Universitatea Petrol-Gaze Ploiesti Management

Educational si Integrare Europeana

Iudaismul
 IUDAISMUL

Iudaismul este religia poporului evreu, fiind tototdată istoria, cultura şi modul de
viaţă al acestui popor. Ea este considerată prima religie din lume care a afirmat
existenţa unui Dumnezeu unic şi este una din cele mai vechi tradiţii religioase
încă practicate care s-a pastrat, in general, exact asa cum s-a constituit de
la inceput. Preceptele iudaismului au stat la baza religiilor monoteiste
creștinism și islam.
 IUDAISMUL

•Dintre toate popoarele antice din bazinul mediteranean, poporul evreu

este singurul care mai exista cu numele si substanta sa, pe care le-a avut la
inceput.

•De-a lungul istoriei, acest popor si-a atras din partea celorlalte
neamuri, o antipatie, cauzata de atitudinea lor fata de ele. Astfel, ei se
credeau „poporul ales a lui Dumnezeu", care indica o superioritate fata de
ceilalti.

• Vechiul Testament, descrie cum Dumnezeu a ales acest popor.

În conformitate cu tradiţia evreiască, iudaismul începe cu Legămîntul dintre
Dumnezeu şi Abraham.
 IUDAISMUL

Istoria iudaismului este împărțită în patru perioade:

• 1. Perioada Templului din Ierusalim; debutează în jurul anului 1700 î.Cr.
odată cu “intrarea în istorie” a evreilor.
• 2. Perioada talmudică; (Talmud = carte sacră elaborată între secolele IV î.Cr.
şi IV d.Cr.)
• 3. Perioada rabinică (din secolul al VI pînă în prezent). Această etapă
(secolul al IV-lea d.Cr. – secolul al XVIII-lea d.Cr.), continuă împrăştierea
poporului ales în întreaga lume. Se elaborează Kabbala, o doctrină ce
devine principalul punct de referinţă religios
• 4. Etapa modernă (reformatoare) – vine cu noi viziuni, se adoptă o linie
mai raţionalistă
 IUDAISMUL

• Una din cele mai evidente diferenţe dintre iudaism şi multe alte religii ale
lumii este că autoritatea centrală nu o are o persoană sau un grup, ci mai
degrabă scrierile sacre şi tradiţiile.

• Religia evreilor este astăzi practicată de circa 14 milioane de oameni, însă

influenţele acestei religii asupra lumii a fost uriaşă de-alungul istoriei, de la
creştinism până la Holocaust
 Textele sacre

• Religia iudaică se bazează pe mai multe texte,

adunate sub forma Bibliei, precum şi alte texte ce
comentează Cartea Sfântă.

• Tora este partea fundamentală a Bibliei, citită în sinagogă în fiecare dimineaţă de

sabat şi de sărbătoare. Importanţa sa este determinată de mai mulţi factori: în ea
este explicată creerea lumii, în ea este dezvăluit unicul Dumnezeu, ea conţine cele
10 porunci primite de Moise.

• Tora conţine chintesenţa religiei evreilor, pentru care viaţa cotidiană este
reglementată de porunci şi oprelişti. Cunoaşterea şi studiul Torei sunt extrem de
apreciate printre evrei. Conform tradiţiei iudaice, fiecare cuvânt din Tora este
fundamental.
 Textele sacre

• Talmudul (“învăţătură”) cuprinde numeroase interpretări ale textului

biblic. Înţelepţii au formulat legi care permit aplicarea poruncilor Bibliei
în orice împrejurare din viaţă. Aceste scrieri descriu Biblia ca fiind un
mesaj viu, fiind o adevărată cale de urmat pentru credinciosului evreu.
 Lăcaşurile de cult

• Popor de păstori, evreii aveau la început locuri de închinare acolo unde îşi păşteau
turmele. După ieşirea de sub robia egipteană, evreii au “Cortul Mărturiei” ca loc de
păstrare al Chivotului Legii, în care se păstrau Tablele Legii primite de Moise de la
Dumnezeu.

• Astăzi, pentru fiecare comunitate ebraică există o sinagogă, unde evreii se reunesc,
se roagă şi studiază Tora. Ghidul religios este rabinul, care predă învăţătura, şi
conduce ceremoniile. In Sinagoga aflându-se un “dulăpior sfânt” în care sunt
închise sulurile Torei şi în faţa căruia arde o lumină veşnică.
 Etape din viaţa unui evreu

• Primul eveniment semnificativ din viaţa evreului este circumcizia (“Berith mila”)
pentru băieţii de 8 zile, reprezentând legământul lui Dumnezeu cu poporul lui Israel.

• Până să atingă adolescenţa evreul trebuie să studieze ebraica pentru a putea primi
majoratul religios (“bar-mitsva”) ce are loc pentru băieţi la 13 ani, iar pentru fete la
12 ani. La bar-mitsva copilul citeşte din Tora în sinagogă, în prezenţa familiei şi a
întregii comunităţi, începând din această zi băiatul, respectiv fata, luând asupra lor
“Cele 10 Porunci” pe care vor trebui să le respecte.
 Etape din viaţa unui evreu

• Căsătoria are loc acasă sau la sinagogă, cuplul fiind binecuvântat de un rabin. După
încheierea ceremoniei, soţul sparge un pahar în amintirea distrugerii Templului.

