Dispozitive de detectare a vitezei

RADAR
RADAR (radio detection and ranging, adic detectarea prin radio i determinarea distanei) reprezint o instalaie de radiolocaie care radiaz microunde electromagnetice i folosete reflexia acestora pe diferite obiecte pentru a determina existena i distana lor fa de anten. Se compune, de obicei, dintr-un emitor, un receptor i un sistem de antene (care, de obicei, se poate roti n plan orizontal i/sau vertical) cu directivitate pronunat. Receptorul cuprinde i un indicator al existenei i poziiei obiectului (de obicei un tub catodic cu persisten mrit a imaginii).

Desi principiile radarului au fost enunate de ctre Nicolae Tesla la sfritul secolului al XIXlea, primele implementri fizice au avut loc n Marea Britanie, pe coasta de sud, n 1935 1936. Iniial, aparatele erau destinate navigaiei maritime, ns ele s-au dovedit foarte utile n timpul celui de-Al Doilea Rzboi Mondial, pentru detecia din timp a bombardierelor inamice.

Principiu de func ionare

Principiul de baz al radarului este reprezentat de reflexia microundelor pe suprafee solide. Receptorul, analiznd diferena de timp dintre emisia i recepia undei reflectate de ctre un corp detectat, poate aprecia distana r a acestuia fa de sursa microundelor. Antena de microunde este reciproc, putnd att emite ct i recepiona undele electromagnetice. Cele dou stri ale antenei funcioneaz secvenial (pe rnd).

Pentru obiectele n zbor, poziia este caracterizat de trei coordonate. n practic nu se folosete sistemul tridimensional (cartezian) ci se lucreaz cu coordonate polare (vezi figura din dreapta). Azimutul i unghiul de nlre nu pot fi deduse prin procedeul radar. Ele sunt stabilite la sol, cu ajutorul mecanismului de orientare al antenei. Poziia curent a acesteia se compar cu cea de referin: orientarea ctre nord ( = 0) pe o traiectorie paralel cu solul ( = 0).

Sistemul de coordonate polare ale radarului, raportat la sistemul cartezian

Limitri ale radarului

Distana maxim rmax pn la care un radar poate detecta corpurile zburtoare depinde de puterea de emisie a antenei:

Termenul de radar este deseori folosit greit pentru dispozitivele de detecie a vitezei corpurilor mobile, folosite i de ctre organele de ordine n monitorizarea circulaiei auto. Aceste dispozitive au la baz un alt fenomen fizic, diferit de cel radar: efectul Doppler.

Unele radare folosesc efectul Doppler pentru a msura viteza cu care se mic un corp n raport cu sta ia radar. Aparatul radar emite un semnal direcionat ctre un corp n micare (cum ar fi maina dumneavoastr). Unda se se lovete de obiect i produce un ecou care se ntoarce la aparatul radar. Un al doilea semnal, emis la o perioad predeterminat dup primul produce i el un ecou care este receptat de aparatul radar. Diferena de timp dintre perioada de emisie i perioada de recepie este exact diferena dintre variabilele f0 si f i din formula de deasupra; v este cunoscut iar vs este fie nul (n cazul radarelor staionare), fie uor de determinat folosind vitezometrul mainii de poliie (n cazul radarelor amplasate n vehicule). Cunoscnd aceste patru variabile se pot folosi ecuaiile efectului Doppler pentru a o determina pe a cincea:vr , viteza mainii dumneavoastr prin Ploieti.

Pentru o mai buna intelegere:

Ca sa va dati seama mai usor despre ce e vorba, puteti sa faceti analogie cu sunetul emis de sirena unei ambulante. Atunci cand ambulanta cu sirena pornita vine inspre dvs., auziti semnalul cu o frecventa mai mare decat atunci cand ambulanta se indeparteaza de dvs.desi sirena nu isi schimba frecventa cu care emite sunetele.

Undele aparatului radar sunt emise inspre autovehiculul urmarit fie cand acesta se apropie de radar, fie cand acesta se indeparteaza. In cazul in care autoturismul se indeparteaza de radar, fiecare unda care este emisa de aparatul radar trebuie sa parcurga o distanta mai mare decat precedenta pentru a ajunge la masina si a fi apoi reflectata si re-detectata de radar. Din acest motiv, cum fiecare unda trebuie sa ajunga mai departe, se ajunge la cresterea lungimii de unda a semnalului reflectat fata de lungimea de unda a semnalului emis initial. In cazul in care autotusismul spre care se indreapta undele radar se apropie de aparatul radar, se intampla fenomenul invers, cand undele ajung mai repede la int siare loc o scadere a lungimii de unda a semnalului reflectat. Pe baza calculelor din diferenta de lungime de unda se determina viteza autovehiculului cu acuratete destul de mare.

Ideea care sta la baza functionarii detectoarelor radar este aceea ca ele "vad" semnalul emis de radarele politiei si alerteaza conducatorii auto prin emiterea unor semnale optice si/sau acustice (alerte). Detectoarele radar simt fasciculul de energie emis de radarele politiei cu ajutorul unui senzor de microunde cu mai mult timp inainte ca acel fascicul sa fie suficient de puternic pentru a "prinde" masina sau suficient de aproape pentru a o inregistra.

ber das farbige Licht der Doppelsterne und einiger anderer Gestirne des Himmels