MINORITILE ETNICE DIN ROMNIA

(conform recensmntului din 2002)

Puin timp dup revoluia din Decembrie 1989, populaia Romniei era de circa 24 milioane. ns ncepnd cu 1991, populaia Romniei scade treptat. Aceast scdere se datoreaz scderii natalitii i liberei circulaii n statele din afara frontierelor Romniei. Conform recensmntului din 2002, Romnia are o populaie de 21.680.974 oameni. Principalul grup etnic n Romnia l reprezint romnii, vorbitorii limbii romne. Ei reprezint 89,5% din populaie. O comunitate etnic important (6,6% din populaie) este cea a maghiarilor din Romnia, care numr peste 1.400.000 i cea a iganilor (2% din populaie). Conform recensmntului oficial peste 500.000 de igani locuiesc n Romnia. Maghiarii, care sunt o minoritate important n Transilvania, constituie marea majoritate n judeete Harghita i Covasna. Ucrainenii, Germanii, Ruii-lipoveni, Turcii, Ttarii, Srbii, Slovacii, Bulgarii, Croaii, Grecii, Ruii, Evreii, Cehii, Polonezii, Italienii, Armenii i celelalte grupuri etnice, numr restul 1.4% din populaie. Densitatea populaiei a rii s-a dublat ncepnd cu 1900 dei, n comparaie cu alte state Europene exist spaiu pentru cretere. Numrul romnilor i a urmailor romnilor nscui n Romnia care locuiesc n strintate se numr la 12 milioane. Limba oficial a Romniei - limba romn este vorbit de 91% a populaiei. Maghiar i igneasc sunt cele mai importante limbi ale minoritilor, vorbite de 6.7% i respectiv 1.1% a populaiei. n Romnia traiesc alaturi de comunitatile de romni diferite alte comunitati etnice, cu traditii culturale, lingvistice si religioase specifice. Regiunile cu cea mai mare diversitate etnica din Romnia sunt Transilvania, Banatul, Bucovina si Dobrogea. n zonele cu diversitate etnica mai redusa, precum Oltenia si Moldova, se manifesta cea mai mica deschidere att fata de pluralismul etnic, ct si fata de cel politic. Atitudinile cele mai ostile fata de maghiarii din Romnia se manifesta n zonele unde acestia sunt cel mai putin prezenti (Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova), iar perceptia cea mai pozitiva asupra lor se nregistreaza n Transilvania. Totodata, atitudinile cele mai ostile ale ungurilor fata de romanii din Romnia se manifesta n zonele unde acestia sunt cel mai mult prezenti (Harghita, Covasna), unde are loc un proces de asimilare fortata a romanilor. In urma recensamntului din 2002 s-a stabilit ca 10,5% din populatia Romniei are alta etnie dect cea romna, iar 9% din populatie are alta limba materna dect limba romna. n prezent, 18 minoritati au cte un deputat din oficiu, iar partidul maghiarilor UDMR are 27 de mandate de deputat (7.83%) si 12 mandate de senator (8.57%). Conform recensamntului din ianuarie 1992, structura populatiei este urmatoarea: romni (89.4%), maghiari (7.13%), tigani (1.80%), germani (0.52%), ucraineni (0.29%),

rusi-lipoveni (0.17%), srbi (0.14%), turci (0.13%), tatari (0.11%), slovaci (0.09%), alte nationalitati bulgari, evrei, croati, cehi, polonezi, greci, armeni s.a. (0.3%). Minoritatile etnice au reprezentat ntotdeauna un procent semnificativ din populatia Romniei. n anul 1930, populatia Romniei Mari era putin peste 18 milioane de locuitori. Romnii reprezentau 73% dupa limba materna si 71,9% dupa etnie, din populatia tarii. Peste sase decenii, conform ultimului recensamnt, procentul minoritatilor din totalul populatiei Romniei (de circa 22 milioane de locuitori) reprezinta circa 12%. Minoritatile etnice cele mai importante au fost - si sunt si acum - cele reprezentate de maghiari, tigani, germani, ucraineni, rusi-lipoveni, evrei, turci, tatari, armeni, bulgari, srbi, croati, slovaci, cehi, polonezi, greci, albanezi, italieni. La ora actuala n Romnia sunt recunoscute oficial 18 minoritati etnice, fiecare dintre acestea (cu exceptia celei maghiare) fiind reprezentate automat n Parlamentul Romniei. Lor li se mai adauga organizatii deja constituite ale slavilor macedoneni (de asemenea, cu un reprezentant n Camera Deputatilor), ale rutenilor etc. n general, cu unele exceptii tragice, minoritatile etnice s-au bucurat n Romnia moderna de drepturi si libertati care le-au permis sa-si conserve si promoveze specificul etnic sau cultural. Nu trebuiesc trecute totusi cu vederea unele momente din istorie precum perioada de robie a tiganilor, masacrarea a numerosi evrei si tigani n anii '40, politicile de deznationalizare a maghiarilor sau cele de favorizare a plecarii din tara a germanilor si evreilor n timpul regimului comunist. Dupa 1990, chestiunea ocrotirii minoritatilor s-a pus cu mai multa pregnanta. Crearea si mentinerea conditiilor pentru pastrarea, dezvoltarea si afirmarea identitatii minoritatilor nationale au devenit - din pacate, uneori doar la nivel retoric - politici de stat. Principala idee care ramine este ca minoritatile nationale, prin contributia lor la viata culturala, stiintifica si economica a tarii, prin spiritul de convietuire si acceptare reciproca pe carel genereaza, reprezinta un atu si o bogatie pentru Romania. In acest context, protectia si valorizarea lor poate insemna o indatorire. Minoritatea secuilor din Romania Natiunea secuilor de limba maghiara,era initial o grupa etnica(trib,ori mica uniune tribala)unitara,coerenta,destul de redusa numeric;colonisti bine organizati militareste,de religie catolica, avand importante privilegii economice,juridice,ei au fost adusi de regii Ungariei prin secolul XII-XIII in estul Transilvaniei in zona muntelui Harghita,la izvoarele Tarnavelor,Oltului si Muresului spre a asigura si organiza apararea granitei de

