Gastronomie international

Israel
Scurt istoric al statului
Israelul este o tara in Orientul Mijlociu, pe coasta estica a Marii Mediterane. Esteo democratie
parlamentara si, prin politica nationala, un stat evreu. Populatia Israeluluie predominant
evreiasca, cu o minoritate neevreiasca consistenta, formata in special dinarabi musulmani, din
crestini sau druzi.Israelul a fost intemeiat in anul 1948. Are o suprafata de 21596 km². Aici
seinclude Ierusalimul de est si Inaltimile Golar, ambele cucerite de Israel in urmarazboiului, dar
in urma tratatelor de pace cu palestinienii aceste doua regiuni au intratsub jurisdictie palestiniana.
Ierusalimul este considerat cel mai mare oras al Israelului,dar datorita disputelor pentru
Ierusalimul de est, O.N.U. nu recunoaste acest oras dreptcapitala, de aceea Tel Aviv-ul a preluat
functia de capitala a Israelului.Tara Israel e numele ebraic antic al tarii locuite de evrei inaintea
exilului lor.Dupa exilul multor evrei din populatia Tarii Israelului, romanii au fost cei care
auschimbat numele tarii cu dorinta sa piarda amintirea independentei evreiesti. Romaniiau dat
tarii numele de Palestina, in amintirea unui popor antic de origine greceasca penume Philistini,
popor ce a invadat limanul Tarii Israelului, au construit cinci orase si s-au luptat cu evreii multi
ani. La sfarsit Philistinii au fost invinsi de evrei si au disparutdin istorie. Monarhia evreiasca din
Tara Isrelului, s-a impartit in doua, monarhia Iehudasi monarhia Israel. Numele statului modern
Israel provine din acelasi nume. Istoriaiudaismului si a poporului evreu incepe in timpuri
stravechi si continua sa existe si inziua de astazi. Poporul evreu este unul dintre cele mai vechi
popoare din lumeacivilizata. Iudaismul se bazeaza pe ideea monoteismului etnic si se ocupa in
principalcu comportamentul etnic al oamenilor unul fata de altul.Biblia ebraica numita Torah
este cea mai influenta carte din istoria omenirii. Celezece porunci, documentul cel mai faimos
din Biblie, au contribuit la imbunatatireacomportamentului etic uman mai mult decat orice alta
lege din istorie. Dupa traditiaevreiasca , Torah contine 613 porunci care include etica, credintele
de baza, sarbatorilesi evenimentele ciclului de viata.

Traditii si obiceiuri evreiesti

Evreii cred ca le-a fost data pe langa Torah care este Vechiul Testament, si TorahOrala, iar cea mai mare
parte a evreilor traditionalisti sunt de accord ca ar fi fost data pemuntele Sinai. Traditia orala
serveste ca o explicatie a multora dintre poruncile dinTorah, care sunt mentionate , dar nu sunt
detaliate in mod special. Credinta intr-otraditie orala este obligatory, macar pentru faptul ca fara
ea foarte putine dintre porunciar avea vreun sens. Aceasta Torah orala se numeste
Talmud.Talmud-ul este impartit in sase sectiuni menite sa codifice legile intr-o ordineusor de
inteles.Prima sectiune se numeste
Zera’im
(semintele) si se ocupa cu detaliileagriculturii Isrelului antic.
Mo’ed
(sarbatoare) se ocupa cu legile asociate sarbatorilor, ca de exempluPesach, Shabbat si Yom Kipur.
Nezikin
(despagubirile) discuta legile evreiesti civile si penale.
Nashim
(femeile) vorbeste despre problemele dintre sexe, ca de exemplucasatoria si divortul.
Kodshim
discuta legile sacrificiului si taierii rituale.
Tahorot
contine legile puritatii si impuritatii.
