IUDAISMUL ȘI CREȘTINISMUL

Dintre religiile principale ale lumii, creștinismul și iudaismul sunt probabil cele mai
asemănătoare. Atât creștinismul, cât și iudaismul cred într-un Dumnezeu care e atotputernic,
omniscient, omniprezent, etern și infinit. Creștinismul și iudaismul împărtășesc Scripturile
ebraice (Vechiul Testament), ca fiind Cuvântul plin de autoritate al lui Dumnezeu, deși
creștinismul include și Noul Testament. Și creștinismul și iudaismul cred în existența cerului,
locuința veșnică a celor credincioși, și iadul, locuința veșnică a celor răi (deși nu toți creștinii și
nu toți iudeii cred în veșnicia iadului). Creștinismul și iudaismul au în principiu același cod etic,
de obicei cunoscut astăzi ca iudeo-creștin. Iudaismul și creștinismul ne învață că Dumnezeu are
un plan special pentru națiunea lui Israel și poporul iudeu.
Romani cap.11 apostolul Pavel, face o frumoasă paralelă dintre evrei şi oamenii naţiunilor, după
ce Pavel spune în Romani 11:1-5, că Dumnezeu nu şi-a lepădat poporul Israel (natural), dovadă
că el însuşi, era un evreu din seminţia lui Beniamin, el arată că în orice timp a existat o rămăşiţă
fidelă lui Dumnezeu în Israel, şi chiar dacă în timpul lui Pavel, o parte din Israel, a căzut în
împietrire, sau insensibilitate faţă de evanghelie, respingându-l pe Isus, Dumnezeu s-a folosit de
aceasta să aducă salvare la naţiuni. Totuşi va veni un timp, când Israel îşi va reveni, şi tot Israelul
va fi salvat, deoarece Dumnezeu nu se schimbă, nu-i pare rău de darurile şi alegerea făcută, şi o
face şi datorită părinţilor lor credincioşi. Dumnezeu ne-a închis pe toţi (evrei şi naţiuni), în
neascultare, ca să se îndure de toţi, de naţiuni acuma până când nu se va încheia „plinătatea
neamurilor”, şi de Israel, atunci când Isus va veni „şi va îndepărta nelegiuirile de la Iacob”, ca
astfel ‚tot Israelul să fie salvat’.
Diferența cea mai semnificativă dintre creștinism și iudaism o constituie percepția lui Iisus
Hristos. Creștinismul ne învață că Iisus Hristos este împlinirea profețiilor din Vechiul Testament
despre venirea unui Mesia/Salvator (Isaia 7.14, 9.6-7, Mica 5.2). Iudaismul Îl recunoaște adesea
pe Iisus ca fiind un bun Învățător, și poate chiar un Profet al lui Dumnezeu, însă iudaismul nu
crede că Iisus a fost Mesia.
Făcând un pas mai departe, creștinismul ne învață că Iisus a fost Dumnezeu în trup uman (Ioan
1.1, 14, Evrei 1.8) și că Dumnezeu a devenit Ființă umană în Persoana lui Iisus Hristos, astfel
încât Și-a putut da viața, ca să plătească prețul pentru păcatele noastre (Romani 5.8, 2 Corinteni
5.21). Iudaismul neagă categoric că Iisus a fost Dumnezeu sau că a fost necesară o astfel de
jertfă.
Practici, ritualuri și textele sacre, deși împărtășesc anumite elemente, sunt, de asemenea,
distincte. Creștinii adaugă Noul Testament la Vechiul Testament, iar practicile liturgice și
sacramentele sunt specifice creștinismului. În schimb, iudaismul se bazează pe Tora și alte
scrieri, având propriile tradiții și practici, cum ar fi studiul Torei și celebrarea sărbătorilor
evreiești. Mișcarea de reformă, cunoscută și sub numele de iudaism progresist sau liberal,
a apărut în Germania la începutul secolului al XIX-lea, pe măsură ce limitările legale și politice
impuse evreilor europeni au fost eliminate treptat. Mișcarea de reformă a promovat
o interpretare personală a învățăturilor Torei, în același timp scurtând liturghia, introducând
rugăciuni și predici în limba locală mai degrabă decât în ebraică și făcând opționale restricțiile
legate de alimentație, îmbrăcăminte și Sabat. Moses Mendelssohn (1729-1786), un filozof evreu
german, a fost o figură dominantă în această mișcare.
