DAVID,MANCAS CRISTIAN SI DOMINIC CURELARIU CE ESTE IUDAISMUL? Iudaismul este o religie monoteistă, bazată pe principii și etică, incluse în Biblia ebraică (Tanah), precum au fost, în continuare, explorate și explicate în Talmud și în alte texte. În conformitate cu tradiția evreiască, iudaismul începe cu Legământul dintre Dumnezeu și Abraham. CE ESTE IUDAISMUL? 1. Iudaismul este una dintre cele mai vechi religii practicate continuu din lume, începând cu aproximativ 4.000 de ani în urmă. Astăzi, iudaismul este practicat de aproximativ 15 milioane de oameni din întreaga lume. Această religie antică a fost prima care a fost monoteistă (crezând într-un singur Dumnezeu) și este rădăcina celor două mari religii de astăzi, creștinismul și islamul. Iudaismul și poporul evreu au o istorie lungă și povestită, marcată tragic de persecuție și exil, dar și de rezistență și putere. CE CRED IUDEII?
1. Potrivit iudaismului rabinic, un iudeu este cel care are o
mamă iudeică sau care s-a convertit în mod formal la iudaism. Leviticul 24.10 este adesea citat pentru a da credibilitate acestui concept, deși Tora nu face nicio afirmație specifică în sprijinul acestei tradiții. Unii rabini spun că nu are de-a face cu ceea ce crede de fapt individul. Acești rabini ne spun că un iudeu nu trebuie să fie un adept al legilor și al obiceiurilor iudaice pentru a fi considerat iudeu. De fapt, un iudeu poate să nu aibă deloc credință în Dumnezeu, și totuși să fie iudeu, bazat pe interpretarea rabinică de mai sus. PASTELE IUDAIC !
1. Paștele evreiesc este o sărbătoare anuală fixă din
calendarul iudaic, care începe în ziua de 14 Nisan. Spre deosebire de Paștile creștine, care începe obligatoriu într-o duminică, data de început a Paștelui evreiesc poate cădea în orice zi a săptămânii. Nisan este a șaptea lună a calendarului evreiesc actual. SĂRBĂTORI
Sâmbăta este principala zi de sărbătoare evreiască,
ziua de odihnă a Creatorului după cele şase zile de facere a lumii (Geneza). La fel ca şi în alte religii, în ziua de „odihnă” este interzis lucrul, la fel ca şi în perioada sărbătorilor. Alte sărbători evreieşti sunt: Roş Haşana (Anul Nou), Şavuot (Sărbătoarea săptămânilor) şi Yom Kippur (Ziua ispăşirii). RELIGIA IUDAICĂ, REGULI ŞI OBICEIURI
La opt zile de la naştere, copilul de sex masculin este
circumcis, acesta fiind un semn al legământului cu Dumnezeu, potrivit Majoratul religios pentru fete este la vârsta de 12 ani, iar pentru băieţi la 13 ani. De asemenea, practicanţiilor religiei iudaice le este recomandat portul anumitor veştminte cum e cazul Kippah-ului (un acoperământ pentru cap) sau tallitul (obiect vestimentar asemănător unei eşarfe utilizat în timpul rugăciunii). LUCRURI INTERZISE
Practicanţii religiei iudaice nu au voie să
consume carne de porc, dar şi cea de iepure sau de cal. În schimb, alcoolul nu e interzis, acesta putând fi consumat cu moderaţie, cu precădere în cazul sărbătorilor. Căsătoria între o persoană practicantă a religiei iudaice şi una din altă religie nu e încurajată deloc de rabini. DIN TORA SE CITESTE IN ZIUA DE PASTE ZIDUL PLÂNGERII
În secolul al XIV-lea, sub stăpânirea musulmană, s-a
amenajat în preajma lui un loc de rugăciune pentru evrei, folosit până în zilele noastre. Vreme de sute de ani acesta era o uliță îngustă, având lățimea de circa 3,6 metri și o lungime de 28 metri, aparținând „Cartierului marocan” existent aici din secolul al XII-lea.