Interdictii alimentare
In Biblie se mentioneaza “san u fierbi un ied in laptele mamei lui”. Torah Oralaexplica cum ca
acest pasaj interzice sa se manance carne si lactate impreuna, lucruacceptat la alte confesiuni
(ciulama cu carne de pui). Rabinii au extins aceastainterdictie alimentara la mancatul carnii de
pasare impreuna cu laptele. In plus, Talmud-ul interzice gatitul carnii si al pestelui impreuna
sau servirea acestora pe aceeasifarfurie, pentru ca e considerat nesanator. Este insa
permisa consumarea pesteluiimpreuna cu lactatele, si chiar este un lucru obisnuit. Este de
asemenea permisaconsumarea lactatelor impreuna cu ouale. Aceasta separatie nu include
numaimancarurile ci si ustensilele, ouale si vasele in care sunt gatite, farfuriile si vasele dincare
se consuma, masina de spalat vase sau vasele in care sunt spalate si prosoapele cucare sunt
uscate. O gospodarie Kasher va avea cel putin doua seturi de vase, oale sifarfurii unul pentru
carne si unul pentru lactate.De asemanea, trebuie sa se lase sa treaca un interval de timp intre
momenbtulconsumarii carnii si a lactatelor. Parerile sunt impartite si variaza de la 3-6 ore in
functiede obiceiurile sau traditiile respectate. Aceasta este din cauza ca reziduurile de grasimesi
particulele de carne au tendinta de a se lipi de cerul gurii. Totusi, de la lactate la carnenu este
nevoie decat sa se clateasca gura sis a se manance ceva solid care sa nu fie nici

carne , nici lapte, cum ar fi painea, doar daca produsul lactat in cauza nu se lipeste decerul gurii,
cum ar fi untul.De asemenea din categoria alimentelor interzise mai fac parte toateanimalele
marine care nu au aripioare pt inotat (caracatita, calamari, crabi, creveti) sauorice animal care se
taraste pe pamant (serpi), iepure, camila, sau orice animal vanat iar combinatia carne-lactate:
daca se mananca branzeturi, se pot manca produse din carnedupa jumatate de ora, iar daca se
mananca produse din carne, se pot consuma lactatedupa 8 ore. De asemenea carnea nu se prepara
in sange (fripturi in sange).
Sarbatori evreiestiPostul Esterei (20 martie/ 13 Adar).
Postul Esterei este un post minor care precede Purimul. Comemoreaza perioada cand regina
Estera i-a condus pe evreiidin Persia intr-un post de trei zile si s-a rugat ca acestia sa fie salvatide
la masacrul pecare Haman il pregatise pentru ei.
Purim (21 martie
/
14 Adar).
Purim comemoreaza ziua cand Haman planuise saomoare pe evreii din Persia, dar prin
interventia lui Mordechai si a reginei Estera, evreiiau fost salvati si in schimb au fost omorati cei
care intentionasera sa-i omoare. Seciteste povestea Esterei din Megillah. In timpul zilei
se sarbatoreste. Se da de pomana ladoi oameni nevoiasi. O delicatesa care se serveste de Purim
este humentaschen, prajiturele in trei colturi umplute cu jeleu sau cu seminte de mac, miere
si nuci.
Pastele (20-27 aprilie/15-23 Nisan).
Este o sarbatoare care dureaza opt zile,dintre care primele si ultimele doua implica stricta
respectare a regulilor religioase. Semananca matzah sin u se manancxa produse cu drojdie de-a
lungul celor opt zile pentrua comemora painea nedospita pe care au mancat-o evreii cand au
plecat din Egipt ,deoarece nu avusesera timp sa lase aluatul sa creasca. Toata mancarea nedospita
dincasa trebuie cautata si vanduta sau distrusa inainte de inceputul sarbatorii. In primeledoua seri
ale Pastelui , se tine seder, timp in care se povesteste istoria evreilor care au plecat din Egipt
pentru a-si dobandi libertatea. Aceasta poveste se citeste din Haggadah,o colectie de pasaje din
Tora si din scrierile rabinilor, care descriu exodul din Egipt. Intimpul sederului, se beau patru
pahare de vin si se mananca maror, ierburi amare.
