co pr\be~gporn\' 1:11 d~",el\e aton Und rrin muntn de slleranta ar'L , Sllectaculoasa sortii reverie orl .

Ne lllangaie lle talllllle de cu'L . liptil-tiptil cutrunti1e p\ec~te l ede Ne taram la.por\n 'LbO \ Bunidi deapana-aJDin~iri u~tate dO $\ plillll ~ rad .g.le d1l1 ' !'

e S sui~u-i greu ~imil\nile- natang 0 , e sudoare' rou. <urge de pe 1'10 """ Un gangur\t. $\ lec ri""" Irang . $i~itor\11 -pare mai aproa-pe.

HI

~~~e!"~ ,:ilu~p~\nr.i,Jll, p",~i* 1!,,~.d\C.'" l~ lu , •

latdOlntl""StT'Il de p.pU~l se-ogo\' ur
Side pitic\ -picta\i -peabai .

tY

"n

bl nde o no,pte eal<IiI ell l.nt.s .... • '

Un .t\rlecbino lllic ~ilUcau~ ande Ne_ndell\ill~te visele ar'L ;.... .{lllUl e Ii<'" din Jll~l u

VII $!~""tr.!~~~ , d.-it·.~ ~~ t<»rtll ...

Ga}ldun, trailll simt\lll, ve!fnic ,;,,-Z'f. , ... .,~ un llllbrati~ati de ca\da lui a'tipa. e $\ cr~telllln.'jA~d nnuln~~ .. V •• su'.' I. ta ",am n1l1· , ant £,\\ V1'~.~, ... tori nO ~tr~dUIJn se Sa (.O\llll ca-pcanele lutiJl . o

Tim

ca

Un c\opotel ~i iata-i dilllineata, lntrtumult de voci asur'Litor~ " un Ba vreau!", "Ba nu vreau , ii " "Cine? Ce tniYttl'at ?" <O:.1'CUlJf voi t1e'Veni cuc¢ritor?!~
1" .

VI

VlU

s'

It

Dr. Simona Trifu

Cuplul - 0 entitate veche, ca Biblia lnsasl. ..

\(

ll'

'i_~~
~ ~.1J?-.~

}/~
~
,~

r# ~
c5

<Y

'

(cS ~~

::;:t

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romimiei TRIFU, SIMONA Cuplul - 0 entitate veche,ca Biblia tnsasl / Simona Trifu. Bucuresti: Viata Medicala Hornaneasca, 2002 p. 248; 16,5x23,5 cm.
Bibliogr. ISBN 973-9320-99-6

392.3

Redactor de carte: Tehnoredactor: Tehnoredactare computerizata $i coperta: Operatori: Corectori:

Alice TUCULESCU loan DUMITRENCO Gina MANCIU Mirela DUMITREAN Daniela RADU Constanta M~RINESCU Emil FRATILA

EDITURA "VIATA MEDICALA ROMANEASCA" Bucure sti, sector 1, str. Ministerului nr. 1-3, cod postal TELEFON: 315.61.09; FAX: 315.69.80

70109

Dr. Simona Trifu

Eu·l: ipostaze existen~iale • Interpretsri psihologice Ji valen,e psihoterapeutice -

EDITURA VIATA MEDICALA ROMANEASCA

BUCURE$TI, 2002

Cuprins
in Joe de prela/a... .
11 13 15 17 19 22 24 .47 69 71 71 74 76 76 76 79 80 82 84 "Stop exclusion! Dare to care!" (un ars poetica pentru Psihiatria mileniului 111)

Capitolull-

Elemente integrative ale psihologiei medicale a prezentului 1.1. Rolul psihologului in spital - de la diagnoza personalitatii bolnavului la ascultarea ernpatica 1.2. Atuurile echipei medic-psiholog, In managementul terapeutic 1.3. Reflectare $i reformulare in actul medical 1.4. Rolul exarninarii psihologice In conturarea diagnosticului psihiatric 1.5. Consiliere versus psihoterapie in reintegrarea socio-protesionala

Capitolulll- "Macrotulburari"

ale inceputului de mileniu 2.1. Depresia 2.1.1. Principalele trasaturi 2.1.2. Corelatele psiho-sociale ale fenomenului depresiv 2.1.3. Depresia - de la .cornpartirnentarea" psihiatrica la profilul complex reqasit in real 2.2. Suicidul 2.2.1. De la perspectiva filozofica si titerara la cea medicata 2.2.2. Motivatia conduitei de sacrificiu 2.3. Criza sexualitatf 2.4. Perspectiva psiholoqica asupra homosexuetitetii 2.5. Violenta familiala - ca marca a aqresivitatii sociale

CapitoluJIII- Elemente de psihologia grupurilor: intre solitarism si adezivitate

la rnultirne 3.1. Relatiile interpersonale - de la atractie la respingere 3.2. Modificarea Eu-lui colectiv in perioada de tranzitie 89 91 93 95 97 . 99 . 100

CapitolullV - Ambivalenja

sentimentelor umane sau limitele eccepterii Decalogului 4.1. Amintirile trecutului - renlle viitorului 4.2. Despre vinovatie si iertare........................................................................ 4.3. A invata sa daruiesti iubirea sau travaliul civilizatiei

Capitolul 5.1. 5.2. 5.3. 5.4. 5.5. 5.6. 5.7. 5.8. 5.9. 5.10.

V - Copiiirie De la paradigma copilariei la .datoria" de a fi perlnte "M-am sacrificat pentru copilul meu" Paternitate bioloqica - paternitate sirnbolica "A invata" sa fii mama Traversarea si .urrnele" complexului oedipian Anxietatea copilariei - a fi sau a nu fi acceptat Copilul si identitatea sa proiectiva Epi/epsia $i modul particular de structurare a personalitatii .Copilui problema" - ca exponent al nefericirii conjugale Simptomul, ca substitut al unei nevoi primare uitate (povestea unei tetite cu encoprezis) 5.11. Parinti disperati, copii netericiti -intre ereditate, educatie $i iubire

103 105 106 108 109 111 114 115 117 122 124 129 133 135 137 139 140 142 143 145 147 149 153 155 155 156 158 160 161 165 167 168 168 169 171 171 174 176 176 177 179 179 181

Capitolul 6.1. 6.2. 6.3. 6.4. 6.5. 6.6. 6.7.

VI- Adolescents

Adolescents sau construirea Eu-lui "We don't need, no, education" - sau pledoarie pentru autoactualizare Adolescenta - identitate sl identificare Separarea de copilarie. Negarea identitatii infantile Acolescenta si sexualitate - de la pulsiune la sentiment. Teribi/ismu/ adolescentei $i riscul constituirii unei personeliteti histrionice Recurgerea la drog - fenomen socia/versus structure petticutere de persona/itate 6.8. Greseli de copil - qreseli de parinte 6.9. Psihotraurna adolescentina versus debutul unei boli grave

Capitolul VII - Eternu/ mascu/in - eternu/ teminin 7.1. Genealogia inconstienta 7.1.1. Dragostea ca .functie psihica" indispensabila 7.1.2. Erotica si sexualitate 7.1.3. Pudoarea -Tntre gand si ernotie 7.2. Tabuul virqinitat] - tabuul dezvirqinar!i? 7.3. Comportamentul sexual sub amprenta sociala a timpului Capitolul VII/- Tulburerlte de dinemice sexuate 8.1. Un memento la lntalnirea cu sexologia 8.2. Matrice interpretativa metapsihologica 8.2.1. Metamorfoza tetis - antitetis 8.2.2. Ideea .unicului partener" - explicatii transgenetice 8.3. lrnpotenta psihoqena 8.3.1. De la fiziologie la sensibilitate. Actul sexual reuslt - criteriu al orgoliului masculin 8.3.2. Satistactia In plan intim - traductor fidel al iubirii perene 8.4. Frigiditatea 8.4.1. Intre suterints $i .detorie" 8.4.2. Narcisismul - 0 tentativa nereusita de seductie 8.5. Cauze superficiale In afectarea intirnitatii de cuplu 8.5.1. Oboseala sau esuarea cornunicarii: 0 drama sexual-afectiva 8.5.2. Medicamentele - un caz "ad-hoc" de extrapunitivitate

II

03 05 06 08 09 11 14 15 17

22
?4 ?9 13 IS :7 9

2 3 5 7 3

CapitofuffX - Metaana/iza reistiei de cup/u 9.1. Let it be an answer... . 9.2. Ciclicitatea fireasca 9.2.1. Un pseudotratat despre 0 femeie (diz)gratioasa 9.2.2. Momente de tncercare 9.2.3. Dincolo de tinerete., . 9.3. Functia securizanta a casatoriei 9.4. Obi~nuinta 9.4.1. Mituri/e unei casnicii fericite 9.4.2. Dragostea perpetua 9.5. Minciuna 9.5.1. Protectie? .. Gelozie?. Tradare?.. . 9.5.2. Trebuie sa aflu adevarul? 9.5.3. lubirea intirnitatii sau intimitatea iubirii? 9.5.4. Jerte-me" -in numele irnaturitatii 9.6. Copilaria la rascruce - real si fantasmatic 9.7. Autoritatea - 0 cale de evolutie? 9.8. Eu-I conjugal - Eu-I profesional 9.9. Vreau sa fiu parinte, dar.; . 9.10. Traume imemoriale - influente in viata de cuplu 9.10.1. .Berbetul imetur" sau .ertistut vesnic tensr: 9.10.2. .Fetite cuminte". Imaginea tatalul -intre moralitate, atectiune si idealizare 9.10.3. "Don Juan-u/ batran"- de la mit la personalitate accentuata . 9.10.4. .Adotescente friglda': Agresivitatea inconstienta a neacceptarii identitatii de sex-rol Capitofuf X - Avataruri/e disperarii existenjia/e 10.1. Nevroza 10.1.1. Structura nevrotica - rnarca a lumii moderne 10.1.2. Partenerul - realitate si imaginatie '" 10.2. Alcoolul 10.2.1. 0 fragila omnipotentiL 10.2.2. Personalitatea, comportamentul si drama alcoolicului 10.2.3. Interterente .patolopice" $i adaptative familiale ~i sociale. 0 paradigma recuperatorie..................................................................... . 10.2.4. Limitele psihoterapiei individuale si de cuplu ..

185 187 188 188 190 192 194 196 196 198 199 199 200 201 202 204 205 206 207 208 208 211 . 212 214 221 223 223 .225 227 .227 228 230 234 239 241 .243

in loe

de epilog... A fi sau a nu fi - un acut inteles "A muri insearnna a p/eca puiin" (un disperat si inutil travaliu)

Bibliografie

selective

.247

Cuvant inainte
In ultimele decenii, societatea conternporana lasa impresia ca stapaneste complet si definitiv rnodalitatile de rezolvare a tuturor problemelor, de la cele nationals sau sociale pan a la cele familiale sau intime. Dar, este numai 0 impresie, deoarece, In realitate, fiecare individ, qeneratie sau popor retraieste, reediteaza pe cont propriu atat .merile", cat si .micile" drame, scenariile existenjiale fiind irepetabile. Si totusi, fiecare experienta insignifianta se adauqa, picatura cu picatura, la marea experienta colectiva a urnanitatii. Pana In secolul al XVIII-lea, omul s-a cautat ca specie, In secolul XIX s-a definit ca persoana, In secolul XX s-a descoperit pe sine ca unicitate, In timp ce Inceputul secolului XXI aduce In prim-plan perceptla prin celalalt - aproapele. Cartea sernnata de doamna dr. Simona Trifu invita la un periplu interogativ asupra conditiei umane, fiind un instrument util tuturor celor interesati de inteleqerea unor fenomene care, In societatea actuala, au devenit, din pacate, intruzive. Este 0 .antoloqie" a zbuciumului omenesc, a gravelor consecinte ale qreselilor noastre asupra celorlalti. Daca pentru specialist sensu I termenilor este mai exact, mai sec, mai Inchis, pentru nespecialisti, ecoul lor este mai gray, mai profund, mai dureros. Subiectele luate In dezbatere sunt, rand pe rand, exceptionale stimulente de gandire filozofica, nesuportand un raspuns ferm, dur, convinqator, In impunerea Eu-Iui transpersonal dincolo de infinitatea Eu-rilor personale efemere. Lucrarea este structurata pe 10 capitole plus un eseu introductiv pe tema programului psihoterapeutic al psihiatriei noului mileniu; .ars poetica" deontologiei profesionale arata .rnplicarea In lupta cu prejudecatile, tnchistarile, rezervele, rnotivatiile jenante - de orice natura, In lncercarea unei schirnbari de mentalitate intrafamiliale, cat mai ales la nivel interpersonal. Chiar mai mull, auto area reueteaza, fara putinta de taqada, rolul si posibilitatile lucrului In echipa mterdisciplinara, subliniind beneficiile unei astfel de abordari. Aria ternatica vizeaza individul: solitar, In diada cuplului, In interactiunile comunitare; abordeaza problemele ce survin In copilarie, adolescenta, relatiile dintre qeneratii, .functiile" celui In cauza, sentimentele umane, crizele morale, oscilatiile lntre negarea si afirmarea personalltatit, paradigma interioara In cautarea identitatii. Veti descoperi descrierea stlintifica a diferitelor tulbursri emotionsle - In cel mai amplu Inteles al termenului, punctata de interventii concrete, descriptive, analizate si prezentate clar si concis, de multe ori expunandu-se alaturi de matricea psiholoqica interpretativa ~i .calea" urrnata. Elementele psihoterapeutice nu au pretentia de a fi solutii universale pentru vindecari miraculoase si rapide; intentla este de a oferi spre dezbatere cazul cu toate problemele pe care Ie traseaza ~i a marturisi propriile contruntari, proiecte, derute, supozitii, tatonari obligatorii oricarei lncercari de .reconstructie" simbolica a Eu-Iui. Avem sa ne contruntarn direct cu realitaji psihice .rfure", precum depresia, ca drama rastranta asupra nefericitului In cauza, dar si asupra lumii moderne; imediat aflarn despre demisionarismul individului In tata siesi si a comunltatll - suicidul - instantele, rnanitestarile si psihosociologia acestui fenomen, urrnand ca strans legat sa privim conduita de sacrificiu prin trebuinta inconstienta de pedeapsa .deqhizata" In echivalentele suicidare. Nu departe trecem de la ruperea sexualitatii din contextul sau cultural normalla deformare prin exagerare, supralicitare $i suprasolicitare, dincolo de care apar tulburarile de dinarnica sexuala cu marcant impact asupra vietii In doi. In acelasi plan, vorn studia 0 perspective psiholoqica pro- si contra hornosexualitatii - ca flagel .reviqorat" al mileniului III, alaturi de care, devastator, suntem confruntati cu renuntarea la sentimente, valorizarea exclusiva a rezultatelor financiare, carieristice, a pozitiei sociale ~i aqresivitatii ce imbraca aura violentei domestice.

,t

si ala vid, me, Iga,

lea, Irin
tiei In sc, sui nai rte lui lui Ita erit

a!.
IrIn ii,

'a,

)a

or
9,

,
"

a
9

;i
1

Pentru a ne familiariza cu rolul perioadelor timpurii asupra relatiilor din familia actuala ~i societate, autoarea ne prezinta atractia si respingerea interpersonal a cu modul in care copilaria si elimatul parental influenteaza prezentul, iubirea - ca factor puternic stabilizator - si, nu In ultimul rand, ne face 0 pledoarie pentru valorile morale, pentru qandirea pozitiva cu rasunet emotional corespunzator asupra Eu-Iui colectiv si unitatii poporului nostru. Dorinta de a fi parinte. eu reversul contemporan al pierderii spontaneitatii, imaginativului, inventivitatii, cu necesitatea suportului empatic, aduce in prim-plan viziunea conform careia aceasta .experienta" devine un liant al vietil de cuplu, sarcina si rolul mamei si al tatalui In dezvoltarea rnicutulul raman and erueiale. De la necesitatea cunoasteril reciproce parinte-copil, la rnicutul ce .experimenteaza" complexul oedipian ca filon necesar al dezvoltarii afective ulterioare, de la dorinta de a fi iubit ~i influentele negative ale unor valorizari esuate, la a lnvata sa-ti apreciezi copilul prin propriile realizari, opus exemplelor din mass-media - veritabile .cetorrnarr ale realitatii. Nu sunt omise bolile grave precum epilepsia, accentul fiind pus pe conturarea trasaturilor personalitatii In formare, ce ne deschide calea alegerii conduitei psihoeducationale optime. Firesc ne apare adolescenta, privita cu ochii tanarului confruntat cu destinul si prezentata prin leqaturile cu carentele intrinseci unei atmosfere familiale sterile; si aiel, paleta rnanitestaritor este vasta, cu pornire de la 0 "stare" psihica norrnala - teribilismul varstei, adancind riscul transtorrnarii personalitatii In lipsa jaloanelor; pluseaza problematica drogurilor din viziunea dependentei ca nevoie de dependenta, prin evidentierea necesitatii cuantumului de atectiune si a leqaturii triple dintre sexualitate - sentiment - adolescenta. Eternul masculin-eternul feminin continua sa postuleze iubirea ca factor de progres, ea necesitate de cunoastere a partenerului - cu tot ce el subsurneaza pozitiv si negativ, yin-yang. pudoare si virginitate - eseuri ce se unesc Intr-o privire psiholoqica si literara deosebit de interesanta. Tulburarile de dinarnica sexuala, aspecte intime profunde si greu de rnteles, lsi qasesc explicatiile prin prisma unor distunctionalitati de cuplu, dar $i a unor gre$it translatate modelele de rol; se pedaleaza de la laturile superficiale - ca rezultat al extrapunitivitatii - la as peete adanc refulate, precum tendintele narcisice. Pornim apoi la drum In a privi modestia si simplitatea terntnina, irnportanta a ceea ee numim look, a comportamentului, rafinamentului In viata In doi si In interdependenta societate-intimitate. Diferite tatete ale casatoriei vor intra In privirea aqera a medicului psiholog, studiind aspecte legate de securitatea oterita prin noul statut, ca optlune naturala a dragostei; obisnuinta ne face sa pendularn lntre fidelitate si tradare, intre gelozie si protectie, dar $i sa vedem evolutia euplului din perspectiva schirnbarii partenerului sau a rolului femeii In familie (din mama si sotie In potentiala rivala). Cazurile de psihoterapie prezentate nu ajuta numai la tnteleqerea mai exacts a sentimentelor si ideilor, ci pun un real semn de Intrebare asupra propriei persoane si a propriei diade. Din nou jungla actualfl"l$i prezinta prin ochii analistului problemele sociale acute precum nevroza si alcoolul, in relatia interdependenta cu mediul. Viata curenta a implementat adanc aeeste doua tulburari, considerandu-se necesara chiar eliminarea din nosografia psihiatrica recenta a termenului de nevroza, Cu toate acestea, tatetele prezentate de autoare ofera posibilitatea tnteleqerii comportamentului nevrotic si irnplicatiile acestuia asupra cornunitatii si euplului, precum si conduita alcoolicului, tendintele si impulsiunile latente ale acestuia. Prezentarea modelelor alternative de psihoterapie ofera un mod de qandire si 0 solutie de adaptare. in rezumat, In aceasta lume plina de curente si opinii uneori divergente, lucrarea de tata va va oferi cu un talent literar de exceptie 0 viziune stiintifica rnarcata de multiple puncte de vedere personale asupra tematicii diverse si totusi unitare. Aceasta unitate In diversitate constituie, nu In ultimul rand, un alt merit al acestei carti. De la primul pana la ultimul rand exista un liant inefabil si seducator, Din punct de vedere stilistic, auto area a reusit sa-si gaseasca 0 formula, 0 exprimare originala, cu aceasta vadita arnprenta personala. Un dans qratios de idei si cuvinte alcatuiesc de la .clasic" la "modern" un stil elegant, stiintific $i eseistic totodata, cu rafinament si sensibilitate teminina, avand capacitatea de a incita la supozitii.

Prof. univ. dr. Nicolae Mitrotan

Sotului meu, "Comparata cu idealul meu, existenta ta mi-a umilit [antezia"

in loe de prefa/a ...

Lume, lume [ertcitii, Unde-i lac $i pentr-un Regizata

clown

Diritr-o [arsii peticitii

up side-down?

"Stop exclusion! Dare to care!" (un "ars poetice" pentru Psihiatria mileniului III)
Accesulla senetete ar trebui sa fie universal, iar morala ar reprezenta ansamblul credintelor, normelor ~i sentimentelor prin care individul se raporteaza la societate. Din aceea~i perspectlva, metaetica lncearca sa determine motivele care stau la baza [udecatii valorice, acel "De ce un anumit act medical este considerat moral sau imorel?". Orqanizatia Mondiala a Sanatatli a incercat sa expliciteze sintagma "Stop exclusion" prin dorinta de a reduce .prapastia" existenta in prezent intre diferite tari leqata de accesul la cele mai noi descoperiri ale stiintei in ceea ce priveste atat etiologia, cat si tratamentul bolilor psihice. Ideea devine cu atat mai importanta cu cat aceste tari raman reticente in raport cu .povere" societe a perturbarii sanatati: mentale, in ciuda serviciilor de ingrijire, a legislatiei si a politicilor In vigoare. De-abia in prezent psihiatria se poate lndeparta de conceptul de .supozitie", apropiindu-se de acela de .cettitudine", iar lipsa asociatillor cu puternica torta epidernioloqica, precum ~i faptul ca rezultatele unor studii longitudinale, prospective nu sunt Inca disponibile, face ca tratamentul sa para In cele mai multe cazuri "empiric", cercetarile de tipul evidence based medicine nefiind printre cele mai numeroase - motive suficiente pentru anumite tari spre a fi soveitoere, atunci cand este vorba de alocarea sumelor de bani necesare profilaxiei si reducerii incidentei bolilor psihice. Acel "dare to care" vrea sa exprime opozltla In raport cu efectul pervaziv al excluderii sociale a bolnavilor psihici, deoarece exact aceasta stigmatizare si discriminare rezultata din frica ancestral a ce ne domina inconstientut colectiv in raport cu anormalitatea mentele este aceea ce-i deterrnina pe cei In cauza, cat ;;i familiile lor sa se lndeparteze de nevoia reala de a cauta tratament, fiind bine cunoscute situatiile in care ecesti neterlciti ajung cu usurinta prada practicilor samanice. Incercand sa analizarn in profunzime, aceste cuvinte sunt lncarcate simbolic de Intreaga suterinta neexprirnata a bolnavilor psihici, deoarece pornind de la concepti a

13

populara Jiecare sat e cu al S(lU nebun" $i pana la situatia In care spitalele de profil erau situate undeva departe, In afara cornunitatilor, nu este reliefat decat acel sintetic a trei intr-o pararealitate - crests intr-edever de inechivocul tulburerli psibice, dar intretinute de comportamentu/ invo/untar $i de nestepenit a/ ace/ora multi, ce "au avut privilegiul" de a fi senetosi. La un moment dat, atunci cand atitudinile de reprobare devin extreme - de multe ori chiar din partea acelora pe care netntelesul bolnav psihic .se bizuie" - rarnane intrebarea: .Unde este edeverete senetete pslhice?". Sau, altfel spus, desi nu ne dam seam a, rautatea umaria, agresivitatea .cizelata" prin cultura $i cariera, egocentrismul dublat de denigrarea .celui slab", desi nu vizeaza nici pe departe aria psihiatriei, sunt totusi mai periculoase. Din pacate, exista 0 trice lntretinuta istoric In raport cu bolnavul psihic. Primullucru la care cei din jur se gandesc este acela ca integritatea - tlzlca sau pslhlca - le-ar putea fi prin ceva prirnejduita numai de simpla apropiere a .nebunului", cand, de fapt, el este un om in suterintii, un OM care, chiar $i atunci cane comite acte necugetate, acestea nu sunt decat 0 tentatlva inconstienta, prirnitiva si disperata de a cere ajutoru/. Mai dureros este tnsa atunci cand nici rnacar medicii psihiatri nu au curaju/ de a se apropia de "EU-I ravasit de boala" - In sensu I stabilirii unei comunicarl autentice, chiar daca aceasta este vazuta In cel mai amplu lnteles al termenului, acela al reqizerl! intr-o lume tantasrnatica. Societatea Insasi a creat rolul medicului spre "a se debarasa" in sens metaforic de durerea provocata la contactul cu bolnavul psihic. Din aceasta perspectiva, psihiatria este "sacra si ernpirica", dominata de comunicare la cel mai profund nivel al umanului, caci .rezonente de la inconstient la inconstient postuleeze singura rea/itate existents" (dupa Laplanche, 1994). Desi am intrat In mileniul III, am lntalnit medici pentru care ideea de a trata un schizofren In acut legat si izolat lntr-o camera pustie, cu sufletul prada unor tensionari sl detensionari absurde - rarnane 0 axiorna. $i atunci ne intrebarn din nou: .Inconstientul cui este mai agresiv?". Sau Intotdeauna qasim 0 justificare in apararea propriului Eu? Pornind de la aceasta idee, ne qandirn: ce ne apararn prin frica ancestrala de bolnavul psihic - constientul sau inconstientul? Realitatea sau potentialul? Ori, poate, suspiciunea ca umbra noastra (acea parte prirnitiva, nedorita $i reprimata a personalitatii) ar putea aminti prin ceva de anormalitate?! Ne apararn de fapt de propriul contra-transfer, ne este trica de ce am putea auzi sau slrnti, nu atunci cand dieqnosticem, ci cand devenim ascultiitori $i receptem disperarea unei personeliteti scindate, atunci cane ne temem - In orice forma de psihoterapie - ca izbucnirea de durere a pacientului ne-ar putea readuce in minte afecte, ernotii, traume uitate, In tata carora EU-I nostru profesional, mestesuqit construit In analize didactice, ar putea totusi sa cedeze. Chintesenta acelui ll~llJdrazni sa te implici" In tratarea bolilor psihice subliniaza nu numai dezideratul psihiatriei, ci onoarea psihoterapeutului insusl.

