Sarbatorile

postmozaice
si cele dupa
exil
Bogdan Adrian
Larisa Jursecu
Introducere
Sarbatoriile sunt zile festive inchinate adorarii lui Dumnezeu sau cinstirii momentelor importante din
viata omului.
Din punct de vedere religios,ele sunt timpuri sfinte la care izraeliti erau obligati sa participe in
vederea manifestari sentimentelor de venerare fata de Dumnezeu.
Sabatul
• Sarbatoriile sunt zile festive inchinate
adorarii lui Dumnezeu sau cinstirii
momentelor importante din viata
omului.
• Din punct de vedere religios,ele sunt
timpuri sfinte la care izraeliti erau
obligati sa participe in vederea
manifestari sentimentelor de venerare
fata de Dumnezeu.
• •De Sabat israelitii nu aveau voie sa faca mai
mult de 2000 de pasi (calea Sambetei). Toate
aspectele, pozitive si negative, urmareau sa
sublinieze importanta Sabatului. Erau permise:
aducerea jertfelor, taierea imprejur, participarea
la ceremoiile Templului. Din timpul Macabeilor,
evreii aveau voie sa poarte arme in Sabat.
Mantuitorul le reproseaza ca mintea lor ingusta
oprea savarsirea faptelor bune in zi de Sabat.
Sabatul a ramas semn vesnic al legamantului lui
Dumnezeu cu Israel. El voia sa aduca odihna
oamenilor si pamantului, dar simboliza totodata
starea de odihna si fericire a omului in Rai.
Anul sabatic
• Cuvatul „Sabath” are si intelesul de an. Di sapte
i sapte ani evreii serbau Anul Sabatic, ce urma
sa aduca odihna pamantului, care nu era lucrat
in anul respectiv. Ceea ce rodea de la sine
revenea oamenilor nevoiasi, strainilor si
sclavilor. Anul Sabatic incepea la I Tişri (luna a
saptea a anului) si cinstea pe Dumnezeu,
adevaratul prprietar al pamantului. Datoriile
erau amanate, iar saracilor le erau chiar iertate,
de aceea Anul Sabatic mai era numit si Aul
Iertarii sau Anul Dmnului. Anul Saabatic a
inceput sa fie sarbatorit in al XIV-lea an de la
ocuparea Tarii Sfinte. Dupa exilul babilonian a
fost neglijat. Evreii puteau in aceasta perioada
sa zideasca case, sa repare drumuri
Anul jubileu
• •Dupa Legea mozaica, se praznuia in al cincizecilea an dupa sapte Ani Sabatici. Incepea la 15 Tişri si se praznuia prin
nelucrarea pamantului, retrocedarea pamanturilor confiscate sau cumparate, eliberarea sclavilor cu intreaga familiei.
In Anul Jubiliar erau ajutati saracii, strainii, nu se lua dobanda dar nu se cereau nici imprumuturi. Produsele
pamantului erau hrana pentru nevoiasi, straini si animale. Dumnezeu ii asigura pe evrei ca le va da recolte bogate
intotdeauna inaintea Anului Sabatic sau Anului Jubileu. 
•  Recastigarea dreptului asupra pamantului instrainat si
eliberarea sclavilor puneau in lumina egalitatea tuturor
oamenilor in fata lui Dumnezeu. Cele trei sarbatori
sabatice au o deosebita importanta moral-sociala. Munca
este o indatorire sfanta a omului, dar ea nu trebuie sa-l
cuprinda pe om in detrimentul lui Dumnezeu. Pentru evrei
odihna nu insemna inactivitate, ci era prevazuta o
activitate spirituala dedicata lui Dumnezeu. Sentimentul
de umanitate este reliefat in mod deosebit. Toti evreii au
dreptul la proprietate, cei saraci se bucura la fel ca si
proprietarii de roadele pamantului. Solidaritatea si
dragostea frateasca erau ocrotite si cultivate.
• In acelasi timp, prin nelucrarea pamantului se exprima
spiritul de conservare a naturii pe care oamenii trebuiau
sa o ocroteasca. Sarbatorile mozaice erau si prilej de mare
bucurie pentru oameni.
Sarbatorile anuale
• •Intre sarbatorile anuale, cele mai importante sunt
Pastile, Cincizecimea si Sarbatoarea Corturilor.
Acestea erau legate de evenimente din istoria
poporului evreu: Pastile (exodul din Egipt),
Cincizecimea (primirea Legii pe Muntele Sinai),
Sarbatoarea Corturilor (vietuirea timp de 40 de ani
in corturi). Sarbatorile acestea aveau o relatie si cu
mucile agricole: Pastele (inceputul secerisului),
Cincizecimea (incheierea secerisului) si Corturile
(inceperea culesului).
 • Se praznuiau la 14 Nisan, perioada de primavara, ca simbol al
renasterii la o viata noua. Termenul se traduce prin „a trece”
Pastile (ingerul Domnului care i-a pedepsit pe uii si i-a crutat pe altii).
Trimite si la eliberarea din robia egipteana. Tocmai de aceea
Pastile ca si Sarbatoarea Corturilor se serba timp de 7 zile. Au
existat trei modalitati de praznuire.
