Iudaismul

Srbtori
Smbta
Smbta este principala zi de srbtoare evreiasc, ziua de odihn a Creatorului dup cele ase zile de facere a lumii (Geneza). Potrivit religiei evreieti, este interzis s se lucreze n ziua de smbt i n zilele de srbtori.

Purim este o srbtoare evreiasca care comemoreaz eliberarea poporului evreu din Imperiul
Persan antic de distrugere de ctre Haman, dup cum este scris n cartea biblic Cartea Esterei (Megillat Esther). n funcie de poveste, Haman trage la sori pentru a stabili data la care s fie exterminai evreii.

Celebrarea srbtorii Purim ntr-o sinagog german din sec al XVIII-lea", din Kirchliche Verfassung, 1748. Purim este celebrat n fiecare an n funcie de calendarul ebraic la a 14-a zi lunii de ebraice Adar, a doua zi dup victoria evreilor asupra dumanilor. Ca, i n alte sarbtori evreieti, Purim ncepe de la apusul de soare n ziua precedent. n oraele care s-au protejat de un zid n zilele lui de Joua, inclusiv Shushan (Susa) i Ierusalim, Purim este sarbatorit pe data de 15 a lunii, cunoscut sub numele de Shushan Purim. Purim este caracterizat prin recitri publice a crtii Estera (keriat ha-megilla), oferind reciproc cadouri de alimente i buturi (mishloach manot), poman pentru sraci (mattanot LA-evyonim), i o mas de celebrare (se'udat Purim). Alte obiceiuri includ butul vinului , purtarea de msti si costume, i srbtoriri publice.

Hanukkah/Chanukah/Chanukkah/Hanuka (n ebraic

sau )

reprezint "Srbtoarea inaugurrii" sau "Srbtoarea luminilor". Srbtoare care dureaz opt zile (25 Kislev - 3 Tevet), comemornd victoria macabeilor asupra monarhiei seleucide din Siria, care ncerca s distrug religia evreiasc i s elenizeze popoarele de sub dominaia sa. Principalele evenimente asociate cu Hanuka s-au desfurat ntre 165-163 .e.n., dei lupta armat a macabeilor mpotriva grecilor a continuat nc muli ani, pn cnd evreii din Ere Israel i-au dobndit de facto independena. Hanuka este aadar o srbtoare postbiblic. Este o srbtoare minor, n timpul creia munca i alte activiti nu sunt interzise.

Diverse modele de menore pentru Hanuka (hanuchii).

Se va sarbatori in : 2011 - 21 decembrie , 2012 - 9 decembrie , 2013 - 28 noiembrie , 2014 - 17 decembrie , 2015 - 7 decembrie ...

Iudaismul

Iudaismul (din grecescul Ioudasmos, derivat din limba ebraic , Yehudah, Iuda; n ebraic: ,Yahadut, caracterele distinctive a iudaicului eqnov), cunoscut i sub numele de religie mozaic (dup principalul profet evreu, Moise) este religia poporului evreu. Preceptele iudaismului au stat la baza religiilor monoteiste cretinism i islam. Termenul iudaism i are originea n numele regatului Iuda, ara tribului Iuda -descendenii celui de-al patrulea fiu al patriarhului Iacob (sec. XVIII - finele sec. XVII .Hr.) -- cu capitala la Ierusalim, lcaul Marelui Templu. Istoria iudaismului este mprit n trei perioade:
Perioada Templului din Ierusalim; Perioada talmudic; Perioada rabinic (din secolul al VI pn n prezent). Iudaismul ortodox

contemporan s-a format pe baza micrii fariseilor (pirushim) din perioada Macabeilor.

Iudaismul contemporan nu are o instituie sau personalitate, acceptat universal, care ar avea autoritatea dreptului, nvturii sau puterii. Sursele dreptului (Halaha) a iudaismului contemporan sunt: Tanahul (Tora scris) i Talmudul (Tora oral). Halaha reglementeaz aspectele vieii evreilor care nu sunt reflectate n codurile penale sau civile din sistemul secular.

Un papirus din Tora

Vestimentatie
Articolele de imbracaminte iudaica depind foarte mult de perioada istorica si de locatia geografica si uneori de afilierea la grupari iudaice mai traditionaliste sau mai putin traditionaliste. Spre exemplu, portul la evreii marocani este complet diferit de cel al evreilor hasizi din Europa secolului 18 sau de cel al evreilor ortodocsi, conservatori sau reformati din zilele noastre. Chipa este intr-adevar obiectul de imbracaminte pe care multi evrei il poarta, cu toate ca ea difera prin design, culoare sau marime. Ca delimitare neoficiala (si adesea neurmata riguros), chipele de culoare neagra (in special daca sunt facute din catifea sau piele) tind sa indice afilierea cu cercuri mai religioase, in timp ce modelele crosetate (kipa seruga) sunt cu precadere purtate de evreii mai "liberali". Exista, mai ales in Israel, o oarecare afiliere politica asociata cu diverse modele de

kipot (plural pentru kipa), insa nu stiu sa existe o diferentiere legata de varsta. Exista si alte obiecte de cult care se poarta in ritualul sinagogal in special, cum ar fi talit-ul (salul de rugaciune cu ciucuri in cele patru colturi) si tefilin (filacteriile, purtate pe frunte si pe mana in cadrul rugaciunii de dimineata). Pentru femei, nu exista obiecte de imbracaminte prevazute de legea iudaica (halaha)... Ceea ce halaha prevede intr-adevar este tzniut (modestia) in imbracaminte. Conform halaha, femeile evreice maritate trebuie sa isi acopere parul in public, putand avea capul descoperit in intimitatea propriei locuinte. Unele femei opteaza pentru palarii (de toate formele si culorile), altele pentru esarfe sau sepci, iar altele se tund scurt si poarta peruci. Nu exista practic un consens in acest domeniu...

Tallit

Zidul plangerii Ierusalim