Nasul, sinusurile, mirosul - Structura nasului si a sinusurilor.

Pe peretii late rali ai foselor nazale se afla cte trei reliefuri rulate n forma de plnie, situate unul deasupra altuia, numite cornete (superior, mijlociu si inferior). Sinusuril e sunt cavitati situate n grosimea oaselor fetei, pline cu aer si acoperite de o mucoasa identica cu cea care acopera fosele nazale. Ele se deschid n nas. M entionam celulele etmoidale anterioare si posterioare, sinusurile sfenoidale, si nusul frontal si sinusurile maxilare. Tot n nas se deschide canalul prin care lac rimile trec din sacul lacrimal n nas. Fosele nazale au rol n apararea de in fectii a cailor respiratorii, n vorbire prin functia de cavitate de rezonanta si n declansarea unor reflexe. Organul mirosului este constituit din portiunea super ioara a mucoasei, care este diferentiata ca organ receptor la excitantii chimici adusi de aer. Sinusurile au rol de cavitati de rezonanta n vorbire si rol n ncalzi rea si umidificarea aerului respirat. Corpii straini n nas sunt de obicei unilaterali si mici, mai frecvernti la copii. Bolnavul prezinta o senzatie de nfu ndare a nasului, secretie nazala galbena-purulenta, uneori amestecata cu snge. La examenul nasului se constata prezenta corpului strain care determina congestia si uneori ulcerarea mucoasei nazale, acoperita de secretii purulente. Tratamentu l efectuat numai de medic consta n extragerea corpului strain cu pense si crlige s peciale, dupa o anestezie a mucoaseri nazale. n caz de esec, corpii straini sunt m pinsi napoi si culesi n cosuletul unui apasator de limba mpins pna n fundul gtului. Epistaxisul sau hemoragia nazala este de obicei de cauza locala, prin traum atisme (scarpinat, lovit) la nivelul petei vasculare de pe septul nazal (regiune bogata n vase). Cel de cauza generala se ntlnerste n bolile cardiovasculare (hipert ensiune arteriala), emfizemul pulmonar, boli de ficat si rinichi, tumori ale gtul ui, intoxicatii, boli infecto-contagioase, boli de snge (leucemie). Tratamentul c onsta n masuri generale: linistirea bolnavului si a persoanelor emotive din jurul lui, deschiderea gulerului, slabirea centurii, asezarea bolnavului ntr-o pozitie potrivita (ridicat cu barbia n piept, sau culcat pe partea care sngereaza n caz de tendinta la lesin). Masurile locale pentru oprirea hemoragiei sunt: com presiunea petei vasculare efectuata cu degetul prin intermediul aripii nasului c e se poate face chiar de catre bolnav. Este utila aplicarea unui tampon de vata m bibat n solutie de aspirina 10% (un comprimat de aspirina la o lingura de a pa calduta) prin intermediul caruia se comprima pata vasculara, masura de obicei suficienta. n caz de esec, amnarea prezentarii la medic nu are nici o justificare . Deviatia septului nazal este o afectiune n care peretele ce desparte cel e doua fose nazale este deviat de la pozitia sa mediana prezentnd, fie o creasta osoasa sau cartilaginoasa, fie o bombare anormala n una din fose, ducnd la astupar ea acesteia. Deformarea septului poate fi datorita unui traumatism sau unor vici i de dezvoltare a masivului facial, dar nu produce tulburari dect cnd este accentu ata. Tratamentul este chirurgical, cu rezultate foarte bune. Rinita a cuta (coriza acuta) este o boala frecvent ntlnita n special primavara si toamna, fi ind favorizata de starile de oboseala, subalimentatie, respirarea unui aer vicia t cu gaze si pulberi toxice. Infectiile virotice si bacteriene la care se adauga actiunea nociva a frigului (exercitat n special asupra cefei si extremitatilor) sunt considerate factorul determinant. Boala ncepe cu senzatie de nfundare a nasul ui, usturime si uscaciune la nivelul nasului si gtului, stranuturi dese nsotite de secretie nazala apoasa, abundenta, lacrimare, senzatie de nfundare a urechilor. n zilele urmatoare secretia devine galbena-purulenta, diminund pna la disparitie du pa o saptamna.