 • •Capul familiei alegea un miel de un an fara meteahna la 10 Nisan, iar in
De la iesirea seara zilei de 14 Nisan il junghia. Cu sangele erau unse usile si usiorii
casei. Mielul se frigea cu toate maruntaiele, nu era fiert si nu i se
din Egipt zdrobeau oasele. Se consuma cu azima si ierburi amare, imbracati si
incinsi, gata de drum. Nu se lasa nimic pe a doua zi, iar ceea ce ramanea

pana la era ars. Di mielul pascal nu aveau voie sa consume cei necurati sau cei
netaiati imprejur. Nerespectarea acestor prescriptii se pedepsea cu
moartea prin lapidare. Daca cineva nu putea sa respecte aceasta
intrarea in randuiala, era obligat sa serbeze Pastile la 14 ale luii urmatoare. Doar
prima si ultima zi de Pasit se serbau cu incetarea lucrului si adunare. Se
Tara Sfanta manca doar azima. Painea nedospita amitea de aluatul cu care au fugit
evreii. Dospitura era considerata un simbol al pervertirii, al coruptiei.
. De la • . •La Pasti se sacrificau doar miei. Care se junghiau la Locasul
Sfant. Junghierea se facea i curtea Templului de catre fiecare
intrarea in cap de familie. Sangele se varsa la picioarele altarului, se
renuntase la ungerea usilor si a usiorilor casei. Evreii veneau
Tara Sfanta din toata tara pentru aceasta sarbatoare la Ierusalim, aducand
cu ei corturi. Consumarea mielului pascal avea acelasi
la robia ceremonial.

babilonica
Cinzecimea
• •Este cea de-a doua sarbatoare anuala
care se praznuieste dupa trecerea celor 7
saptamani, in ziua a 50-a la 6 Sivan (Iesire
34, 22). In Ziua Cincizecimii se aducea 2
vitei, un junc si 7miei de un an fara
meteahna ca holocaust, la care se adauga
sacrificiul nesangeros corespunzator. Se
mai aduceau doua paini dospite din 2/10
efa de grau din recolta noua ca primitie lui
Dumnezeu si odata cu ele un tap ca jertfa
pentru pacat, un junc, doi berbeci si sapte
miei ca holocaust.
• •La sarbatoarea Cincizecimii, israelitii, pe
langa jertfele impuse de Lege mai audceau
si sacrificii de pace voluntare, de drept
multumire inaintea lui Dumnezeu care-i
binecuvantase cu recolte bogate. In
Sinagogi, sarbatoarea Cincizecimii este
praznuita cu citirea celor 10 porunci si a
cartii Rut.
• •Dupa parerea rabinilor, incepand cu secolul II d.Hr.
Cincizecimii i s-a atribuit si o insemnare istorica, ea fiind
instituita in amintirea darii legislatiei sinaitice dupa trecerea a
50 de zile de la Pasti. Cincizecimea iudaica a prefigurat
Cincizecimea crestina, ziua pogorarii Duhului Sfant, cand s-a
dat omenirii Legea cea nou, scrisa in inima, nu pe tablele de
piatra.
• Cea de-a treia sarbatoare anuala se
praznuia, ca si Pastile, timp de sapte zile,
incepand cu ziua de 15 Tisri si pana la 22
Tisri. Ea se praznuieste in amintirea sederii
evreilor in corturi pe timpul peregrinarii
celor 40 de ani prin pustie, cand Dumnezeu
le-a purtat de grija. Serbarea ei se mai face
si in semn de multumire lui Dumnezeu
pentru strangerea recoltelor de toamna.
• •Ceremonia sarbatorii includea si mergerea preotului in fiecare
dimineata la lacul Siloam, ca sa ia apa intr-un vas de aur. Apa
amestecata cu vin o varsa la poalele altarului jertfelor in
sunetul muzicii instrumentale si al cantecelor, in amintirea
momentului cand Moise a scos apa din stanca. Aceasta apa vie
simbolizeaza apa vie a mantuirii pe care o va aduce Mesia.
Anul nou religios
• •Anul nou religios incepea cu luna Nissan
sau Aviv, iar praznuirea lui se incadreaza in
randuiala inceputului de luna si consta din
jertfirea unui tap pentru pacat, 2 vitei, un
berbec si sapte miei plus adaosul
nesangeros si turnare corespunzatoare ca
holocauste.
• •
 • •Anul nou civil incepea cu luna a VII-a Tisri si se anunta prin
sunet de trambite. Prima zi a anului civil este praznuita prin
repaus sabatic, adunare sfanta si suplimentarea jertfelor
pentru arderea de tot si curatirea pacatelor. Anul nou civil
poarta numele de „capul rosu” sau „ziua judecatii” pentru ca
Anul nou civil acum se decide soarta fiecarui evreu pentru anul care incepe.
Evreii mai numesc „an nou” si alte zile: prima zi a lunii Nissan
cu care incepe numaratoarea anilor de domnie, prima zi a lunii
Elul cand se face zeciuirea si ziua a XV-a a lunii Svat numita
anul nou al pomilor.
