe
lan[uri polipeptidice lan[uri polipeptidice.Fiecare lan[ n parte e .Fiecare lan[ n parte e
numit numit protomer sau subunit protomer sau subunitate. ate. Proteina Proteina
integr reprezint oligomerul i posed integr reprezint oligomerul i posed
structur cuaternar. structur cuaternar.
Func[ia specific a unei proteine oligomere se Func[ia specific a unei proteine oligomere se
manifest numai la nivelul structurii manifest numai la nivelul structurii
cuaternare, protomeri separa[i sunt inactivi. cuaternare, protomeri separa[i sunt inactivi.
moIecuIa hemogIobinei const din 4 moIecuIa hemogIobinei const din 4
protomeri protomeri
Principalele legturi care determin i Principalele legturi care determin i
stabilizeaz structura cuaternar sunt stabilizeaz structura cuaternar sunt legturile legturile
slabe (de hidrogen, saline, for[e hidrofobe etc.). slabe (de hidrogen, saline, for[e hidrofobe etc.).
Ct privete legturile covalente (disulfidice, Ct privete legturile covalente (disulfidice,
pseudopeptidice), ele deasemenea stabilizeaz pseudopeptidice), ele deasemenea stabilizeaz
aceste structurii, ns nu determin formarea lor. aceste structurii, ns nu determin formarea lor.
Asamblarea protomerilor, structura cuaternar Asamblarea protomerilor, structura cuaternar
se realizeaz prin for[e slabe necovalente ntre se realizeaz prin for[e slabe necovalente ntre
suprafe[ele de contact complementare. suprafe[ele de contact complementare.
nterac[iunile prin suprafe[e complementare nterac[iunile prin suprafe[e complementare
prezint fenomenul de cooperare prezint fenomenul de cooperare- - primele primele
interac[iuni favorizeaz formarea celorlalte interac[iuni favorizeaz formarea celorlalte
Colagenul Colagenul
cea mai raspindita proteina din organism. cea mai raspindita proteina din organism.
eeste o proteina extracelulara, ibrilara, componenta majora a esutului ste o proteina extracelulara, ibrilara, componenta majora a esutului
conjucti si osos. conjucti si osos. n esutul conjucti ea oera rezistena, iar in cel osos n esutul conjucti ea oera rezistena, iar in cel osos
constituie carcasa organica a mineralizarii. constituie carcasa organica a mineralizarii.
Se deosebeste de alte proteine dupa componena aminoacidica si ali Se deosebeste de alte proteine dupa componena aminoacidica si ali
indici. indici.
1. iecare al treilea AA din catena este prezentat prin glicina ,30, 1. iecare al treilea AA din catena este prezentat prin glicina ,30,
2. iecare al patrulea 2. iecare al patrulea -- prin Pro si hidroxiPro ,25, prin Pro si hidroxiPro ,25,
3. Conine 10 Ala 3. Conine 10 Ala
4. Conine hidroxilizina 4. Conine hidroxilizina
5. Coninutul tioaminoacizilor si tirozinei este redus 5. Coninutul tioaminoacizilor si tirozinei este redus
Se deosebesc cinci eluri de lanuri primare: Se deosebesc cinci eluri de lanuri primare: --1I, 1I, --1II, 1II, --1III, 1III, --1IV, 1IV, --2. 2.
Prin combinarea lor se ormeaza 4 tipuri principale de colagen. Prin combinarea lor se ormeaza 4 tipuri principale de colagen.
