SCURT ISTORIC AL UNIUNII EUROPENE

Uniunea Europeana, sub forma actuala, este rezultatul unui proces indelungat de integrare care a durat aproape jumatate de secol. Inceputurile activitatii de grupare a unor tari din Europa, initial din ratiuni strategice, dateaza din anul 1950, cand Franta, cu acordul Germaniei, a propus crearea unei Comunitati Europene a Carbunelui si Otelului (CECO), sub contolul unei autoritati independente, care sa administreze piata in domeniu. Propunerea a fost agreata de Italia, Olanda, Belgia si Luxemburg. In aprilie 1951, se semneaza Tratatul de la Paris, prin care se infiinteaza CECO sau Piata Comuna. Anul 1957 , reprezinta un moment de referinta, prin semnarea Tratatului de la Roma, ce marcheaza infiintarea Comunitatii Economice Europene(CEE) si a Comunitatii Europene a Energiei Atomice (Euratom). Din acest moment, se va utiliza termenul Comunitatii Europene, incluzand CEE, CECO si Euratom, sau Comunitatea Europeana , organizatie , in principal economica. Extinderea Comunitatii Europene debuteaza in anul 1973, prin includerea urmatoarelor tari: - Danemarca, Irlanda si Marea Britanie. Procesul s-a caraterizat prin continuitate si a vizat, in timp, nu numai tari din vestul Europei , ci si din est sau zona mediteraneana. Daca la inceput obiectivul principal a vizat realizarea unei piete interne integrate, ulterior, prin semnarea Actului European Unic(Luxemburg si Haga, 1986) s-a urmarit realizarea coeziunii economice si sociale. Un alt moment important il reprezinta semnarea Tratatului de la Maastricht(1993), prin care Comunitatea Europeana devine Uniunea Europeana. Principalele institutii sunt reprezentate de Comisia Europeana, Parlamentul si Consiliul European, Curtea Europeana de Justitie. Domeniile de activitate prioritare vizeaza : - piata interna ; - politicile comune ; - cooperarea dintre statele membre. Totodata s-a hotarat realizarea Uniunii Economice si Monetare (UEM) si adoptarea, in timp, in functie de indeplinirea unor criterii obiective, a monedei unice europene Euro. Tot din acest an dateaza hotararea Consiliului Eoropei de a primi in viitor 10 tari din Europa Centrala si de Est, deziderat care va deveni posibil numai in masura in care ele vor indeplini conditii de natura economica, politica si juridica, cunoscute sub denumirea de Criteriile de la Copenhagaobligatorii pentru toate statele membre: - existenta unei economii de piata functionale, capacitatea de a face fata presiunii concurentei si fortelor pietei in interiorul UE; - stabilitatea institutiilor care garanteaza democratia, statul de drept, legalitatea drepturile omului si protectia minoritatilor; - indeplinirea cerintelor politice, economice si financiare, legate de calitatea de membru UE. Tratatul de la Amsterdam semnat in anul 1999 - aduce in prim plan problema locurilor de munca, a drepturilor cetatenilor, a libertatii de miscare a persoanalor, a reprezentativitatii unice a UE in problemele mondiale, a eficientizarii structurii institutionale comunitare in scopul extinderii Uniunii Europene . Definitivarea reformei institutionale a Uniunii Europene este oficializata prin semnarea tratatului de la Nisa, la inceputul anului 2003, denumit tratatul extinderii.