Nu doar creştinii ortodocşi trăiesc în aceste zile magia sărbătorilor. Evreii sărbătoresc Hanuka,
„Sărbătoarea Luminilor“, fiind o sărbătoare care celebrează minunea uleiului Menorei, care a ars
timp de opt zile cu doar o singură cană de ulei pur ce ar fi ajuns în mod normal pentru o singură
zi. Aceasta a debutat, în ultimii zece ani, cu excepţia lui 2013 (28 noiembrie), într-o zi de
decembrie. Este o sărbătoare ce se încheie de obicei înaintea Crăciunului creştin, rareori după.
Una din puţinele sărbători ''vesele'' din calendarul religios evreiesc, alături doar de Purim şi Lag
Ba'omer. „De Purim se spune că trebuie să bei, de Lag Ba'omer - să mănânci grătar şi să faci
focuri de tabără. Focul de Hanuka e însă mai discret şi mai interior. E o lumină spirituală, legată
de lumina sacră din templu. E genul de sărbătoare a miracolelor neverosimile. Exact ca lumina
Crăciunului“, spune Sorin-Lucian Ionescu, preşedintele comunităţii evreilor din Constanţa
Aceasta este sărbătoare care celebrează minunea uleiului Menorei, care a ars timp de opt zile cu
doar o singură cană de ulei pur ce ar fi ajuns în mod normal pentru o singură zi. Ceremonia are
loc acasă, dar şi în sinagogi.
O altă deosebire ar putea fi regulile alimentare în legea evreiască pe care evreii le respectă într-
o măsură mai mică sau mai mare, în timp ce unii nu le respectă deloc. Mâncarea care respectă
legea evreiască se numește kosher. Carnea de porc și crustaceele sunt interzise, iar alte cărnuri
ar trebui în mod normal să provină din animale sacrificate conform unor reguli stricte, de către o
persoană calificată (schochet sau haham). Carnea și lactatele nu sunt consumate, gătite sau
păstrate împreună; după ce a consumat carne sau carne de pasăre, un evreu care respectă
restricțiile alimentare așteaptă ceva timp înainte de a mânca lactate, pe cînd creștinii consumă
alimentele fără nocio restricție. De asemenea iudaismul practică circumzia, iar un aspect foarte
interesant ar fi faptul că unui creștin îi este interzis să poarte pălări în biserică, pe când iudeii
sunt obligați.
Pe de altă parte, iudaismul consideră Vinerea, de la apusul soarelui până sâmbăta la apusul
soarelui ziua de odihna pe care mulți evrei religioși o respectă, acasă sau în sinagogă, în moduri
și obiceiuri diverse în întreaga lume; unii se abțin de la munca de orice fel. Pe când creștinismul
are Duminica drept ziua sfântă, zi în care se abțin de la munca de orice fel și merg la biserică
pentru a se ruga. De asemenea iudaismul are obiceul de circumzie care presupune ca băieții
evrei să o îndeplinească când au opt zile, pe când, în creștinism acest obicei nu există.
Asadar, deși cele doua mari religii se aseamănă foarte bine, exista și distincții ale acestora, care
le ofera o unicitatea aparte, astfel diferența dintre ele fiind foarte clară.

Bibliografie:
https://www.osce.org/files/f/documents/a/c/522667.pdf -“ Aprofundarea cunoștințelor
despre evrei și iudaism”-OSCE ODIHR + Biblia pt anumite versete/ citate
Siteografie:
https://adevarul.ro/stiri-locale/constanta/hanuka-si-craciunul-doua-sarbatori-ale-1588565.html
https://www.gotquestions.org/Romana/diferenta-dintre-crestinism-si-iudaism.html