til ic
'If

'it

e 'c
~I

;i
9

Elemente integrative ale psihologiei medicale a prezentului

.Unde vei gasi cuvantul ce exprima adevarul ... "

(M. Eminescu)

1.1. Rolul psihologului in spital de la diagnoza personalitatil bolnavului la ascultarea empatlca

Medicina este secerdotele, cerand sublimare suprema - ca prernisa a unei rnoralitatl exemplare. Din pacate, 0 data cu tehnologizarea si informatizarea sistemului, s-a pierdut din vedere, putin cate putin, pacientul, ca persoana ce are nevoie de alta persoana, S-a disipat partea etective, acea disponibilitate de a fi eletuti de cel ce ne soucita sprijinul In situatia particulara de boala - vazuta ca un element de ruptura In firul evolutiei sale. Rolul psihologului intr-un spital se [ustifica, lntr-o prima interpretare, pornind de la ideea ca medicii nu au timp sau nu sunt entreneti sa gandeasca din aceasta perspectlva. Posedarn un vast sistem de cunostinte, dar nimeni nu ne tnvata descifrarea limbajului de coduri alcatuit din peremeseje!e verbale sau non-verbele ale pacientului. Psihologul I$i gase$te locul In medierea acestei relatii, prin utilizarea la vatente superioare a comunicaril interumane - ca 0 conditie fundamental a a propedeuticii terapeutice. (J? Pe de-o parte, ne vom referi la suportul empatic oferit celui aflat In situatia de criza, interactiunea psiholoqica putand sa of ere acel "plus" de ascultare $i incurajare, dincolo de uzitatul diagnostic. Este vorba de personificare, adresabilitate eutentice si interes lnvestit In a afla dimensiunea umene ce se ascunde In spatele aspectelor medicale centrate de clasicul .cezul de la patul X': (J? Un examen psihologic turnizeaza inforrnatii multiple asupra personalltatii inteqrata unitar -, asttel incat tresetunte trecutului ne orienteaza asupra a cum stie cel In cauza sa fie bolnav - se analizeaza situatiile standard prin care pacientul trece In vlata (viroze intercurente, tratamente stomatologice). Atlarn astfel comportamentul preferential de adoptare a rolului - tranzitor sau Indelungat (intluentat de gradul de cuhura) - de la abordarea cu stoicism, In care pacientul devine victima propriei lndarjiri, la modelele latine dominate de lamentativitate - boala tacuta publica In )J)J}))'ea ))Dei satistactii afective imediate - ce qenereaza 0 securizare prin implicarea colectivitatil $i pana la .profesionalizarea" acestei conduite (dupa F. Tudose, 1997). (J? In virtutea unei suspiciozitati de fond, medicul este lnclinat uneori sa creada ca pacientii - din diferite motive - I$i .supraticiteaza" simptomele, In timp ce psihologul.

17

reunind dimensiunea medicala cu cea rnotivational-volitiva $i sociala a bolii, este convins ca oamenii nu yin sa pacaleasca personalul calificat, nernultumirile lor trebuind inscrise lntr-un cadru mai larg, deoarece, chiar si atunci cand vor ceva la limita aspectelor legale, ei au totusi 0 problema, motiv pentru care In discutie nu trebuie puse .beriere", caci acestea ar fi exponente ale medicinii defensive (dupa S.C. Oana, 1997). rr,;'J Ideal ar fi ca pacientul sa consulte un psiholog cat mai apropiat de momentul perturbarii sanatatii sale, chiar daca aceasta este una de ordin exclusiv somatic, deoarece, pe masura ce trece timpul, are loc psihizarea prin care se certifica perceptta de a fi bolnav, ce modifica stilul de via/a si raportarea la propriul Eu. 0 elernentara profilaxie din partea unui psihoterapeut avizat ar trebui sa rnarseze pe sustlnerea personalltatll, protejandu-l pe cet ln cauza de la a-si distruge - inconstient $i fara voie - mai mult decat boala Insasi. Training-ul autogen Schultz este 0 tehnica adiuvanta de succes, In stare a de relaxare putandu-se induce sugestii tintite pe simptom, chiar si cane acesta este predominant de natura orqanica, pentru a intluenta trslree psihica ediecente. Din pacate lnsa, doctorul tncearca mai Intai sa abordeze cazul singur si dintr-o perspectiva oarecum urudirecticnala, pentru a-i lasa pacientului sentimentul ca detine controlul absolut, tacand ape I la ajutorul psihologului abia atunci cand eticheta de bolnav T$i face simtite conotatiile adverse. ';:'1 Boala poate fi tratata cu succes de catre doctor, In timp ce ideea de boa/ii, uneori, persista. Un medic experimentat si cu rabdare (acel atribut sl element psihologic necesar succesului, dar pe care presiunea minutelor dedicate anamnezei, rutina, .tocirea" ernotionala sau incertitudinile personale TIerodeaza) ar putea rezolva si acest impas. Numai ca nu Tntotdeauna pacientul se lasa atat de user convins In a renunta la acest rol, atata timp cat scopul .escuns" ar putea sa nu fie vindecarea, ci simpla linistire a disperarii interioare Tntr-un climat de intimitate - atunci cand individul a epuizat deja suportul familiei, cercul de prieteni sau sursele din mass-media. Acceptul mutual al celuilalt este .cerut" profund Tnaintea competentei profesionale (dupa S.C. Oana), Semnificativa devine munca psihologului de a .scoate la iveala" beneficiile obtinute astfel $i mutarea centrului de greutate asupra altor aspecte ale existentei, descoperirea acelor sectoare ale vietii ce ar putea compensa, aducand in real substitutul de implinire cautat In boala, Tntr-un al doilea pas, se impune a arata bolnavului respect pentru tot ceea ce el reprezinta ca fiin/a, gest ce cupeaza anxietatea si stopeaza regresia. "s Medicul este apreciat In primul rand pentru ce spune, In timp ce psihologul pentru maniera In care stie sii ascu/te, lsi exprirna bunavointa fata de faptul ca celalalt Ii vorbeste. Pacientii sunt toleranti In raport cu lipsa cunostintelor, a mijloacelor de diagnostic, a medicamentelor, a confortului spitalicesc sau chiar cu ineficienta terapiei, dar nu pot ad mite atitudinea de ostilitate sau rejectie, lipsa de consideratie, inegalitatea In tata sanselor de tratament. Psihologul este cel mai In rnasura sa lnteleaqa individul dintr-o privire cornplexa, deoarece Tn viziunea acestuia .orice boala pleece de la 0 superere" qandire ce depaseste biologicul spre social sl reproduce mentalitatea prirnitiva tinand de modelul fantasmatic. Nu sunt de neglijat punctul critic, insuccesele si ttustrerile proiectate In ceea ce pacientul denurneste generic .mi-e raul". Povestirea, rememorarea psihotraumelor - In raport cu care medicii traiesc 0 apriorica ostilitate creeaza nu numai catharsis, ci si 0 reorganizare coqnitive, ce atrage dupa sine 0

18

restructurare etective. urrnata de 0 reTnvestire In latura pozitiva - a parcurgerii drumului invers, spre valorizarea sanatatii prezente - ca cel mai bun mod tn care cel in ceuze se poate simti finand cont de verste si problemele inerente Junctionerii" propriului organism. Astfel, dincolo de Intrebarea banala "Care e problema dumneevoestre?; utile In lnteleqerea bolii devin $i aspecte de tipul - .Ce credeti ce a provocet-o?', vindecarea presupunand si .sterqerea" acestui "agent patogen" din mintea bolnavului. Negociind simbolic .oterte" acestuia prin interoqari de tipul: "De ce credeti ce boa/a a eoerut In acest moment?" sau .Ce fel de tratament v-ar face sa fiji mai blne?", psihologul preia 0 parte din tensiunea interioara a medicului, ce este permanent asaltat de speranta pacientilor de a obtine s{m{Jtatea idea/a (acel "cum a~ vrea sa fiu'j $i de a auzi ceea ce Isl doresc. Dincolo de tunctia transcendentala a acestor Intrebari, prin profesionalism doctorul trebuie sa-si irnpuna atitudinea si pare rea co recta. lntrebarile au $i 0 alta justificare obiectiva, caci celui In cauza risca sa-l fie puse In spate toate insuccesele celor la care pacientul a fost anterior (dupa F. Tudose). ri? Rolul psihologului se evidentiaza inclusiv In restructurarea ierarhiei aspiratiilor si pertormantelor, deoarece omul este Inclinat sa se imagineze lntr-o perpetua ascensiune - avand nevoie de asigurarea nivelului biologic primar (atingerea optimului energetic) $i numai apoi reusind sa-si urrnareasca autodezvoltarea spirituala. In conditiile unei atectiuni cronice, pentru atingerea satistactiei - ca parametru subiectiv al fericirii actuale - este necesara abordarea unei optici inverse - a face individul sa adere la preocupari superioare, .ultandu-si" dezechilibrul parametrilor fizici si biochimici. Dintr-o abordare holistica, reqasim acceptul propriei sfmatati - aici intrand partlcularitatile fiziologice, ciclicitatea fireasca a evolutiei organismului ca sistem, limitele .plajei" aduse de antecedentele heredo-colaterale, patologia surnata, chi nul durerii fizice sau morale si pierderile afective. Dezintegrarea treptata a mirajului fineretii irnplica remodelarea periodica a imaginii corporale, perceputa ca trauma nsrcisics.

1.2. Atuurile echipei medic-psiholog, in managementul terapeutic

Obiectivul fundamental al politicilor de sanatate este atins atunci cand oamenii doresc real mente sa-si lnqrijeasca sing uri sanatatea. Pentru aceasta trebuie sa capete anumite aptitudini si sa parcurqa niste pesi de la teorie, intormatie la dernonstratie, analiza, exercitiu, In care feedback-ul de la cineva instruit si practica raman fundamentale (dupa T. Schaffter, 1997). Din pacate, de cele mai multe ori, noi ne oprim la teorie. Nevoia unui psiholog In spital - indiferent de profilul acestuia - I$i face actual mente din ce In ce rnai slrntlta prezenta, Lumea conternporana ne aduce In prim-plan ideea ca nurnarul nevroticiloreste imens, individul pierzandu-si capacitatea de a rezista In lata dimensiunii sociale a stresului colectiv la care suntem supusi de .actuala lege a junglei". Fenomenul cunoaste 0 reala amploare - dovada faptul ca In arice sectie rnedicala, alaturat diagnosticului de fond, reqasirn sintagme de tipul: .Nevroze enxioese", .Tulbursre depresive reectivs", .Spesmotltie normocelcemice" (l). Aici intervine un alt important sector al muncii In echipa, In care rolul psihologului se contureaza pregnant.

19

Ne vern opri la cateva sugestive exernplificari, pornind cu serviciul de endocrinologie, unde de multe ori ajung pacienti pentru care deticitul volitional este semnificativ mai mare decat dezechilibrul hormonal - a se vedea cei ce asociaza obezitate, diabet si hipertensiune, dar la care simptomatologia si perturbarile biochimice, umorale sunt bine compensate, in timp ce tulburarea actual a 0 reprezinta bulimia. In sectlue de dermatologie, .settot de la psihic la somatic" este puternic, tretre« bolii fiind direct influentata de structura particulara a conduitei, stiut fiind cum gratage-ul este forma deqhizata de manifestare a angoasei. Pielea este un fidel traductor al perturbarilor ernotionale, atopia neexistand in afara unei personalitati cu tendinte accentuate labilitate disporitionete, impresionabilitate si sensibilitate, in spatele carora se ascund impulsiuni eutolitice. Nevoia de afectiune este 0 irnportanta "parghie", cacl se doreste acceptarea .pe orice cai", chiar cu pretul cornpatimiril, iar atunci cand .obiectivul" nu e atins, apar suterinta si victimizarea - ca 0 perfida compensare. elernentara psihoterapie trebuie sa porneasca de la redobendiree controtului asupra sinelui, a carui pierdere este constientizata si exprirnata plastic In metafore banale, de tipul "am pierdut heturlle", subiectul adresandu-se doctorului ca unei persoane cu autoritatea atat de necesara imaturitatii. Ei se prezinta pentru internare, fara a fi neaparat ,,0 urqenta" rnedicala, ci mai deqraba una de ordin psihologic, .cerand" spitalul, ca un cadru institutionalizat, sever, lipsit de permisivitatea de care singuri nu pot face abstractie. Aceasta categorie de bolnavi se situeaza aprioric Intr-o relatie terapeutica de tipul .parinte-copil", suqerand primele faze ale dezvoltarii afective sau, uneori, lntr-una de tipul .protesor-elev", cand tunctia unui Supra-Eu rigid devine irnpenoasa. Se inca rca astfel reteaua curativa spitaliceasca, cei In cauza avand 0 nevoie strict sublective de internare, cand, de fapt, psihicul lor aparte ar permite catorva sedinte de psihoterapie - asociate primului consult de specialitate - sa rezolve problema pentru mai mult timp. Desi explicatlile sunt .Ja Indernana", a lucra psihologic vorbind - cu acesti pacienti, nu este chiar simplu, firile senzitive sl suspicioase considerandu-se jignite de recomandarea examenului psihologic, interpretandu-l ca 0 lndoiala ce planeaza asupra autenticei lor suterinte. Pe de alta parte, pierderea hotararil sl perseverentei volntei Ii face sa astepte "din etere" - de la un medic sau pastila miraculoasa si rapida vindecare, ce tn propria viziune este lipsita total de orice efort de mobilizare energetica. In relatia directa cu pacientii, latura ernpatica, aptitudinile imaginative sl abilitatea de a-I face pe cetelelt, aflat in suterinte, sa-si deschida sufletul sunt esentiale, Aceasta nevoie este din ce In ce mai constientizata astazi cand comunicarea reprezinta conditia princeps a oricarui act medical. Timpul nostru este .Jrnpartit" lntre irnportanta acordata datelor de laborator $i cel .destinat" interpretarli semnelor fizice. $i asta ne atecteaza calitatea de doctor, tinand cont de faptul ca aceasta stiinta - de la practicile sarnanice sau religioase si pana la medicina mileniului /1/ - a fost centrata de efectul catharctic $i de anxioliza al lnteractionarii interumane. Acel .ie-t! patul tau $i umble" exprima 0 comunicare irnperativa, In care mesajele explicite si implicite sunt depasite prin sugestie. Chiar $i la Delphi, omul mergea pentru a comunica! (dupa F. Tudose, 1997). Lumea "In schimbare" face ca sofisticate aparate computerizate, camere special amenajate, ce rnirneaza 0 celduroese primire novicilor, sa Inlocuiasca clasicul dialog face-to-face. Se detorrneaza imaginea profesiunii prin cunoasterea pacientului ca .obiect de studiu", Medicul isi pastreaza aura de .zeu", dorninand de la dlstanta si irnpunandu-si prestigiul prin atuul indus de complicatele .mesinerii" destinate

20

v
,t t ~
1

cunossterli trupului sl uneori (de ce nu?) si gEmdurilor celui bolnav. Informatizarea sistemului impune distanta, alaturi de 0 doza de .raceala atectiva", cane lntr-un cabinet aparent primitor, pacientul - legat de fire sau singur in tata unui ecran - asteapta cu spairna si speranta verdictul unui produs al tehnologiei de lux. Comunicarea trebuie sa fie directa, nernediata $i "fata In tata", caci ochiul da si ia mesaje simultan. Din aceasta perspectiva, schema clasica a comunicarii se trnbocateste cu noi valente: "a emite" se ridica la rang de a exprima, iar "a percepe" - devine similar cu a intelege. La prima lntalnire cu pacientul, odata stabilit dialogul, se ca$tiga sau se pierde .partida de mare terapeut". Aceasta ornrupotenta este doar aparenta, dincolo de care exists personalitatea reala a acestui descendent al lui Hipocrate. Este bine cunoscuta frica pecientitor asociata de multe ori cu 0 ruslne socializata in raport cu propriile trairi. Ceea ce se cunoaste mai putin este frica doctorului (mascara de puterea statutului si securizarea indusa de imagistica moderna) - in raport cu receptarea simptomelor asociate cu 0 tatidica sernnificatie, angoasa de a pune un anumit diagnostic, drama de a fi eel ce aduce vestile proaste. A sustlne - in sensul de a prelua partial problemele medicului, evitandu-i excesiva incercere ernotionala -, iata eel de-al doilea rol major al psihologului in cadrul unei institutii sanitare de anverqura, unde rulajul pacientilor este mare, bolile sunt grave, iar consumul interior afectiv al celor ce vlndeca - suportat in consecinta. Medicul este format dintr-o perspectiva strict alopata, opereaza cu rationarnente pozitiviste si este tnvatat sa eradicheze, restabilind .ordinea" initiala in bunul mers al organismului. Cand acest deziderat nu mai po ate fi atins, frustrarea este resimtita acut, deoarece este lezat nucleul profund al cornpetentei, acel a nu putea duce la lmplinire, a nu-ti putea realiza menirea pentru care a-i fost preqetit. Tntr-o asemenea dureroasa situatie, este resirntita inconstient necesitatea protectiei Eu-Iui prin dorinta de a se .debarasa" cat mai repede de un pacient sortit esecului terapeutic. Latent actioneaza o anxietate difuza, Irnpiedicandu-ne sa punem suplimentare intrebari necesare sau sa receptam mesaje subliminale, de teama ca nu care cumva cel in cauza sa nu invoce simptome ce ies din .paturile procustiene" ale nomenclatoarelor diagnostice sau sa alba "ceva"ce nu sttrn sa tratarn. De-abia atunci se face sirntita prezenta cuiva avizat pentru a face fata afectiv cazurilor pentru care medicul nu a fost preqatit, La aflarea prognosticului infaus t, medicul curant, care pana mai inainte lsi tacea cu regularitate vizitele, evita - voit sau fara a-$i da seama - contactul cu sarmanui nefericit si cauta psihologul pentru a aborda dimensiunea transcendenta a existentei noastre banale, problema demnitaiii ln suterinta, a libertatii decizionale, a respectului cerut $i daruit. In sarcina acestuia cade atat suportul mutual acordat celui disperat in traversarea fazelor de doliu, dar $i .salvarea" doctorului, din al carui ton se sesizeaza dorinta ardenta de a uita cat mai repede $i de a-$i continua investigarea urrnatorului pacient - cu evidente sanse de curabilitate. Profesionalismul este lnalt corel at cu inutilitatea meseriei $i insatistactia, In tata unui bolnav ce mai are putin timp de trait. Am cunoscut 0 renumite doctotite. ale carei cunostinte vaste erau dublate de implicare maxima, luptend pana la contactul devastator cu ultimele zile de via/a, cend transfera pacientul Intr-un alt salon, atitudine ce exprima frica imperceptiblle de e-si accepta limite/e. Fiecare dintre noi - medic sau pacient - apelam uneori - altadata cu timiditate, acum cu 0 infima doza de .snobisrn" - la ajutorul unui psiholog, din impresia de a fi

21

mai puternici, a detine un plus intormetionel care, canova, ar putea fi de ajutor. Ne rnandrirn cu .Jnvinqerea" universului intergalactic, dar in fiece moment raman in urrna indivizi ce sunt victime ale propriei lor nesiqurente, dernonstrandu-se inca 0 data cum cucerirea autocontrolului in universul propriu subiectiv a rarnas cea mai tralnlca reduta,

1.3. Reflectare ~i reformulare in actul medical

Situatia de bolnav este 0 zona de rutina a comportamentului, in care apar perturbari grosolane, puternic negative, ce rnodlflca biologicul, psihologicul, statutul $i rolul social al individului. Exista cinci stadii prin care fiecare trece la confruntarea cu boala: • aparitia simptomatologiei - acel "ceva nu este In regula"; • asumarea rolului de bolnav - .cineve are nevoie de doctor"; • faza de contact medical; • etapa de rol de pacient dependent de decizia rnedicala: • vindecarea - renunteree la rolu! de bolnav (dupa F. Tudose, 1997). Sunt cunoscute multiple sltuatii cand pacientul nu vrea sa .Jasa" din boala, datorita interesului ce i se acorda $i plusului de afectivitate. Cu cat inconstientul celui in cauza a acumulat mai multe frustrari, cu atat creste reactia de aderenta la acest rol. Batranii se simt abandonati, percep altfel durata intalnirii si timpul terapeutic, frecvent se retuqiaza in protectia spitalului, fiind greu de externat. Pentru ei, vindecarea este altceva. Cand nu mai simt comunicarea ernpatica a medicului, devin revendicativi $i printr-un cerc vicios antreneaza un comportament de rejectie din partea personalului. In orice act terapeutic nu trebuie sa uitarn "oferta bolnavului", despre care vorbea Balint. Astfel, orice pacient are trei dorinte principale: ca doctorul sa-t confirme propriile simptome, sa-: risipeasca misterul asupra bolii $i sa fie ascultat (bolnavului ii face placere sa vorbeasca despre boala sa). Situatia de a fi bolnav Doar anxiosii si hipocondriacii yin de prima data la medic. Din pacate, noi nu stirn exact ce Insearnna sanatatea. Sunt persoane ce 0 idealizeaza, cand de fapt ea este o stare de normalitate. 0 data cu leslrea din rolul de pacient, ar trebui sa se atinqa stadiul anterior bolii, dar aceasta redesteapta 0 serie de temeri $i complexe din adancurile abisale ale psihismului. Manipularea durerii in terapie Momentul nasterii este puternic inscris arhetipal in inccnstientul colectiv ce tine de un model cultural. Durerea nu are posibilitati de evaluare, fiind un fenomen pur subiectiv, care in cultura crestina reprezinta pedeapsa strnbolica leqata de pacatul originar al urnanitatii. In schimbul durerii, recapeti tunctia demiurgica de a crea 0 alta fiinta.

22

a n a

In cancer, daca prognosticul este bun, durerea este vag resirntita, In timp ce un prognostic prost este asociat cu 0 durere intensa, chiar in lipsa unor factori obiectivi. Desi exista analgezice mai puternice, bolnavii cer /a schimb morfina (0 lume lmapinara), ca 0 compensare pentru drama bioloqica. Durerea poate fi rnanipulata simbolic - .ee mi-a sa/vat via/a" sau .m-e tecut sa me duc /a doctor din limp". Modele aJe relatiei I!ledic-pacient: activ-pasiv, In care bolnavul se supune orbeste - "am venit sa ma teceti bine", .Incredintand" simptomele medicului ce preia toata responsabilitatea; )0>- participarea rnutuala, In care medicul accepta tacit cererile bolnavului, tara a Ie negocia direct; )0>- profesor-student, In care doctorul expune teoria despre boala, iar pacientul spera In vindecare ; )0>- modelul relatiilor familiale, cand medicul trece din pozitia de dusmen al bolii, In aceea de prieten, cu rnentiunea ca aceasta relatie trebuie sa se opreasca la simpatie, tara a avansa spre erotizare. Vizitele tacute In spital cu toata echipa rnedicala lipsesc individul de sentimentul unicitatii sale ca om, infantilizandu-l In rolul de bolnav (G. lonescu, 1995). Trebuie evitata relatia de tip parinte-copil, In favoarea unei colaborari lntre doi adulti responsabili, fara ca doctorul sa profite de regresia data de boala. Altfel, nu mai exista cornplianta terapeutica, ori pacientul trebuie stimulat sa Inteleaqa ce are si de ce face lliL£lnumit tratament. De multe ori, bolnavii yin cu dorinta de a auzi ceva anume, fapt ce face loc unor .neqocierl" simbolice: el suqereaza un diagnostic si, daca interpretarile medicului nu corespund cu dorintele sale ascunse, revine la 0 noua consultatle cu 0 alta pal eta de simptome, pentru a oferi intorrnatii suplimentare In vederea concluziilor pe care si Ie doreste. Vibrat'a de la inconstient la inconstient te determine sa-' comunici, in virtutea unui beneficiu terapeutic, si acea parte perpetuu imaqinata.
