Istoria Trilor Romne ntre sec.

al XIV-lea si al XVI-lea se desIsoar ntr-un context

international complicat. Acesta este marcat de expansiunea Imperiului Otoman si de
tendintele regatelor crestine Polonia si Ungaria de a-si subordona Trile Romne si de a-si
extinde controlul la Dunrea de Jos si n Peninsula Balcanic. Obiectivul Iundamental al
politicii externe dus de domnii romni l reprezint lupta pentru mentinerea independentei si
a autonomiei politice, aprarea teritoriului trii si a hotarelor sale. Pe aceast linie se nscriu
eIorturile lui Mircea cel Btrn (1386-1418) de a realiza un echilibru proIitabil ntre tendintele
hegemonice ale Ungariei si Imperiului Otoman. Pentru a contracara pretentiile lui Sigismund
le Luxemburg (rege al Ungariei si mprat al Germaniei) asupra trii Romnesti Mircea
ncheie, curnd dup urcarea pe tron o aliant cu Polonia, prin intermediul lui Petru Musat,
domnul Moldovei - cu care de asemenea Mircea are relatii Ioarte bune. Devenind vasal al
Poloniei, ca si domnul Moldovei, Mircea se pune sub protectia Iormal a acestui regat,aIlat n
rivalitate cu Ungaria la acea vreme.
Dup 1390 pericolul otoman se accentueaz iar prezenta la Dunre a noii puteri i
apropie pe Sigismund -regele Ungariei si Mircea -domnul Trii Romnesti care iesise
victorios n Iata lui Baiazid I la Rovine (oct. 1594 sau mai 1595) dar nu detinea controlul total
asupra trii sale din cauza lui Vlad Uzurpatorul -protejatul sultanului. Tratatul dintre Mircea si
Sigismund se ncheie n martie 1395 la Brasov si cuprindea conditiile n care cei doi aliati si
oIereau sprijin n lupta antiotoman. Sprijinul acordat de Mircea n conIruntrile anterioare cu
Poarta si participarea sa la Cruciada de la Nicopole (1396) unde armata de cavaleri din Europa
Occidental suIer un dezastru n Iata armatei otomane, dovedesc trinicia acestei aliante.
Constituirea statelor Medievale n spatiul romnesc - Transilvania, Tara Romnesc Moldova
si Dobrogea - reprezint un moment esential n evolutia politic a teritoriului la nord de
Dunre. La baza statului stau trile, obtile steti, campurile sau codrii. Acestea se reunesc
ntre secolele IX- XIII in cadrul unor Iormatiuni prestatale - fupanate, cne:ate si voievodate.
Asemenea Iormatiuni sunt pomenite la nceputul Evului Mediu n Cronica lui Nestor si
Povestea vremurilor de demult la rsrit de Carpati, iar despre populatia din aceste zone aIlam
ca se opunea n secolul al XIII-lea deopotriv turcilor din Halici, dar si incursiunilor ttaro-
mongole.
La baza constituirii Moldovei st un dublu desclecat. Initiativa vine de la
Iruntasii politici ai romnilor din Maramures. Cu prilejul unor expeditii mpotriva
ttarilor (1345-1354, initiate de regele maghiar Ludovic de Anjou la est de Carpati,
voievodul maramuresean Dragos se asez n teritoriul determinat de rul Moldova. El
organizeaz acolo o marc de aprare supus coroanei unguresti. Urmasii lui Dragos
mentin raporturile de dependent Iat de Ungaria, ceea ce duce n 1359 la izbucnirea
unei rscoale locale. ProIitnd de aceasta, un alt voievod din Maramures, Bogdan din
Cuhea, trece muntii la rsrit si alung pe urmasii lui Dragos. AstIel se naste un nou
stat romnesc independent, si anume Moldova. Noul su statut politico-juridic este
recunoscut n 1364-1365 de ctre Ungaria.

