Universitatea din Bucuresti Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Departamentul pentru Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti

PSIHOLOGIA VARSTELOR sugarul

2011-2012

lect univ drd. Bucur Cristian

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Departamentul pentru Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti

Dezvoltarea cognitiva la sugar

Perioada copilariei
In general, aceasta perioada se incadreaza intre nastere si 11/12 ani. Ea mai poate fi subdivizata: perioada sugarului (0-1 an) perioada anteprescolara (1-3 ani) perioada prescolara (3-6/7 ani) perioada scolara mica (6/7-11/12 ani)

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Latura cognitiva presupune abordarea problematicii legate de : perceptie, reprezentare, memorie, gandire, imaginatie.

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Departamentul pentru Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti

Dezvoltarea cognitiva la sugar

Dezvoltare psiho-motrica

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Departamentul pentru Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti

Dezvoltarea cognitiva la sugar

Contexte de cretere ale SNC
Mielinizarea neuronilor i a cilor de tranmitere nuronal

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Departamentul pentru Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti

Dezvoltarea cognitiva la sugar

Contexte de cretere ale SNC
Mielinizarea neuronilor i a cilor de tranmitere nuronal

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Departamentul pentru Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti

Dezvoltarea cognitiva in copilarie

Sensibilitate caracteristici Sensibilitatea gustativ- suprafa a limbii, mucoasa intern a obrajilor, vlul palatin i o parte din esofag. Este mai dezvoltat sensibilitatea fa de dulce i acru i mai puin fa de amar i srat. Fa de diferite substane reacioneaz prin mimic, iar spre sfritul primului an poate exprima verbal i sesiza intensitatea lor. Sensibilitatea olfactiv- nu detecteaz dect mirosuri foarte puternice legate n special de satisfacerea trebuinelor biologice. Sensibilitatea tactil- reflexul de aprare oculo-motorie, iar dac stimularea are loc la nivelul palmelor, apare reflexul de prehensiune. este inegal: mai accentuat n zona ochilor, a cavitii bucale, mai redus la nivelul palmelor, al tlpilor i cel mai puin dezvoltat n zona spatelui.

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Departamentul pentru Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti

Dezvoltarea cognitiva in copilarie

Sensibilitate caracteristici Sensibilitatea vizual- senzaia de lumin i ntuneric sub forma unor pete de lumin i ntunecate; nu se distinge forma obiectelor distinge obiectele care se afl la aproximativ 5m distan de el. 3-4 luni ncepe s disting ntr-o ordine determinat de intensitatea, de strlucirea stimulilor, culorile. Mai nti galben, oranj, apoi rou, albastru, verde. Sensibilitatea auditiva- implicat n dezvoltarea auzului fonematic. 1-2 luni devine sensibil la vocea uman; 4 luni devine sensibil la muzic; 6 luni apare o oarecare intenionalitate n urmrirea muzicii. Sensibilitatea intern strans legata de satisfacerea trebuinelor primare; este foarte dezvoltat n primele 3 luni (poate lua forma unor colici care i creeaz nelinite, stri de agitaie i plns).

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Departamentul pentru Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti

Dezvoltarea cognitiva in copilarie

Perceptia caracteristici ~ 3 luni se i formeaz vederea biocular, organizarea ateniei i cu capacitatea de orientare dupa 3 luni se contureaz schema obiectului permanent
Object Permanence Experiment YouTube.wmv Object Permanence - YouTube2.wmv

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Asa with Object Permanence Box Montessori - YouTube.wmv

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Departamentul pentru Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti

Dezvoltarea cognitiva in copilarie

Perceptia caracteristici prin dezvoltarea functionalitatii analizatorilor se constituie si se organizeaza perceptia ca proces de cunostere. Perceptia se structureaza sub forma a doua modele: -un model perceptiv-contemplativ prezent la 2 luni -un model perceptiv-actional ce se vede inca de la 3 luni. Pe masura dezvoltarii experientei perceptiv-senzoriale se stimuleaza functiile mnemice si devin active reprezentarile cu rezontante afective.

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Departamentul pentru Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti

PSIHOLOGIA VARSTELOR
Dezvoltarea cognitiva in copilarie
Gandirea caracteristici Stadiul inteligenei senzoriomotorii (0-2 ani) de la aciuni reflexe la activiti orientate de scop permanena obiectului acomodarea este mai accentuat dect asimilarea

(stadialitatea dezvoltarii intelectuale- J Piaget)

Piaget - Stage 1 - Sensorimotor, Object Permenence YouTube.wmv

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Departamentul pentru Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti

PSIHOLOGIA VARSTELOR
Dezvoltarea cognitiva in copilarie
Gandirea caracteristici stadiul reflexelor (0-1 luni) raspuns mecanic la stimulii exteriori, precum clipitul la o lumina puternica. bebelusii sunt de asemenea inclinati sa imite sunetele vocale ale adultilor si gesturile manuale si faciale, daca acestea au o valoare de noutate pentru ei instalarea comportamentului inteligent a fost mutata inapoi succesiv la poate citeva ore dupa nastere.