)0>-

Vestile proaste Nimeni nu trebuie rnintit, caci asta tine inclusiv de un infantilism al medicului. Independent de modelele culturale $i de personalitatea fiecarui bolnav, rarnane ideea ca 0 astfel de stire nu trebuie data brutal: e ceva in neregu/a ... mai repetem ana/ize/e ... nu-ti merge bine ... ne mai stetuim cu un aft doctor ... poate trebuie un tratament mai dur ... extirpsm tumora ... mai dureeze ... Dincolo de bine cunoscutele faze de doliu: neg alia, "de ce eu?", "de ce acum?", daca reusesti sa scoti pacientul din depresie, este un succes terapeutic, caci acesta lsi traieste cu plenitudine ultimele c1ipe (dupa S. C. Oana, 1997). Transferul reprezinta un schimb de lntorrnatie si afectivitate ce se produce conform unor modele de asteptare pe care pacientul Ie are In raport cu medicul. Tine de 0 imagine pretorrnata despre autoritate si despre Eu-I ideal, caci doctorul este 0 fiinta inzestrata cu cunostinte, puterea de a schimba $i determina cursul vietii, are bani, este terrnecator, este 0 sursa de afectivitate si are 0 pozitie social a irnportanta. Cane asteptarile sunt inselate $i deturnate, apare ostilitatea $i respingerea - medicii sunt injurati, detairnati, aqresati, Erotizarea relatiei creste transferul. Cel in cauza trebuie sa

23

controleze asta, des: este placut sa fii admirat; trebuie evitata competitia directa cu pacientul, a nu astepta sa se spuna .esti eel mai bun doctor", caci asta lnsearnna neqasirea satistactiilor in relatiile normale ale vietii. Sub intluenta propriilor fantasme, medicul se tmpllca in continutul pozitiv sau negatival mesajelor primite de la pacient, acordandu-le propria semniticatie. Suverana rarnane acea .neutralitate binevoitoare" in raport eu trairile pacientului, deoarece comuniearea dintre medic $i acesta are un scop $i un sens, nefiind un "dialog" intre eqali. Experienta personala ne deterrnina sa facem presupuneri subiective lnainte de a auzi discursul pacientului ca inforrnatie oblectiva, tot asa cum exista un sexism de 0 agresivitate uimitoare care face ca aceste presupuneri sa fie mai puternice in raport cu femeile. Prin profesie, tata de celalalt, capeti capacitatea de a-i controla timpul $i 0 parte din viata. Rarnane doar legea morala ce exista in noi, caci nimeni nu-l poate "introduce" medicului ,,0 cantitate supiimentara" de moralitate. Se capata un drept asupra celuilalt. Numarul crescut al fantasmelor din lnconstient traduce de fapt nesiquranta de sine. Junimiintulstabile$te 0 filiatie continua, caci medicina este acel "a face caz cu caz". A continua cu ultimele cuvinte, a face un rezumat, a parafraza sau a pune intrebari sunt elemente de sustinere pentru copii, pentru batrani, pentru eei blocaf afectiv. Helatia doctor-pacient devine lncarcata atat de satistactii, cat si de frustrari. Pe rnasura ce medicul devine .rnai renumit", dintr-o alta perspective poate deveni mai vulnerabil, caci bolnavii se intorrneaza reciproc despre pretentiile sl prestigiul acestuia. Ca doctor, trebuie sa-ti controlezi imaginea, dar fara a incerca sa pari .carnpionul austeritatii", caci daca pacientii nu au imaginea reala a celui ce-i trateaza, nu exista cornplianta terapeutica (dupa F. Tudose). Medicul $i pacientul, fara sa stle, se aleg unul pe altul. In mod inconstient, el i$i selecteaza pacientii conform structurilor profunde ale personalitatii sale, iar acestia ii creeaza imaginea. EI joaca rolul sau toata viata, pe cand pacientul intra secvential in rolul de bolnav. Conform acestei teorii, medicul este investit cu putere de catre societatea ce a dorit sa se debaraseze de suferinta urnana, "sa nu-l mai apara in ochi" $i astfel a aparut functia sacerdotal a a aeestei profesii: halatul creeeze dis tents, in tete medicului pacientul e gol, umilit, tsi etaleaza defectele, nu se misce, nu mai este stepen in eceeesi masura pe voints lui ... trebuie sa se programeze, sa estepte, sa-$i arate neputinte ... mai existe si asistenta si portarul - .spltite" ce trebuie Jmbunete" pentru a ajunge la "zeu"... medicul e taciturn, pare ca nu inteteqe cuvintele bolnavului ... acesta face sacrificii - a dona ssnqe, a nu mai fi Jntreq". Din dorlnta de putere, doctorul face asta si daca nu este platit, caci .daca nu potl ajunge rege, fa-te medic" (dupa S. C. Oana).

1.4. Rolul examinaril psihologice in conturarea diagnosticului psihiatric

Helietand atuurile lucrului in echipa multidtsciotinara de speciatlstl atunci cand ne confruntarn cu bolnavul psihic, propunem un model de examen pslholoqlc ee ar putea fi aplicat cu succes in sectiile spitalelor de profil, fiind un real suport instrumental In conturarea diagnosticului psihiatric.

24

u a u a e e e o u o e )t II u li
9

11

Ii II ·i

~
?

S-a vorbit $i se vorbeste astazi, din ce In ce mai rnult, despre nevoia de a exista un psiholog In aproape toate spitalele, indiferent de profilul acestora. Desi dorinta medicului de suport empatic atat pentru sine, cat mai ales pentru pacient este din ce In ce mai evidenta, statutul psihologului nu este suficient definit si, din pacate, acest lucru se Intampla mai cu searna chiar In sectiile de psihiatrie, unde rolurile sau, mai bine spus, "atributiile" medicului, respectiv ale psihologului nu sunt clar statuate. Desi se simte necesitatea lucrului lmpreuna, de multe ori apare Intre cei doi un fel de concurenta - nejustiticata si urrnata de efecte nefaste, leqata pe de-o parte de .instrumentele" utilizate In diagnostic, iar pe de alta - de .cornpetenta" si abilitatea In destasurarea unui eventual proces psihoterapic. Situatia se poate manifesta pe 0 scala cu doua extreme. Fie psihiatrul are tendinta sa controleze Intregul proces de inventariere a personalitatrl, .extinzandu-se'' inclusiv la gp_r9~fll9r_eacoeficientului de inteliqenta (deoarece rari sunt pacientii cu care timpul Ie permite 0 reala aplicare a testelor de profil), fie, la polul opus, .Jnqlobeaza" in propria descriere a cazului perspectiva predominant psltto-soclele. riscand sa piarda subiectii cu rnanitestari subclinice, pe care psihologul i-a perceput ca fiind .in /imite/e /argi ale normelitetii". Incercand 0 surnara explicitare a .rolurilor", accentuarn ideea ca psihologul este persoana avizata In calcularea exacta a QI-ului (atunci cane particularitatile bolnavului permit acest lucru), precum $i in administrarea $i interpretarea nuantata si cornplexa a testelor de personalitate. De rnentionat ca acesta trebuie sa nu se bazeze pe un singur gen de instrumente, absolutizand lncrederea acordata - de exemplu - celor proiective (cum sunt lnclinati sa taca cei de torrnatie strict analitica, ale carer subiectivism si interpretativitate depasesc cadrul obiectiv al unei investiqatii spitalicesti, dat fiind fluxul crescut de lucru) sau ridicand la rang de "dogma" scorurile unor chestionare efectuate in conditii mai mult sau mai putin corecte, cu scale de minciuna mai mult sau mai putin valide (asa-numltn .iestoloqi"; pentru care totul este estompat de cceficienti si cifre fixe). La fel de importante In examenul psihologic raman anamneza, cu accent pe psihotraumele copilariei, adotescentei sau anilor prernerqatori debutului real sau aparent al bolii, precum $i impresia clinica .filtrata" prin prisma impactului factorilor reactivi asupra disponibllltatii, vulnerabilitatii psihice a celui In cauza (reliefarea trasaturilor personalitatii premorbide). Concluzia examenului nu trebuie torrnulata atat in termenii diagnosticului psihiatric (exceptand cazurile unde intensitatea psihopatoloqica a tulburarii este evidenta), cat mai deqraba dernonstrand personalitatea de baza a subiectului, eventualele decornpensari, climatul reactiv, contextul somatogen asociat $i potentialele resurse compensatorii, susceptibile unor influente psihoterapeutice. Materialul astfel oferit medicului psihiatru, intr-o maniera coerenta sl orqanizata, va fi rapid prelucrat din unghiuri de vedere multiple - aducand In plus dimensiunea biochimicu/ui, a neritebilitetii $i antecedentelor persona/e, in virtutea carora se pot emite opinii de tratament farmacologic si predictii evolutive. Atat de mult disputata latura pslhoterepeutice poate fi etectuata atat de psiholog, cat si de medicul psihiatru, in tunctie de formarea fiecaruia si de optima relationare ernotionala cu subiectul, de multe ori, mai ales In cadru institutionalizat, fiind posibila, chiar recornandabila, 0 abordare in echipe. Raportat la cele sustinute mai sus, prezentarn in continuare un model de examinare pslholoqica, bazat pe 0 larqa baterie de teste de personalitate si sustinut de fee/ing-ul clinic, in care centrale raman lntuitia si empatia.

25

--Date personale Nume/Prenume Sex Varsta Simptomatologie Menometroragii; Lipotimii Anamneza psihologica Psihotrauma primei casatorli (tentativa de viol din partea prietenilor sotului) Helatie simblottca cu mama (foarte bolnava) Comportamente ce se situeaza la extreme (tendinte la absolutizare) Relateaza scene initiatice cu contlnut religios Impresia cllnlca Marcate elemente Hy, dar si tendinte schizoforme fenomene bizare) Teste proiective Arbore Hadacinl Trunchi Ramuri Prezenta psihotraumelor Lipsa ioentiticarii Incercare de a aparea puternica Depasirea imaturitatii prin tendinte agresive Varsta Tipul relatiei 19 ani In interactiunea cu 0 figura rnarcanta de tip masculin Neancorare in realitate; Frustra imaturitate; Trauma in relatia cu tatal: "A nu se identifica di n nimic"; Agresivitate latenta; Dedublarea Eu-Iui (?) sau nevoie excesiva de tandrete Anqoasa: Elemente atipice; (coartatia Eu-lui ~i investire in CAZUL 1 Elena Feminin 30 ani

Scindarea Eului Depresia

Posibil Nu

T estul tetei

Orbite Constructia buzelor .Masca" Anxietatea Depresia

Libere Tendinta la disimulare Nu Marcata Nu

26

Teste proiective Szondi Formula pulsionala Manifest HY5 K4 P4 05 fsterie cu fenomene atipice asociata cu astenodepresie Sublatent Latent H2 E2 So Mo Agresivitate $i impulsiuni Tensiune aqresiva: Reactll acting-out; Marcate elemente interpretative; Caracter depresiv de tip coartativ; Dependents atectiva (forma histeroida) ce sfarseste depresiv postparoxistic; Comportament rece; Adaptare irnpersonala dezernotionalizata: lrnaqinatie sterila; Anxietate; Functionarea In hiper- a inhibitiei ce induce 0 rnasca atectiva: Comportament hipoman devalorizand relatiile interpersonale Scale sl chestionare Anxietate IPAT Scor general Scor pe componente

17 (Sten 2)

o (aprehensiune)
04 (tensiune) 03 (autocontrol scazut)
C (instabilitate ernotionala) L (suspiciozitatea)

4 3
0

Depresie IPAT

Fara corectie Cu corectie

7 (Sten 3) 12 (Sten 4)
A (caldura atectlva) B (inteliqenta) C (stabilitate ernotionala) E (dorninanta) F (impufsivitate) G (conformism) H (excentricitate) I (senzitivitate) L (suspiciozitate)

CAO

Scale neclinice

14 (Sten 10) 4 (Sten 3)

19 (Sten 10) 6 (Sten 5) 13 (Sten 8) 11 (Sten 5) 15 (Sten 9) 15 (Sten 10) 8 (Sten 5)

27

Scale si chestionare CAO Scale neclinice M (imaqinatie) N (perspicacitate) 4 (Sten 1) 10 (Sten 7) 15 (Sten 9) 16 (Sten 10) 6 (Sten 4) 14 (Sten 9) 2 (Sten 1) 3 (Sten 5) 2 (Sten 5) 15 (Sten 8) 4 (Sten 4) 4 (Sten 4) 4 (Sten 4) 1 (Sten 3) 4 (Sten 5) 20 (Sten 9)

o (insecuritate)
01 (conservatorism) 02 (autosuflclenta) 03 (autodlsciptina) 04 (tensiune) Scale clinice I 01 (ipocondrie) 02 (depresie suicidara) 03 (aqitatie) 04 (depresie anxioasa) 05 (depresie cu energie scazuta) 06 (vina si resentimente)
I

07 (plictiseala si retragere) Pa (paranoia) Pp (deviatie psihopatica) Sc (schizofrenie) As (psihastenie) I Ps (inadecvanta) Scale de rninciuna Scala de stres Holmes si Rahe (reetalonata) Punctaj global Faking bad Faking good 490

o (Sten

2)

6 (Sten 5) 1 (Sten 2) 2 12

I Concluzia examenului

psihologic

Profilul unei psihopatii isterice, cu marcate elemente interpretative si anxietate cornportarnentala rnascata, lntretinuta ln context psihotraumatizant.

28

Date personale Nume/Prenume Sex Varsta Simptomatologie

CAZUL 2 Maria Feminin 37 ani

Bulimie; Cre$tere ponderala: Labilitate ernotionala, dispozitii depresive, plans facil, iritabilitate; anxietate dituza Anamneza psihcloqica Multiple trustrari afective (In antecedente - refulari si tensionari succesive, comportament .supus", Eu adaptabil, servil, .Jnvinqandu-si" tendinta la revolta, conduita rnotivata de sacrificiu pentru familie; in prezent - reducerea inhibitiilor si functionarea in hiper a mecanismelor impulsive Impresia clinics Distimie; labilitate; lamentativitate; demonstrativitate; tandrete: evidenta conduita Hy Teste proiective Radacini Lipsa identificarf Arbore Trunchi Ramuri Prezenta psihotraumelor Scindarea Eu-Iui Depresia victimizare; nevoie exceslva de

Incercare de a aparea puternica Autocenzura contur) Varsta Tipul relatiei Nu Nu marcata (dublu Nu Nu

Neancorare in realitate; Agresivitate inconstienta indelung acurnulata: Limitarea intentionata a relatiilor sociale; Neincredere in semeni; Usoara inclinare .nostalqica" spre trecut
I

Testul fetei

Orbite Constructia buzelor .Masca" Anxietatea Depresia

Labilitate ernotionala: Multiple lncercari de "a face Iata' Negarea problemelor (lncercari Suras de tip tragic-comic nereusite de (ecranarea perturbarilor afective) disimulare a conflictelor Da; nesiquranta de sine; teama marital e) de sinquratate Marcata nevoie de atectiune: Nu Tendinta la stabilirea de relatii simbiotice

Libere, dar mici

29

Teste proiective Szondi Formula pulsionala Sublatent Latent Ho So Eo Hyo Mo Structura sensibila, impulsiva, lrnatura, cu excesiva dorinta de afectivitate Heactil de tip isteric in rata pozelor; tearna de actiune (blocaj sau panica), imaturitate, traire anxioasa a asteptarii si arnbiquitatii, momente de negare a realitatii, agresivitate, nestatornicie in interese, folosirea relatiilor interpersonale in avantaj propriu Scale sl chestionare Anxietate IPAT Scor general Scor pe componente 57 (Sten 9) Manifest Ks Ps Ds Interpretativitate astenodepresie

cu

o (aprehensiune)
04 (tensiune) 03 (autocontrol scazut) C (instabilitate ernotionala) L (suspiciozitatea)

16 18 8 9 6

Depresie IPAT

Fara corectie Cu corectie

46 (Sten 10) 48 (Sten 10) A (caldura atectlva) B (inteliqenta) C (stabilitate ernotionala) E (dorninanta) F (impulsivitate) G (conformism) H (excentricitate) I (senzitivitate) L (suspiciozitate) 15 (Sten 10) 6 (Sten 5) 5 (Sten 2) 13 (Sten 9) 17 (Sten 10) 14 (Sten 7) 18 (Sten 10) 11 (Sten 6) 11 (Sten 7)

CAO

Scale neclinice

30

Scale sl chestionare CAO Scale neclinice M (irnaqinatie) N (perspicacitate) 11 (Sten 6) 11 (Sten 8) 21 (Sten 10) 10 (Sten 7) 10 (Sten 7) 5 (Sten 3) 23 (Sten 10) 14 (Sten 8) 12 (Sten 8) 11 (Sten 6) 12 (Sten 7) 17 (Sten 8) 16 (Sten 8) 8 (Sten 7) 12 (Sten 9) 9 (Sten 3) 12 (Sten 9) 17 (Sten 10) 18 (Sten 9) 9

o (insecuritate)
01 (conservatorism) 02 (autosuficienta) 03 (autodisclplina) 04 (tensiune) Scale clinice 01 (ipocondrie) 02 (depresie suicidara) 03 (aqitatie) 04 (depresie anxioasa) 05 (depresie cu energie scazuta) 06 (vina $i resentimente) 07 (plictlseala si retragere) Pa (paranoia) Pp (deviatle psihopatica) Sc (schizofrenie) As (psihastenie) Ps (inadecvanta) Scale de rninciuna Scala de stres Holmes si Rahe (reetalonata) Punctaj global Faking bad Faking good 390

Concluzia examenului

psihologic cu fond discrinic

Tulburari de aspect depresiv-anxios la 0 structura distirno-histrionica asociat, intretinute reactiv (conflicte maritale, stres existential)

31

Date persona Ie Nume/Prenume Sex varsta rsimptomatologie

CAZUL 3 Mirela Feminin 32 ani Atentie exaqerata

I Galactoree;

Neliniste existentiala rezultata din hiperconcentrare; si dorinta de a nu gre$i; Masca unei sigurante de sine Anamneza psiholoqica Pierderea tatalu: la varsta traqeda; In antecedente relatie de cuplu traita cu dependenta Impresia clinlca rnasochista:

Rigiditate; Perrnanenta incordare; Acel "a tine garda sus"; Psihotraume ale trecutului (accentuarea importantei caldurii sutletesti a copilariei); Sarcina oprita in evolutie (diagnostic ginecologic: avort psihogen) - rnetafora a nesigurantei relatiei: Psihic puternic (dorinte inconstiente puse in actiune): Nevoie de a daru' si primi mai mult; Teste proiective Arbore ' Hadacini Acuta nevoie de relatii sociale; Eu puternic, Incercari semnificative si sigur pe sine, obositoare de a face lata identificat Dorinta de comunicare inconstient cu o figura interpersonala; relatii puternice marcanta a Varsta Nu copilariei: Tandrete: Nostalgia Tipul relatiei Nu copilariei Nu $i usoara Inclinare Evidente tentative reusite de lupta spre trecut Neliniste existentiala Tentative reusite de a depasi depresia De tip comic Da; dar mascara Nu In prezent Tendinte la a-$i infrumuseta existents: .Pofta de viata": Risc de a nu lua In serios evenimentele semnificative Admiratie pentru familia de origine; solida ancorare

Trunchi

Ramuri

Prezenta psihotraumelor Scindarea Eu-Iui Depresia

Testul fetei

Orbite Constructia buzelor .Masca" Anxietatea

I I

i Depresia

32

Teste proiective Szondi Formula pulsionala Sublatent Latent Ho So Hyo Ko Po Do Mo Imaturitate; structura literalartistica, user histrionica avanc tendinte impulsive $i discret senzitivism depresiv Activism; Interese multiple; Psihonevroza Hy (simptomatologie conversiva): Cautari spre a se lnteleqe prin ratiune: Sensibilizarea ofensei; Anxietate din disperarea ce i-ar putea fi recunoscuta .rnasca": Gandire adotescentlna: Idei obsesive; Aderenta nevrotica: Fond incestuos; Perseverenta: Concentrare Scale sl chestionare Anxietate IPAT Scor general Scorpe componente 36 (Sten 7) Manifest E5 Descarcari excitabile

o (aprehensiune)
04 (tensiune) 03 (autocontrol scazut) C (instabilitate ernotionala) L (suspiciozitatea)

9 10 7 4 6

Depresie IPAT

Fara corectie Cu corectie

18 (Sten 6) 22 (Sten 6) A (caldura atectiva) B (inteliqenta) C (stabilitate ernotionala) E (dorninanta) F (impulsivitate) G (conformism) H (excentricitate) I (senzitivitate) L (suspiciozitate) 8 (Sten 5) 8 (Sten 8) 10 (Sten 5) 10 (Sten 7) 17 (Sten 10) 12 (Sten 5) 15 (Sten 9) 10 (Sten 6) 10 (Sten 6)

CAO

Scale neclinice

33

Scale ~i chestionare CAO Scale neclinice M (lrnaqinatle) N (perspicacitate) 10 (Sten 6) 7 (Sten 5) 15 (Sten 9) 5 (Sten 3) 11 (Sten 7) 20 (Sten 10) 9 (Sten 6) 4 (Sten 5)

o (insecuritate)
01 (conservatorism) 02 (autosuficienta) 03 (autodisciplina) 04 (tensiune) Scale c1inice 01 (ipocondrie) 02 (depresie suicidara) 03 (aqitatie) 04 (depresie anxioasa) 05 (depresie cu energie scazuta) 06 (vina si resentimente) 07 (ollctiseala si retragere) Pa (paranoia) Pp (deviatie psihopatica) Sc (schizofrenie) As (psihastenie) Ps (inadecvanta) Scale de rninciuna Faking bad Faking good Scala de stres Holmes si Rahe (reetalonata) Concluzia examenului psihologic Punctaj global

o (Sten

2)

11 (Sten 6) 10 (Sten 6) 6 (Sten 5) 5 (Sten 5) 4 (Sten 6) 9 (Sten 8) 15 (Sten 7) 6 (Sten 6) 5 (Sten 5) 3 (Sten 5) 1 7 300

Profilul unei personalitati de tip labil cu frustre note anxioase in contextul nesigurantei existentiale: riscul unor descarcari de tip excitabil cu posibile reactii depresive, consecutive detensionarilor ernotionale.

34

CAZUL 4 Date personale Nume/Prenume Cristina Feminin Sex 20 ani varsta Simptomatologie Marcata scadere ponderala (BMI=15); Anorexie; Amenoree secundara: Dispozitit depresive; Idei de inutilitate, vina si resentimente; Fatigabilitate Anamneza pslholoqlca
Psihotraurna rnarcata a copilariei tardive (tata alcoolic, cu tulburari de comportament); Deteriorarea relatiilor cu tatal (complex Oedip tardiv ~i latent), compatibil cu viata sociala, rnatura, cu .pretul" sacrificiilor ritualice; Convingeri religioase puternice bazate pe educatia bunicilor; Lipsa incadrarii intr-un circuit academic sau profesional concordant cu QI-ul

Impresia clinics
Gandire m<iJlica, anornica, ce reproduce primitivismul, mergand pan a la .jertta'' propriului Eu spre rezolvarea Ificultalilor familiare; lnconstlenta putere atribuita sinelui; Anorexia este consecinta ideilor obsesive },,,targ"tacut cu divinitatea, de tipul ipotetico-deductiv magic: "daca ma supun la chinuri, tata, va i bine"); conduita de sacrificiu, dupa care clacheaza: in urrna cu cateva luni evidenta decompensare depresiva, fala de care, in momentul usoarei reveniri din .arnorteala" psihica, simte puternice resentimente ~i culpabilitate; in prezent - acel ruminativ depresiv "a nu fi

tscut destul" Teste proiective Arbore RMacini

Trunchi Ramuri Prezenta psihotraumelor Scindarea Eu-Iui Depresia Testul fetei Orbite Construcpa buzelor .Masca"

Huptura brusca In relatia cu tatal, ce deterrnina lnclinatie spre Tentative de a face tata: Eu timid, trecut, cu lncercand "sa se lnalte": retugiu matern; Nesiquranta Frica de semeni; Helatii interexlstentiala: personale fragile; Frica de a nu fi Varsta Tipul relatiei Nu Mascata (tristate, deprimare, labilitate emotionala, plans tacil) Puternic accentuate Suras, dar in subsidiar se sesizeaza potentialul agresiv De tip comic (negarea durerii morale data de complexul nevrotogen cheltuitor de energie) Marcata (de prim-plan) De fundal Mica copilarie Pe linie paterna

Tendinta la identificare cu figura rnarcanta a copilariei (dorinta de a sernana cu tatal)

acceptata:

lncercari multiple de construire a unui Eu suplu, maleabil, adaptabil, din speranta de a fi dorita Profil tiFtiC unei tu burari de personalitate ananksta; Fond incestuos; Perseverenta in idei; Nesiquranta comportamentala; Revenirea angoasei micii copilarii

Anxietatea Depresia

35

Teste proiective Szondi Formula pulsionala Manifest E5 F4 Excitabilitate cu autoagresivitate (cornbinatie tipica prim-planului tulburarli obsesiv-compulsive) K3 H2 D2 Se acurnuleaza oboseala, astenie si depresie Latent HY1 M1 Structura irnatura (asociere de histrionism si impulsiuni) cu reale valente ale unei sensibilitaf artistice Viata tantasrnatica: Tendinta la autoagresiune; Slabire rnarcata a sistemului de reglare, nernaiputandu-si inhiba obsesiile, fat a de care traieste 0 constienta crltica (Pierre Janet - .nebunie lucide"), multiple acuze nevrotice; Comportament incordat; Conduita lreata; Simptomatologie constrlctlva obsesiv-compulsiva Scale sl chestionare Anxietate IPAT Scor general Scor pe componente 40 (Sten 7) Sublatent

o (aprehensiune)
04 (tensiune) 03 (autocontrol scazut) C (instabilitate ernotionala) L (suspiciozitatea)

15 8 10 1 6

Depresie IPAT

Fara corectie Cu corectie Scale neclinice

19 (Sten 6) 24 (Sten 6) A (caldura atectiva) B (inteliqenta) C (stabilitate ernotlonata) E (dorninanta) F (impulsivitate) G (conformism) H (excentricitate) I (senzitivitate) L (suspiciozitate) 14 (Sten 10) 5 (Sten 4) 12 (Sten 6) 12 (Sten 8) 16 (Sten 10) 15 (Sten 8) 17 (Sten 10) 18 (Sten 10) 13 (Sten 9)

CAO

36

Scale sl chestionare CAO Scale neclinice M (irnaqinatie) N (perspicacitate) 15 (Sten 10) 12 (Sten 9) 20 (Sten 10) 6 (Sten 4) 14 (Sten 9) 11 (Sten 8) 15 (Sten 10) 7 (Sten 6) 7 (Sten 7) 8 (Sten 4) 11 (Sten 7) 7 (Sten 5) 14 (Sten 7) 7 (Sten 7) 11 (Sten 9) 11 (Sten4) 1 (Sten 3) 13 (Sten 8) 10 (Sten 7) 4 8

o (insecuritate)
01 (conservatorism) 02 (autosuflcienta) 03 (autodisciplina) 04 (tensiune) Scale clinice 01 (ipocondrie) 02 (depresie suicidara) 03 (aqitatie) 04 (depresie anxioasa) 05 (depresie cu energie scazuta) 06 (vina $i resentimente) 07 (oltctlseala si retragere) Pa (paranoia) Pp (deviatie psihopatica) Sc (schizofrenie) As (psihastenie) Ps (inadecvanta) Scale de rninciuna Scala de stres Holmes $i Rahe (reetalonata) Punctaj global Faking bad Faking good 450

Concluzia examenului

psihologic

Tulburare de personalitate de tip obsesiv-compulsiv (rurninatii autodistructive, ce reproduc qandirea anornica si se exteriorizeaza in comportament anorectic) decompensete depresiv (asociind secundar nuante anxioase) in context psihotraumatizant

37

Date personale Nume/Prenume

Sex Varsta Simptomatologie Preocupari obsesive pentru buna functionare a organismului, ce sa-l confirme .norrnalitatea" si .fernioitatea" (fantasme ce se substituie nevoii de afectivitate - cresteree greuta/ii cu 3 kg in 4 ore - .simt cum me umtlu", cusntitics fichidefe ingerate, urina). Evidente impulsiuni bulimice, alternand cu perioade de anorexie. Crestere ponderala, tulburari de schema corporala cu interpretari perceptuale ireale (suqerand 0 interpretare deliranta) - nucleul nevrotogen actual. Preocupari crescute legate de pierderea memoriei Anamneza psihologica M(:lrcattltra.ull1<L~xual-p.fectiva(momentul dezvirqinarti, partener cu TDS, situatie interpretata ca afront narcisic) ce i-a produs culpabilitate, senzitivism si sentimentul unei pedepse binemeritate; rTllJlllPLEl!~ulari u substrat sexual; probleme de sanatate ale mamei (relatie c sirnbiotica cu aceasta; rnarcata tensiune intrapsihica investita in negarea durerii morale) Impresia cllnica Privire evitanta, puternic senzitivism si suspiciozitate, crescute preocupari hipocondriace, comporlaIl1ElDLdoctQr_ill1QQQirJ9:'; Dependenta psihica (de mama, de medicamente, de cafea) Teste proiective Arbore Radikini Dorinta incomplet satistacuta Inclinatie sgre de .ancorare" trecut, grobleme de Trunchi identificare cu Eu .perfectionat" acuzand nesiquranta imaginea cuiva din familie Ramuri Lipsa relatiilor interpersonale (probabil cu mama), Prezenta Varsta In copilaria .dezordine psihotraumelor mica interioara", lipsa dorlntei de a gasi un Tipul relatiei Cu tatal suport In Scindarea Nu cornunicarile Eu-Iui interumane Depresia Testul tetei Orbite Constructia buzelor .Masca" Anxietatea Depresia Da, pozitie tipica, depasirea mecanismelor de aparare Libere

CAZUL 5 Violeta Feminin 26 ani

element patogen Anxietate exlstentlala, suspiciozitate, interpretativitate rnarcata: schiincipient (?)