CE ESTE UNIUNEA EUROPEANA? Uniunea Europeana - este o comunitate de state europene independente, reunite in jurul unor valori politice, economice, culturale si sociale comune, in urma procesului de cooperare si integrare inceput in anul 1951, odata cu semnarea Tratatului de la Paris . MISIUNEA UNIUNII EUROPENE Organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor, intr-o maniera coerenta si pe baza solidaritatii dintre ele, este misiunea de baza a Uniunii Europene. OBIECTIVELE PRINCIPALE ActivitateaUniunii Europene se bazeaza pe trei deziderate: 1.Uniunea economica si monetara; 2.Piata comuna ; 3.Coeziune si solidaritatea intre tarile membre . Obiectivele principale ale UE sunt urmatoarele : *sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993; moneda unica a fost lansata in 1999); *sa afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internationala (prin ajutorul umanitar catre tarile ce nu sunt membre, politica externa si de securitate comuna, actiunea in crizele internationale, de asemenea, prin pozitii commune in cadrul organizatiilor internationale; * sa introduca cetatenia europeana (care nu va inlocui cetatenia nationala, ci o va completa si va comferi un numar de drepturi civile si politice cetatenilor europeni); *sa extinda zona libertatii, securitatii si justitiei(legat de operatiunile de pe piata interna si, mai ales, de libertatea de miscare a persoanelor ); *se presteze si sa intareasca legislatia UE existenta (intrega legislatie adoptata de institutiile europene, impreuna cu tratatele fundamentale ). STATELE MEMBRE Nucleul de baza al Uniunii Europene actuale a fost constituit din sase state semnatare ale tratatului de la Paris : FRANTA, GERMANIA ITALIA, BELGIA, OLANDA SI LUXEMBURG. IN PERIOADA 1951-1995 AU FOST INREGISTRATE PATRU VALURI SUCCESIVE DE EXTINDERE A Uniunii Europene. NOTA: de la 1.01.2007, s-a alaturat acestor tari si ROMANIA. INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE Sistemul institutional corespunzator Uniunii Europene se caracterizeaza prin specificitate, coplexitate si reprezentativitate. Cele mai importante dintre institutiile sale sunt: *Parlamentul European; *Comisia Europeana; *Curtea Europeana de Justitie; *Curtea de Conturi Europeana. PARLAMENTUL EUROPEAN = este forul democratic al popoarelor europene ,ai caror membri sunt alesi prin vot universal direct, din cinci in cinci ani . Functiile primordiale ale Parlamentului European sunt: de a participa la procesul de adoptare a legislatiei UE, si de a controla activitatea Comisiei Europene. Membrii lui se intalnesc in sesiuni plenare o saptamana pe luna la Strasbourg, care a fost confirmata ca sediu al Parlamentului European. Membrii Parlamentului European se intalnesc, de asemenea, in sesiuni de scurta durata la Bruxelles, unde se afla birourile permanenete ale comisiilor si birourile deputatilor.

Secretariatului Parlamentului European se afla la Luxemburg. Membrii parlamentului European sunt grupati in functie de partidele politice carora le apartin, si nu in functie de nationalitate . CONSILIUL UNIUNII EUROPENE - este principala instanta de decizie a Uniunii Europene, format din reprezentantii guvernelor tarilor member si presedintele Comisiei Europene . Exista cate un Consiliu de Ministri, format din ministrii de resort ai statelor membre, pentru fiecare din domeniile vizate: agricultura, finante, educatie, afaceri generale sau externe. Reglementarile adoptate sunt obligatorii pentru toate statele membre si devin parte a legislatiilor internationale. Consiliul European a devenit cel mai inalt organ legislative al UE , desi nu era prevazut in tratatele fundamentale ale UE. Acestea nu trebuie sa fie confundate cu Consiliul Europei de la Strasbourg-acesta fiind o organizatie interguvernamentala, in timp ce Uniunea Europeana este o comunitate de state. Consiliul European a fost creat in 1974, cand sefii de stat si de guvern au hotarat sa se intalneasca in mod regulat, impreuna cu ministrii lor de externe, cu presedintele si cu un vicepresedinte al Comisiei Europene. StatutulConsiliului European a fost definit in Tratatul de la Maastricht din 1993: prin careConsiliul European va oferi UE dinamismul necesar dezvoltarii sale, si va defini liniile politice generale ale acesteia COMISIA EUROPEANA - este organul executiv al UE si este formata din 20 comisionari, independenti de guvernele lor nationale, dar numiti de ele. Comisarii sunt numiti pentru un mandat de cinci ani, pentru ca mandatul fiecarei Comisii sa se desfasoare in paralel cu perioada legislativa de cinci ani a Parlamentului European . Sediul Comisiei Europene este la Bruxelles : - Comisia Europeana are 17 000 angajati, din care 15% sunt translatori si traducatori ce presteaza servicii specifice in cele 11 limbi oficiale ale Comunitatii. Comisia este structurata in 23 de directii generale, directia VI corespunzand componentei aferente agriculturii si dezvoltarii rurale, in conformitate cu reorganizarile din anul 1999. Ca memebru al acestui organ colectiv, fiecare comisar este responsabil de un anumit portofoliu sau intr-un anumit domeniu politic, la fel ca un ministru in guvern. Comisia Europeana este condusa de un presedinte . Rolul Comisiei Europene - este de a asigura respectarea prevederilor tratatelor fundamentale ale UE, de a propune legislatia comunitara, si, odata legislatia aprobata , de a asigura aplicarea ei.Comisia are puteri autonome substantiale, mai ales in privinta politicii concurentei si in domeniul conducerii si administrarii politicilor comune pe domenii. Ea administreaza diferite fonduri si programe UE, inclusiv pe cele destinate sprijinirii tarilor din afara UE. Parlamentul European are drept de control asupra Comisiei, insa nu cu pondere decisiva. In anul 1997 s-a introdus la Amsterdam procedeul co-deciziilor, care stipuleaza adoptarea in comun a regulamentelor, directivelor si a altor hotarari de catre Parlament si Consiliu. CURTEA EUROPEANA DE JUSTITIE - din Luxembourg, este Curtea Suprema a Uniunii Europene in domeniile in care se aplica legislatia UE. Comunitatea Europeana este constituita pe baza de tratate obligatorii, ceea ce inseamna ca articolele tratatelor de baza si legislatia ce decurge din ele devin parte a legislatiei nationale a statelor membre.