Colagenul: Colagenul:
Structura primara Structura primara prezinta o prezinta o
catena polipeptidica curbata catena polipeptidica curbata
alcatuita din circa 1000 AA. alcatuita din circa 1000 AA.
iecare al 3 iecare al 3--lea este Gli, iecare lea este Gli, iecare
al 4 al 4--lea lea -- Pro sau hidroxiPro. n Pro sau hidroxiPro. n
locurile unde se ala acestea locurile unde se ala acestea
catena se curbeaza ormnd catena se curbeaza ormnd
spirala curbata spirala curbata
Catenele polipeptidice ale Catenele polipeptidice ale
colagenului nu pot orma ala colagenului nu pot orma ala
spirala cu simetrie elicoidala din spirala cu simetrie elicoidala din
cauza prezenei Pro, hidroxiPro cauza prezenei Pro, hidroxiPro
si glicinei si glicinei, dar ormea , dar ormeaza ala za ala
spirala de colagen. spirala de colagen.
Structura secundara Structura secundara reprezinta reprezinta
ala catene spiralate rasucite spre ala catene spiralate rasucite spre
stnga stnga
Colagenul: Colagenul:
3 ala catene spiralate, rasucite impreuna 3 ala catene spiralate, rasucite impreuna
sub orma unei spirale comune ormeaza sub orma unei spirale comune ormeaza
tropocolagenul, ce e stabilizata de tropocolagenul, ce e stabilizata de
interaciunea resturilor de Pro. interaciunea resturilor de Pro.
1ropocolagenul este subunitatea 1ropocolagenul este subunitatea
structurala a colagenului. structurala a colagenului.
Structura cuaternara Structura cuaternara: asezarea : asezarea
subunitailor de tropocolagen sub orma subunitailor de tropocolagen sub orma
de trepte, iecare molecula iind deplasata de trepte, iecare molecula iind deplasata
cu ' din lungime aa de moleculele cu ' din lungime aa de moleculele
ecine. Monomerii sunt legai stabil prin ecine. Monomerii sunt legai stabil prin
legaturi coalente incrucisate inter si legaturi coalente incrucisate inter si
intramoleculare, care le conera intramoleculare, care le conera
microibrilelor rezistena mecanica. Prin microibrilelor rezistena mecanica. Prin
asocierea microibrilelor se ormeaza asocierea microibrilelor se ormeaza
ibrilele, iar din ele ibrilele, iar din ele -- ibra de colagen. ibra de colagen.
Colagenul este proteina care acti ixeaza Colagenul este proteina care acti ixeaza
ionii de Ca2-. ionii de Ca2-.
ta.ificarea covtevorava a roteivetor ta.ificarea covtevorava a roteivetor
Saanii M.Leitt si C.Chiothia ,190, examinind structura Saanii M.Leitt si C.Chiothia ,190, examinind structura
proteinelor le proteinelor le--au deizat in 5 clase ,iecare clasa diera dupa au deizat in 5 clase ,iecare clasa diera dupa
prezena si poziia - prezena si poziia ---spiralei si spiralei si --structurii, structurii,
1. 1. Proteine ce conin 100 - Proteine ce conin 100 ---elice, ormind o structura elice, ormind o structura
globulara, globulara,
2. 2. Proteine ce conin Proteine ce conin --structura si, de regula, sunt alcatuite din structura si, de regula, sunt alcatuite din
doua straturi antiparalele sau situate in orme butoiase`, doua straturi antiparalele sau situate in orme butoiase`,
3. 3. Proteine ce conin atit - cit si componente, Proteine ce conin atit - cit si componente,
4. 4. Proteine ce inglobeaza -, segmente alternate in structura Proteine ce inglobeaza -, segmente alternate in structura
secundara, ormind structura teriara cu centrul si incercuite secundara, ormind structura teriara cu centrul si incercuite
de - de ---spirale, spirale,
5. 5. Proteine neorganizate cu structura secundara eideniata Proteine neorganizate cu structura secundara eideniata
nesemniicati. nesemniicati.
up dinamica domeniilor up dinamica domeniilor
structurale structurale
1. 1. Proteine cu domenii rigide, imobile, dure, unite Proteine cu domenii rigide, imobile, dure, unite
prin segmente mari, lexibile, ce le permit prin segmente mari, lexibile, ce le permit
luctuaii in diapazon larg, luctuaii in diapazon larg,
2. 2. Proteine cu domenii rigide, dure, unite prin Proteine cu domenii rigide, dure, unite prin
poriuni mici, denumite balama` cu o poriuni mici, denumite balama` cu o
circulaie mai redusa, circulaie mai redusa,
3. 3. Proteine unde domeniile au roluri dierse Proteine unde domeniile au roluri dierse --
olosesc lexibilitatea pentru asigurarea unor olosesc lexibilitatea pentru asigurarea unor
uncii. uncii.