• La moartea evreului, rudele şi prietenii se roagă timp de 7 zile în casa decedatului,

recitând kaddişul, rugăciune ce invocă venirea împărăţiei lui Dumnezeu.
 Sărbătorile

• Sărbătoarea Anului Nou (“Roş Haşana”) – sărbătorită la începutul lunii

septembrie, când toţi evreii se strâng la sinagogă chemaţi fiind de
sunetele şofarului (instrument muzical din corn de berbec)

• Sărbătoarea curăţeniei (“Yom Kipur” sau “Ziua Pocăinţei”) – are loc la 10

zile după Anul Nou. Evreul ţine post şi iartă păcatele aproapelui său, ziua
fiind dedicată rugăciunii în sinagogă
 Sărbătorile

• Șavuot pronunția Șavuos, ad literam, "Sărbătoarea săptămânilor" este o

sărbătoare evreiască care cade în ziua a șasea a lunii Sivan (sfârșitul lunii mai -
începutul lunii iunie). Ea eternizează momentul cînd Legea divină Tora a fost dată
poporului evreu pe muntele Sinai.

• Sâmbăta este principala zi de sărbătoare evreiască, ziua de odihnă a Creatorului,

după cele șase zile de facere a lumii (Geneza). Potrivit religiei evreiești, este interzis
să se lucreze în ziua de sâmbătă și în zilele de sărbători.

• Hanuka reprezintă "Sărbătoarea inaugurării" sau "Sărbătoarea luminilor". Se

aprind lumânări timp de o săptămână, plecând de la una în prima seară şi
adăugându-se mereu câte una la fiecare apus de soare din acele şapte zile.
 Veșmintele de cult
• O kippa,kippot plural; idiș: este un acoperământ pentru cap ușor rotunjită purtate
de mulți bărbați evrei în timp ce se roagă, mănâncă, recită binecuvântări, studiază
texte religioase evreiești, și în orice moment de către unii bărbați evrei.

• Există o gamă de kippot diferite în mărime de la unele mici, care acoperă numai
partea din spate a capului, la unele mari, care acoperă coroana capului în întregime
• Tallit sunt șaluri speciale, cu noduri "franjuri" sau "ciucuri" găsite pe cele patru
colțuri ale tallit seamănă cu o eșarfă pentru rugăciune.
• Tallit este purtat de bărbați evrei și de unele femei evreice în timpul serviciului
divin.
• Un tallit katan (tallit mic) este un articol de îmbrăcăminte cu franjuri purtat pe sub
haine pe parcursul zilei. În unele cercuri ortodoxe, franjurilor li se permite să atârne
în mod liber peste îmbrăcăminte.
 Veșmintele de cult

• Tefillin sunt două cutii pătrate de piele care conțin versete biblice, atașat la
frunte și în jurul brațul stâng cu ajutorul curelelor din piele. Ele sunt
purtate în timpul rugăciunii zilnice de dimineață, de către bărbați evrei.
Veșmintele de cult
 Rugaciuni

• Evreii se roagă de trei ori pe zi: dimineața, la prânz și seara. La rugăciunea

de dimineață bărbații se înfășoară în Talith, simbol al prezenței divine, ei
recitând cu această ocazie o serie de binecuvântări, printre care și baruh
șelo asani ișa („Binecuvântat e Dumnezeu că nu m-a făcut femeie”); evreii
religioși poartă patrafirul toată ziua
 Poziția femeii în iudaism

• Deși este o religie cu puternice rădăcini patriarhale, iudaismul rezervă femeii din
punct de vedere religios și social un loc de onoare. Prin binecuvântarea aceasta,
evreii nu fac în niciun caz o afirmație sexistă, ci dimpotrivă ei îi mulțumesc lui
Dumnezeu pentru toate ritualurile care li s-au dat și pe care sunt obligați să le
respecte, spre deosebire de femei care nu sunt obligate, deoarece acestea pot
menține legătura strânsă cu Dumnezeu și în lipsa acestor obligații.
 Viaţa de apoi
 Evreii cred într-o viaţă viitoare. În funcţie de credinţa şi faptele
fiecăruia, evreul va merge în Şeol (“casa morţii”), “o ţară de întuneric
şi haos”, sau îl va vedea pe Dumnezeu: “Ochii mei îl vor privi” (Isaia
19,26). principalul punct de separare dintre noi creştinii şi evrei este că
noi credem că Mesia a venit în persoana lui Hristos, în timp ce ei încă
aşteaptă vprincipalul punct de separare dintre noi creştinii şi evrei
esePrincipalul punct de separare dintre noi creştinii şi evrei este că
noi credem că Mesia a venit în persoana lui Hristos, în timp ce ei
încă aşteaptă venirea Celui făgăduit, Emmanuel.
m că Mesia a venit în persoana lui Hristos, în timp ce ei încă aşteaptă
venirea Celui făgăduit, Emmanuel.
irea Celui făgăduit, Emmanuel.
 Bibliografie selectivă:

Trofin, Liliana, Istoria religiilor (curs universitar),

Editura Universităţii din Bucureşti, Bucuresti, 2009.

Monica Broşteanu, Numele lui Dumnezeu în Coran şi

în Biblie, Prefaţă de Nadia Anghelescu, Iaşi, 2005.