Yom Hashoa (2mai/ 27 Nisan).
Aceasta este ziua Memoriala a Holocaustului,cand ne amintim de milioanele de oameni ucisi in
Holocaust. In Israel, o sirena sunatimp de doua minute la ora 11; atunci toata lumea se opreste
din lucru si pastreaza unmoment de liniste.
Yom Hazikaron (9mai/Ykar 4).
O zi dedicata tuturor soldatilor cazuti in Israel.
Yom Ha’Atzmaut (10mai/5 Iyar).
Aceasta este ziua independentei Izraelului,ziua cand evreii din Israel si-au proclamat
independenta si au infiintat Statul Israel.
Lag B’Omer (23mai/18Iyar).
Este cea de-a 33-a zi cand se numara Omer. Este osarbatoare vesela care povesteste faptele
rabinului Akiva, ale rabvinului Shimon bar
Yochai si Bar kochba in incercarea lor de a castiga independenta si suveranitateaevreilor din
Israel fata de romani. Se obisnuieste sa se faca focuri de tabara sis a secante.
Yom Yerushalaym (2iunie/28Iyar).
Aceasta este cea mai noua sarbatoareevreiasca si sarbatoreste recapturarea Ierusalimului in
timpul razboiului de sase zile din1967.
Tisha B’Av (10august/9Av).
Tisha B’Av este o zi de post care comemoreazadistrugerea primului si a celui de-al doilea
Templu sfant din Ierusalim, precum si altetragedii ale evreilor.
Rosh Hashanah (30septembrie/ Tishrei 1-2).
Este anul nou evreiesc. Spredeosebire de celelalte sarbatori evreiesti, este de natura foarte
personala. In timpulacestei sarbatori, evreii trebuie sa reflecteze asupra experientelor din anul
precedent sisa-si evalueze in mod scrupulous actiunile – bune si rele. Se mananca lucruri
dulci caresa simbolizeze dorintele noastre pentru un an nou bun si dulce. Cele o suta
de suneteimpresionante produse de suflatul in shofar (corn de berbec) in fiecare din cele douazile
de Rosh Hashanah sunt destinate san e “trezeasca” in mod simbolic, ca sa putemreflecta si
deveni mai buni.
Postul lui Gedaliah (2octombrie/ 3Tishrei).
In aceasta zi, postim pentru acomemora moartea lui Gedaliah, ultimul guvernator evreu al
regatului Iudeei, asasinatin 586 i.e.n.. Moartea lui a fost inceputul unei perioade de persecutie
pentru evrei.
Yom Kippur (9octombrie/10 Tishrei).
Ziua rascumpararii. Intreaga zi esteinterzis sa mananci, sa bei, sa porti pantofi de piele, sa
folosesti machiaj, parfum saulotiuni, sa ai relatii sexuale si sa te speli.
Sukkot (14
-
21 octombrie/ 15-22 Tishrei)
este o sarbatoare de opt zile, dintrecare primele si ultimele doua implica stricta respectare a
regulilor religioase. Selocuieste intr-o sukkah, o locuinta temporara, timp de sapte zile, timp
in care secomemoreaza calatoria de 40 de ani a evreilor in desert, catre Israel, perioada in care
nuau putut sa-si construiasca un adapost permanent. Peretii acestei sukkah sunt in modnormal
facuti din lemn sau din panza si tavanul este facut din crengi taiate. Trebuielasate gauri intre
crengi pentru ca oamenii dinauntru sa poata vedea stelele. Toatemesele trebuie mancate in
sukkah si se spune o binecuvantare speciala. De asemenea, se binecuvanteaza cele patru specii:
palmier, mirt, salcie si lamai.