Pentru a fi aplicate, aceste articole trebuie sa fie interpretate clar, fapt ce confera Curtii Europene de Justitie un rol foarte important. Tratatele de baza au facut ca legislatia UE sa preleveze in fata legislatiei nationale . CURTEA DE CONTURI EUROPEANA verifica legalitatea si regularitatea veniturilor si cheltuielilor Uniunii in vederea unei mai bune gestionari a bugetului european. Alte institutii cu rol important in derularea activitatii Uniunii Europene, sunt: - BANCA CENTRALA EUROPEANA defineste si aplica politica monetara europeana. Ea coordoneaza operatiunile de schimb si asigura buna functionare a sistemelor de plata . COMITETUL ECONOMIC si SOCIAL - reprezinta puntele de vedere si interesele societatii civile organizate pe langa Comisi, Consiliul si Parlamentul European. Consultarea sa este obligatorie pentru chestiunile de politica economica si sociala . - COMITETUL REGIUNILOR - a fost infiintat in anul 1994 ; vegheaza la respectarea identitatii si prerogativelor regionale si locale. Este reprezentantul intereselor regionale la un nivel ierarhic echivalent organelor pe ramuri si celor de pregatire a deciziilor. Este consultat obligatoriu in chestiuni ce tin de politica regionala, de mediu si educatie. BANCA EUROPEANA DE INVESTITII - este institutia financiara a UE care finanteaza proiecte de investitii (sub forma imprumuturilor si a garantiilor de credite) pentru regiunile ramase in urma, in scopul dezvoltarii echilibrate a Uniunii. Au proritate proiectele ce vizeaza dezvoltarea transporturilo, a retelelor energetice, ocrotirea sau/si ameliorarea mediului. A fost infiintata in anul 1958. - OMBUDSMANUL EUROPEAN - poate sa fie sesizat de orice persoana fizica (cetateni)sau morala(institutii, intreprinderi) din UE, care se considera victima a unor actiuni gresite ale institutiilor sau organismelor comunitare. SIMBOLURILE UNIUNII EUROPENE DRAPELUL UE - a fost adoptat in anul 1986 de Consiliul European: pe un fond azuriu sunt 12 stele aurii in cerc, ce reprezinta uniunea popoarelor Europei. Numarul de stele este fix 12, fiind un symbol al perfectiunii. IMNUL UE = este ODA BUCURIEI, de la finalul Simfoniei a 9-a de Ludwigvan Beethoven. Este folosit din anul 1986. ZIUA EUROPEI = 9 MAI, a fost stabilita pentru a marca data de 9 mai 1950, cand ministrul francez de externe, Robert Schuman, a propus crearea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului - propunere vizionara care cimenteaza concilierea francogermana, si care a cundus la Uniunea Europeana de astazi. LARGIREA UNIUNII EUROPENE Uniunea Europeana a lansat in anul 1998 , in mod oficial, procesul extinderii sale catre tarile din Europa Centrala si de Est, si din zona mediteraneana, odata cu deschiderea negocierilor pentru aderare. Acest proces este considerat unul dintre cele mai importante oportunitati ale UE pentru secolul XXI. Este vorba despre sarcina istorica de a desavarsi integrarea europeana prin mijloace pasnice, existand zona stabilitatii prin primirea de noi membri. Faza negocierilor de aderare a fost inceputa in martie 1998, cu 6 state : - Cipru, Republica Ceha, Estonia, Slovenia si Ungaria. Ulterior, la summit-ul European de la Helsinki din 12 decembrie 1999, au fost deschise negocieri de aderare cu alte 6 tari: - Romania, Republica Slovaca, Letonia, Lituania, Bulgaria si Malta .

