Sărbătorile evreiești

Sunt sărbătorile consacrate de religia iudaică, comemorări

religioase sau laice ale unor evenimente însemnate sau personalită ți
din istoria evreilor și alte zile festive din viața poporului evreu în
Israel și în Diaspora. În ebraică, sărbătorile și zilele festive, în
funcție de natura lor, pot fi numite "yom tov" care înseamnă zi buna.

1. Sărbătoarea Sucot

Sucot , Sărbătoarea Corturilor sau a Colibelor, este o sărbătoare

biblică celebrată în a 15-a zi a lunii ebraice Tișri (sfârșitul lunii
septembrie până la sfârșitul lunii octombrie). Este una din cadrul
celor trei mari sfinte sărbători biblice evreiești, poruncită de
Dumnezeu în Pentateuh, (care încep cu Ziua Trâmbițării, continuă cu
Ziua Ispășirilor ori Yom Kippur), cu ocazia cărora, este poruncit ca
întreg poporul să făcă pelerinaj la Templul din Ierusalim. Este o
sărbătoare a recoltelor, și de recunoștință, care se ține după
încheierea secerișului, și după culesul roadelor de toamnă, în
amintirea celor patru zeci de ani de pribegie în pustie. Sărbătoarea
ține șapte zile, începând cu o zi de odihnă - în ebraică „Yom tov” (zi
bună) - când muncile sunt interzise, apoi este urmată de zilele
intermediare „Chol hamoéd” și se încheie tot cu o zi de odihnă „yom
tov”, în ziua "a opta", Șemini Ațeret, zi festivă de încheiere.

2. Sărbătoarea Iom Kipur

Iom Kipur este cea mai însemnată dintre cele trei mari sărbători
religioase evreiești. Este o sărbătoare deosebit de sobră și austeră,
care cuprinde un post absolut de 25 de ore care marchează Ziua
ispășirii. În Tora este numită Yom haKippurim („Ziua ispășirilor”).
Este ultima din cele zece „Yamim Noraim” („Zilele Penitenței” sau
ale „temerii reverențioase”) care încep cu Anul Nou ebraic, Ro ș
Hașana. În calendarul ebraic Iom Kipur începe la apusul soarelui a
celei de-a zecea zi a lunii ebraice Tișrei (lună care corespunde
ultimei jumătăți a lui septembrie și primei jumătăți a lui octombrie
din calendarul gregorian), și continuă până la apusul soarelui din
ziua următoare.

3. Sărbătoarea Pesah

Pesaḥ adică Paștile ebraic, este sărbătoarea religioasă a poporului

evreu și a iudaismului care simbolizează eliberarea din robia
egipteană și ieșirea din Egipt a fiilor lui Israel conduși de Moise și,
cei 40 de ani de peregrinare prin deșert. Este o sărbătoare fixă din
calendarul religios ebraic, care se desfășoară anual în perioada 15-
21 a lunii nisan, lună ce marca în antichitate începutul anului
ecleziastic ebraic. În timpul acestei sărbători nu se consumă pâine
și nici produse dospite. Pentru această sărbătoare, evreii sacrifică
un miel, perfect sănătos, între orele 15.00 si 17.00. Este fript în
întregime și se consuma cu pâine nedospită și cu verde țuri amare.