est a Transilvaniei contra patrunderii dinspre Moldova a cumanilor,pecenegilor,tatarilor etc.Secuii aveau o sarcina militara si politica de mare insemnatate care nu putea fi incredintata populatiei localnice in majoritate romaneasca,ortodoxa considerata de acestia ca fiind "eretica" neputand fi devotata statului feudal maghiar.Astfel,secuii nu pot fi considerati decat fiind colonistii regelui Ungariei,adusi si ingramaditi peste un substrat de populatie bastinasa,rarita din cauza navalirilor si emigrarilor:Blachi cu care s-au amestecat. Timp de sapte veacuri,dupa stabilirea lor pe pamant romanesc,secuii au avut cele mai intense legaturi si amestecuri etno-lingvistice,de influentari reciproce cu romanii conlocuitori:"cu secuii avem o simbioza,adeca o viata impreuna;cu ungurii numai o vecinatate.Deosebirea este esentiala."afirma Nicolae Iorga in 1939. Secuii locuiesc in masa n curbura Carpatilor Sudici, n sud-estul Transilvaniei, pe teritoriul actualelor judete Covasna, Harghita si Mures, iar n numar mai mic n valea Ariesului. Originea si asezarea lor n Transilvania este o problema foarte complicata si mult discutata de catre istorici si nici n prezent nu este rezolvata n mod definitiv. Cauza consta n faptul ca despre originea si asezarea secuilor nu avem date istorice sigure; documentele scrise referitoare asupra secuilor se pastreaza dintr-o perioada relativ trzie, din prima jumatate a secolului al XIV-lea. Despre originea secuilor doua cronici fac mentiune: cronica lui Anonymus si asa numita Cronica hunica. Anonymus despre secui spune urmatoarele: Peste cteva zile conducatorul rpd si nobilii lui cu ntelegere comuna au trimis armata contra lui Menumorout, conducatorul bihorean.. si toti secuii, care mai nainte au fost populatiile lui Attila, auzind vestea lui Usubuu, cu totii au venit naintea lui n mod pasnic.. si naintea armatei lui Usubuu au nceput sa lupte n prima linie de bataie. Cronica lui Anonymus din cauza neconcordantei unor date adevarului istoric este considerata de catre unii istorici, ca o gesta romantica ale carei date pot fi acceptate numai cu rezerve. Iar Cronica hunica, prima parte a Cronicii maghiare, descrie destramarea imperiului hunic si retragerea a 3000 de huni la Cmpul Csigla, care pe urma s-au numit secuii.De mentionat ca nici Cronica maghiara si nici Cronica hunica n forma lor originala nu au fost pastrate. Nu se stie ca informatia despre secui de unde provine, se bazeaza pe traditie sau este inventia autorului.Aceasta traditie de origine hunica a secuilor a fost consemnata si de cronicarul Simon de Kza. Pe baza acestor cronici se poate constata ca secuii deja n secolul al XIII-lea au fost

considerati ca o populatie aparte de maghiari, fiind descendentii hunilor, care naintea venirii ungurilor deja au fost pe teritoriul Ungariei. Natiunea secuilor de limba maghiara,era initial o grupa etnica(trib,ori mica uniune tribala)unitara,coerenta,destul de redusa numeric;colonisti bine organizati militareste,de religie catolica, avand importante privilegii economice,juridice,ei au fost adusi de regii Ungariei prin secolul XII-XIII in estul Transilvaniei in zona muntelui Harghita,la izvoarele Tarnavelor,Oltului si Muresului spre a asigura si organiza apararea granitei de est a Transilvaniei contra patrunderii dinspre Moldova a cumanilor,pecenegilor,tatarilor etc.Secuii aveau o sarcina militara si politica de mare insemnatate care nu putea fi incredintata populatiei localnice in majoritate romaneasca,ortodoxa considerata de acestia ca fiind "eretica" neputand fi devotata statului feudal maghiar.Astfel,secuii nu pot fi considerati decat fiind colonistii regelui Ungariei,adusi si ingramaditi peste un substrat de populatie bastinasa,rarita din cauza navalirilor si emigrarilor:Blachi cu care s-au amestecat.