Proteinele simple (holoproteine) Proteinele simple (holoproteine)
Histonele Histonele --localizate in nucleu, conin localizate in nucleu, conin AA AA bazici pina la 30 bazici pina la 30
,Arg, Liz,. Au sarcina pozitia, sunt legate electrostatic cu ,Arg, Liz,. Au sarcina pozitia, sunt legate electrostatic cu
acizii nucleici. acizii nucleici.
uncia: iau parte la reglarea metabolica a actiitaii genomului, uncia: iau parte la reglarea metabolica a actiitaii genomului,
uncie structurala uncie structurala
Albuminele Albuminele -- masa moleculara mica, PI 4,, sarcina negatia, masa moleculara mica, PI 4,, sarcina negatia,
sunt solubile in apa. sunt solubile in apa.
Rolul: determina presiunea oncotica, participa la transportul Rolul: determina presiunea oncotica, participa la transportul
substanelor. substanelor.
lobulinele lobulinele -- masa moleculara mai mare ca albuminele, au masa moleculara mai mare ca albuminele, au
caracter acid ,PI caracter acid ,PI -- 6 6 --,3,, conin in cantitate mare Glu, se ,3,, conin in cantitate mare Glu, se
dizola in soluii saline slabe, dar nu in apa. dizola in soluii saline slabe, dar nu in apa.
Rolul imunologic: sintetizeaza anticorpi. Rolul imunologic: sintetizeaza anticorpi.
Proteinele simple (holoproteine) Proteinele simple (holoproteine)
Protaminele Protaminele -- au masa moleculara mica, caracter au masa moleculara mica, caracter
alcalin ,Arg si Liz, dar nu conin 1rh, 1ir si en, sunt alcalin ,Arg si Liz, dar nu conin 1rh, 1ir si en, sunt
solubile in apa, se dizola in soluii diluate de acizi si solubile in apa, se dizola in soluii diluate de acizi si
baze. Se gasesc in cantitai mari in celule germinale baze. Se gasesc in cantitai mari in celule germinale
naturale ale pestilor: salmina ,lapii somnului,, naturale ale pestilor: salmina ,lapii somnului,,
scumbrina ,scumbrie,. scumbrina ,scumbrie,.
Prolaminele Prolaminele -- ,gliadine,, se gasesc in boabele ,gliadine,, se gasesc in boabele
cerealelor, au un coninut mare de Glu,20 cerealelor, au un coninut mare de Glu,20--25, si Pro 25, si Pro
,10 ,10--15,, dar mic de 15,, dar mic de AA AA diaminomonocarboxilici: diaminomonocarboxilici:
zeina ,porumb,, gliadina ,griu,, hordeina ,orz,. zeina ,porumb,, gliadina ,griu,, hordeina ,orz,.
lutelinele lutelinele sunt de natura egetala ,se gasesc in sunt de natura egetala ,se gasesc in
bobul cerealelor,, sunt insolubile in apa, dar solubile bobul cerealelor,, sunt insolubile in apa, dar solubile
in soluii acide si alcaline diluate, sunt bogate in Glu si in soluii acide si alcaline diluate, sunt bogate in Glu si
Liz. Liz.