Tensiune Interioara Disimulare Da; dituza Mai profunda, dar rnascata de anxietate

38

Teste proiective Szondi Alegeri extrem de rigide (5 alegeri identice) Formula pulsionala Manifest Ss Es Ks Os Asteno-excitabilitate, evidente elemente obsesive, depresie, agresivitate (tensiune sadica)

Sublatent Latent Ho Hyo Po Mo Valente artistice(histrionism), imaturitate asociata cu iDtE3rgr~tc:ltivlti'ltE3 structural?, senzitivism si suspiciozitate Marcata nevoie de tandrete atectiva $i sexuala, refugiu In fantasme homoerotice, tensiune isterica (posibil in momentul prezent exteriorizata sub forma hipocondriei) arnbivalenta, Eu supradimensionat, ceIlQ§tQQ9tlLsgbgQicjE:),impulsiuni, sensibilizarea ofensei, Eu primitiv, intransigent, raportat autist, posibil schizo-histeriform Scale sl chestionare Anxietate IPAT Scor general Scor pe componente 42 (Sten 8)

o (aprehensiune)
04 (tensiune) 03 (autocontrol scazut) C (instabilitate ernotionala) L (suspiciozitatea)

9 14 6 3 10

Oepresie IPAT CAO

Fara corectie Cu corectie Scale neclinice

26 (Sten 7) 28 (Sten 7) A (caldura afectiva) B (inteliqenta) C (stabilitate ernotionala) E (dorninanta) F (impulsivitate) G (conformism) H (excentricitate) I (senzitivitate) L (suspiciozitate) 11 (Sten 7) 8 (Sten 8) 8 (Sten 4) 12 (Sten 8) 11 (Sten 7) 16 (Sten 9) 14 (Sten 8) 14 (Sten 9) 11 (Sten 7)

39

Scale sl chestionare CAO Scale neclinice M (imaqinatie) N (perspicacitate) 8 (Sten 4) 12 (Sten 9) 14 (Sten 9) 7 (Sten 5) 13 (Sten 8) 11 (Sten 7 15(Sten 10) 17(Sten 10) 7 (Sten 7) 15 (Sten 8) 6 (Sten 5) 14 (Sten 7) 7 (Sten 6) 8 (Sten 7) 11 (Sten 9) 14 (Sten 6) 11 (Sten 8) 6 (Sten 5) 7 (Sten 6) 5 8

o (insecuritate)
01 (conservatorism) 02 (autosuficienta) 03 (autodisclpllna) 04 (tensiune) Scale clinice 01 (ipocondrie) 02 (depresie suicidara) 03 (aqitatie) 04 (depresie anxioasa) 05 (depresie cu energie scazuta) 06 (vina !;>i esentimente) r 07 (plicnseala si retragere) Pa (paranoia) Pp (deviatie psihopatica) Sc (schizofrenie) As (psihastenie) Ps (inadecvanta) Scale de rninciuna Scala de stres Holmes si Rahe (reetalonata) Concluzia Punctaj global Faking bad Faking good 520

examenului

psihologic

in momentul prezent nu sunt suficiente elemente pentru a sustine un debut clinic schi-, ci mai deqraba Q structura isteric - impulsiva - irnatura cu evidente tendinte interpretativ senzitive ce dezvolta reactiv usoare tulburari depresive

40

Date personale Nume/Prenume Sex

CAZUL 6 Rodica Feminin 18 ani

Varsta
Simptomatologie

Cefalee predominant occipitala, dar sl cu caracter migrator, asociata cu vertij la schirnbarile bruste de pozitie, debutata In urrna cu un an In contextul unui sindrom de suprasolicitare psihica (exam en) sl reaparuta pe fondul unui conflict emotional, fara fotofobie, qreata sau varsaturi: somn superficial, scadere ponderala

Anamneza pslholoqlca
Rezultate academice inatte, relatie de conflict cu tatal hiperautoritar, dominator, adeziv, insistent, aparent protectiv, ce i-a schimbat cursul vietii afective (trauma adolescentina separata de prieteni din cauza tatalui): marcate dureri in timpul ciclului menstrual ("confirmarea virqinitatii' ceruta inconstient de tata): dorinte situate la limita constientului de a-$i .pedepsi" tatal prin simptom

Impresia clinics
Bezlstenta scazuta la frustrare, iritabilitate, irascibilitate, .nervozitate": elemente psihastene de structura (perfectionism, meticulozitate), anxietate, reverii diurne, scaderea self-esteemului ; nelinistita, preocupata $i tensionata interior

Teste proiective Arbore Hadacini Lipsa dorlntei de identificare cu cineva apropiat Evolutie .Jrumoasa", arrnonloasa a Eului - pana in prezent - blocaj in maturizarea personalitatii Agresivitate interioara, mai mult in relatia cu tatal Varsta Tipul relatlei Nu Nu Nu Lipsa ancorarii in realitate, accentuarea relatiei cu tatal, reticenta in raport cu viitorul, structura cu note rigide

Trunchi

Ramuri Prezenta psi hotrau melor Scindarea Eu-Iui Depresia Testul tetei Orbite Constructia buzelor .Masca" Anxietatea Depresia

Incercart de adaptare la situatie

Fire vesela, user anxioasa Optimism structural, .deschidere" sutleteasca Sesizeaza comicul situatiei Moderata Nu evidenta Structura .sirnpla", exacta, ernotionalitate retinuta, agresivitate reprirnata

41

r
Teste proiective Szondi Formula pulsionala Manifest

Ps
Senzitivism, suspiciozitate, fire analltica Sublatent M3 D1 E2 Depresie (se poate acumula In viitor) cu elemente excitabile Latent Ho So Hyo Ko Asteno-imaturitate obsesionalitate si

Comportament rigid, conservator, rezistent; neincrezatoare, dezarnaqita: tearna de actiune - adolescenta lnhlbata: labilitate, purtare etica (se straduieste sa fie tnteleqatoare), anxietate contlictuala: subordonare, viata tensionata, reprirnata fantasmatic, eventuale obsesii Scale ~i chestionare Anxietate IPAT Scor general Scor pe componente 42 (Sten 8)

o (aprehensiune)
04 (tensiune) 03 (autocontrol scazut) C (instabilitate ernotionala) L (suspiciozitatea)

6 5 4 16 11

Depresie IPAT

Fara corectie Cu corectie

22 (Sten 6) 25 (Sten 6) A (caldura atectiva) B (inteliqenta) C (stabilitate ernotionala) E (dornlnanta) F (impulsivitate) G (conformism) H (excentricitate) I (senzitivitate) L (suspiciozitate) 14 (Sten 10) 8 (Sten 8) 13 (Sten 7) 11 (Sten 8) 20 (Sten 10) 11 (Sten 5) 16 (Sten 10) 12 (Sten 7) 13 (Sten 9)

CAO

Scale neclinice

42

Scale ~i chestionare CAO Scale neclinice M (imaginatie) N (perspicacitate) 9 (Sten 5) 13 (Sten 10) 17 (Sten 10) 9 (Sten 6) 9 (Sten 6) 13 (Sten 8) 13 (Sten 8) 7 (Sten 6) 1 (Sten 4) 13 (Sten 7) 9 (Sten 6) 9 (Sten 6) 11 (Sten 7) 4 (Sten 6) 8 (Sten 7) 10 (Sten 4) 6 (Sten 6) 8 (Sten 6) 7 (Sten 6) 0 4

o (insecuritate)
01 (conservatorism) 02 (autosuficienta) 03 (autodisciplina) 04 (tensiune) Scale clinice 01 (ipocondrie) 02 (depresie suicidara) 03 (aqitatie) 04 (depresie anxioasa) 05 (depresie cu energie scazuta) 06 (vina $i resentimente) 07 (plictiseala $i retragere) Pa (paranoia) Pp (deviatie psihopatica) Sc (schizofrenie) As (psihastenie) Ps (inadecvanta) Scale de minciuna Faking bad Faking good Scala de stres Holmes si Rahe (reetalonata) Punctaj global 340

Concluzia examenului

pslholoqlc
la
0

Tutburarl anxioase ce trnbraca forme psihosomatice ta, In context reactiv familial

structure imatur-dependen-

43

......
Date personale CAZUL 7 Nume/Prenume Valentin Sex Masculin Varsta 18 ani Simptomatologie Idei prevalent-delirante - .vresu sa simt durerea, sa surar, sa mot", .euzeem 0 voce, dar acum n-o mai sud", .eu sunt Dumnezeu si setene: (afirrnatie cu evidenta coloratura demonstrativa/. Prezinta la ambele orate leziuni superficiale ("vreau sa ma sinucid si am s-o tee"). Ritm si f ux ideativ accelerat, usoara incoerenta la nivelul temei in dlscutie (trecerea de la 0 idee la alta) - .Un cod de via/a, un verset", "e important ss-t vorbesti copitulai de sexualitate, se-s! descopere via/a': Declara perioade de anorexie. Anamneza psihologica Rememorare obsesiva a psihotraumei pubertale (orhita, dureri, sentimente de rusine ?i vinovatie fata de mama). Helatie tensionala cu parintii $i tratii ("vor sa ma faca sa sufar,
sa mor lent",

.ce

cuvinte urate: mama, tete")

Impresia cllnica Cooperant. interesat; labilitate emotionala extrema - trece de la euforie cu note teatrale .percs imi place sa suter" la tristete, deprimare, marcat comportament demonstrativ, dorinta de a-si pedepsi parintii: adeziv, lamentabil; pulsiuni sexuale puternice, fantasme agresive la adresa tatalui Teste proiective Arbore Hadacim Lipsa dorintei de identificare cu Se exclude familia (Jndependenta schi- , dar atectiva") rarnane 0 superticializare Trunchi In modul de a Eu firav, .neterrninat" privi viata, "a Ramuri Element patognomonic: nu se bizui pe incapacitatea de a stabili relatii nimic"; nu (craci nesprijinite unele pe altele) ~oate stabili egaturi interumane, In copilaria mica Prezenta Varsta $i la 13-14 ani acestea fiind psihotraumelor intluentate si Tipul relatiei In relatia cu "filtrate" Hy tatal, respectiv, cu mama Scindarea Mai deqraba 0 .risipire" Eu-Iui (inautenticitate) Oepresia Oa, de intensitate medie, traita predominant ca refugiu In trecut Instabilitate Nu suqereaza 0 depresie verra Testul tetei Orbite psiho-cornportarnentala, Constructia Incapacitatea trairii unor buzelor senti mente reale si plenare interpretare traqicornica a Oa, de tip .Intlexibil", vietii, se .Masca" .Jnexpresiv" (cu exceptia straduleste privini) demonstrativ sa para "plat afectiv" Anxietatea Moderate Oepresia Mai mult afirrnata decat traM

44

Teste proiective Szondi Formula pulsionala Manifest 04 P3 Oepresie, elemente paraK2 S1 Asteno-obsesionalitate Latent Ho Hyo Mo Eo Imatu ritate, structu ra artlstlca, agresivitate de fundal - potential (auto-) distructiv Sexualitate pasiva, elemente inversive (vecJorul puj_siuniLsexual~ extrem de tncarcat - h=+ !! s=-!!); nevoie exceslva de tandrete si hiperprotectie), atacuri de panica, team de actiune (ang_Qa,s~), comportament hipoman

Sublatent

Scale sl chestionare Anxietate IPAT Scor general Scor pe componente 41 (Sten 8)

o (aprehensiune)
04 (tensiune) 03 (autocontrol scazut) C (instabilitate ernotionala) L (suspiciozitatea)

7 14 5 8 7

Depresie IPAT

Fara corectie Cu corectle

68 (Sten 10) 78 (Sten 10) A (caldura atectiva) B (inteliqenta) C (stabilitate ernotionala) E (dorninanta) F (impulsivitate) G (conformism) H (excentricitate) I (senzitivitate) L (suspiciozitate) 11 (Sten 8) 6 (Sten 5) 2 (Sten 1) 15 (Sten 10) 10 (Sten 6) 13 (Sten 6) 9 (Sten 6) 14 (Sten 9) 16 (Sten 10)

CAQ

Scale neclinice

45

Scale ~i chestionare CAO Scale neclinice

M (irnaqinatie)
N (perspicacitate)

9 (Sten 6) 8 (Sten 6) 19 (Sten 10) 10 (Sten 7) 13 (Sten 8) 9 (Sten 5) 22 (Sten 10) 23 (Sten 10) 19 (Sten 10) 10 (Sten 4) 14 (Sten 10) 24 (Sten 10) 22 (Sten 10) 18 (Sten 10) 16 (Sten 10) 7 (Sten 2) 14 (Sten 10) 15 (Sten 9) 20 (Sten 10) 6 6

o (insecuritate)
01 (conservatorism) 02 (autosuticlenta) 03 (autodiscipllna) 04 (tensiune) Scale clinice 01 (hipocondrie) 02 (depresie suicidara) 03 (aqitatie) 04 (depresie anxioasa) 05 (depresie cu energie scazuta) 06 (vina si resentimente) 07 (plictiseala $i retragere) Pa (paranoia) Pp (deviatie psihopatlca) Sc (schizofrenie) As (psihastenie) Ps (inadecvanta) Scale de rninciuna Scala de stres Holmes $i Rahe (reetalonata) Punctaj global Faking bad Faking good 550

Concluzia examenului

psihologic

Severa tulburare de personalitate de tip isteric (scurte decornpensari psihotice In antecedente); In prezent - fenomenologie subpsihotica. Diagnostic diferential - cu tulburarea de personalitate de tip borderline, tulburarea afectiva bipolara

46

i
1.5. Consiliere versus psihoterapie in reintegrarea sccto-protestonata
Din cele anterior expuse reiese importanta comunlcartl medic-pacient, mai ales in noul context in care accentul trebuie sa cada nu atat pe diagnoza pacientilor psihiatrici, cat mai ales pe recuperarea acestora. Rolul psihologului sau al medicului psihiatru avizat sl cu formare in psihoterapie devine cu atat mai important. Ceea ce se uita lnsa este esentialul, banalul, punctul de plecare al oricarei stetuiri elementare - ca nevoie fundarnentala a bolnavului, mai ales in situatla in care acesta se contrunta cu stigmatul de a fi pensionat medical, deoarece acest statut social particular ascunde, daca nu in primul rand, cu siquranta tntr-o masura sernnificativa - 0 crize existentieie. Desi in lumea rnoderna tehnicile de psihoterapie s-au diversificat si Irnbunatatit pe zi ce trece, aparand un fel de "supraspecializari" ce soflclta practicianului 0 formare din ce in ce mai lunga sl mai costisitoare, cei ce acced la aceste servicii sunt din ce in ce mai putinl. Modelul pe care dorim sa-l prezentarn in continuare este unul slrnpllst, bazat pe cautatne empatice ale celui ce practica statuirea si pe nevoia de suportivitate a pacientului pensionat medical, mai ales ca in majoritatea cazurilor cu care ne contruntarn contextul reactiv este amplu reprezentat. De alttel, orice medic .sensibilizat" la problematica psiho-sornato-sociala a acestor bolnavi si cu reale dlsponibilitati ernotionale poate ajuta in cel mai real sens al termenului. De multe ori, gre$elile se fac din faptul ca medicii, sub presiunea timpului sl a criteriilor ce trebuie respectate pentru "a nu pierde pensie", extrapoleaza opiniile partial valabile conform carora singura forma de suport .etectiv" pe care 0 pot oferi este mentlneree gradului de inva/iditate. Motiv pentru care, atunci cand, obiectiv, nu pot asigura bolnavului aceasta mult visete $i bine cunoscuta forma de protectie soclala a zilelor noastre, considera ca orice incercare de consiliere este 0 batalie pierdute din start. umanitate pertecta, sanatoasa, normala este un ideal pe care il putem realiza numai trnpreuna, lntinzand mana celui de langa noi - aflat in suterinta fizica sau psihica, lasandu-ne sufletul deschis nevoii de ajutor al aproapelui. 8-a spus ca secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc. 8a-1 accepf pe cel de langa tine cu durerea lui, sa-l respecti, sa-l intelegi, sa-l tratezi ca pe un om, sa-l protejezi ca pe tine insuti va fi religia viitorului, qarantia pastrarf si transmiterii mai departe a marilor valori morale, culturale sl de civilizatle acumulate in cursul istoriei. Dezarmat, dezorientat, derutat, permanent conditionat, raportat, limitat - individului nu-i ajunge, de fapt, 0 sinqura viata sa se cunoasca $i sa Invete din propriile qreseli. Pornind de la psihoterapia ca disciplina teoretica, ne apropiem in demersul paginilor urrnatoare de profesia de psihoterapeut - vazut aici sl acum - in ipostazele de om si creator, a carui menire vine sa restabileasca un echilibru frant sau contorsionat undeva $i sa-l redea pe eel in cauza lui lnsusl, familiei, cornunitatii $i vietii. Din aceasta perspectiva, abneqatia si modestia sunt si raman calitati indispensabile. Dar primul mare obstacol ce trebuie infruntat este prejudecata - ca maladie sociala (inchistarea, rezerva si retractarea cu

47

rnotivatii jenante) la eontaetul eu bo/navul pslbic, in dorlnta de reconstructle sl recuperare a Eu-Iui - a trece printr-o sita minuscute si tina munti utiesi de nisip, tn sperente de a gasi .un qreunte" de aur, 0 perla. Numai ca rationarnentul gEtndirii psihoterapiee ar trebui efectuat user In sens invers, avand ea seop final construirea In sufletul celui afectat de suterinta a acelui instrument eu ajutorul caruia sa poata face tata vietii lntr-o rnaniera mai combetive. Elementele prezentate In eontinuare sunt general valabile majorltatii paclentllor investiqati $i reprezinta un deziderat plauzibil de atins in condltlile concrete ale orqanlzarii activltatil de dlaqnoza sl recuperare psihica, mai ales ca ele pot fi aplieate de medieul ee expertizeaza eazul, de psihiatru, psiholog sau asistent social .detinator" al unor cunostinte de psihologie clinica,

Elementele fundamentale ale consilierii psihologice

ROLUL CONSILIERII Intelegere - A descoperi "ceva" ce depaseste cadrul mijloacelor de laborator SCOPUL CONSILIERII Incredere ~ voint;a in lupta cu boala - A vedea dincolo de aspectele medicale

REZULTATUL CONSILIERII - Pacientul capata informatie si sdndtate - Importante sunt:

• dorlnta
• vointa

• aface

COMPORTAMENTUL EXPECTAT: - a crea individului sentimentul de a detine mai multa putere spre a avea grija de propria sanatate hl nivelul al posibiljtitilor .I~ - a crea un I!Ql!.~rtament sau a schimba "ce nu ~ bo:il" - rezisteata 1a provocare - a-si men tine convingerile dobandite intr-un mediu ce se schimba

m.mo

Elementele importante pe care se sustine procesul psihoterapeutic

• conturarea precisa a scopului final al acestei actiuni • exemple pozitive • motivatle - incredere, angajament • putere • frica de consecinte negative - necesita cunostinte (in sensul unei eficiente profilaxii primare); doar simpla informare nu este suflcienta

• dorinta
• resurse - sprijin din partea terapeutului • aptitudini

Modalitaii de "Interventle' a psihoterapeutului

• • • Daca pentru diagnostic important este a afla, pentru consiliere semnificativ devine a asculta Consilierea presupune in primul rand a ajuta pacientul sa vorbeasca "Instrumentele" utilizate sunt:

» intrebarile deschise
» "trucurile" - "Ce parere aveJi despre ... ?" » reflectarea » reformularea » exprimarea in termeni complecsl, dar simpli, nemedicali » aptitudinea de a incuraja - exemplele apropiate » mesajele non-verbale, pentru a manifesta interesul

• terapeutul trebuie s a-~i depaseasca dorinta inconstienta de a impresiona si sa aiba incredere in cunostintele si abilitatile sale • este necesar ca oamenii sa fie instruiti pentru a capata aptitudinea de a-~i "repara" si ingriji singuri propria sanatate psihica • rolul consilierii si psihoterapiei este de a oferi: teorie

(informare), demonstrare ~i analiza • terapeutul este acea persoana "priceputa", ce ofera feed-back pentru exercitiile (··striidania '') pacientului • din pacate, lipsa timpului ne face de cele mai multe ori sa ne oprim la teorie, omitand ca, in psihoterapie, practica este cea mai importanta

De la limitele abordarll medicale la conceptla psihoterapeutica moderna

se gre~e~te accentuandu-se cunoasterea pacientului prin semnele sale fizice (ca obiecti, nemairarnanand timp pentru cunoasterea lui ca persoene nu suntem Tnvalali sa desclfrarn sistematic limbajul de coduri ale pacientului aflat ln sltuatia speciala de bolnav consilierea presupune depasirea mesajelor explicite ~i implicite prin sugestie - rolul comunlcarli imperative tehnologizarea ne atecteaza disponibilitatea de a fi alaturi de eel ce ne sollcita sprijinul

ln psihoterapie - comunicarea bidireclionalA este factorul princeps consilierea duce catre iesiree din ctize prin efeetul sau anxiolitic important: a vorbi la acelasi nivel de integritate afectlva cu celalalt psihoterapia rnoderna ridica la rang "cheie" empatia - ln gesturi ~i dialog actualmente, se pune accentul nu doar pe modificarea persona/ita/ii individu/ui sub intiuente bolii, ci ~i pe uti/izarea particu/ara a reectiei terapeutu/ui ca trigger a/ dortntei de vindecare a pacientu/ui

in actul psihoterapeutic
• procesul consilierii trebuie sa fie direct, nemediat si "fata in fata" , respectand conditiile unei simultaneitati de multe ori, terapeutul comunica mesaje cognitive sau senzoriale bazate pe propria sa experienta pacientul recepteaza mesajele filtrandu-le prin prisma cunostintelor sale, aparand riscul unei deformari maxime a informatiei in psihoterapie, schema clasica a comunicarii emltator - receptor, in interactiunea dintre terapeut si pacient, capata noi valente
II

A exprima - a intelege

Emitator
A emite

11.14"'---"-111

Receptor
A percepe

II Emitator ~..-~----111111 Receptor

A exprima A intelege

III

"Bariere" exterioare:
dificultati de exprimare sau intelegere a subiectului amplasamentul - pozitia in raport cu pacientul - exprimi tipul de relatie (pentru a nu gresl e importanti disponibilitatea terapeutului de a se imagina in situatia inversa) i1uminarea - faciliteazli 0 comunicare de tip "fa/Ii in fa/Ii" - importanta non-verbalului temperatura - cu rol in influentarea continutului emotional al dialogului ora din zi durata intalnirii - de la insuficient la mesaje redundante (existi 0 capacitate fizici a terapeutului de a recepta mesajele) ritmicitatea, tluiditatea

"Bariere" interioare:
implicarea terapeutului in eontiautul mesajelor pacientului - semnificatia propriilor fantasme frica, cuplata mai mult sau mai putin cu rusinea - atat a pacientului, cit ~i a psiboterapeutului amenintarea statutului teama de a recunoaste ~i de a marturisl lipsa feeling-ului intr-o anumiti relatie terapeutica jena de a pune anumite lntrebart presupuneri subiective bazate pe mai vecbea experienta dormta lneonstienta de a controla timpul ~i o parte din viata celuilalt "moralitatea" terapeutului nerespectarea secretelor bolnavuJui eonotatta emotion ali a anumitor cuvinte

Consilierea - ca punct de plecare al oricdrei terapii standardizate

~'-

• • • • •

Consilierea trebuie sa fie structurata, in nici un ca> lormalizatf in psihoterapie, pacientul apreciaza in primul rand modalitatea ascultat si apoi ceea ce i se spune se recomanda
0

in care este

ascultare activd, atenta, binevoitoare

importante devin: aface un rezumat, parafrazarea si intrebarile deschise in orice forma de psihoterapie, pacientii sunt extrem de toleranti in raport cu "stagnarea" starii lor emotionale, chiar eu 0 usoara inrautatire - ce este bine cunoscuta a marca etapele de inceput ale terapiilor mai analitice, atata timp cat resimt ca securizant suportul empatic irnportanta este atentia pe care terapeutul bolii
0

• •

acorda modelului fantasmatic

al
0

psihoterapia modern a tinde spre un model integrativ, sintetic, eclectic, sprc viziune de tip new age

Dezideratele unei consilieri elementare

Speranta ea lucrurile se vor indrepta in viitor creeaza eelor demoralizati, nelinistiti, neputinciosi si neajutorati sentimentul autoeficacitatii. Poate fi eonsiderat un element de sugestie.