Shemini Atzeret (21 octombrie/ 21 Tishrei) este a opta zi din Sukkot
. InIsrael, Shemini Atzeret si Simchat Torah sunt combinate intr-o singura zi. Eleculmineaza in
celebrarea multumirilor pe care le aducem lui Dumnezeu pentru ca i-aretinut pe evrei in desert.
Simchat Torah (22 octombrie/ 23 Tishrei)
. Este ziua cand ne bucuram deTorah, in momentul in care terminam ciclul annual al citirii Torei
si cand incepem sacitim din nou pentru anul urmator. Este una din cele mai fericite zile
ale iudaismului.Seara, toate sulurile Torei sunt scoase din arca si sunt date membrilor marcanti ai
congregatiei in timp ce acestia marsaluiesc intr-un hakafah sau circuit in jurul sinagogii.Ceilalti
membri ai congregatiei danseaza si canta in timp ce se strabate acest circuit.Cand grupul ajunge
inapoi la arca, un nou grup are onoarea de a tine sulurile Torei. Incursul serii se fac sapte
hakafot. Dimineata, toti sunt chemati sa binecuvanteze Tora.Cele mai multe congregatii se
impart in grupuri mai mici pentru rugaciuni in scopul dea face loc la cati mai multi oameni. Se
indeplinesc alte sapte hakafot, intr-o atmosferade bucurie.
Chanukah (prima seara 21
-
29/ 25 Kislev- 2 Tevet).
In prima seara se aprinde olumanare si se adauga cate una in fiecare din cele opt seri. Chanukah
sarbatoresteridicarea Templului din Ierusalim de catre maccabei in 167 i.e.n. si
victoria lor impotriva grecilor si a evreilor elenisti. Prin traditie, oamenii se joaca cu titirezi cu
patrufete, numiti dreidles. Se mananca mancaruri prajite, ca de exemplu chiftelute de cartofisau
lotkes, gogosi cu jeleu sau safganiot, datorita asociatiei miracolului de Chanukah cuuleiul.
Cea de-a zecea zi de Tevet(5 ianuarie/ 10 Tevet)
este o zi de post carecomemoreaza inceputul atacului babilonienilor asupra Ierusalimului.
In statul Israel,Kaddish se recita in aceasta zi pentru oamenii carora nu li se cunoaste ziua
decesului.
Tu B’Shevat(8 februarie/ 15 Shevat).
Este anul nou al pomilor. Se obisnuiestesa se manance din cele sapte specii care cresc in Israel:
grau, secara, struguri, smochine,curmale, rodii si masline. In Israel se obisnuieste de asemeni sa
se planteze pomi.
Nunta traditionala evreiasca
Casatoria religioasa evreiasca impune anumite exigente datorita faptului ca unastfel de
eveniment este relative rar, mai des intalnite fiind casatoriile mixte. Destinelemirilor sunt legate
de regula de sinagoga, iar ceremonia este realizata de rabin.
Mazel Tov! (Noroc Bun!)
este expresia care se spune atunci cand mirele spergeo cana sau un pahar, moment care
marcheaza finalul ceremoniei, prin care cei doi mirisunt recunoscuti, din punct de vedere
religios, sot si sotie.Exista sapte binecuvantari care le sunt dedicate, mirelui si miresei, insa doar
inultima, li se recunoaste noul statut, de intreg, de noua familie constituita. Dupamomentul
inmanarii inelului, mirele semneaza un contract matrimonial prin care seangajeaza la constructia
unui “nou templu”, cel al unei casnicii.Cel de-al treilea moment “cheie” al ceremoniei este acela
cand cei doi se retragintr-o incapere separate, pentru cateva minute, simbolizand momentul de
intimitate almirilor, care, conform traditiei, nu au voie sa se vada inainte de ceremonia nuntii,
timpde trei zile.Tot ceremonialul se petrece sub baldachin, unde la sfarsit, in
acordurileklezmerilor, femeile care au insotit miresa la altar, danseaza.