(stadialitatea dezvoltarii intelectuale- J Piaget)

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Departamentul pentru Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti

PSIHOLOGIA VARSTELOR
Dezvoltarea cognitiva in copilarie
Gandirea caracteristici stadiul reactiilor circulare primare (1-4 luni) forme primare de activitate inteligenta. raspunde la jucariile care i se prezinta, cel mai posibil apucindu-le. Piaget a folosit termenul circular pentru aceste reactii datorita naturii repetitive a jocului implicat. Baldwin (1952- concepte manifeste partial formate legate de inputul senzorial. bebelusul repeta o actiune de dragul actiunii. Reactiile circulare implica repetarea unei actiuni care produce o stimulare placuta o anumita reactie circulara permite sa se reproduca un rezultat de catre copil, rezultat care a fost original produs de mediu; se marcheaza inceputul unei intentii comportamentale a repeta o miscare/ actiune semnifica primul pas de identificare a memoriei ca mecanism cognitiv

(stadialitatea dezvoltarii intelectuale- J Piaget)

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Departamentul pentru Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti

PSIHOLOGIA VARSTELOR
Dezvoltarea cognitiva in copilarie
Gandirea caracteristici reactiile circulare secundare (4-8 luni) manifesta initiativa in apucarea unei jucarii pe care EL o alege. grad mai mare de intentionalitate reactiile secundare se stabilizeaza prin placerea pe care copilul o regaseste realizandu-le o actiune este repetata pentru a atinge un scop in mediul din jur. se constientizeaza rezultatul propriei activitati, iar repetarea este deliberata reactia circulara secundara = modificare a reactiei circulare primare cu scopul declarat de a obtine un anumit efect. se manifesta coordonarea ochi-mana schema complexa- implica un numar de scheme; odata cu achizitia limbajului aceste scheme devin mult mai comune (adica, in gindirea pre-operationala si operationala); ex: scuturat si zanganit

(stadialitatea dezvoltarii intelectuale- J Piaget)

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Departamentul pentru Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti

PSIHOLOGIA VARSTELOR
Dezvoltarea cognitiva in copilarie
Gandirea caracteristici coordonarea reactiilor circulare secundare (8-12 luni) comportamentul copilului implica o combinatorica intre 2 miscari/ actiuni simultan; mainile pot fi ocupate cu obiecte si actiuni diferite sfera de actiune a obiectelor creste o data cu extinderea independentei prin deplasare Butterworth (1981) numeste eroarea A B in cautarea obiectelor: continua sa caute in locul A cind un obiect a fost mutat in locul B. complexitatea schemelor- bebelusul impinge mina adultului pentru a ajunge la telecomanda, telefon etc. atingerea unor scopuri noi

(stadialitatea dezvoltarii intelectuale- J Piaget)

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Departamentul pentru Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti

Dezvoltarea cognitiva in copilarie

Limbaj si comunicare particularitati ~12 luni pot pronunta cteva cuvinte (3-5 cuvinte simple); intelegerea este superioara exprimarii 3-4 sptmni apare zmbetul- expresie nonverbala; este ntrit de legtur vizual stabilit cu cei din jur. 2 luni copilul ncepe s emit sunete apropiate de sunetele limbii. vocalizeaza sau gngureste- dup 4 luni. toi copiii gnguresc la fel; gnguritul reprezint materia prim a vorbirii, asigur baza organic pentru asimilarea limbajului. faz superioar a gnguritului este lalatiunea (5 luni). apare fenomenul de autoascultare- consolideaz feed-back-ul dintre aparatul fonator i auz

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Departamentul pentru Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti

Dezvoltarea cognitiva in copilarie

Limbaj si comunicare particularitati ~4-5 luni copilul intelege aspecte ale comunicarii din mimica adultului, apoi din gestica mainilor ce este mai variata dupa 6-7 luni incepe sa invete elemente de salut; intinderea mainilor pentru a fi luat in brate, alte forme de mimica pentru a exprima stari de disconfort, agatarea, exprimarea afectiunii sau a nevoii unei prezente adulte (mama/ tata) tacerea, geamatul, oftatul, tipatul

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Departamentul pentru Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti

Dezvoltarea cognitiva in copilarie

Limbaj si comunicare particularitati sfritul lunii a 10-a apar primele cuvinte care sunt cuvintepropoziii sau holofraze; particularitile: funcii gramaticale difuze; rol de nucleu pentru alte combinaii verbale care creeaz contextul; imitri de sunete (mac-mac, pa-pa etc.); exprim funcia pragmatic a comunicrii. dup 6 luni comunicarea poate fi : direct-direct (ex. adultul i ntinde copilului un obiect i acesta l apuc cu mna); verbal-direct (ex. adultul emite o anume stimulare verbal iar copilul ntoarce capul, l privete ); direct-verbal (ex. adultul i prezint un obiect i copilul l denumete n limbajul su); verbal-verbal (schimb de mesaje verbale ntre adult i copil).

PSIHOLOGIA VARSTELOR

etapa cuvntului fraz (1 - 1 ani) cuvintele exprim o mare ncrctur afectiv i informaional.