lormarea sLaLelor medlevale romnesLl esLe rezulLaLul evoluLlel socleLaLll romnesLl dln prlmele
secole ale mllenlulul l La baza alcaLulrl prlmelor sLrucLurl pollLlce romnesLl au sLaL obsLlle LerlLorlale
AcesLea se vor grupa in unlunl de obsLl denumlLe de n lorga romanll populare Lle vor consLlLul
nucleul vllLoarelor formaLlunl pollLlce menLlonaLe in lzvoarele exLerne sl lnLerne sub numele de Larl
romnesLl
n general obsLlle sunL dependenLe de un cenLru de puLere sLraln dlrecL sau lndlrecL prln lnLermedlul
unel capeLenll mlllLare volevod sau duce
nLemelerea sLaLelor medlevale romnesLl a fosL favorlzaLa de facLorl lnLernl sl exLernl
e plan lnLern cresLerea demograflca subsLanLlala vlaLa economlca prospera sl accenLuarea
dlferenLlerll soclale au conLrlbulL la acesL proces
Con[uncLura exLerna favorablla a fosL slLuaLla creaLa dupa marea lnvazle a cumanllor sl LaLarllor dln
12411242 AparlLla unul nou cenLru de puLere PanaLul Poardel de Aur a sLopaL expanslunea
ungarlel la sud sl esL de CarpaLl SLlngerea dlnasLlel Arpadlenllor sl crlza dlnasLlca dln ungarla au
inlesnlL evoluLla caLre o sLrucLura pollLlca sLaLala in acesL spaLlu
lormarea sLaLelor medlevale romnesLl sa reallzaL in doua marl eLape unlflcarea formaLlunllor
pollLlce sub o auLorlLaLe cenLrala sl crearea lnsLlLuLlllor lnLerne necesare aflrmarll sLaLale
lzvoarele lsLorlce menLloneaza ca inLemeleLor al |arll 8omnesLl pe 8asarab l AcesLa unlflca
formaLlunlle pollLlce de la sud de CarpaLl n 1324 un documenL maghlar il menLloneaza pe 8asarab
ca vasal al regelul ungarlel penLru 8anaLul de Severln volevodul nosLru Lransalpln 8egele
ungarlel recunoasLe unlLaLea sLaLulul condus de acesLa
nemulLumlLl de condlLllle acordulul nobllll maghlarl il convlng pe rege sa suprlme sLaLul lul 8asarab
LsLe organlzaLa campanla dln Loamna anulul 1330 8aLalla se da la osada sl esLe consemnaLa in
Cronlca plcLaLa de la vlena vlcLorla obLlnuLa de 8asarab semnlflca obLlnerea lndependenLel |arll
8omnesLl faLa de ungarla
urmasll lul 8asarab au consolldaL sLaLul nou consLlLulL crend lnsLlLuLllle lnLerne
lnsLlLuLla cenLrala domnla avea caracLer elecLlv eredlLar uomnul era ales de marea bolerlme dln
rndul famlllel domnlLoare cea a 8asarabllor uomnla a aparuL in medlul romnesc sl sa [usLlflcaL
prln orlglnea sa dlvlna
1lLulaLura domnulul reflecLa puLerea acesLula inLreaga auLorlLaLe de care se bucura uomnul sla
asumaL LlLlul de mare volevod (comandanL suprem al armaLel) care exprlma funcLla prlmordlala
mlllLara a conducaLorulul dar sl inLleLaLea sa in raporL cu cellalLl volevozl Crlglnea dlvlna a puLerll
domnesLl se reflecLa in lnLroducerea parLlculel lo dar sl a LlLlulul de domn (sLapn) 1oL in acesL splrlL
seful sLaLulul era uns sl incoronaL de mlLropollL lormula slngur sLapnlLor sau auLocraLor
reprezlnLa o aflrmare de suveranlLaLe exLerna dar sl lnLerna
ALrlbuLllle domnlel vlzeaza LoaLe domenllle lmporLanLe de pollLlca lnLerna sl exLerna