Sala de receptie unde se face ceremonia ori are un antreu unde se face un buffetsuedez cu tot
felul de mancaruri, carnuri diferite, si sunt locuri unde se prepara carne lagratar si este taiata
si servita de bucatari, salate, somon, si exista un bar de unde se poate bea tot ce se doreste, ori se
organizeaza in restautante care au gradina si fac acestaranjament al bufetului suedez si al cortului
de ceremonie al nuntii afara.In faza initiala, invitatii sosesc, langa usa se afla un mic seif in care
se baga plicurile cu bani, si dupa aceea sunt primiti de parintii mirilor. Invitatii le vor uraacestora
“mazel tov”.In aceasta sala se sta aproape o ora- 1ora jumatate, timp in care oaspetiimananca si
beau, iar mirii sunt intr-oi camerra cu rabinul, si semneaza contractul princare sotul se angajeaza
sa aiba grija de sotie.Dup ace se termina cu semnarea contractului, mirii sunt anuntati si sunt
primiti deinvitati, cu muzica si aplauze. Mirii isi fac aparitia si se indreapta direct
spre cort.Mesele sunt aranjate aranjate astfel:in mijloc o glastra cu flori,in jurul acesteiasunt
aranjate tot felul de bauturi in jurul bauturilor se aranjeaza salatele.Pe masa langa glastra se afla
meniul serii care consta in 3 feluri de mancare si undesert fiecare fel doua sau trei alternative.De
obicei nunta este coordonata de muzicanti numiti kletzmetri alaturi de care stao persoana care
conduce programul.La vreo 10 minute de la livrarea invitatiilor, isi fac intrarea si mirii, tot
in aplauzesip e riotmuri musicale, si acestia se opresc in mijlocul ringului de dans unde
danseaza primul dans impreuna ,inconjurati fiind de toti invitatii.Dupa
dansulmirilor,acestia,impreuna cu invitatii se duc la mesele lor si incep sa consume numai bucate
traditionale evreiesti.Este un obicei ca mirele si mireasa sa fie asezati pe scaune si ridicati
(deasupracapetelor de barbati)sis a danseze astfel cu ei ,asta simbolizand ca in acesata zi ei
suntregi.Prietenii calor doi miri danseaza intotdeauna in jurul lor si fac
atmosferanemaipomenita.Mirii colinda tot timpul printre mese si vorbesc cu inviitii toata seara.In
Israel, nuntile au loc cam intre 7-8 seara pana la 1-2 noaptea si au loc in timpulsaptamanii.
Traditii culinare evreiesti
Traditia de Anul Nou evreiesc cere la inceput sa fie pe masa un platou cumancaruri amare
(frunze de patrunjel, coaja de lamaie), felii de mere si miere. Meseniitrebuie sa guste din
mancarurile amare (care simbolizeaza binele care va urma in anulce incepe)

Se pare ca traditia este mult mai pregnanta pentru Paste decat la Anul Nou. Masaincepe de obicei
cu o supa de gaina, sau mai nou cu salate si entrees dupa principiilespuse mai inainte. Urmeaza o
friptura de miel, de pasare ori un peste la cuptor.
De Rosh ha shana (anul nou)
se mananca:-peste, sub orice forma preparat;-felii de mere inmuiate in miere pentru un an dulce;-
paine alba impletita;-prajituri, mai ales facute cu miere;-preparate de carne;-tot ce se poate servi
la o masa festiva;Se aprind lumanari.
De rosh hashana
Se mananca mere si miere.Se mananca un fruct nou care este menit san e dea un alt semn ca a
inceput un annou.Multi mananca partea din fata a pestelui, pentru ca in anul care vine
sa facem parte din cap si nu din coada.De asemenea se face Tashlich, adica evreii merg la o apa
sau la un turn de apadaca nu este in zona nici o apa si isi arunca in mod simbolic pacatele.
Ceremonia se bazeaza pe versetul biblic al profetului Micah “si Tu(Dumnezeu) le vei arunca
pacatele pe fundul marii”.