• 0 noua viziune asupra sa si asupra bolii - prin

oferirea informatiilor asupra perturbarilor emotionale si altemativelor de iesire din impas. Apare posibilitatea unei noi perceptii. Este yorba de un alt sistem explicativ ce trebuie insusit.

• 0 relatie prietenoasa de ingrijire - psihoterapeutii

eu

sueees sunt eei ce pot intelege experienta altora, grija lor pentru pacient fiind perceputa ca atare. Aseultarea respectuoasa, simpatia si 0 doza de optimism ca~tiga increderea bolnavilor.

• Construirea unei bune retele soeiale de suport emotional- faetorii de rezilienta (proteetivi) necesari pentru sprijin si ajutor.

De la clasica neutralitate absoluta la flexibilitate

terapeutica
• atunci cand ne confruntamcu probleme de viata, un "true" elementar de iesire din situatie este acela de a apela la universalitatea fenomenului - a "chema in ajutor" Eu-l colectiv - faciliteazd deculpabilizareapacientului - acel "a gdsi un lap ispdsitor" dorinta ardenta a celui aflat in terapie este asigurarea unei ordini interioare, deoarece noi ne confruntam cu persoane dezintegrate emotional, cu tensiuni insurmontabile create de viziuni confuze trebuie gasite compensari siconstruita responsabilitatea individualii pentru a lupta cu pasivitatea si resemnarea, mai ales ca problema valorilor este, actualmente, una de natura macrosociala in consiliere, spre deosebire de 0 psihoterapie sustinuta, este mai putin importanta tehnica, ci mai degraba continutul, prelucrarea ~i operationalizarea situatlei de viati pe care pacientul 0 aduce in discutie. Decizia ramane la latitudinea subiectului, dar terapeutul este implicat in ldmurirea lucrurilor cu pozitia sa fundamental a despre lume si viata esentiala ramane pastrarea unei contlnuitati atitudinale

Tn ~!)n~jJj~r~ !.l~~~IJ!U
IJ:Jp!):J::H;i'/ti,

lJui!Jru/:JJEJ ~1..... ".''"'' ~

!.f':H.J~

Stiluri de sfatuirc
•

Stilul directiv:
se origineaza rationale in metodele sugestive si terapiile medicii sunt inclinati mai mult spre un astfel de stil terapeutul este implicat, isi exprima clar pozitia si mentine conducerea, judecand toate aspectele situatiei ~i solutiile punctele slabe ar fi: interogarea neacceptarea trairilor pacientului moralizarea; suprainterpretarea, ascunderea unei nesiguranie a terapeutului si faptul ca se poate ajunge la 0 persuasiune coercitivd cu valente punitive se pot utiliza tehnici prescriptive accentul cade pe combaterea problemei -

Stilul non-directiv:
presupune neutralitate
0

atitudine facilitatoare,

de sprijin si

este 0 metoda catharctica, in care terapeutul accept a descarcarile ernotinale ale subiectului, ramanand suportiv riscul este ca pacientul sa delege autoritatea"spune-mi til ce sdfac!" - capcana in care multi terapeuti pot cadea, pentru ca "manevra" pacientului este magulitoare conteaza particularitatile personalitatii si starea bolnavului, deoarece sfaturile trebuie "picurate", descurajandu-se un rol prea activ al terapeutului (impunerea parerii acestuia e resimtita uneori ca agresivitate)

"infruntarea fierbintc'
pacientii cu care ne confruntam, in marea lor majoritate, data fiind regresia indusa de situatia si statutul social particular, cer 0 astfel de terapie, in care rdspunderea apartine mai putin siesi ~i mai mult terapeutului

importanta acelui self - awareness - a-ti controla ca terapeut propriile vorbe, emotii, a /e {inc "sub

control"
ramane problema impliciirii - de la "a intra ell sprijin emotional" la a da sfaturi: se ajunge la asimilarea unui stil profesional si dezvoItarea

constlintei de sine ca profesionist

Comportamentul de "pacient pensionat medical"

• "Eticheta" de pensionat medical Implica 0 puternica aderenta la acest statut, fapt ce inqreuneaza psihoterapia si, in ultima , instanta, vindecarea reactia este indusa de frustrarlle ce qenereaza interes ~i nevoie de afectiune acesti bolnavi se simt de multe ori abandona]i, nu percep dimensiunile consilierii, ceea ce-i face revendicativi, atraqand dupa sine un comportament de rejectie din partea personalului calificat cei profund afectati, desi i~i doresc 0 autentica psihoterapie, percep altfel durata tntalnlrilor ~i timpul sedintelor, refugiindu-se

• •

in protectla data de statutul de "pensionat medical"

_. _. (,!I

'1 c ... _.
.....
I

(%!

t.: t.:.! t!!

• !'W •

... -. .

(S!

Psihoterapia - ca proces de negociere simbolicii

• prin profesionalism, eel ce "of era" consilierea trebuie sa-~i faca simtite parerile terapeutul ~i pacientul se aleg inconstient (exista un tropism in virtutea caruia bolnavii selectati pentru psihoterapie sunt conform structurilor profunde ale personalitatii terapeutului, ei reusind sa contureze imaginea celui ce-i ajuta) sunt cunoscute mai multe modele ale acestei relatii: de la eel activ-pasiv, profesor-student, al relatiilor familiale si al participarii mutuale la eel

• •

pacientul doritor de psihoterapie nu vine neaparat sa se vindece, ci, mai degraba, el are in vedere "a preda cuiva" cri:a sa existentiala - solicita in primul rand intelegerea terapeutului si abia apoi, competenta acestuia, intr-un cadru de intimitate care sa-i linisteasca aoxietatea rolul de pshioterapeut a fost creat pentru ca societatea dorea sa piarda din vedere suferinta umana
0

• • •

desi orice proces de consiliere presupune inteleaga necesitatea aeestui tip particular

anumita regresie, pacientul trebuie stimulat sa de relatie, fapt ce-i asigura complianta

in mod particular, pentru categoria pacientilor cu 0 minima retea de suport social si afectiv, trebuie sa evitam un stil defensiv, deoarece acesti oameni nu yin sa pacaleasca medicul; chiar ~i atunci dod ni se pare ca "nu meritii pensia ,', eel in cauza are totusi 0 problema, iar noua - ea terapeuti, ne revine sarcina de a-i eomunica interesul pentru ceea ce i se lntampla, chiar daca facem asta intr-o maniera putin histrionica important este a-i spune pacientului inclusiv ce vrea el sa auda

• psihoterapia s-a nascut din nevoia omului de a-sl comunica suferlnta • uneori exista a/exitimie - incapacitatea de exteriorizare a sentimentelor, in timp ce refularea provoaca 0 comunicare defectuoasa prin intermediul organelor (bolile psihosomatice) • orice forma de psihoterapie nu trebuie sa piarda din vedere ideea ca "rsttonstltetee este f%sita pentru a ne indeplini scopurile afective ", deoarece nu realitatea tl Imbotneveste pe oameni, ct maniera in care aceltia 0 interpreteaza

Transfer si contratransfer
• in psihatrie ~i psihoterapie transferul de problematica ~i de agresivitate este masiv, motiv pentru care atunci cand apare blocajul in comunicarea cu pacientul, terapeutul este perceput intr-o pozitie de ostilitate transferul tine de un model de asteptare pe care pacientul il are, de despre autoritate ~i Eu-I ideal al terapeutului
0

imagine preformata

• este legat de cunostinte, puterea de a schimba cursul vietii, pozitle sociala ~i sursa de afectlvitate • • dad asteptarile pacientului sunt inselate apare respingerea, defaimarea

in situatia particulara la care ne referim exista un mai mare rise al contratransferului negativ, deoarece ne confruntarn frecvent cu pacienti revendicativi, antipatici, ce ne solicits mult si pe care ii percepem ca esecuri terapeutice mai ales ca, de multe ori, acesti pacienti Yin realmente cu 0 experienta negative legata de sistemul medical, motiv pentru care relatia trebuie bine definita, evitata competitia ~i oferita simpatia ~i intelegerea, spre a-i face mai "iertatori" cu toate acestea, orice terapie trebuie sa se limiteze la a oferi atata incurajare suportul real al holii cat permite

"Macrotu Ibu rarl" ale inceputului de mileniu

Noi suntem cruciati fara credinta, Un fel de Magellani Increzdrori in propria-ne cruda biruinta, La care ne-nchindm ascultatori. Jertfim din vise fara rernusccre, Lipsiti de-un minimum sentimental. Privim sfar~itul nostru ca atare, Crezdnd cd-i doar 0 boala-n areal.

Si viitorul se transiormii-n schimnic, in fiecare moare cdte-un prunc. Eternitatea ne deplange imnic Caci totul se rezumd "hic et nunc".

2.1. Depresia
2.1.1. Principalele trasaturl
Termenul de depresie desemneaza 0 varietate de conditii normale $i patologice. EI se refera la un registru larg de rnanitestari afective, de la tristetea norrnala la melancolia ca boala severa, Exista cel putin trei acceptiuni diferite ale acestui cuvant: a) Dispozltie afectiv-negativa, omniprezenta, usoara, trecatoare, ce apare la omul normal ca raspuns la 0 multitudine de aspecte neplacute ale existentei ce trezesc insatistactie, nernulturnire, descurajare, deceptie, frustrare. Absenta tralrilor afectiv-pozitive sl lipsa implicarii in relatiile cu altii - obiecte sau activitati - disting dispozitia depresiva de tristetea norrnala sau demoralizare. b) Un sindrom in cadrul caruia dlspozitla depresiva este insotita de lentoare psihomotorie sau aqitatie, lipsa de speranta, preocupari suicidare, autodepreciere, pierderea energiei, tulburari ale somnului si apetitului, rnodificari ale qreutatii, libidoului. Aceasta constructie de rnanitestari subiective $i obiective poate aparea in diferite boli somatice sau psihice. c) 0 boala in cadrul careia sindromul devine persistent $i sever. Depresia ca tulburare se caracterizeaza printr-o anurnita morbiditate, etiopatogenie, evolutie, prognostic $i raspuns terapeutic. Etectuand studii transculturale asupra incidental si sernnificatiei depresiei, s-a ajuns la 0 ierarhizare a simptomelor, asttel tncat cele retinute $i prezentate in continuare contureaza cel mai bine tebloul acestei stan particulare, cu care, din pacate, ne contruntarn din ce in ce mai frecvent. Sigur ca semnificative raman intotdeauna intensitatea $i durata treirl! acestei tulburari a atectivttatti, pentru ca altfel, la un moment dat al existentei noastre cotidiene nefericite, am putea sa ne consideram cu totii depresivi. Este de retinut acest lucru, deoarece in c1ipele de criza ale unei societati, desi tendinta inconst'enta la nivel de colectivitate este de a se apara .suprernatia" speciei, multi indivizi cu potential ereditar psihopatogen lsi proiecteaza motivele bolii pe contextul nefavarabil al vietlt de estezi. Dintr-o perspective medical a Insa, .vremurite grele"$i capacitatea de adaptabilitate a fiecaruia nu sunt decat 0 modalitate exterioere, cane, de fapt, vulnerabilitatea la traume psihologice este situata in profunzime.

71

Prezentarn in continuare caracterizarea episodului depresiv, .sintetizata" conform standardelor psihiatrice "en titre" (dupa G. lonescu, 1998). TRAsATURI ESENTIALE:

* {J_Lf:][cHl!(}EJi[ltfJLf:!$JJjyjpentru cunoastere, instructie, activitatea proteslonala, divertisment, anularea interesului estetic $i erotic; * pierderea placerii - sexuale, alimentare, pentru calatoni, discutii, in domeniul artistic, de cunoastere sau de a vedea lucruri noi; * reducerea $i superficia/izarea somnului - Acesta este unul dintre simptomele considerate clasice, deoarece actualmente s-a constatat ca exista un anumit procent de pacienti depresivi ce evolueaza cu hipersomnie. Reducerea si superticializarea somnului nu trebuie sa puna probleme in virtutea cunostintelor moderne clinice, caci, de cel putin 20 de ani, 0 serie de autori germani au precizat $i au argumentat ameliorari evidente ale starii depresive dupa 0 noapte de activism; din pacate, aceasta .reviqorare" este trecatoare. Este vorba de reorlentarile terapeutice - de la .pavloviana somnoterapie", la terapia .prin privare de somn"; # recl/dcf:![ea a{J_etitului- nu este un refuz al alirnentatiei sau negativism, acesti pacienti rnancand totusi la insistentele interlocutorului. In depresiile relativ majore, mai mult situationale, ce evolueaza cu stare de anxietate, se dezvolta sentimentul insecuritatii, al nesigurantei si, in mod automat, mai mult sau mai putin inconstient, ca o tendinta de aparare, se recurge la supraalimentare; # l2ierdere ponderala - se considera ca ar fi expresia unui proces metabolic specific, al unor modificari biologice necunoscute, neelucidate; se reduce nu numai aportul alimentar, dar si consumul de energie, datorita lirnltarii rnanitestarilor motorii; # bradikinezie sau .Jentoare psihomotorie" - limitarea Inqrijoratoare a rniscarilor: marii depresivi nu mai ies din casa, nu paras esc patul; corelat, intervine 0 tendinta suspecta de disimulare: privarea motorie este mascata prin acuze algice a carer localizare (ce poate fi explicata psihologic $i psihanalitic) este predilecta la membrele inferioare; # ca 0 consecinta, Kurt Schneider vorbea de reducerea elanului vital, ce face ca "flacara vietii insului sa erde la mica emplitudine". Scade angajarea cornportamentala $i spirituala, nu mai exista initiativa, expectatii, dorinte ... ; # bradipsihie - raspunsurile vin mai greu, cu un anumit grad de aproxlmatle, scade fluxul ideativ, se reduce creativitatea, capacitatea de reprezentare $i imaginatia; # sentimentele de incapacitate $i inutilitate - cel in cauza simte sau, mai deqraba, 9.J~impLElsla ca nu mai are randament, ca viata este 0 povara: # sentimentele de culpabilitate, cand subiectul se simte vinovat de nereusitele copiilor, de situatia grea din tara, preluand asupra sa necazurile societatii: # idei de suicid - traditional, se considera ca suicidul este 0 umbra a depresiei; actual mente ne restructurarn opinia, deoarece ideile sl pulsiunile suicidare se tntalnesc mai ales la inceputul episodului, cand pacientul nu este cufundat in abisul depresiei, cand mai are initiative, mai poate elabora planuri, manitesta temerare tendinte, Uneori, procedeaza in consecinta (pfina ieri mergea la serviciu, ier azi prezinte 0 tentative

72

suicidere); pulsiunea revine dupa traversarea .crizei" depresive, In alt context motivational, cand se fac slrntlte $i alte pulsiuni, cand bolnavul este ameliorat, doreste sa fie eliberat din spital, ajunge acasa $i se sinucide. TRAsATURI ASOCIATE:

• catharsisul afectiv facial - clasic, se considera ca .rnarit depresivi" nu planq, aceasta fiind 0 reactle mai mult sau mai putin psihica a omului normal; • anxietatea - traditional, anxietatea era .postulata" inerenta depresiei; modern, este considerata tacultativa, existand depresii ce evolueaza In absenta anxietatii. Totusi, survine observatia terapeutica ce atesta faptul ca depresia si anxietatea au sorginte cornuna, In sensu I ca substante exclusiv antidepresive deterrnina arneliorari In starile anxioase, reciproca nefiind valabila: • crizele fobice - ideea avand la baza conceptia In virtutea careia manitestari'e depresive si fobice au aceeasi radacina cu anxietatea; • idei delirante congruente cu dispozitia, cu continut provocator de suterinta (de saracie, de prejudiciu ... ) - acestea se intalnesc mai ales la depresivii varstnici: de fapt, nu este yorba numai de un qand cu continut tematic sumbru, ci ansamblul ideativ pastreaza coloratura neqativa; • faciesul depresiv - astazi este ultimul element rnentionat In literatura de specialitate; psihiatria clasica Incepea cu prezentarea fizionomiei particulare (sprancenele cazute, privirea stinsa, dezolata, capul plecat, sovaitor, nesigur, ternator ... ). Aceste elemente pot fi prezente uneori, dar nu ne putem permite sa punem un diagnostic exclusiv pe Infati$are, caci fiecare individ are 0 fizionomie particulara, un habitus ce nu concorda mereu cu stare a psihopatoloqica, crestere proqresiva a intensitatii si duratei rnarcheaza trecerea de la dispozitia norrnala la conditia de boala. Statile depresive patologice se disting prin profunzime, persistenta, severitate, afectarea tunctionarii psihice $i sociale. Persoana normal a are un control mai mult sau mai putin bun asupra dispozitiei $i altor trairi. Tulburarea atectiva implica 0 pierdere a sentimentului controlului asupra propriilor ernotii si 0 experienta sublectlva foarte neplacuta, Psihologia st psihopatologia dezvoltarii afirma existenta unei continuitati lntre tristetea norrnala si tulburarea depresiva severa. in schimb, cercetarile psihiatrice orientate catre specificarea criteriilor de definire a pacientului cu tulburare depresiva subllniaza discontinuitatea dintre dispozitia depresiva $i conditia patoloqica. Ea reprezinta 0 modalitate de raspuns psihobiologic, care face parte din repertoriul comportamental tnnascut al organismului uman. Mentinerea lui de-a lungul evolutiei speciei, In ciuda deficitelor pertorrnantiale pe care Ie irnplica, denota faptul ca el lndepltneste anumite tunctii, Stramosii ce au avut capacitatea de a deveni depresivi au supravietuit, In dauna celor ce nu au prezentat acest tip atitudinal particular! De pe pozitii evolutiv-adaptative s-a formulat ipoteza ca starea depresiva este leqata de competitia socials, reprezentand 0 strategie inconstienta de renuntare, ce Ii permitea individului sa accepte Infrangerea In ciocnirile rituale dintre adversari $i sa se adapteze la 0 situatie care altfel ar fi insernnat un rang inferior. Se considers ca omul dispune de un mecanism care Ii permite sa Iaca fat a cornpetitiilor pierdute prin depresie - ca 0 strategie de abandon, de supunere $i adaptare la conflictul produs de insucces.

73

2.1.2. Corelatele psiho-sociale ale fenomenului depresiv

Depresia constituie 0 rnarcata problema de sanatate publica, nu numai prin trecventa ei, ci $i prin suterinta pe care 0 irnplica, incapacitatea asociata $i potentialul autolitic. Mortalitatea prin suicid este mult mai mare la depresivi, ajunqand pana la 15% la pacientii spitalizati, Tulburarea depresiva .Joveste" adesea persoanele adulte in perioada maximei lor productivitati, atunci cand se confrunta cu responsabilitati majore in plan conjugal $i social. Suferinta este in primul rand a bolnavului, dar ea se rasfranqe si asupra celor din jur $i a comunitatii. Comunicarea interpersonala este atectata, participarea la viata de cuplu este perturbata, indatoririle sunt neglijate, climatul familial se deterioreaza, Dificultatile financiare ce pot aparea ca urmare a incapacitatii de rnunca, mai mult sau mai putln indelungate, ridica probleme $i pentru ceilalti. Necesitatea ingrijirii bolnavului depresiv arnpllfica solicitarile carora trebuie sa Ie taca tata membrii casei. Apar distunctli in exercitarea rolului de parlnte, fapt ce influenteaza comportamentul actual $i viitor al copilului. Depresia impune unei natiuni $i costuri economice importante; este yorba de resursele medicale utilizate pentru ingrijire, tratament si recuperare, de reducerea productivitatii ca urmare a faptului ca persoanele nu mai sunt capabile sa-si lndeplineasca in mod adecvat activitatile obisnuite, de costurile rnortalitatii premature prin suicid, de valoarea serviciilor de aslstenta acordate la domiciliu etc. Avanc in vedere aceasta .povara" pe care depresia 0 reprezinta pentru resursele unei societati, este de subliniat irnportanta dezvoltarii cercetarilor consacrate problemei. in SUA s-a estimat ca tulburarile afective reprezinta 21 % din costurile aferente tuturor bolilor mintale, valoarea ridicandu-se la 20,8 bilioane de dolari in 1995 $i la 30,4 bilioane de dolari in 2000. Tristetea este un raspuns normal al fiintei umane la 0 situatie neplacuta, ce provoaca insatistactie. Ea are 0 valoare pozitiva, motivand persoana sa lnlature efectele evenimentelor neplacute. Solutionarea situatiei generatoare este lnsotita de disparitia tristetii. Arietti afirrna ca persoana normal a este in stare sa .rnetabolizeze" tristetea, in timp ce pacientul depresiv nu mai reuseste in aceasta incercare. Depresia patoloqica presupune un alt mod de resirntire a tristetii, starea atectiva neqativa fiind insotita de convingerea ca ea se va rnentine la nestarsit, Bolnavul simte ca nu mai poate face nimic pentru a-si ameliora existents $i nu intrevede rnodalitati de recastiqare a sentimentului propriei valori. Imaginea de sine $i despre viitor se rnoditica. Masura in care depresivul recunoaste aceste transtormarl si se simte in stare sa Ie taca tata permite diterentierea depresiei usoare de cea severa. In ultimul sfert de veac se rernarca 0 amplificare a eforturilor orientate catre descrierea fenomenologiei depresive $i a factorilor ei cauzali. Eterogenitatea formelor clinice ale depresiei a tacut ca elaborarea unei teorii cauzale unitare sa fie dificila. Multa vreme analiza .rnotivelor" a fost orientata explicit sau implicit de existenta a doua mari categorii de depresii: unele - predominant biologice si altele - cu un determinism prin excetenta psihologic. Realitatea clinica otera lnsa numeroase exemple de lntrepatrundere, de interactlune, ceea ce ne face sa acceptarn astazi ideea unei etiologii multifactoriale a bolilor psihice - in general.

74

• • • • • •

nevoie reprimata de suport social izolare refugiu in sinquratate resirntirea accentuata a restrictiilor demisionari blocaj existential

* cresterea perioadei de latenta * trustra reductie pertorrnantiala * suprasolicitare

*

* apatoabulie * fenomene demisive * autolimitare

*

* efort de autorefulare

contact psihic deficitar

defensivitate

* blocaj in fat a

arnbiquitatit

* scaderea tolerantei la frustrare * lipsa initiative! * inconsecventa

sfera socialului

* lipsa initiativei * neincredere

cogni~

21ionOlUI

volitivul sfera pulslonala

- reprimare a vietii instinctual-afective - introversie - senti mente autodistructive - hipercenzurare - dependents de medica mente
* disconfort

> lamentativitate > insecuritate > adezivitate la psihotraume > nevoie de tandrete > impresionabilitate > evaziune in boala > regresie atectiv-cornportarnentala

IOEPRESIEi
~p. Som. reale ipocondria

cenestezic

* insomnie * hiperbolizarea bolii * elemente nmctionale

aspectele fizice
• • • • • tremor al vocii inactivism epuizare privire evitanta intoteranta la zgomote
* tension are * senzatie de .vid interior" * autoculpabilitate
*

> refugiu in trecut > frica in fat a noului » » » » permeabilitate tata de inductii iatrogene restrictii trustrari context afectiv familial $i social

traire anxioasa a asteptarii

rolul psihogeniei --..