mlllLare(comandanL suprem al armaLel) admlnlsLraLlve(conduce inLreaga admlnlsLraLle) funclare(
esLe sLapnul inLregll Larl) are drepL de a baLe moneda lnsLlLule slsLemul de lmpozlLe sl esLe lnsLanLa
suprema de [udecaLa
nca de la consLlLulre domnll |arll 8omnesLl slau manlfesLaL aLrlbuLllle de pollLlca lnLerna sl exLerna
in sensul pasLrarll auLorlLaLll lor dar sl a neaLrnarll Larll pe care o conduceau
n secolul al xvlea aceasLa lnsLlLuLle a avuL reprezenLanLl de seama prln domnllle lul Mlrcea cel
8aLrn (13861418) sl vlad |epes(1448 14361462 1476)
Mlrcea cel 8aLrn a fosL cel dlnLl domn romn care a promovaL o pollLlca de cruclada La invlns pe
8alazld la 8ovlne sl a parLlclpaL la Cruclada de la nlcopole erloada de apogeu a domnlel lul Mlrcea a
incepuL dupa 1400 La incepuLul secolulul al xvlea el va relua pollLlca bloculul romnesc
proflLnd de sLarea de crlza a lmperlulul CLoman dupa 1402 va reinnol allanLele cu puLerlle cresLlne
olonla sl ungarla sl se va lmpllca in lupLele penLru puLere dln lmperlul CLoman
La [umaLaLea secolulul al xvlea sLeagul lupLel anLloLomane a fosL preluaL de vlad |epes domn al
|arll 8omnesLl AcesLa refuza plaLa LrlbuLulul sl dupa ce inchele o allanLa cu MaLel Corvln se
confrunLa cu Mahomed al lllea obLlnnd o sLraluclLa blrulnLa in lupLa de lnga 1rgovlsLe 16/17
lunle 1462 vlcLorla obLlnuLa nu a puLuL fl frucLlflcaLa marea bolerlme la LradaL lar a[uLorul promls de
MaLel Corvln nu a mal venlL
CbllgaLllle LoL mal apasaLoare pe care |ara 8omneasca le avea faLa de oarLa sLlrblrea auLonomlel
sl perlcolul Lransformarll acesLela in pasalac lau deLermlnaL pe Mlhal vlLeazul sa rela lupLa
anLloLomana sl sa infapLulasca in cele dln urma unlrea celor Lrel Larl romne uln proprle lnlLlaLlva el
va adera la Llga SfnLa allanLa anLloLomana consLlLulLa la lnlLlaLlva apel
n larna anulul 13941393 Mlhal lnlLlaza rascoala anLloLomana la 8ucuresLl uclgnd credlLorll
levanLlnl sl mlca osLlre oLomana dln caplLala
e 20 mal 1393 Mlhal vlLeazul inchele la Albalulla un LraLaL cu Slglsmund 8aLhory prlnclpele
1ransllvanlel rln acesLa Mlhal devlne membru in allanLa anLloLomana sl locLllLorul lul Slglsmund
uLerea reala revlne insa sfaLulul domnesc
n augusL 1393 Mlhal obLlne o sLraluclLa vlcLorle la Calugarenl lar in ocLombrle 1393 reusesLe cu
sprl[lnul lul Slglsmun sal alunge pe oLomanl dlncolo de uunare
rln campanllle dln 13991600 |arlle 8omne sl 1ransllvanla sunL reunlLe inLrun slsLem pollLlc
coordonaL de Mlhal vlLeazul rlma unlre pollLlca a romnllor desl de scurLa duraLa a ramas ulLerlor
un slmbol in consLllnLa naLlonala
Asadar dea lungul secolelor xlvxvl |ara 8omneasca a fosL condusa de domnl care prln fapLa sl
personallLaLea lor slau pus amprenLa pe evoluLla sLaLulul pe care lau condus dar sl pe slLuaLla
pollLlca a parLll de rasarlL a conLlnenLulul european n secolele urmaLoare domlnaLla oLomana se va
accenLua lar ml[loacele mlllLare foloslLe cu precadere de domnll romnl penLru pasLrarea
lndependenLel vor fl inloculLe de ml[loacele dlplomaLlce