Proteinele conjugate ,Proteide,: Proteinele conjugate ,Proteide,:
1. 1. Nucleoproteine Nucleoproteine
2. 2. Cromoproteine Cromoproteine
3. 3. osoproteine osoproteine
4. 4. Lipoproteine Lipoproteine
5. 5. Metaloproteine Metaloproteine
6. 6. Glicoproteine Glicoproteine
Nucleoproteinele Nucleoproteinele
compuse din proteine si acizi nucleici. compuse din proteine si acizi nucleici.
Componena proteica o alcatuiesc histonele, Componena proteica o alcatuiesc histonele,
bogate in Arg si Liz. bogate in Arg si Liz.
Rol: constituie baza moleculara a unor procese Rol: constituie baza moleculara a unor procese
biochimice undamentale ca: stocarea, biochimice undamentale ca: stocarea,
transmiterea si exprimarea inormaiei genetice, transmiterea si exprimarea inormaiei genetice,
biosinteza proteinelor, diiziunea celulara. biosinteza proteinelor, diiziunea celulara.
Cromoproteinele Cromoproteinele compuse din compuse din
protein i partea neproteic protein i partea neproteic
colorat colorat
1. 1. -- cromoproteide poririnice cromoproteide poririnice
2. 2. -- cromoproteide neporirinice cromoproteide neporirinice
Reprezentanii: cloroila, hemoproteidele ,lb,, Reprezentanii: cloroila, hemoproteidele ,lb,,
sistemul de citocromi, catalaza, peroxidaza. sistemul de citocromi, catalaza, peroxidaza.
Rolul: Rolul:
1. 1. participa in otosinteza participa in otosinteza
2. 2. transportul oxigenului si CO2 transportul oxigenului si CO2
3. 3. reaciile de oxido reaciile de oxido--reducere reducere
4. 4. senzaiile de lumina si culoare senzaiile de lumina si culoare
osoproteinele osoproteinele: : proteine + acidul fosforic proteine + acidul fosforic
(legate prin legturi esterice (legate prin legturi esterice- - de de
hidroxiaminoacizi Ser, 1re ) hidroxiaminoacizi Ser, 1re )
Reprezentani: cazeinogenul ,proteina laptelui,, itelina, Reprezentani: cazeinogenul ,proteina laptelui,, itelina,
itelenina ,din galbenusul de ou,, ihtulina ,din icre de itelenina ,din galbenusul de ou,, ihtulina ,din icre de
peste,. peste,.
Rolul: Rolul:
-- seresc ca material energetic, plastic in porocesul de seresc ca material energetic, plastic in porocesul de
embriogeneza si crestere postnatala embriogeneza si crestere postnatala
-- alimentar alimentar
Lipoproteine Lipoproteine - - proteine + lipide proteine + lipide
(fosfolipide, acizi grai liberi, colesterol) (fosfolipide, acizi grai liberi, colesterol)
Rolul: Rolul:
1. 1. Reprezinta constituieni structurali ai celulelor Reprezinta constituieni structurali ai celulelor
2. 2. interin in permeabilitatea biomembranelor interin in permeabilitatea biomembranelor
3. 3. participa la transportul prin snge si lima a unor substane participa la transportul prin snge si lima a unor substane
liposolubile ,itaminelor liposolubile A, D, L, K, unor liposolubile ,itaminelor liposolubile A, D, L, K, unor
hormoni, medicamente, hormoni, medicamente,
4. 4. urnizeaza energia urnizeaza energia
in plasma sanguina lipoproteinele se diereniaza in 4 raciuni in plasma sanguina lipoproteinele se diereniaza in 4 raciuni
pe baza densitaii lor: pe baza densitaii lor:
1. 1. -- chilomicronii ,d mai mica ca 0,95, chilomicronii ,d mai mica ca 0,95,
2. 2. -- cu densitate oarte mica ,VLDL, ,d mai mica ca 1,006, cu densitate oarte mica ,VLDL, ,d mai mica ca 1,006,
3. 3. -- cu densitate mica ,LDL, ,d mai mica ca 1,065, cu densitate mica ,LDL, ,d mai mica ca 1,065,