Ziua impacari
• se praznuieste in fiecare an la 10 Tisri ca zi
a iertarii sau ziua mare a impacarii. In
aceasta zi legea prevedea repaus sabatic,
adunare sfanta si aducerea jertfelor. Fata
de celelalte sarbatori, in aceasta zi se
posteste din seara zilei a noua pana in
dimineata zilei a zecea, de aceea era
socotita cea mai mare zi de odihna pentru
smerirea sufletelor.
• •In ziua impacarii se iarta toate pacatele
comise in cursul unui an si aceasta iertare se
obtine mai ales prin jertfele aduse de
arhiereu. Pentru indeplinirea ritualului,
arhiereul priveghea toata noaptea de 9 spre
10 Tisri si dimineata se spala pe corp si apoi
imbraca vesmintele sfinte ca sa curateasca
locasul sfant, jertfelnicul, preotii si toata
obstea.
• •Motivul instituirii divine al sarbatorii se pare
ca sta in relatie cu pedepsirea lui Nadab si
Abiud, fiii lui Aaron, care au adus foc strain in
loca sul sfant netinand seama de porunca
divina ca numai arhiereul, odata pe an avea
voie sa intre in Sfanta Sfintelor ca sa impace
tot poporul cu Dumnezeu.
• •Un alt motiv al instituirii il ofera traditia iudaica ce leaga ziua
speciala de la 10 Tisri de iertarea poporului de pacatul
idolatriei savarsit in timp ce Moise primea tablele Legii pe
muntele Sinai
• •Ritualul din ziua impacarii este indeplinit doar de arhiereu,
care in dimineata praznicului aducea ca jertfa pentru pacat
un vitel si doi tapi, precum si un berbec ca ardere de tot.
Arhiereul lua juncul pe capul caruia rostea pacatele sale si
cale formatiei sale si il injunghia, adunand sangele intr-un
vas. Tamaia apoi in Sfanta Sfintelor tronul indurarii, apoi
iesea si lua vasul cu sange si intra a doua oara in Sfanta
Sfintelor stropind cu el o data catre tronul indurarii si de
sapte ori inaintea lui. Apoi jertfea tapul ca jertfa pentru
pacatele poporului si cu sangele lui intra a treia oara in Sfanta
Sfintelor, facand acelasi lucru ca si cu sangele vitelului. 
• •Stropirea cu sangele celor doua victime
simbolizeaza stergerea pacatelor arhiereului,
preotilor si poporului. Era curatat apoi locasul
sfant, arhiereul luand din sangele celor doua
victime si ungand coarnele altarului tamaierii si
stropind de sapte ori inaintea lui. Acest ritual era
repetat la altarul jertfelor, iar sangele ce ramanea
era varsat la picioarele jertfelnicului.
• •Partea principala a ritualului se incheia cu citirea
unor rugaciuni. Ritualul din ziua impacarii are pe
langa simbolismul actiunilor cultice si o
insemnatate tipica, prefigurand jertfa unica si
desavarsita a Mantuitorului Hristos pe care o
aduce spre iertarea pacatelor si spre impacarea
intregii creaturi cu Dumnezeu.
• •Sarbatoarea Purim a fost
instituita in amintirea
salvarii poporului iudeu in
exil de la nimicirea
decretata de Aman,
ministrul regelui Artaxerxes
al persilor. Este cea mai
vesela sarbatoare a
evreilor, sarbatorindu-se in
zilele de 14 si 15 Adar. In
prima zi de purim se citeste
in sinagoga textul cartii
Estera, se fac ospete, se
ofera daruri prietenilor si
saracilor, se consuma
bautura multa etc. 
• •Hanukka sau „reinnoirea Templului” [sarbatoarea luminilor], a fost instituita de Iuda
Macabeul in anul 165 i.Hr. in amintirea curatirii si sfintirii Templului, dupa profanarea
de catre regele sirian Antioh IV Epifanes. Sarbatoarea incepe la 25 Kilev si dureaza opt
zile in care se aduc la templu holocauste si jertfe de pace in sinagogi se citesc rugaciuni
speciale, se aprind lumanari in fiecare zi, acest lucru fiind insotit de cantece si veselie.
• •Aducerea lemnelor a fost instituita in vremea lui Neemia,
care a dispus ca iudeii trebuiau sa aduca la Templu lemnele
necesare intretinerii focului pe altarul holocaustelor. Iosif
Flaviu spune ca era o zi de mare bucurie si se praznuia la 14 Av.
Concluzie
• Acestea sunt sarbatorile care apartin cultului poprului evreu si care au ramas in memeoria acestui neam al
lui David.
• Prin acesta lucrare foarte structurata am dorit sa va oferim intr-un mod cat se poate de detaliat sarbatorile
care apartin de poprul evreu pentru a ne imbogatii cu totii sufletele si inimile noastre. Sa ne ajute Bunul
Dumnezeu sa avem in continuare post Binecuvantat si sa ajungem cu toti la sarbatoarea Invieri Domnului si
sa Zicem cu toti Hristos a Inviat!!!
Bibliografie
Mitropolia germaniei.ro
Doxologia
Arheologie biblica
Forum teologie net