Traditii si obiceiuri specifice poporului evreu

Cea mai insemnata sarbatoare evreiasca dintre cele trei mari sfinte sarbatori
biblice evreiesti poruncite de Dumnezeu în Pentateuh ,cu ocazia cărora este
poruncit ca întreg poporul să facă pelerinaj la Ierusalim, poarta numele de Iom
Kipur. Este o sărbătoare deosebit de sobră și austeră, care consta intr-un post
absolut de 25 de ore care marchează Ziua Ispășirii. Pe tot timpul postului este
absolut interzisă orice fel de mâncare și băutură, inclusiv apa, așa cum este
absolut interzisă orice fel de activitate sau muncă ce ar putea să distragă
atenția credinciosului de la penitență și ispășire cu excepția situațiilor în care e
pericol la viața unui om. În trecut se prevedea oferirea de sacrificii în Templul
din Ierusalim.
În Tora este numită Yom haKippurim („Ziua ispășirilor”). Este ultima din cele
zece „Yamim Noraim” („Zilele Penitenței” sau ale „temerii reverențioase”) care
încep cu Anul Nou ebraic Roș Hașana. Aceasta se celebreaza la apusul soarelui
a celei de-a zecea zi a lunii ebraice Tișrei (lună care corespunde ultimei
jumătăți a lui Septembrie și primei jumătăți a lui Octombrie din calendarul
gregorian), și continuă până la apusul soarelui următoarei zile, in acest an in
perioada 4-5 octombrie .
Iom Kipur este considerata ziua cea mai sfântă și mai însemnată din an, având
un caracter aparte față de celelalte zece zile de pocăință: o tradiție iudaică
spune că, după ce poporul a păcătuit prin idolatrie, YHWH, Binecuvântat fie
Numele, s-a răzgândit din intenția de a dărui poporului Legea cea sfântă. Dar
când a văzut cum zece zile de-a rândul poporul a stăruit în pocăință, în ziua a
zecea (adică, tocmai în ziua de Iom Kipur) Domnul „a iertat păcatul poporului”
și i-a dăruit totuși Legea. Cu alte cuvinte, Iom Kipur celebrează, de fapt,
milostenia pe care a arătat-o YHWH poporului său. Așadar tema centrală a
sărbătorii este ispășirea și iertarea.
O alta sarbatoare evreiasca semnificativa se numeste Sucot . Sucot sau
Sarbatoarea corturilor , a Colibelor ori a Tabernacolelor este deasemenea una
dintre cele trei mari Sărbători evreiești. Aceasta sarbatoare este celebrată în a
15-a zi a lunii ebraice Tișri (sfârșitul lunii septembrie până la sfârșitul lunii
octombrie ) anul acesta desfasurandu-se incepand cu seara zilei de duminica ,
9 octombrie pana in seara zilei de duminica, 16 octombrie . Prima zi este o zi
de odihnă - în ebraică „Yom tov” (zi bună) - când muncile sunt interzise, apoi
este urmată de zilele intermediare „Chol hamoéd” și se încheie tot cu o zi de
odihnă „yom tov”, în ziua "a opta", Șemini Ațeret, zi festivă de încheiere.
Cuvântul ebraic sucōt este pluralul de la suca, "colibe ori corturi", și este o
construcție temporară cu pereți acoperiți de „sacah” (material vegetal cum
sunt ramuri de copaci ori lăstari de bambus). În timpul sărbătorii mesele se
servesc în această suká, iar unii și dorm în ea în cursul nopții. În fiecare zi a
sărbătorii, membrii familiei recită o binecuvântare asupra lulavului (buchetul
cu trei rămurele) și a etrogului (chitra) (Arbaat Haminim, adică cele patru specii
de plante).[1]
Sucot este un praznic agricol esential de recunoștință pentru roadele
secerișului și pentru ploile târzii de toamnă. Aceasta se vede din diferitele
nume sinonime ale sărbătorii - "sărbătoarea Recoltelor" . Desemenea Suká are
menirea să evoce lăcașurile fragile în care israeliții au locuit în cei 40 ani de
drum prin pustiu după ieșirea din robia egipteană.
Pastele este o sarbatoare pe care o intalnim atat la crestini, cat si la iudei. Intre
cele doua existand numeroase deosebiri dar si asemanari .
Crestinii prin Paste sarbatoresc Invierea Domnului Hristos, iar evreii eliberarea
din robia egipteana. Spre deosebire de Pastele crestin care este praznuit
obligatoriu duminica, Pastele evreiesc poate fi sarbatorit in orice zi a
saptamanii.
O asemanare intre Pastele crestin si cel evreiesc (Pesah) consta in sacrificrea
mieilor . In cazul sarbatorii evreiesti se sacrifica un miel, perfect sanatos, intre
orele 15.00 si 17.00. Este fript in intregime si se consuma cu paine nedospita si
cu verdeturi amare. Sangele mielului simbolizeaza eliberarea de pacate, iar
verdeturile amare - viata petrecuta de israeliti in timpul robiei egiptene. Pe
cand in Pastele crestin mielul constitue un simbol statornic, ale carui
semnificatii se regasesc inca din cartea Genezei, atunci cand lui Avraam i s-a
cerut sa isi sacrifice fiul. Simbolul mielului este asociat cu Iisus Hristos odata
cu Ioan Botezatorul, ale carui cuvinte sintetizeaza pe de-a intregul rolul si
importanta Mantuitorului : “Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul
lumii". Friptura de miel reprezinta, asadar, un fel de mancare ritual, avand
darul de a aduce aminte si a sublinia sacrificiul lui Iisus, pacatele noastre
asumate de el, si invierea sa, promitand renasterea noastra intru Dumnezeu.

Surse bibliografice :
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Iom_Kipur

-
https://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83rb%C4%83tori_evreie%C8%99ti#
Luna_nou%C4%83

- https://ro.wikipedia.org/wiki/Sucot

- https://www.crestinortodox.ro/paste/invierea-domnului/pastele-
evreiesc-pastele-crestin-88526.html

- https://www.diane.ro/2012/04/mielul-de-paste-simbol-si-
semnificatie.html