4. 4. -- cu densitate mare ,lDL, ,d mai mica ca 1,2, cu densitate mare ,lDL, ,d mai mica ca 1,2,
Glicoproteinele Glicoproteinele -- proteine - glucidica proteine - glucidica
,glucozamina, galactozamina, a. hialuronic, ,glucozamina, galactozamina, a. hialuronic,
glucozaminglicani, glucozaminglicani,
Rolul: Rolul:
1. 1. sunt constituieni plastici ai celulei, intra in componena sunt constituieni plastici ai celulei, intra in componena
membranelor biologice membranelor biologice
2. 2. au rol de protecie a mucoaselor gastrointestinale, ale au rol de protecie a mucoaselor gastrointestinale, ale
aparatului respirator si urogenital aa de aciunea enzimelor aparatului respirator si urogenital aa de aciunea enzimelor
proteolitice, a unor compusi chimici sau ageni mecanici proteolitice, a unor compusi chimici sau ageni mecanici
3. 3. sunt inhibitori ai aglutinarii hematiilor sunt inhibitori ai aglutinarii hematiilor
4. 4. sunt componente speciice de grup sanguin sunt componente speciice de grup sanguin
5. 5. participa in reaciile imunologice participa in reaciile imunologice
Metaloproteine: Metaloproteine: proteina -metal ,e, Cu, proteina -metal ,e, Cu,
Zn, Mg, Zn, Mg,
Lxemple: lb Lxemple: lb-- conine e: transportul gazelor conine e: transportul gazelor
eritina eritina -- conine e, localizata in icat, constituie conine e, localizata in icat, constituie
rezera, depozitul de e din organism rezera, depozitul de e din organism
1ranserina 1ranserina -- conine e, Cu si Zn, se ala in plasma conine e, Cu si Zn, se ala in plasma
sanguina, transporta e in oprganism sanguina, transporta e in oprganism
Mioglobina Mioglobina -- conine e, se ala in muschi, rol de conine e, se ala in muschi, rol de
transportor si rezeror al oxigenului in muschi transportor si rezeror al oxigenului in muschi
Ceruloplasmina Ceruloplasmina -- conine Cu, se ala in plasma conine Cu, se ala in plasma
sanguina, transportor al Cu in organism si aciune sanguina, transportor al Cu in organism si aciune
oxidazica asupra itaminei C. oxidazica asupra itaminei C.
Proteinele ixatoare de Ca Proteinele ixatoare de Ca
sunt proteine ce poseda ainitate magora de legare a ionilor de sunt proteine ce poseda ainitate magora de legare a ionilor de
Ca. 1oate conin resturi de carboxiglutamat de care se ixeaza Ca. 1oate conin resturi de carboxiglutamat de care se ixeaza
ionii de Ca. ionii de Ca.
carboxiglutamatul se ormeaza din Glu sub aciunea enzimei, carboxiglutamatul se ormeaza din Glu sub aciunea enzimei,
care ca coenzima are itamina K. care ca coenzima are itamina K.
Lxemple: Lxemple:
1. 1. colagenul colagenul
2. 2. calmodulina calmodulina -- o proteina mica ce poseda patru locusuri de o proteina mica ce poseda patru locusuri de
ixare pentru ionii de Ca ixare pentru ionii de Ca
3. 3. actorii coagularii sngelui,II,VII,IX, X, actorii coagularii sngelui,II,VII,IX, X,
4. 4. osolipaza C osolipaza C
Peptidele actie: Peptidele actie:
Lndotelinele Lndotelinele o amilie de peptide noi cu actiitate biologica o amilie de peptide noi cu actiitate biologica
actia deosebita. n anul 1988 \angisana au obinut din cultura actia deosebita. n anul 1988 \angisana au obinut din cultura
endoteliului ascular un peptid cu eect biologic pronunat endoteliului ascular un peptid cu eect biologic pronunat
numit endotelina ,L1,. numit endotelina ,L1,.