t~

> probleme de identificare > ticuri, grimase > justificare de sine nerealista > susceptibilitate > tristete > sentimente de inutilitate > autorepliere > preocupari tanatofile > pesimism > atitudini problematizante

senzitivism obsesionalitate

2.1.3. Depresia - de la "compartimentarea" psihlatrica la profilul complex reqaslt in real

Profilul de personalitate al depresivului se ana ta intersectia acestor doua categorii de date, trebuind sa respecte exigentele folosirii termenilor psihiatrici anterior descrisi, dar $i sa surprinda impactul stresului si al economico-socialului in ansamblu asupra vulnerabilitatii individului, considerat din perspectiva rnedico-bio-psiho-sociala. Din punct de vedere istoric, depresia este prima tulburare psihogena recunoscuta si identificata ca entitate distincta. Cu toate ca analizele teoretice sl experimentale ale fenomenului duc dincolo de Hipocrate - la nivelul actual, ea rarnane una dintre cele mai confuze probleme cu care medicii, psihiatrii $i psihologii clinicieni se contrunta, Factorii etiologici In depresia non-reactiva sunt putin cunoscuti. Multe depresii se dezvolta de-a lungul unei perioade de luni $i este adesea dificil, daca nu imposibil, sa identificarn factorii precipitanti din arnbianta individului. Multe dintre simptomele fizice $i ernotionale prezentate sunt identice cu acelea in care anxietatea - nu depresia este prirnara. Aditional faptului ca originea depresiei este Invaluita In mister, tratamentul genereaza confuzii suplimentare. Este unanim recunoscut rolul factorilor socio-familiali in lrnbolnavire sau vindecare, motiv pentru care actul medical, in esenta sa, trebuie privit din aceasta perspectiva. Trebuie sa renuntarn la preocupariie pentru faptul clinic, medical In sine $i sa ne lndreptarn atentia asupra individului, lncercand sa facem si un diagnostic personologic, nu doar nosologic (vezi schema de la pag. 75).

2.2. Suicidul
2.2.1. De la perspectiva fllozoflca sl ttterara la cea medlcala
Fenomen dramatic dintotdeauna - la toate popoarele si civilizatiile - suicidul a atras atentia din cele mai vechi timpuri prin caracterul sau incomprehensibil. Istoria vorbea de adevarate .epidernii" - perioade cu Inalte incidents - ce pot fi corelate cu fenomene sociale deosebite (aparitia unei car1i ca .Suferintele tanarului Werther", moartea lui Marilyn Monroe, raspandirea unei anumite doctrine religioase, eventual filozofice - precum cele sintoiste $i buddhiste ce apoteozau gestul, al doilea razboi mondial ce aduce in prim-plan acei .voluntari"), Actualmente, fenomenul este .Ia rnoda" - servind drept comentariu jurnalistilor care, fara a fi psihiatri, psihologi, sociologi sau filozofi .urnplu" ziarele cu problematica in cauza, lncercand sa acrediteze ideea ca .omul nu mai poate suporta viete asta mizera"$i .Iumee se omoers". Dincolo de prezentarea mass-media, centrals ramane teza prin care suicidul este, in primul rand, un act cu lmplicatll medicale.

76

Pot fi tacute diterentieri transculturale $i transmeridionale. Adeptii anumitor religii recurg cu mai rnulta usurinta la suicid, tot asa cum, din punct de vedere geografic, raspandirea scade dinspre Orient spre Occident si dinspre nord spre sud. Poate nu numai catolicismul, dar si 0 anumlta structure pslhlca a membrilor ce alcatuiesc 0 natie ar fi In rnasura sa favorizeze oarecum actul suicidar. Dimensiunea sociala capata irnportanta, deoarece rangul In ordinea cauzelor de deces ocupa un loc important In principalele lari ale lumii - cu aproxirnatie la pozitiile patru, cinci sau sase, oricum, cert Inaintea numarului opt. lnstentete sau menitestsrlte fenomenului suicidar (dupa G. lonescu, 1998) 1. Ideea de suicid nu apartine neaparat patologiei. Orice om, cel putin In anumite momente ale existentei, a cochetat cu acest gand, situatie in care el este 0 vaga eventualitate, In mod exceptional putand deveni 0 convingere. 2. $antajul cu suicidul este reqasit mai ales la adotescenti, dar si la celalalt versant descendent al vietll ("copiii nu me mei esculte, or sa vede ei cine Ie va mai purta de grijal"). Poate fi Inscris pe un diapazon - de la extrema In care ii Intalnirn ferm invocat ("ma omor, dadi nu ma tesi sa ma cesetoresc") $i pana la a fi discret amintit, insinuat (mai de temut!). Desi sesizarn certa nuanta de demonstrativitate, trebuie sa avem grija, deoarece individul In cauza poate lncerca, tara sa doreasca, reusind din qresealal 3. Tentativa de suicid prezinta grade variabile de autenticitate avand la un pol nota de vehernenta, iar la celalalt, simpla exteriorizare a victirnizarii. In linii foarte generale, actul suicidar ratat este ,,0 tata a lui Janus", un striqat de disperare, de ajutor, un avertisment ca sutetinte devine de nesuportat- pe de-o parte, 0 mana lntinsa catre viata, pe de alta - 0 traqica renuntare, Ne-am obisnuit cu statisticile ce estimeaza ca fiind de zece ori mai frecvente la femeile tinere, In timp ce la cele adulte raportul este numai de trei ori mai mare. Cu cat se avanseaza in varsta, incldenta tentativelor suicidare se reduce, inreqlstrandu-se cresterea actelor suicidare reuslte. Aproximativ 30% din tentative (mai ales la sexul "slab") sunt precedate de situatii frustrante, pSihotraumatizante, conflictuale. Tentativele se destasoara mai ales in a doua parte a zilei, spre deosebire de actele suicidare realizate, a carer proportie predornlna matinal. In tata oricarei tentative, orlcat de clar Ti sesizarn caracterul simulant - atat familia, cat si autoritatile competente trebuie sa acorde intreaga atentie $i seriozitate, ca In tata unui joe pe muchie de cutit. 4. Suicidul travestit - orice asemenea gest impregneaza cu 0 grea povara pe cei lasati In urrna, .aruncandu-i" lntr-o neaqra culpabilitate. La anumite personalitati cu structuri particulare (in general oameni hotarati si cu 0 reala perseverenta a vointei), intalnirn .construirea" unui accident - improvizat spre a-i elibera de vina pe cei apropiaf ("apas pe ecceteretie s! se va crede ca am pierdut controlul volanului"). Ceea ce lndearnna la nota disimuiarii este inclusiv sustragerea de la oprobriul grupului social. 5. Parasuicidul sau suicidul cronic consta Tn sfidarea eventualitatli rnortii. Exernpliticarile pot fi multiple - de la negarea unei interventii chirurgicale absolut necesare la refuzul regimului alimentar In boli severe, pana la ignorarea tratamentului de catre un toxicoman sl chiar la atractia spre cascadorie sau bravada de tip .saritura cu coarda elastica".

77

6. Raptusul suicidar - atunci cand suicidul este parca determinat, "impins" de 0 pulsiune violenta $i irezistibila, tncat individul nu-si .preqateste" starsltul, ci recurge la primul mijloc avut la lndemana, iar dupa trecerea acestei forte nebanuite, in cazul esecului tentativei, rarnane un paroxistic semn de intrebare asupra sursei acestei .dorinte". 7. Conduita sulcldara - lntalnita la varstnicii cu boli somatice cronice, asociate cu stan depresive, ce i$i achita datoriile, lsi vizlteaza rudele, i$i rescriu testamentul, Iacand in perrnanenta ape I la deziluzionantul nimic nu mai are rost. Psihosociologia suicidului Supozitiile etiologice aduse in discutie de Durckheim au fost certamente acreditate. 1. Factorii economici - in care ar intra perioadele de soma], faliment sau criza financiara, tavorizeaza aparitia suicidului; dar aportul studiilor populationale a relevat ca nu simicia ar fi factorul favorizant, ci saracirea (pierderea brusca a statutului). 2. Factorii sociologici - tendinta la marginalizare din grupul profesional sau social creste anxietatea cronica susceptibila de a favoriza gestul. Un argument in plus ar fi faptul ca in momente grave ale umanitatii (perioade de razboi, foamete, seceta) coeziunea membrilor se accentueaza, lndepartand ideea $i preocuparile suicidare. Din punct de vedere psihologic, situatiile exceptionale sunt de natura sa stinqa micile conflicte individuale ale fiecaruia, tacand din drame personale evenimente absolut nesemnificative. 3. Statutul marital - statisticile relieteaza 0 scadere a incidentei suicidului de la necasatorif la divortati, casatoriti fara copii sl pana la familiile "inchegate". Scala devine absolut valida tinand cont de faptul ca in aceeasi ordine lntalnim cresterea coeficientului de normalitate (cei ce apartin psihopatologiei au mai mari sanse decat normalii de a rarnane necasatoriti). 4. Sexul - suicidul este un mod de reactle masculin, in timp ce tentativa sulcidara este caracterlstlca structurii feminine (similar aforismului Jemeile sutere de inime, in timp ce barbatii mor de interet"). 5. Statutul profesional - suicidul se lntalneste mai ales in randu' celor fara profesie (acesta fiind $i subgrupul populational cu cel mai mic coeficient de normalitate). Ca un paradox, apare constatarea nurnarului dublu al medicilor ce se sinucid comparativ cu restul populatiei, Dintre specialitati, cei mai .expusi" sunt chirurgii (in concordanta cu pierderea fricii de moarte prin permanenta traire in .vecinatatea" acesteia), in timp ce mai .protejati" sunt pediatrii. 6. Alcoolul - frecvent incriminat in psihologia suicidului, mai ales de catre speciallstii in medicina judiciara, este astazi considerat un factor fals. Concentratia detectata la analize reprezinta mai deqraba doza de .cura]" necesara reusitei, Pe de alta parte, multi alcoollcl sunt depresivi, iar suicidul este consectnta in primul rand a depresiei $i abia apoi a alcoolismului. 7. Factorii de habitat - rata suicidului este mai lnalta la oras decat in mediul rural sl creste proportional cu aglomerarea urbana. Una din explicatil ar putea fi regasita in faptul ca marile metropole constituie miraje ale posibilelor realizari, fiind centre de atractie mai ales pentru cei ce ating anumite cote psihopatologice. Schirnbarile de mediu, precum si efortul necesar adaptarii la stresul cotidian arnpllfica potentlalul bolnav.

78

8. Factorii somatici - atectiunlle severe invalidante, mutilante sunt de natura sa determine suicidul - aceasta consideratle traditionala este un fapt de bun sirnt, dar nu adera la un principiu stiintlfic. Este valida din punct de vedere al logicii formale, nu si din cel al vletii concrete. 9. Ereditatea - nu suicidul ln sine prezinta caracter transgenetic, ci bolile psihice - ca prernisa a suicidului! In ceea ce priveste instantele fenomenului, ele inqlcbeaza de la simpla idee la tentativa propriu-zisa. Acesta este si motivul pentru care in orice investiqatie psiholoqica trebuie luata in consideratie si simpla declaratie a pacientului, chiar in lipsa unor documente obiective. Analiza mijloacelor de realizare a tentativelor ofera intorrnatii asupra veridicitatii actului in sine, acesta intinzandu-se pe 0 scala de la amenintarea demonstrativa la 0 autentica resemnare si renuntare (situatie in care gestul a esuat doar datorita sansei),

2.2.2. MotivaJia conduitei de sacrificiu

"Omul este rnasura tuturor lucrurilor" - iata axioma filozofica pe care se interneiaza Tntreaga noastra existenta, in care centrala rarnane ideea pertectabilltatil comportamentale sub amprenta a ceea ce umanitatea lnsasi a creat $i a denumit clvlllzatle, Potitetee, mora/itatea, soliditatea principii/or vetorice, onestitatea vezut« in sens etic, social, politic si juridic ne situeaza pe pozitia de homo civitas - produs al educatiei prin sine, cat $i prin relatii interpersonale. Este interesant de urrnarit cum in aceasta lume a rafinamentului, constiinta superioara scoate la iveala dimensiuni ascunse, nebanuite, profund modificate ale instinctului de conservare. Umanitatea a trecut in cursul evolutiei sale prin momente de intensitate dramatlca, clipe ce au pus In pericol nu numai supravietuirea fiintei ca individualitate, ci tnsasl continuitatea speciei, prin chiar propria noastra exacerbate a instinctului autodistructiv. $i parca atunci, mai mult ca oricand, omul iesea victorios din Infruntarea cu destinul, ajunqand sa pretuiasca la cel mai lnalt nivel posibil viata insasl. Privindu-ne existents din perspectiva rnateriala, spirituala sau social-orqanizata, lncercarn sa interpretarn actul suicidar In societatea conternporana, deoarece comportamentu/ civilizet ne modifica inclusiv perceptia - praqrnatica sau filozotica asupra mortii. Dupa cum am prezentat anterior, In decursul timpului s-au emis multiple teorii sociale menite sa explice acest gest incomprehensibil, conform carora evenimentele traumatizante ale lumii in care trairn creeaza 0 durere sutleteasca de nestapanit, prin prisma careia viata ar deveni de nesuportat. Pe de alta parte, In perioadele incarcate de razboaie, cutremure sau alte calarnitati naturale se inreqistreaza cel mai scazut nurnar al sinuciqasllor. $i atunci ajungem cu interpretarite la celalalt pol, $i anume pe taramul psihiatriei, cand considerarn tentativa reusita ca apanajul unei boli mentale. Raman lnsa acte situate undeva la mijloc, lntre intelegerea sirntului comun si anormalitate, acele conduite individuale ce ar purta numele generic de echivalente suicidare. Aici ar intra comportamentele de tipul sacrificiului cu nuante demonstrative, atractia inccnstienta sl expunerea la situatii periculoase, la accidente care printr-o doza user rnarita de prudenta ar fi putut fi evitate. Toate I$i au sediulln rezervorul inconstient

79

al psihismului, transpunerea lor In comportamente corespunzatoare nefiind altceva decat .triumtu!" instinctualitatii asupra fiintarii, spre deosebire de situatii autentic justificate de drama existentei individuale (dureri insuportabile date de 0 boala incurabila, disperarea provocata de pierderea unui copil) -Tn care suicidul este realizat In deplinatatea functiilor constiintei $i dorintei de autodistrugere. Pe de alta parte, chiar si In aceste situatii extreme, exista oameni care ln urma unei tentative esuate ajung sa se cunoasca, sa se Inteleaqa mai bine, reusind sa depaseasca momentul dificil, chiar cu amplificarea dorintei $i sperantei de supravietuire. Este acea rezolvare tericlte pentru finalul unor maladii incurabile, In care Tngrijirile paliative sunt Tncununate de spulberarea depresiei si trairea cu demnitate a ultimelor zile. Din perspectiva rnetapsiholoqica, actul suicidar reprezinta, In majoritatea cazurilor, 0 consecinta a lipsei de adaptare $i echilibrare a individului la dive rite niveluri impuse de conditiile $i exigentele lumii exterioare. Echivalentele suicidare pot fi puse In legatura directa cu trebuinta inconstienta de pedeapsa, cu nevoia de suterinta, caci ideea sacrificiului pentru celalalt este strans unita cu 0 agresivitate rnascata, deoarece complexul sadism - masochism este indisolubil, Ne-am putea opri la un exemplu simplu, frecvent lntalnit In multe cupluri In care unul dintre soti (de cele mai multe ori femeia) atlseaza forme minore ale comportamentului de sacrificiu. Aici ar putea intra lipsa preocuparilor pentru propriul confort fizic $i psihic, nerespectarea indicatiilor medicale sub explicatii de tipul ,,/asa, eu nu am nevoie, inqrijeste-te tv, cum sa cheltuim atalia bani pentru medicamentele mete!", expunerea cu buna-stiinta la actiuni ce pot primejdui sanatatea (chiar si banalele situatii de a umbla lmbracat necorespunzator, mai mult sau mai putin ostentativ, cu haine rupte, de a efectua treburile casnice Intr-un mediu de urnezeala, frig sau toxic fara protectia corespunzatoare), toate acestea dublate de acea conduita de (auto!)victimizare de tipul ,,/asa-ma pe mine, ev nu sunt important, ei grija de tine!" Mai periculos este atunci cand demonstrativitatea este afisata inclusiv In tata copiilor, acestia traind ulterior atat cu .povara" nefericirii parintelui ce si-a sacrificat bucuriile, cat $i cu un qresit model de rol ce poate fi perpetuat cu usurinta, Aceste sacrificii vor fi mai tarziu Tn viata aspru .platite" de celalalt, deoarece spre batranete vor aparea cu siquranta efectele suprasolicitarti fizice sau psihice din anii tineretii. Atunci, demostrativitatea si victimizarea capata dimensiunea reprosului, a acelui obsedant .m-em distrus pentru tine", ca si cum a venit acum momentul rasplatei, ceruta sub forma unei atectivitati deformate - Jnqrljeste-me, uite-te cum am sjuns, tiindce in tinerete iti dedeem tot ce era mel bun!". De-abia acum se observa adevaratele tendinte agresive ale celei In cauza, impulsionate spre manifestare de insusi comportamentul de daruire atisat In tof anii precedenti, Privind astfel, a acorda atentie Eu-Iui, acel "a te lnqriji pe tine spre a nu deveni 0 povere celor dragi" nu exprirna nici pe departe egoismul, ci este 0 atitudine inteleapta, deoarece iubirea pentru sot si copii incepe de la respectul de sine.

2.3. Criza sexuatitatli

Complexitatea comportamentului sexual uman nu ne permite succint toate dimensiunile $i nici sa-l elucidarn integral problemele. Un uitat sau, mai bine-zis, trecut cu vederea, dar care trebuie totusi qravitatii sale, este acela al unor tulburari de dinarnica sexuala instalate sa-i analizarn aspect frecvent amintit datorita la nivel macro-

80

social, mai exact 0 perturbare a comportamentului sexual la nivelul speciei umane. Aceasta perturbare intluenteaza profund atitudinile general umane Tn cadrul biosociotipului, datorita corelatelor sale multiple psihologice si psihosociale. In societatea conternporana sexualitatea a fost rupta din contextul sau firesc si cultural normal $i detormata prin exagerare, supralicitare ~i suprasolicitare. Parca am citi peste tot $i pare sa ni se spuna din toate partile: .Feceti sex! Cat mel mult sex!". In economia de plata sexul devine un produs de consum. Starsitul secolului XX a lasat sa se dezvolte 0 puternlca industrie "sexy" ce aduce imense profituri financiare. Rafinamentul civilizatlei actuale permite "sex prin teleton", "sex pe calculator" ... care lasa cu mult In urrna banalitatea caselor de toleranta de altadatal Presa din toate tarile pune la dispozitia .onoratului" public 0 gam a larqa de brosuri, publicatii, In paginile carora .troneaza" femei $i masculi .Jeroce" tn pozitii obscene; acestia devin "modele" pentru tinerii vulnerabili, lipsiti de cultura, Adolescentii lsi tapeteaza peretii camerelor cu poze sexy dintre cele mai socante, masturbandu-se cu ochi lacomi zgaiti la ele - Irnbracarninte provocatoare, comportament si limbaj agresiv, in care termenii si expresiile de argou cu conti nut sexologic alcatuiesc, de altfel, Tntregul mesaj, lipsit de orice alta idee. lntorrnatia sexuala pare predorninanta In raport cu orice alt tip de inforrnatie - culturala, stiintifica, politica sau econornica. Drept 0 cornpensatie a dorninatiei androcratice s-a creat $i .nobila" profesie de "gigolo". Au aparut casele de toleranta populate cu superbe exemplare masculine, locuri In care femeia sa se poata lasa prada instinctelor sexuale, eliberata de constranqeri sl norme morale. Ea simte acum nevoia acuta, irnperioasa si obsesiva de PUTERE. Preia initiativa si functia de $ef, altadata atribute strict masculine, rnerqand uneori pana la hartuire si agresare sexuala, Este tot ce a tnvatat mai bun de la barbat In atatea secole de dominare: sa violeze, sa santajeze sau sa-si impuna torta, Infidelitatea si brutalitatea barbatului au invatat-o ca nu trebuie sa puna prea mult pret pe rolul protector si ocrotitor al acestuia In intimitate. .Protestul viril", de care vorbea Adler, atinge acum forme monstruoase. Culmea Tnjosirii $i umilirii barbatului este tocmai refuzul de a-i mai acorda rolul In familie. I$i face tot mai mult sirntita prezenta In societate familia rnonoparentala, alcatuita de cele mai multe ori din mama si copii. $i pentru ca Tntotdeauna exista loc de .rnai rau", barbatul a fost redus la .sirnplu producator de sperrna", Intrucat pot exista penisuri artificiale, banci de sperrna, fertilizare in vitro si copii In eprubeta, barbatul devine astfel primul .obiect" din casa la care se poate renunta ... Este adevarat ca abundenta produselor sexuale Tiotera tanarului multe posibilitati de selectie, dar nu si criteriile cele mai indicate pentru a-I tnvata sa distinqa dar lntre BINE si RAu. Pe de alta parte, ea are un caracter nociv deoarece provoaca, incurajeaza sl tinde sa permantizeze 0 excitare indirecta (prin reprezentari mentale, imagini video si audio) Irnpiedicand excitarea norrnala prin relatia fizica si psihica directa cu 0 partenera. Din alt punct de vedere, ea lnabusa personalitatea si lrnpiedica individul sa se manifeste In limitele propriei sale initiative. alta posibila cauza de instalare a tulburarilor sexual-afective la tinerii adolescenti, cornuna si neconstientizata, este travestismul, vazut aici si acum doar ca 0 rnoda care sterqe diterentele vestimentare consacrate prin traditie Tntre baiat si tata. Irnbracati, lncaltati si pieptanati identic si, mai ales, cornportandu-se la fel In gesturi $i limbaj, fetele si baietii trec pe rand dintr-un sex In altul, tavorizand inclusiv instalarea perver-

81

siunilor sexuale, deoarece la un moment dat - in context subcultural - devine indiferent daca ceea ce tii in orate este baiat sau tata, Cautand sa semene cat mai mult cu sex-simbolurile revistelor de profil, fiecare tanar se viseaza .rnasculul feroce" sau .Jerneia fatal a", ceea ce poate provoca 0 drama ernotionala prin total a lipsa de concordanta cu .rnodelul", Nu ne putem permite detalierea relatiei dintre sexualitate si agresivitate cu diterentieri si gradatii la nivel de specie $i de individ. Exacerbarea rnonstruoasa a tunctiei sexuale $i a sexualltatli nu este decat 0 latura a conduitei umane globale, fiind in acelasi timp cauza si efect al unei actiunl necontrolate a impulsului agresiv. Orice act sexual este In esenta lui un act agresiv: agresiunea masculului asupra femelei, tncalcarea teritoriului ei intim, adancul fiintei, Comportamentul sexual are doua atribute principale: agresivitatea $i tandretea -intre care trebuie sa existe un echilibru. La nivel individual, .aqresiunea" este mai mult slmbolica $i metafizica, In timp ce la nivelul speciei, exagerarea aqresivitatii sexuale este in directa corelatie cu cresterea instinctului de supravietuire. In noul context creat de CRIZA SEXUALITATII, teo ria psihanalitica a libidoului $i a sublirnarii capata noi valente. Un act sexual nu este in afara trinitatii Bine - FrumosAdevar: el este Tnnobilat cu valori etice, estetice $i juridice, iar deformarea functiei sexuale Ii rapeste toate marile si frumoasele lui valori, lnsinqureaza individul, deterrninand instalarea - uneori ireversibila - a irnpotentei si frigiditatii. Intr-o camera goala, cu postere, telefon si calculator, dupa placerea obtinuta pe aceste cai, individul se va trezi tot mai singur si mai golit sufleteste, mai incapabil sa iubeasca pe cineva si urandu-se tot mai mult pe sine. Alienarea in societatea conternporana superindividualizata si superclvlllzata se accentueaza prin deformarea personalitatii sexuale, ceea ce va duce inevitabil la dlsabilitat' in sfera productlva $i practica, la perturbari In relatiile interpersonale, In comunicarea si receptarea mesajelor spirituale, criza sexualitatii devenind 0 drama a speciei umane. Oferindu-i-se infcrmatii sl produse predominant sexuale, precum si libertatea de a-si folosi creierul In tensionari $i detensionart de acest gen, individul nu va mai consacra suficient timp, spatiu afectiv, interes si energie splrituala asirnilarii marilor valori ale culturii si civlllzatiel, ceea ce va antrena degradarea sa intelectuala, Conform principiului extreme/e se ating, cele mai Tnalte cuceriri ale umanului (informatizarea, computerizarea) sunt folosite pentru tntretlnerea instinctului sexual, latura prirnara a camalitatii sale. Criza sexualitatii este monstruoasa pentru ca .anirnalizeaza" individul $i ataca umanitatea In trasatura ei fundarnentala, de unica specie care produce $i asirnileaza bunuri materiale $i spirituale. Pe tararnul sexualitatii, tncarcat de mister si putere rnaqica, trebuie sa calcarn lrnpreuna cu respect si demnitate, BARBAT si FEMEIE, jurnatatile aceluiasi trup $i suflet, in cautarea izvorului sacru al iubirii de om si de vlata,

2.4. Perspectiva psihologica asupra homosexuslitstll

Dintre tulburarile comportamentului intim, homosexualitatea este cea mai discutata, plecand de la irnplicatiile sale sociale. Perrnitand veritabile Tmpliniri amoroase (stiut fiind faptul ca torta ernotionala implicata lntr-o relatie patoloqica este

82

intotdeauna mai mare decat cea dintr-o legatura fireasca - fie din cauza constientizetii interzisului, fie din drama ca un partener pierdut este greu inlocuibi~, acest tip de clstunctie nu ditera de impulsul firesc decat prin sexul obiectului, fiind mult literaturizata, inclusiv In opere de valoare (Andre Gide). In anumite epoci si, chiar si astazi -In anumite medii, nu numai exotice, ci $i europene - acest viciu .troneaza", cerand drepturi legale - de a fi considerat 0 viete oneste, de familie si chiar de a tntie $i educa unul sau mai multi copii. Homosexualitatea este leqata de intersexualitate numai intr-un nurnar redus de cazuri, majoritatea fiind indivizi normali din punct de vedere anatorno-constitutional. Cei .pasivi" (cum sunt denurniti In limbaj laic) se tradeaza mai user prin plasticitate corporala, accesorii vestimentare specifice, gesturi sau chiar 0 usoara efeminare, care fie a favorizat, fie e consecinte alegerii particulare a obiectului erotic. In contextul actual, In care conceptul de Jibertate tnterioara" lsi exacerbeaza sensu I spre 0 eliberare de reguli, de norme morale si etice, acel "a te simti implinit"l$i relativizeaza sensu I. Cand justificarea pentru orice 0 cautarn In abisurile inconstiente, incercam cu irnpartialitate sa lnteleqern motivele psihologice ce induc amploarea fenomenului, cu argumente pro In virtutea carora tarile occidentale tncearca sa-i integreze ca oameni, explicatiile autentice fiind circumscrise necognoscibilului, acelei sfere ce stideaza orice explicatie rationala. Fericirea si autornultumirea In cuplu pot corela pozitiv cu remarcarea lor prolesionala sl trebuie sa ne ferim de la a face 0 confuzie a criteriilor valorice aplicate unei persoane, mai ales ca sunt citati In istorie astfel de indivizi cu ale carer realizari In arta sau stiinta umanitatea se poate rnandri, fara a lua In consideratie lnclinatia lor bioloqica, de care nu pot fi lntru totul responsabili. Este yorba de tulburari psiho-neuroendocrine (/ipsa momentului de impregnare a scoertei cerebrale cu substente "M" in perioada intreuterine). motiv pentru care ceilalf ar trebui sa Ie ofere acceptarea, In sensul renuntar]] la condamnarea pentru ceva ce are, In ultima instanta, o baza orqanica. Gandind din perspectiva planului sufletesc, alegerea lor reprezinta 0 investire etective "de invidiat" din prisma cuantumului excesiv de tandrete rnutuala bilaterala, ipoteza rnacrosociala postuleaza faptul ca legalizarea ar duce la detensionare psihica $i deculpabilizare, ce ar atrage dupa sine scaderea actelor infractionale adiacente "Incarcaturii" ernotionale dictate de sentimentul vinovatiei (aici putand intra $i renuntarea la misoginism). Sintagmele de .lupta" ale celor in cauza sunt inspirate din .Drepturile Omului" (Iibertatea de optiune sexuete) sau aduc in discutie .atestarea" hornosexualitatii inca din Antichitate pornind de la acceptiunea diterita a normalului si a normalltatll. Aceasta pulsiune, atunci cand este regasita in randul femeilor, irnbraca forme ale protestului viril, cand lesbianismul este justificat in terminologie de argou prin expresii de genul ,,0 femeie stie mai bine ce-i place unei alte temei". Dincolo de a fi 0 cauza, acest exemplu este mai deqraba un argument explicativ, ce are ca fond necunoasterea suficienta, mai ales la varste tinere, a ceea ce numim exercitarea corecte :?icomplete a rolului sexual. Ideea devine irnportanta, deoarece la origine descoperim 0 tulburare a dinamicii sexuale corelata cu 0 fragila si incomplete comunicare ce-si gase$te rezolvarea detectuoasa in acest tip bizar de iubire. Argumentele contra tin intotdeauna de protejarea ariei majoritare, avand in vedere functionalitatea universala a legilor imitetiei, curiozitetl! si seductiei, mai ales ca personalitatile asupra carora aceste perturbari s-ar putea rasfranqe ($i aici ne gandim

83

in primul rand la educatia tinerilor in formare) sunt cele mai fragile si receptive la conduite aberante. Sa nu uitarn ca acest pericol constituie 0 real a of ens a in directla reviqorarf familiei, vazuta ca filon asupra caruia se deplaseaza accentul terapeutic. Pe de alta parte, nici potentialul de recuperare al celor deja .pervertiti" (daca ne transpunem in domeniul behaviorismului si acceptarn ca ar fi yorba de un simplu reflex conditionat implicat in atractia sexuala) nu ar mai putea fi valorizat, din moment ce un anumit esantion al cornunitatii ii tolereaza. Scederee presiunii sociale 0 data cu acceptarea este i/uzorie, in realitate neintamplandu-se altceva decat cresteree dlsonantel afective, mai ales ca aceasta categorie se suprapune, chiar daca nu in totalitate, dar tntr-o considerabila rnasura, peste toxicomani, alcoolici sau agresivi si, poate, ar atrage dupa sine dorinta leqalizarii $i altor perversiuni sexuale. Cu at at mai mult cu cat este greu de evaluat procentul celor cu tulburari psihice! Nu putem sti cat e ereditar $i cat e dobandit, cat e impulsiv si cat e compulsiv. Acceptarea hornosexualitatii starneste tulburari in asumarea rolurilor familiale, prin transmiterea unui pattern emotional $i cognitiv disfunctional, Trebuie sa sesizarn diterenta deloc neqlijabila dintre a te ocupa de ei $i a-i lasa sa se constituie tntr-o .rninoritete". Toate societatile cred intr-o religie $i 0 morala, fara de care progresul devine superfluu, ori pentru acesti oameni aparte se rnodifica perceptia Divinitatii. Conform unui echilibru al .polurilor", in inconstientul acestora exlsta, alaturi de fixatiile ce au determinat indreptarea dragostei catre acelasi sex, acea parte a personalitatf care constituie cel mai fidel traductor al interdlctiilor, zona ascunsa, dorninata de aureola parintescului .nu e bine", rezultat din reprezentarea Autoritetii.