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Departamentul pentru Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti

Dezvoltarea cognitiva in copilarie

Memoria caracteristici pe langa memoria involuntar se dezvolt si cea voluntar, chiar dac nelesul nu este dobndit n totalitate acioneaz pe baza memorrii mecanice. Memorarea inteligibil apare cnd informaiile au o anume semnificaie pentru copil. coninutul memoriei este divers memorie concret prin excelen; apar procedee specifice memorriirepetarea. memoria afectiva este puternic influentata dinamica tumultoasa a emotiilor si sentimentelor, existand o ancorare extrem de puternica a evenimentelor (chiar obisnuite)

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Departamentul pentru Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti

PSIHOLOGIA VARSTELOR
Dezvoltarea afectiva a copilului
Afectivitatea particularitatistadialitatea socialafectiva a lui E Erikson incredere/ nencredere (natere 18 luni) - activitate: hrnirea dezvoltarea sentimentului de ncredere sau nencredere n mediu (fa de cel care ngrijete copilul) funcie de modul n care este ngrijit

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Departamentul pentru Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti

PSIHOLOGIA VARSTELOR
Dezvoltarea afectiva a copilului
Afectivitatea particularitati fenomenul de compensare afectiv (n loc s ipe, se poate descrca lovind cu furie masa, sau se ceart cu ppua preferat certand-o si adresndu-i epitete pe care chiar el le-a primit in alte situatii). apare o accentuare a intensitatii afective: plns violent, ipt, btut din picioare- ca expresie a dorinei de autoafirmare. adultul ar trebui s-i distrag atenia i s-l orienteze spre altceva. opus acestui negativism, apare cooperarea cu adultul, o oarecare nelegere, disciplinare i chiar interiorizare a unor reacii (dac se apropie de aragaz, de priz, spune singur nu). sunt periculoase 2 tipuri de atitudini fa de copil in dezvoltarea increderii in sine: retragerea iubirii (dac nu taci, mama nu te mai iubete); tolerana excesiv sau lipsa de interes.

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Departamentul pentru Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti

PSIHOLOGIA VARSTELOR
Dezvoltarea afectiva a copilului
Afectivitatea particularitati John Bowlby- 1969: Teorie a ataamentului. influenat de: teoria psihanalitic i de conceptele etologice susinute de Lorenz (1903-1989) ataamentul n fazele timpurii ale dezvoltrii psihice este un comportament de adaptare (de supravieuire). Pe msur ce copilul se dezvolt, formeaz mai multe ataamente care difer calitativ unele de altele. monotropia ataamentul fa de o singur persoan, de obicei de sex feminin este sursa de siguran i de formare a altor tipuri de comportamente. dac monotropia sufer, se ntrerupe, dac este desprit de mam, copilul va avea afectivitatea zdruncinat serios. privarea maternala subliniaz importanta legturii mam-copil n primii 5 ani de via.

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Departamentul pentru Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti

PSIHOLOGIA VARSTELOR
Dezvoltarea afectiva a copilului
Afectivitatea particularitati privarea copilului de persoana de atasament genereaza acestuia anxietate; stadii: stadiul protestului generat de desprirea de prini, care va produce suferin iar aceasta se transform n revolt; stadiul dispersrii dac se prelungete desprirea, revolta atrage depresie, iar aceasta l descurajeaz; stadiul detarii copilul ncearc s se mpace cu ofertele afective, sociale care i se ofer. perioadele de atasament: 7-8 luni prima perioada de formare a unui atasament puternic fata de o persoana anume; la 18 luni ~ 13% dintre copii prezentau atasament doar de o singura persoana;

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Departamentul pentru Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti

PSIHOLOGIA VARSTELOR
Dezvoltarea afectiva a copilului
Afectivitatea cercetari cercetarile lui Harlow asupra grupurilor de maimuta cercetarile cu Konrad Lorenz (1935) asupra comportamentelor indivizilor in lipsa atasamentului fata de indivizi din aceeasi specie situatia straina- Ainsworth Lewis (1984)- atasamentul caracterizat de securitate este relationat: calitatea si sensibilitatea mamei in interactiunea cu copilul intre 6 si 15 saptamani; curiozitatea si rezolvarea problemelor la varsta de 2 luni; increderea sociala la cresa absenta problemelor de comportament la baietii de 6 luni

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Departamentul pentru Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti

PSIHOLOGIA VARSTELOR
Dezvoltarea afectiva a copilului
Afectivitatea cercetari Lewis (1984)- atasamentul caracterizat de securitate este relationat: calitatea si sensibilitatea mamei in interactiunea cu copilul intre 6 si 15 saptamani; curiozitatea si rezolvarea problemelor la varsta de 2 luni; increderea sociala la cresa absenta problemelor de comportament la baietii de 6 luni Wartner (1994)- atasamentul caracterizat de securitate este relationat: autonomie mai mare; competenta interpersonala dorinta de a invata in timpul prescolaritatii si in primii ani de scoala o mai mare responsivitate fata de adultii necunoscuti

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Departamentul pentru Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti

Dezvoltarea cognitiva in copilarie

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Intrebari si discutii