L1 L1-- sunt cei mai eectii actori asoactii. sunt cei mai eectii actori asoactii.
Clasificare Clasificare: deosebim L11, L12, L13 ,izoorme,. : deosebim L11, L12, L13 ,izoorme,.
Deosebirile intre ele: Deosebirile intre ele:
1. 1. sunt codiicate de gene dierite sunt codiicate de gene dierite
2. 2. sunt expresate in mod dierit in esut ascular. sunt expresate in mod dierit in esut ascular.
3. 3. L1 L1--1 si L12 1 si L12 -- sunt asoconstrictori puternici sunt asoconstrictori puternici
Structur: L1 Structur: L1 un peptid biciclic ormat din 21 aminoacizi. un peptid biciclic ormat din 21 aminoacizi.
Sinteza i degradarea: Sinteza i degradarea:
Sintez: trei etape: Sintez: trei etape:
1. 1. hidroliza proteolitica a preproendotelinei ,92 a,a, sub aciunea hidroliza proteolitica a preproendotelinei ,92 a,a, sub aciunea
conertazei 1 conertazei 1 -- cu ormare de proendotelina ,40 a,a,. cu ormare de proendotelina ,40 a,a,.
2. 2. hidroliza capatului C terminal , hidroliza capatului C terminal ,-- 2 a,a, sub aciunea 2 a,a, sub aciunea
carboxipeptidazei carboxipeptidazei
3. 3. sub aciunea conertazei 2 proendotelina trece in endotelina sub aciunea conertazei 2 proendotelina trece in endotelina
,21 a,a,. ,21 a,a,.
egradarea: egradarea: 2 enzime 2 enzime
1. 1. metaloendopeptidaza cu Pl optim de 5,5 metaloendopeptidaza cu Pl optim de 5,5
2. 2. endotelinaza ,serinproteinaza, endotelinaza ,serinproteinaza,
Lndotelinele Lndotelinele
Aciune: Aciune: 2 tipuri de receptori: L1 2 tipuri de receptori: L1--A si L1 A si L1-- -- situai nu situai nu
numai in endoteliul aselor ci si in rinichi, plamini, suprarenale, numai in endoteliul aselor ci si in rinichi, plamini, suprarenale,
esut neros. esut neros.
L1 L1--A A --receptorii - structurile ixatoare de G proteina receptorii - structurile ixatoare de G proteina --
mediaza constricia aselor. uncia L1 mediaza constricia aselor. uncia L1-- receptorilor e receptorilor e
cuplata cu actiarea osolipazei C si A2, majorarea nielului de cuplata cu actiarea osolipazei C si A2, majorarea nielului de
Ca intracelular Ca intracelular -- cu majorarea intensia a prostaciclinei si,sau cu majorarea intensia a prostaciclinei si,sau
tromboxanului A2 tromboxanului A2 -- ceea ce conduce att la constricia ct si ceea ce conduce att la constricia ct si
dilatarea aselor. dilatarea aselor.
Rolul: Rolul:
1. 1. regleaza tonusul aselor si in general cardiohemodinamica regleaza tonusul aselor si in general cardiohemodinamica
2. 2. participa in patogenia l1A eseniale participa in patogenia l1A eseniale
3. 3. L1 L1--1 si L1 1 si L1--3 3 -- poseda eecte neurologice ,in esutul neros poseda eecte neurologice ,in esutul neros
intensiica sinteza osoinozitolosatului,, prooaca modiicari intensiica sinteza osoinozitolosatului,, prooaca modiicari
in reaciile de comportare, eect central cardiorespirator. in reaciile de comportare, eect central cardiorespirator.
4. 4. regleaza starea uncionala a endoteliului, stratului intim arterial regleaza starea uncionala a endoteliului, stratului intim arterial
si enos din dierite ase si enos din dierite ase