Iudaismul

C.N.A.M
Apolțan Amalia
Cls. a IX-a A
Manea Angelo
 Ce este iudaismul?

 Iudaismul cunoscut și sub numele de religie mozaică, este religia poporului evreu, o

religie monoteistă, bazată pe principii și etică, incluse în Biblia ebraică, numită și Tanah,
precum au fost, în continuare, explorate și explicate în Talmud și în alte texte. Princiipile
iudaismului au stat la baza altor religii monoteiste, creștinismul și islamul. În
conformitate cu tradiția evreiască, iudaismul începe cu Legământul dintre Dumnezeu si
Abraham.
Biblia ebraică

Biblia ebraică, sau Tanah este o

colecție de scrieri sacre comune
ale iudaismului și creștinismului
care cuprinde 24 de cărți
grupate în 3 secțiuni: Tora,
Neviim și Ketuvim

Seturi complete de suluri, constituind

întregul Tanah
Tora
• Cartea fundamentală a religiei iudaice
este Tora, sau învățătura adică primele
cinci scrieri din Vechiul Testament.
• Citirea Torei este o tradiție religioasă
evreiască care implică citirea publică a
unui set de pasaje dintr-un sul Tora.
Termenul se referă adesea la întreaga
ceremonie de îndepărtare a sulului din
arca Torei, cântarea fragmentului
corespunzător cu cantilație specială (trop)
și returnarea sulului în arcă.

Tora-prima parte a bibliei ebraice

 Neviim
Neviim, este a doua secțiune a Tanah și cuprinde perioada de la așezarea celor 12 triburi israeliene în Canaan, până la
exilul în Babilon relatând profețiile prorocilor trimiși de Dumnezeu să vorbească în numele său. Haftarah este o serie de
selecții din cărțile lui Neviim din biblia ebraică care este citită public în sinagogă ca parte a practicii religioase evreiești.
Lectura Haftarah urmează lectura Torei în fiecare Șabat și în sărbătorile evreiești și în zilele de post. De obicei, haftarah
este legat tematic de parașa (porțiune din Tora) care o precede.

Neviim-a doua parte a bibliei ebraice

Ketuvim
Ketuvim, sau Celelalte Scrieri, este a treia și ultima secțiune a bibliei ebraice și conține 11
cărți. Ketuvimul este o colecție diversă de poezie liturgică, poezie de dragoste laică, literatură
a înțelepciunii, istorie, literatură apocaliptică, o nuvelă și o poveste romantică. Spre deosebire
de Tora și Neviim, care au fost canonizate ca grupuri, fiecare carte a Ketuvim a fost
canonizată separat.

Ketuvim- a treia parte a bibliei ebraice

Șabat

 Șabatul este ziua de odihnă a iudaismului în a șaptea zi a săptămânii - adică sâmbătă. În

această zi, evreii religioși își amintesc de povestea biblică care descrie creația cerurilor și
a pământului în șase zile și așteaptă cu nerăbdare o viitoare Epocă Mesianică

 Respectarea șabatului implică abținerea de la activități de lucru, adesea cu mare rigoare, și

angajarea în activități odihnitoare pentru a onora ziua. Poziția tradițională a iudaismului
este că șabatul neîntrerupt din ziua a șaptea își are originea în poporul evreu, ca fiind
prima și cea mai sacră instituție a lor, deși unii sugerează alte origini. Variațiile asupra
Șabatului sunt răspândite în iudaism și, cu adaptări, în întreaga religie abrahamică și în
multe alte religii.
•Conform halakha (legea religioasă evreiască), Șabatul este observat de la câteva minute
înainte de apusul soarelui vineri seara până la apariția a trei stele pe cer sâmbătă seara.
Șabatul este introdus prin aprinderea lumânărilor și recitarea unei binecuvântări. În mod
tradițional, se mănâncă trei mese festive: prima se ține vineri seara, a doua este în mod
tradițional o masă de prânz sâmbătă și a treia se ține mai târziu după-amiaza. Masa de seară și
cea de după-amiaza devreme încep de obicei cu o binecuvântare numită Kiddush și o altă
binecuvântare recitată peste două pâini împletite numite Challah. A treia masă nu constituie
recitarea binecuvântării kiddush, dar are cele două pâini. Șabatul este închis sâmbătă seara cu
o binecuvântare.
 Pahar kiddush și lumânari pentru Șabat

Un suport de cutie de chibrituri argintiu

*Șabatul este o zi festivă în care
evreii își exercită libertatea de la
munca obișnuită a vieții de zi cu
zi. Oferă o oportunitate de a
contempla aspectele spirituale
ale vieții și de a petrece timpul
cu familia.

Masa orânduită pentru Șabat, cu pâinea împletită tradițională, vin și

pahar pentru binecuvântarea Sâmbetei
 Rugăciunea

 În mod tradițional, evreii recită rugăciuni de trei ori pe zi, cu o a patra rugăciune,
de Shabbat și de sărbători. O altă rugăciune cheie în multe slujbe este declarația
de credință, (Shema Yisrael). Shema este recitarea unui verset din Tora: "Ascultă,
Israel! Domnul este Dumnezeul nostru! Domnul este Unul!"
*Majoritatea rugăciunilor dintr-o slujbă
tradițională evreiască pot fi recitate în
rugăciune solitară, deși este preferată
rugăciunea comunitară. Rugăciunea
comunală necesită un cvorum de zece
evrei adulți, numiți minyan. În aproape
toate cercurile ortodoxe și câteva cercuri
conservatoare, numai bărbații sunt
numărați pentru un minyan; majoritatea
evreilor conservatori și membrii altor
confesiuni evreiești numără și femeile
evreice.

Bărbați care se roagă la Zidul Plângerii

Final

 Iudaismul este o religie etnică, care cuprinde tradiția colectivă religioasă, culturală și
juridică și civilizația poporului evreu cu diferitele sărbători și tradiții.

=proiect realizat de Apolțan Amalia=