2.5. Vlolenta tarnlllala ca maroa a aqresivitatii sociale

Ccexistenta unei aqreslvltatl mconstlente - ce actioneaza ca tendinta prernanitesta, ataturi de dinamica psihologiei omu/ui de succes al secolului XXI - este actual mente 0 certitudine. Ea reprezinta acel cuantum necesar adaptarii la tortele exterioare, chiar daca se suprapune unei cai deformate de socializare a exigentelor pulsionale. In anumite condltil, agresivitatea poate fi, inclusiv, un mecanism de aparare al unui Eu reprimat. Arnbivalenta, ca modus vivendi al unitatll dintre gand sl suflet, postuleaza violenta ca 0 elternetive din multitudinea reactiilor afectiv comportamentale posibile la nivel individual sau colectiv. Aspectul fericit ar fi acela al detumerii ei prin bine cunoscutul mecanism al sublimarii. Pe de alta parte, intreaga umanitate a oscilat in decursul mileniilor lntre spiritu/ civilizator sinonim in extremis activismului cu radacini sadice, ce impune schimbare cu orice pret $i nevoia de tendrete - vazuta in cel mai interpersonal sens al termenului - acela de aderare la fal1lili~, grl..lR, D~1iune, [ellgi~. Odata intrati in mileniul III, societatea tnsasi trece printr-o irnensa transformare, ce se rastranqe asupra siesi ca macrosistem, dar .Joveste" $i toate subsistemele sale pana la nivel intins, "molecular", atectand inclusiv familia - ca unitatea ei fundarnentala. Orice relatie se poate Inscrie pe 0 scala cu nuantate trepte de la deruire totele cuptete cu 0 mutua/a acceptare a ce/ui/a/t la abuzarea parteneru/ui cu incelcsree

84

barierelor intimitetii emotionele si fiziee. Diada cuplului este primul .cerc" al descarcarilor tensionale sub forma impulsiunilor, acele aeting-out-uri prin care se pun In scena trustrarile nesigurantei existentiale. Urrneaza dorinta ardenta de ceriere in sens autosecurizator, dar cu valente agresive asupra posibililor rivali sau chiar asupra celor apropiati, sacriticati lntru 0 mult visata .reusita protesionala" - cu corelate sociale precum orgoliul, autoritatea $i prestigiul obtinute .pe orice cai", ce instraineaza individul In singuraticul drum al unei inflative atirrnari de sine. Vedem apoi, la tot pasul, alterarea relatiilor dintre qeneratii, ce tmbraca forme traumatogene - de la rnolestarile in plan real la anomia comunicationala si morals. Se rernarca .punerea In scena" a unor dispute cu radacini In etologie, de la banale altercatii lntre prieteni la sumbra perspectlva a unui viitor razboi mondial, circumscriindu-se cadrul acutei lupte pentru teritoriu. $i toate acestea dintr-o stranie exacerbare In rnaniera posesiva a simtului vital! Apare 0 neinteleasa .sirnbioza" a unei lntellqente superioare, "nobile", atotpatrunzatoare, cu ceea ce am putea denumi generic ascutirea unor comportamente primitive, In virtutea carora singura lege ce tunctloneaza nescris este a impunerii prin forta, mai ales ca .Invinqetorului nu i se cere justifieare" $i "eel mai puternie are lntotdeauna dreptate". Este uimitor cum cuceririle tehnicii $i stiinte] ajung sa fie puse 7n slujba unor instincte primare, prin prisma carora umanitatea este deqradata si condarnnata spre a fi judecata In termeni de tipul: agresivitate, ura $i rezbunere. "A avea" se substituie pacifistului verb "a ti" - de la palma de parnan: mult - disputata la cursa diabolica a 7narmarii, de la viotenta dornestica la rasism, de la abuz la abandon, de la carierismul infatuat la nevoia de dominare cu radacini narcisice. Ca $i cum tendintele negative - oomloara refulate, ale unui inconstient colectiv supratensionat explodeaza sub forma unui grad crescut de agresivitate sociala lntr-o perioada In care se prabusesc si se cauta restabilirea unor valori stabilizatoare. Dezintegrarea In plan moral, spiritual, etic $i politic este dictata de perturbarea In esenta a relatiilor interumane - cu impact psihopatoqen imediat si indepartat. Promiscuitatea, saracia, violentarea copiilor sau batranilor, delincventa juvenila, adulterul si gelozia cu componente aberante sunt doar cateva dintre .sirnptomele" crizei contemporane, developate sub impactul noilor restructurari ideologice. Oesigur ca In estul si centrul Europei prefacerile sistemului familial, desi explozive, rnentin Inca 0 doza de ancorare In traditionalism, inertia $i rezistanta imbracand forma disimularii-In special In mediile sociale modeste, subculturale, unde familia se altereaza In esenta, dar nu se desface legal. Desconspirarea apare in .ceasul al XII-lea", 0 data cu instalarea cronica $i lnvalidanta a unor serioase atectiuni psihosomatice In a carer etiologie, disfunctionalitatea nucleului familial este major implicata (dupa I. Mitrofan, 1996). Paradigma .elcoolism - tulbureri de conduits depresie" rabutneste cu sechele traumatizante, conotatiilor cvasisociale ale fenomenului adauqandu-Ii-se aspecte psihologice $i medicale (depresie, anxietate si atacuri de panica, tulburari hipnice, disprosexii, tulburari de dinarnica sexuala, migrene, palpitatii, dispnee, tulburari gastrointestinale, izolare, inabilitatea de a coopera $i comunica, reactii posttraumatice, precum si excesul de alcool aparut la femei), ce intra de multe ori sub incidenta perspectivei legale sau invadeaza sistemul serviciilor de sanatate, In conditiile unor sanse minime de curebllitete. Ne contruntarn din ce ln ce mai frecvent cu situatii de tipul: "sot alcoolic, violent, agresiv fizic $1 verbal". Exista concepti a populara conform careia .discutiile In familie" pornesc de la

85

neajunsuri si lipsuri financiare. Altfel spus, securitatea climatului familial, sub impactul unor factori externi, este lnlocuita treptat cu alterarea cornunicarii $i relationarii rnerqand pana la varianta sa extrema - a traumatizarii celuilalt. Raman distorsiunile unui cuplu, pe care cu dificultate Ie lnteleqern. La Intrebari de tipul: "de ce totusi ali remes Impreune?" raspunsurile sunt variate, dar cu slaba putere de convingere. Ele ating sfera rnateriala, problemele de crestere a copiilor, mai putin autenticele senti mente. Nu demult, am intalnit 0 bolnava ce pentru 0 qarsoniera plus 5.000 de dolari pentru .cheltuieli" I$i vanduse cele trei fiice unei familii bog ate din Grecia $i Incerca sa ne convinqa cum .societatea" a Irnpins-o la asemenea acte necugetate. Din aceasta perspectiva, promiscuitatea $i saracia sunt cateva dintre simptomele CRIZEI CONTEMPORANE, mai ales ca de multe ori sunt depasite limitele familiei in sens traditional. Criza contemporana este generata de trustratii macrosociale, ce pun In evidenta 1C!cQt~_mC!x_im~impulsiunile ancestral-ascunse __ ale indivizilor. Sa fie oare acesta motivul pentru care, actualmente, violenta farniliala cronica si patternul atitudinal-educational In conformitate cu care victimizarea femeii trebuie trecuta cu vederea sunt recunoscute? Dogma, cutuma atribuie barbatului dreptul de a levi, ca semn al autoritatii $i masculmitatil sale. Aceasta mistificare a sensului, dublata de toleranta partenerei de viata, cuplata cu suportarea si valorizarea sotului, sacrifica normalitatea interpersonala si blocheaza personalitatea femeii In limitele unui masochism social conjunctural. Motivele distmularii sunt variate - izolarea, interdictia, controlul permanent al barbatului, dependenta rnateriala, dar exista 0 radacina cornuna: umilinta In care este plasata femeia (I. Mitrofan). In plus, ea D_LJ areUIJQe spune. Acestea sunt suficiente spre a ne face sa conctuzionam ca Intotdeauna comunicarea medic-pacienta este mai dificila, Exista de multe ori teama de a nu of ens a cu lntrebarile despre un posibil clirnat reactiv particular, multe aspecte raman and necunoscute din sentimentul de culpabilitate sau reticenta celei In cauza de a nu fi blarnata pentru situatia In care se atla. La polul opus se atla teama medicului, mai ales cand $i acesta este femeie, de a nu proiecta propriile probleme In anamneza respectiva, deoarece, din pacate, violenta tarniliala nu este dependenta de 01, de nivelul cultural sau de statutul social. lnclusiv violenta la adresa copiilor este 0 realitate ce nu cunoaste limitele educatiei cane este iscusit ascunsa in forme .rafinate". Helatiile distorsionate dintre copii sl parinti se manitesta frecvent sub forma unor situatii reactive de tipul: tata hiperautoritar, chiar agresiv - conflicte profunde. Aici, aceste elemente au actionat de la varste fragede, au fost deja interiorizate $i structurate In procesul de cristalizare a personalitatii, fondul adolescentilor In cauza devenind dominat de introversie, trica, dependenta, rezultate din elementele regresive si insecurizare. Dincolo de afectarea capacitatii de modulare atectiva, rarnane totusi fragilitatea Eu-Iui lor in ansamblu, 0 fragilitate casanta la contactul dur cu realitatea. Este vorba de 0 dispozitie trista, cu elemente senzitive la care se adauqa hipercorectitudinea, timiditatea, sensibilitatea, impresionabilitatea ce coreleaza cu un Eu slab, putin delimitat de mediu, supus unui Supra-Eu parental autoritar. De multe ori familia acestor tineri apare ca un amestec de hipercenzura si nlperprotectie tacltitandu-le regresia $i dependenta,

86

Marturisirite unora dintre ei sunt de-a dreptul cutrernuratoare, in timp ce sentimentele sunt date la 0 parte, ca sl cum timpuriu, dorintele nu ar putea fi definite. In urrna raman lntrebari obsesive despre durerile mute ale celor mario Cu siquranta adolescentii exaqereaza, rnarseaza ln suterinta si-si potenteaza experientele negative ale scurtei lor vieti. Dar .samburele" de la care s-a plecat? Depresiile acestui palier cronologic sunt diverse sl lrnbraca mai deqraba forma lrttabititatii, a unei aqitatii difuze, a contorslonanlor interioare ln accentuarea scizurii dintre realitatea obiectiva inconjuratoare $i lumea subiectlva. Li se cere a pozitie de invidiat, In timp ce Ii se ofera imaginea unor parinti a carer autoritate decurge automat din torta, si nu dintr-un real si de necontestat statut. Copilaria e grea Tn absenta securizarn parentale. Ura se transmite pe nesirntite, ca 0 umbra neaqra prelinsa din ciimatul afectiv de origine spre noua fiinta In formare. $i cat de dificil ne este sa trasarn coordonatele unei norrnalitaf stabilizatoare drept conditie princeps a homeostaziei emotionale viitoare? Lipsa de autocontrol asociata cu ostilitatea, mistificarea si .minciuna de supravietuire" au devenit .strateqii adaptative" Intr-o lume bazata pe confuzie, lipsa modelelor pozitive $i perimarea cenzurii etice. Desl habitusul violentei In cuplu este de multe ori ignorat, universalitatea iubirii, umanitatea - ca atribut in sine al Eu-Iui conjugal - se stinge lncet. Carentele legislative nu permit implicare In crize. familia rnentinandu-si tascinatia data de aura "intangibilitatii". Diada, ca element constitutiv al planului microsocial, ne scapa celorlalti - moral mente integri - de sub control. Cum ne-am putea opune atunci tendintelor dominatoare ce invadeaza spatiul mondial, fantasmelor de cucerire si stapanire interetnica, mai ales cand agresivitatea este insinuata sub masca tandretii?

Elemente de pslholoqla grupurilor - intre solitarism si adezivitate , la multime ,

"Si chiar de slava ierbii acelui ceas s-a stins,

noi tot vom couta puteri In ce-o rdrncs ... "
(Splendoare in
iarba)

3.1. RelaJiile interpersonale de la atractle la respingere

Helatiile simpatetice reprszinta unul dintre cele mai importante fenomene interpersonale, cu 0 larqa arie de raspandire In carnpui vietii afective, cu 0 implementare profunda In cotidian si 0 mare trecventa de manifestare. In realitatea sociala concreta se constata empiric ca oamenii se at rag reciproc sau se resping. Adolescentii lsl irnita eroii din llteratura, subalternii lsi pot intluenta sefii prin sugestii situate la limita perceptibilului, In cup!ul conjugal - leqatura este privita armonios din atara, In timp ce In interior conflictul e gata sa izbucneasca sau, din contra, parteneri ce in rnultirne sunt tntr-o perrnanenta disputa, iar in intimitate - sunt dorninati de conciliere. Unuia Ii este indiferent ca-l are drept colegi de birou pe X, Y sau Z, In vreme ce altul face 0 adevarata drama la schimbarea celui mai mic element In decorul cu care a fost obisnuit, Constatarn ca, de la inceput, 0 persoana are simpatie tata de 0 alta, dar apoi devine treptat inditerenta, fiind valabila si reciproca, In care lipsa initiala de consideratie se transtorrna In atasarnent. Intr-o colectivitate, unii sunt mai timizi, putin predispusi la contacte, iar altii cauta dialogul, fiecare profitand lntr-o rnaniera deosebita de pe urma acestor experiente (dupa P. Golu, 1992). Simpatiile au la baza nevoia tundamentala de sociabilitate, ca sursa a homeostaziei psihice. Acolo unde leqaturile interpersonale sunt defectuoase apare problema spargerii echilibrului interior. La baza interactiunuor dintre indivizi stau anumite trebuinte, ce pun in evidenta rolul deosebit al trecutului In geneza tipului particular de relatie, Astfel, exista subiecti ce in copilarie au perceput 0 insuficienta integrare in grupul familial $i care, in conduita ulterioara, se straduiesc sa obtina mult-visata .incluziuae", Incercand sa patrunda in orice microgrup profesional sau cerc de prieteni, chiar cu pretul de a face mici sacrificii, de teama de a nu primi eticheta de "outsider". Altii au tendinta la control absolut al celuilalt - comportament intluentat de excesiva permisivitate atribuita de parinti, dublata de lipsa unei calauzir: riguroase pe drumulliberei dezvoltari, In orice leqatura adulta se simt urmele rnasuni In care copilul de altadata a fost acceptat sau respins emotional. Intalnirn prieteni .supra-sociali", ce suporta greu sinquratatea sl au 0 exaqerata dorinta de atectiune reciproca. Sesizarn oameni cu deficiente de apropiere, .subsociabili", cerand parca directive, dependenti de .oterte" si stimuli de comunicare - aceia care raspund exclusiv provocarilor verbale sau gestuale, fiind rar initiatori ai unei discutii.

91

Daca anumite interese ale varstelor fragede au fost neluate In seama, insul ajuns la maturitate are un sentiment de Insingurare $i incornpetenta In relationarea interpersonala, se simte neiubit, nepreqatit - chiar pentru simple arnlcit!i, In perrnanenta $i inconstienta lupta spre recuperarea deficitului indus de evenimentele traumatizante. Exista indivizi lntr-o perpetua cautare, avand 0 irnensa trebuinta de atectiune si aprobare, acea necesitate a parteneru/ui (prieten, amant, sot), asteptanc impliniri existentiale de tipul a fi indispensabi/ ce/or din jut. Sunt altii ce parca ar merge impotriva tuturor, duri, agresivi, interpretand lumea drept ,,0 arena" In care - ln sensul darwinist al termenului - fiecare trebuie sa-si elimine .adversarii", In virtutea invocatului prestigiu. 0 alta tencinta este fuga de semeni, sublectt ce pun 0 distanta In calea empatiei si se ret rag spre a fi autonomi, neinfluentabili $i neconstransi obliqatiilor sau conformismului. Primii parca s-ar lntreba constant "Dare ma p/ac vecinli?", comparativ cu personalitatile .provocatcare" ce rurnineaza subconstient ideea de e-si depesi nou/ co/eg sau cu cei introverti ce se tem ce nu vor fi /asa!i in pace. Putem concluziona ca suntem .cutundati" In blocul relatiilor sociale, traind Tntr-un etern impreune, atectati de prezenta celorlalti (P. Golu). Esential rarnane factorul spatial, distanta - abordata mai mult sau mai putin cantitativ, gradul de periferia/itate a unuia comparativ cu altul, Mai conteaza structurile functionale, deoarece cea mai mare parte a leqaturilor noastre interafective e conditionata de participarea la ro/uri socia/e comune (profesionale, civice sau familiale). Intervin si factorii normativi, axiologici - ce tin de 0 ierarhie de ranguri, prestigii si valori. Oamenii se raliaza emotional pornind de la esenta unei sirnilaritati de conceptii, atitudini si preterinte. Atrectiile, respingeri/e sau inditerentele In cadrul unui grup pot capata dimensiunea uni/atera/ita!ii sau a rectptocltstil, modul de combinare a simpatiilor sau antipatiilor fiind cel ce dicteaza coezivitatea, so/idaritatea sau dezorganizarea. Contrar lntelesului laic, neutra/itatea este dlterita de absenta oricaror trairi, reprezentand mai deqraba situatia ln care suma ernotiilor de semne contrare este nula. Limbajul comun este simbolizat prin nuante, In care aceste tipuri de relatii capata specificitate - de la preterinte. iubire, simpatie, adorare la acel a nu fi pe p/ac, antipatie, osti/itate, ura sau rejectie. Atractiile, respingerile $i indiferentele nu se fac la intamplare, ci se emit In functie de sondarea unor criterii. Oamenii se pot sirnti etresi reciproc, deoarece lucreaza la un obiectiv comun (economic, financiar, cultural sau de cunoastere), Preterintele se pot extinde pe 0 scara de la simp/a distrectie la autenticu/ erotism. Varietatea criteriilor de interactiune deterrnina 0 infinitate de comportamente calitative, ln care nu este de neglijat rolul coincidentelor exterioare (asernanari fizice, de rnimica si gestica, vestirnentatie si gusturi pentru modal - acestea intinzandu-se de la aspecte nesemnificative si accidentale la profunzimea interioara si valentele psihologice adiacente. Exista 0 corespondents intre planul constitutiv al personalitatii individuale si capacitatea de a .functiona" interpersonal. In cadrul diadei, relationarea afectiva este un fenomen ce presupune depasirea caracteristici/or fiecaruia, punandu-se In valoare un nou nivel al realitatii dualului - In care cei doi impart "recompense" $i .penalizarl". Cornplicatiile apar din faptul ca indivizii nu intertereaza doar ca entitati obiective, ci si ca sisteme de imagini prin care lsi atribuie calitati sau defecte si emit judecati anticipative, In raport cu care nivelul simpatetic permite sa se suprastructureze dimensiunea coqnitiva, Gandirea controleaza si reqleaza afectivul, in conformitate cu

92

legitatea qenerala de a respinge 0 persoana prin prisma proprieijl~ilJlli. Acesta este motivul pentru care, In diverse etape, putem avea reprezentari diferite ale partenerului - care nu sunt neaparat efecte pasive induse, ci $i produse ale constiintei noastre. relatla lnterpersonala devenind dublata de felul in care ea lnsasi este perceputa.

3.2. Modificarea Eu-Iui colectiv in perioada de tranzltle

Asa cum Eu-I reprezinta centrul personalitatii, investit "capital" emotional ce trebuie aparat In tata .atacurilor" reprezentate de situatii frustrante si psihotraumatizante, tot asa vorbim de existenta unui Eu colectiv la nivelul unei natii sau etnii, acea entitate spitituele suprema ce "da piept" cu vicisitudinile vietii. In acuta transform are a zilelor noastre, ne intrebam cu stupoare: Ce s-a tnuunote: cu unitatea acestui popor? Sau, altfel spus, unde este Eu-I nostru colectiv? Si care ar putea fi factorii de ajutor in recuperarea acestei .rnecropetsoneltuiti" protective? In Romania anterevolutionara s-au tacut studii epidemiologice, cu deplina respectare a conditiilor validitatii stiintiflce ~i s-a reliefat ca incidenta bolilor psihice era mai mica raportata la cea a Statelor Unite. Hamane Tntrebarea: Cum era posibila 0 asemenea situatie? Era 0 disimulare? Sau, daca nu, care ar fi rezervele energetice ascunse cu care romenul face fala multor necazuri? Explicatia s-ar putea afla In functionarea acelei retele de suport social, datatoare de sprijin si ajutor elementar foarte important. Aparitia Eu-Iui colectiv protectiv era asirnilata unui "ritual" de lmpartastrc a necazurilor, dar si unei rniscari proiective de gasire a unui vinovat extern - 0 defulare "Tn rnasa", In care impresia ca toata lumea sufera at~_nLJ£_1rC!LJ_m_Cl. Aici Intrezarirn acei factori de rezilienta, de rezistenta In virtutea carora multe persoane .favalite" de dureri si suferin]e T~i pastreaza totusi buna dispozitie ~i sanatatea mmtala (dupa C. Oancea, 2002). Dupa Hevolutie, societatea s-a ciivat, a aparut individualismul si presiunea ca se pierde Eu-I colectiv. .Rarnasite" ale sale plutesc tnca diafan in aer, In comportamente similare celui a/ tanaru/ui eoter cu nou« milioane pe luna, ce-$i plimba prietena in weekend cu Jeep-ul .patronilor" ~i care atirrna naiv, lncercand sa poarte 0 conversatie de societate: .Nu-i a$a ce era mai bine pe vremea lui Ceeusescu?". Pastratorii acestui Eu colectiv Ti reqasirn tn sirnpatizantii diferitelor partide politice de tactura nationalista. Uneori extremismul de aceasta coloratura este asociat cu 0 imaturitate structurala atunci cand totul se explica In termeni defensivi - prin .tapul ispasitor", idee excelent exploatata astazi de mass-media. In actuala conjunctura socio-politica putem afirma cu certitudine, tara sa qresirn ca Eu-I nostru colectiv este foarte afectat. Exista statistici ce sustin ca 50 % din rornani vor sa emigreze. La un pol Ti intalnirn pe cei ce striqa repetat ca .nu ne vindem tara": altii - mai pacifisti - fac compromisuri, In timp ce nu putini sunt cei ce 0 turs, sa tim siguri ca ne rarnane noual Este 0 problema de dezintegrare ce lasa descoperiti pe foarte multi dintre noi. Suntem pusi In tata unor persoane cu tensiuni insurmontabile. .doborate" sub presiunea unor viziuni confuze, pentru care societatea insasi trebuie sa decide anumite cornpensari, Asa se tntampla In toate perioadele de tranzitie. in care ieslree la suprstate a non-valori/or induce mari dificultati de comunicare. pasivitate $;

93

retragere. Eu-I colectiv poate ie$i zdrobit din clipele dure, recanalizandu-se $i rarnanand sa activeze difuz, la limita perceptibilului - exclusiv la nivelul traditiilor si obiceiurilor. A aparut chiar .tanara generatie" de politologi $i sociologi, dintre care unii i$i permit sa reanalizeze prin prisma "gandirii mature occidentale" marile noastre simboluri ernotionale (acuzele aduse resernnarii mioritice, reducerea poporului roman la nivel de populatie, criticile legate de seninatatea dacica in tata mortii), adevarati .ceteteni", .oemeni de bine" ce-si trimit copiii la inalte studii In stralnatate $i care-si rnarturisesc cu nonsalanta sfaturile date odraslelor la plecare: "Tatel, daca pe-ecolo te intelnesti cu vreun roman, sa fugi ca de drecu". 0 tanara de-abia ajunsa la Paris pentru studii este tntarnpinata de colegele .rnai vechi" cu tndrurnan de tipul: "Vezi, dece vrei sa te simti bine aici, las-o si tu mai incet cu dorul este de cese, $i nu mai spune peste tot ca esti romence!". Ceea ce se uita este ca resemnetii sunt partea conservatoare si sanatoasa a Eu-Iui colectiv, pastratorll, in timp ce ceilalti vor 0 schimbare catre un Eu mai activ, mai percutant. Sunt momente in care sirntirn intens nevoia unor leaderi care sa verbalizeze frustratiile $i sa propuna solutii, al carer echivalent este constlentlzarea personalltatil colective benefice. Ne luptarn cu reconstructia noastra - din care fac parte responsabilitatea individuala sl civilizatla tnsasl - $i uneori pare ca Eu-I pozitiv e perceput cu rusinel Avem nevoie de statuitorl in roluri de imago-uri parentale - calde, empatice, apropiate (respectand modelul preluat din crestinisrn si bazat pe dialog, inspiratie $i pace) sau, din contra, reqasirn dorinta de autoritate a celor ce spera la vremea conducatorilor severi, de Iorrnatie sl orientare directive. Atunci ciind alegem, ne qhidarn mai mult sau mai putin constient aprecierile, avand in vedere urmatorii parametri: sociabilitatea, riseul de stres, adaptabilitatea sl (de ce sa nu spunem?) posibilele reectii psihopatologice ale viitorului om politic! Asteptarn in schimb maturitate in luarea deciziilor, in eonfrunfarea cu erizele, in rezolvarea problemelor specifice, prelucrarea conflictelor $i ltnbunetetire« reletiltor - in eel mai larg tnteles al sferelor de inttuente. Pana cand vom ajunge la liman, cruciale raman - pentru noi toti - speranta pentru cei dernoralizati, nelinistiti, neputinciosi si neajutorati - traire de autoeficacitate izvorata din dorinta ca luerurile se vor Tndrepta tn viitor sl element de sugestie ce arnelioreaza si actioneaza: 0 noua viziune asupra lumii - sistem coerent ce orienteaza spre iesirea din impas, tacand postbila 0 alta perceptie generatoare de solutii si relatiile de coeziune ~i prietenie in grupurile formale sau informale - ca 0 conditie a intelegerii si ascultarii respectuoase securizante (C. Oancea).

Ambivalenta sentimentelor umane , sau limitele acceptartl Decalogului

Desaga existentei noastre pe umerii unui Mefisto, ce jalnic tanguie a piicat. $i iadul nostru metaforic va fi atunci mai incdrccr. ..

4.1. Amintirile trecutului - renite viitorului

"A tnvste din experiente" - lata maxima rnorala a batranilor, la care, din pacate, tinerii fac apel prea tarziu, cand .spasiti" lsi tntorc tata catre marile edeveruri de care cu puterea si elanul varstei s-au Indo it. Cele doua componente ale educetiei sunt: cunostintele si abi/itatile. Aceasta este 0 constatare cu valente pur teoretice, deoarece centrals rarnane perceptie persona/a, emotlile, experiente ce tulbura individul si-l pune In detensa In raport cu noua Incercare pe care viata i-a ofera. In permanents - $i tara a ne da seama - In asteptarea unui eveniment viitor ne construim ,,0 fala" - sirnilara unei msstt ce ne tereste de pericolul de a fi judecati, analizati, interpretati. Este un fel de valorificare a experientel anterioare, tiltrata prin prisma subiectivismului indus de propria libertate de gandire. Aici regasim nuanta atectlva, acele asteptari tacite greu de transpus In cuvinte. In orice psihoterapie, cel ce conduce procesul de remodelare a personalitatii se irnplica fara a putea face abstractle de propria sa conceptie despre umanitate, chiar daca I$i restructureaza stilullaic de abordare, spre a se lncadra In canoanele stiintitice. Perspectiva sa de tnteleqere a omu/ui de pe foto/iu/ de-eleturi nu poate fi rupta de propriul trecut, prin prisma caruia recepteaza realitatea, de modelele din carti sau de vechile sale prejudecati, Se intra In /umea suterintei, acel .spatiu" psihic total mente diferit, dar fara a uita bunul-slrnt sl tntelepclunea, drept conditii princeps In absenta carora nici 0 relatie autentic ernpatica terapeut-pacient nu se poate construi. Intr-o atmosfera de securitate sl rabdare, trebuie sa accedem catre straturile durerii, nelmplinirilor, eseculul sl depresiei. Prietenu/, tovsrssut celui aflat In impas este $i el de un real ajutor. Dar oricat de bine intentionat ar fi, se Joveste" de eperente si de simptom. Rolul celor avlzati este de a tnvata semnele ce corespund unor fiinte complicate, cu .ascunzisuri", In care nucleul slabiciunitor este tinut departe de ochii altora (C. Oancea, 2002). Exista si drame exhibate - tanarul ce tncearca sa se arunce sub rotile tramvaiului, cand acesta tocmai oprea In statle - In tata prietenei ce privea coplesita de rusine spectaco/u/ comic sl tragic totodete ... rumoarea rnultirnii. .. dezinteresul de fond ... curiozitate si. .. In final - 0 problema de lndlvlduatle - a-ti fi suficient tie lnsusi ca Eu spiritual definitivat.

97

Alteori, sub mantaua depresiei sunt reunite senti mente .parsive", frustrari acumulate si deghizate subtil, sortite unui amar deznodamant - sotie Inselete, ce nu mai are putere sa paraseasca patul si pentru care orice efort se soldeeze cu imense junghiuri la nivelul coloanei vertebra Ie. Aici este 0 stesiere interioara, din care simptomul irumpe ca simbol al demnitetli personale lezate, alaturi de destremeree imaginii feminine, protectoare a sanatalii ernotlonale si fizice. Un om trist plange ln tacere. Daca tipa, atunci doreste sa se faca auzit. 0 cerere presanta de schimbare venita din partea unui terapeut qrabit poate echivala cu a torts nota, situatie care, desi in favoarea celei In cauza, Ii rapeste bucuria de a se simti protejata prin ocala, indiferent de diagnostic. Apare evitarea, ca un fel de neTncredere. Privirea cetre sine e tulburatoare, motiv pentru care pasil tntru autocunoastere trebuie tacuf cu blandete, scotandu-se cu_gr@ la iveala trucurile si diversiunile menite sa protejeze inconstient subiectul In detrimentul relatiilor interpersonale (C. Oancea). Nevoia de atectiune este cel mai acut sentiment uman. $i totodata cel mai vechi lnradacinat, Seductia, demonstrativitatea, tendintele histrionice, veleitarismul, dorinta de cucerire se oriqineaza In lipsa de securitate ernotionala absolut necesara perioadelor timpurii de dezvoltare a .Jortaretei" psihice, ce nu reprezinta altceva decat echilibrul psihic de mai tarziu. Este uimitor cum oamenii .cersesc" celor din jur atectiunea pe cele mai ocolite cai, Uneori ajung chiar sa-s' ofere sutennta - simbolic pentru cateva cuvinte calde. S-a vorbit dintotdeauna despre rolul victimei - micute de 14 ani. care consimte fara plecere sa aiba raporturi sexuale sub presiune $i emenlnteii, temendu-se sa tipe $i sa se faca auzita cu u$urinla necazul devine public ... prietenii, colegii ist dau coate pe culoarele scolli valuri stemite de un incident cu urme amare ... poate timpulle va sterqe ... dar pana atunci? Cei slabi lnceercs sa tece fala unor astfel de sttuetii printr-o fof/a ce ectioneeze precum un bumerang, intorcend asupra Eu-lui fnvins fntreaga povere. Fetite a gasit un drum de a se salva - sa spuna tuturor, ca $i cum le-ar cere iertere, ca si cum i-er obliga sa 0 lnleleaga, ca sl cum si-er sttse pe piept o pencerds "am fost violets", care de fapt ar vrea sa exprime mult-visatul deziderat al copileriei cerut inconstient si fara exceptli: .eccepteti-me neconditlonet". In final, totul se rezurna la a-li depasl vechile amintiri mute, care tncarcate cu 0 anume putere "magica" indusa de datnuirea peste generalii dicteaza surd, dar cert, cursul unei existents repetitive. Nevoia de identificare cu una din figurile marcante ce ne jaloneaza primii pasi spre lume este puternica. lar daca patternul perceput este cel al unei istorii nefericite, lupta pro realitate, desl acerba, se lasa greu castiqata, Am cunoscut tin ere frumoase, destepte, talentate s! lnzestrate pentru succes, al ceror trecut familial pe tinie materna era dominet de violenla conjugata. lnclinetie spre reletli conflictuale, certuri perpetue, disperare, parasire si singuratate le-a rava$it multi ani ei edolescentei. .Obliqetie" de a fuziona cu trecutul persoanei iubite ascunde magnetismul lretionel al acestei etrectil fatale dizarmonice. Eliberarea de complexele inconstiente ar presupune renuntarea la .condarnnarea" propriei fericiri in termeni de vinovetie sau culpabilitate. lntre moralitate $i masochism nu este decat 0 diterenta de nuanta, 0 autoritate excesiva din partea unor parinli - ei In$i$i supusi sau (de ce nu?) blazati - poate functiona drept nucleu masochist erijat sub forma unei rnoralitati exemplare. $i cum ar Indrazni atunci aceste fete sa-si construlasca reusite intimitalii de cuplu pe ruinile terninitatii distruse ale propriilor mame?

98

4.2. Despre vlnovatle sl iertare

Intotdeauna oamenii au 0 rnotivatie pentru faptele lor. Problema este In ce rnasura aceste radacini ascunse ale unor gre$eli justifica iertarea celorlalti. Femeia necajita, cu patru copii, de curend somers, cu sotul elcoolic, care 0 bate tot timpul si-t ia fara mila ultimii bani pentru e-si domoli viciul ... tespunde blajin: .Ce sa fac? E omul meu!" Este o toleranta la suterinta ce depaseste orice explicatii rationale legate de substratul material al unei casnicii . ...Cele zece porunci ... "Sa nu furi" ... capata un cu totul alt sens ... 0 memice tanara, cu un copil din prima cesetorle, tnceerce se-si retece via/a cu un so/ nu tocmai potrivit ... beietelul fuge disperat si tn repetate renduri la strebunicl, undeva departe, la tere.: viitorul tetic, depesit de situetie, decide ca cel mic sa fie dus la scoete de corectie ... femeia se simte prinse la mijloc si-etuncl vinoveti devin bfltranii (I) care au .iuret" dragostea pustiului oterindu-i iluzia unui cemin mult dorit ... .Bunicul meu m-e sentejet ca dece nu-i dau copilul 0 sa moere de superere ... 1mi spunea mereu ca mlcutul este lumina ochilor lui ... Am cedat, desl am suferit ca mi-em pierdut beietul ... " Vaduva ce isi vinde casa din sat In care a trait tn belsuq pentru e-st ajuta nepotul tanar cesetorit sa ia 0 garsoniera la ores ... ajunge .pe mana norei" alungata de colo-colo, intre lucruri streine, departe de amintirea si morrruintul sotului ... si esteepte ... Dumnezeu stie ce ... mare e puterea st mila lui! Exista oameni cu senti mente puternice, atat de iubire, cat si de razbunare: exista oameni pentru care iertarea vine instantaneu ... si exista altii ce se simt securizati urand. Nu degeaba 0 fi aparut celebra expresie populara "e prost de bun"! De multe ori, din pacate, caracterul este confundat cu inteliqente societe - ace a conditie facilitatoare actualmente pentru 0 penetrare stralucita In high-life-ul intelectualitatii contemporane! Am lntalnit familii, este adevarat - din ce In ce mai putine astazi - care gaseau pentru fiecare vecin sau prieten cate un compliment placut, cre$tinipentru care fiecare are calita!ile lui, ce trebuie remarcate ... numai sa vrei! Priveau cu bucurie $i draqalasenie micile idile sentimentale ale coplllor, admirau cu interes bebelusii de pe scara blocului $i sufereau real mente pentru fiecare fata inselete de cite un nenorocit. Curiozitatea si starea de spirit mereu "in pas cu vremea" le-a rnentinut anii neatinsi de necazurile bolilor. Ii urrnarearn cu placere, tn timp ce altii se lntrebau rautacios "de ce le-o merge ese de bine?" A gfmdi pozitiv este 0 mare sansa pe care, cu intelepclune, singuri ne-e putem oferi ... .Bunica ce-si consoleeze nepoata care tocmai a picat un examen important, in timp ce colega - .mei putin inzestrete de la natura". dar cu perinti .bine pusi" - reuseste cu succes - Jes«, mama, remenet. prietene, ce-ti vine si fie norocul!". ... Mai elelteieri 0 vedeam cum lubeste cu duiosie un mic strsnepot adus pe lume de mezina tevorite - "din tlori", dar "e a$a de frumos si destept!" Am auzit c-a murit ... Ne ducem cu totii ... Tot ce rarnane este imaginea ce dainuie prin sufletele .urrnasilor urrnasilor" nostri ... S-a stins demn, in aceea$i pace sufleteasca In care $i-a trait Intreaga existenta, dupa ce-a apucat Revelionul si si-a serbat ziua de Steatu' Vasile cu cei trei nepoti si patru stranepof ... A tacut chiar si-un tort ... Trecuse cu mult de optzeci de ani ... 0 moarte usoara, fara suterinta, lnconjurata de cei dragi ... Starsitul vine firesc, ca de la sine ... Ce ti-ai putea dori mai mult? In urrna raman cei mici lndurerati, dar cu 0 liniste interioara de nelnteles pentru cine n-a stiut a trai in curnpatare.

ca

99

Arhetipul de Alma Mater sau cel al Batranului Intelept au disparut. Uneori rna qandesc ca s-au pierdut $i din irnaqlnatia noastral Vedem la tot pasul batraoi eqoisti, ce-ar fi In stare sa se bata pentru locurile din autobuz, suferinzi ce-si expun necazurile cu un aer de revolta la adresa copiilor sau a celorlalti, acelora multi, care deocarndata st Inca mai au putere! Varstnice cochete ce nu-si utta machiajul, dar care nutresc 0 vadita ura In raport cu adolescentll ce-$i permit sa-si manifeste bucuria chiuind la 0 petrecere! Disperarea extstentlala oriqinata In frustrarile trecutului Ii face sa creada ca tinerii ar fi In stare sa /e fure ultimele rezerve energetice In discutii superficiale, sterile, lndepartate de centrul din ce In ce mai strarntorat al propriilor preocupari, Sufletuf timar - mult invocat de poeti - are un atat de acut sl real lntelesl Sernnificatla tineretl! fara betrsnete si a vietii fara de moarte este langa noi, aproape palpabila ... Numai de ne-am putea pastra ochii mari $i uimltl de copil! $i ura Isi are atu-urile ei! Puterea ce decurge automat din torta raulu: este mai sigura si mai rapid obtlnutal Urand, Eu-I se Invinge pe sine lntr-o rnaniera irnpunatoare, chiar daca nu $i prolifica. Este yorba de 0 securizare bazala, ce ne arninteste de nevoia de siquranta fizica, cel mult bioloqica, a omului primitiv. A-ti apara teritoriul propriei fiinte In rnaniera de lupta - lata .dezideratul" celui ce se bucura urandl Sentimentele negative dau iluzia unei rnaretii a lumii interioare prin betia unei pseudo-stapaniri, surogatul unei rnaturitati cognitive si afective ce arnaqeste $i instraineaza individul intr-o lume uneori ca 0 jung/a, alteori ce un desert steril, la fel de pustiu precum sufletul din care izvorasc ernotii amare. Uneori Incerci sa ierti, Se spune ca asta-i mai usor, mai greu este sa $i uiti] Hamane obsesia ca ti-a: deformat personalitatea, ca .ti-e! celcet demnitatea in picioere", ca drumul drept ti-a fost Irant de necinste. lertand repetat "gre$i/i/or nostri", ni se pare ca soarta e crud a, ca nu mai exista acel echilibru exterior universal atat de necesar mersului ineinte. Dispare a-tot-puternicia pe care se sprijina Intreaga arhitectonica a lumii interioare subiective. $i atunci, ne chinuim perpetuu a alege lntre extreme, a decide ce, cat, cui si cum Iertam, pentru cine ne sacrificarn - de fa orgofiu egoist fa deruire eltruistel?

4.3. A tnvata sa darulestl iubirea , , sau travaliul clvillzatlel

Conduita reprezinta totalitatea reactlilor organizate ce constituie modul de raspuns al individului la actiunea factori/or interni subiectivi, dar si a mediu/ui - tinand cont de selectia intrinseca dintr-o multitudine de alegeri posibile. Transformarea Eului in relatia cu a//ii si cu sine/e, valorile si normele culturale, civilizatia lnsasi constituie 0 unitate tunctionala, dinarnica, interactionala, dotata cu autoorganizare $i autoreglare. Facand 0 analogie cu paradigma rezolvarii generale a problemelor, comportamentul matur presupune intotdeauna, alaturi de elaborarea adecvata a unui plan strategic, 0 sistematica si critica evaluare. o discutie asupra structurilor motivationale, organizatorice sl reflectorii, implicate in conduita unei persoane, nu se poate face excluzand rolul determinant al familiei imaginativ, empatic, provocant, dialectic sau deciziona/ - ectiv, In conditiile socializarf integrative. Familia, prin tonalitatea si atmosfera sa atectiva, reprezinta un semnificativ

100

climat educativ. Dezacordurile si tensiunile existente vor genera in constiinta copilului Inooieli, retlcente, neadaptare. A$a cum sintalitatea diadei parentale transcende personalitatile individuale ale mamei sl tatalui, putem vorbi de caracterul familiei de provenlenta, vazut ca profil psiho-moral, constelatie de atitudini, acte cognitive, afective si volitive organizate tntr-un sistem complex, deschis, ierarhic - stabilizator sau perturbatoresenta norrnativa si operatlva in care se oriqineaza Supra-Eul. Stapanirea de sine, boqatia sufletului, conslstenta, generozitatea, puterea, supletea, disciplina sau optimismul depind lntr-o mare rnasura de trasaturile pe care Ie are familia in care rnicutul se dezvolta. Exista familii reprobatoare, care inabusa spiritul de independenta, subapreciind nivelul de pertorrnanta al copilului - parint: inhibati, ce-si reprirna dorintele si sperantele, se tem de orice judecata de valoare, de orice nota apreciativa ce ar putea fi tndreptata asupra siesi, nutrind ascunse complexe de inferioritate, pe care Ie transmit mai departe. La polul opus se situeaza familiile liberale, ce se centreaza constant pe conservarea sl perpetuarea vietii, spre dilatarea timpului, cautaroa placerii $i evitarea durerii. Exista familii integrate social, sigure pe sine, cu un grad ridicat de receptivitate inovatoare si familii la limita inteqrstil, nesigure, inchistate. refractare, lipsite de posibilitatea de a-si prevede $i coordona evolutia ulterioara, cent rate de aspecte "instinctive", similar perioadelor timpurii ale urnanitatii. Intalnlm familii active, In care principala lnsusire este aceea de a se afirma, de a lupta cu greutatile, de a se impune -in sensu I bun al cuvantului, lncurajand formarea dinamismului, increderii si rnotivatiei muncii. Familiile pasive se contureaza ca fiind indiferente, indolente, inclinate spre trairea esecului si descurajarea in lupta cu obstacolele (dupa A. Cosmovici si L. lacob, 1999). Din pacate, societatea de tranzitie a tacut posibila interpretarea lntr-o rnaniera personala a dimensiunii dinamico energetice a genericei lupte pentru suptevietuire. In conditiile in care obiectivul princeps al educatiei ar trebui sa-l constituie formarea in copil a spiritului de intrajutorare st lnteleqerea valentelor superioare ale verbului "a oteri", prin trairea plenara a bucuriei de a derui, parintii, mai disperati ca niciodata, actioneaza in virtutea unui egoism existential a-tot-puternic. Acel pedagogic a sterni in copil spiritul de reusite se hiperbolizeaza in inducerea unor atribute egocentrice - "a nu-l ajuta pe eel de langa tine", ca nu care cumva sa-ti anihilezi tortele intr-un potential concurs pentru 0 cauza rareori evidenta. Ne-am tnvatat sa fim rai si sa-l percepem pe cei din jur impovarati cu trasaturi negative. Ne urcarn in lift cu suspiciozitatea ca cetelelt, necunoscutul din preejme, ar putea oricand sa-$i dezlantuie pornirile agresive. Atunci cane suna telefonulin miez de noapte, primul lucru ce ne trece prin minte este acela ca suntem .victimele" unei farse stupide, ca X sau Y dintre cunoscuti - dominat de inconstiente senti mente de invidie recurge la aceste tentative minore de a ne risipi linistea spirituala. Am uitat sa fim buni. sa qandirn prin prisma acelui univers comunitar, excluzand in mod deliberat din preocupari mila si ingrijorarea pentru semeni. Poate ca sunetul telefonului este 0 tentativa disperata de a comunica, de a cere ajutorul unui necunoscut. atunci cand absenta ernotionala a propriei familii devine perceptibila - expresia faptului ca undeva. departe, cineva sutere. Ne anqajarn in cornpetitii absurde, cu adversari cunoscuti sau imaginari. In care singurele calitati ale posibililor parteneri sunt cele intelectuale, ca 0 iluzorie conditie a castiqului lntr-o lume rnecanica, in care creativitatea $i ernotionalitatea au pierdut teren. Linistea intericara, blandetea temperamentului, ingeniozitatea, caldura atectiva

101

$i empatia sunt lnlocuite de cautarea ardenta a inteligentei, rezolutivitatii, aptitudinii de a "te strecura prin viata" - pana $i atunci cand viitoarele rnarnici i$i aleg partenerii dupa criterii absurde in care pe primul ($i mult cautatull) loc ce conteaza se sltueaza QI-ulca prernisa a conceperii unor copii desteptil Am devenit lipsiti de spontaneitate $i predispusi sa acceptarn de-a gata dogme fundamentale, fara a Ie reanaliza sau a Ie pune la lndoiala. Desi abia perceptibil, suntem, totusl, lnfranti de 0 culpabilitate in status naseendi, ce ne stesie sufletulintre dorinta de separare in cel mai individualist sens al termenului si nevoia de uniune $i aderare la problemele fundamentale ale eeluilalt. Maniera loqica de a-i face pe oameni mai permeabili la suterinta semenilor sau scopul ultim al Deealogului este aceea ca fiecare sa-sl "ceara" singur SCHIMBAREA (D. Ernest, 1971). Ea este posibila in virtutea tunctionalitatii cvasiumane a trinitatii denominative BINE, ADEVAR, FRUMOS, caci, la urma urmei "eras amet qui numquam amavit, quisque amavit eras emet" ("maine sa iubeesce cine n-a iubit niciodete, si eel ee-a iubit ezi, sa iubeesce maine!').

Copllarla

Doamne-Doamne-i mester Faur, Sunt in lume un pitic, Universul meu de aur: Mami, tati, "motu/" mic. Crezul meu sa ma Jac mare fmi rdsund din dorinti! Rostul vostru, mi se pare, Este sa imi Jiti parinti!