In anul 2000 a avut loc la Bruxelles, sesiunea de deschiderea Conferintelor Interministeriale, cu privire la necocierile de aderare ale Maltei, Romaniei, Slovaciei, Letoniei, Lituaniei si Bulgariei. Tarile candidate au fost atentionate cu privire la importanta urmatoarelor aspecte: *adoptarea oficiala si aplicarea acquis-ului comunitar; *asigurarea unei mai bune functionari a pietei interne, in concordanta cu politicile Uniunii Europene, o atentie speciala acordandu-se domeniilor agriculturii, justitiei, afacerilor interne si protectiei mediului ; *alinierea la practicile Uniunii Europene in ceea ce priveste relatiile cu terte state si organizatii internationale. De asemenea, statele candidate au primit asigurari ca fiecare cere de aderare va fi evaluate in functie de meritele proprii. Tarile candidate si-au prezentat obiectivele strategice determinate de aspiratiile politice, culturale si social-economice in perspectiva aderarii. Tot in anul 2000 la sumitul de la Nisa, din 7-11 decembrie, Statele Membre au adoptat o noua Constitutie a Uniunii Europene.Tratatul de la Nisa reprezinta o premiza necesara a procesului de extindere, intrucat contine prevederi referitoare la echilibrul puterii si procesul decisional in cadrul Uniunii, in contextul unei structuri cu 27 de State Membre. In anul 2001, la 26 februarie, Tratatul a fost adoptat de catre guvernele Statelor Membre, si intra in vigoare dupa ratificarea sa de catre toate parlamentele nationale . Negocierile urmaresc, in primul rand, indeplinirea criteriilor de pentru aderare, stabilite cu ocazia Consiliului European de la Copenhaga din 1993. Atunci s-a decis ca aderarea va avea loc imediat ce o tara candidata va fi capabila sa-si asume obligatiile de membru plin, prin indeplinirea conditiilor politice si economice necesare. Potrivit criteriilor de la Copenhaga, pentru a deveni membru UE , o tara candidate trebuie sa fi realizat: *stabilitatea institutiilor ce garanteaza democratia , statul de drept, drepturile omului si protectia minoritatilor; *existenta unei economii de piata functionale, precum si capacitatea de a face fata presunii concurentiale si fortelor pietii din interiorul UE; *capacitatea de a indeplini obligatiile de membru UE, inclusiv cele privind obiectivele uniunii politice, economice si monetare; *conditiile de integrareprin ajustarea structurilor sale administrative, transpunerea legislatiei UE in legislatia nationala (adoptarea acquis-ului comunitar) si aplicarea ei prin structuri administrative si luridice adecvate. In functie de indeplinirea acestor criterii, Comisia Europeana prezinta rapoarte regulate asupra progreselor realizate de fiecare tara candidate in procesul de aderare . De intreaga largire a UE se ocupa un comisar European, care are in subordine un director general . REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE SCURT ISTORIC Din punct de vedere istoric, Politica Agricola Comuna (PAC)este prima politica integrata la nivelul European. PAC a determinat de la fondarea sa, in anul 1962, si pana in prezent, mediul cotidian al milioanelor al milioanelor de agricultori europeni, alaturi de cel al consumatorilor . Se apreciaza ca PAC este cea mai dezvoltata dintre politicile comune fiind cosiderata piatra unghiularaa constructiei europene, initiate, atat din ratiuni politice, cat si economice. Ea a permis agriculturii europene sa se mentina, in special in regiunile defavorizate ,sa se dezvolte si sa inregistreze cresteri remarcabile ale productivitatii. Ca urmare, exploatatiile agricole s-au modernizat si au atras extinderea

industiilor agroalimentare pe plan calitativ si cantitativ. In aceste conditii, Uniunea Europeana a devenit al II-lea exportator de produse agricole . Dupa cum s-a stabilit, PAC a avut efecte atat la nivelul producatorilor, cat si al consumatorilor. Astfel, modul de aprovizionare al consumatorilor s-a imbunatatit, in conditiile cresterii sigurantei alimentare si al mai mari stabilitati a preturilor. In mod sintetic, evolutia PAC poate fi grupata in mai multe perioade , in functie de modificarile si succesele inregistrate: *1956-1960- initierea constructiei europene ; *1960-1970-punerea in aplicare ; *1970-1980-de la expansiune la reconsiderare; *1972 -o nuoa dimensiune a politicilor structurilor ; *1980-1990-pe fondul excedentelor,PAC isi cauta identitatea; *1988 -se trece la o noua etapa ; *1992 -o noua PAC. POLITICA AGRICOLA COMUNA PENTRU PRINCIPALELE PRODUSE SECTORUL CEREALELOR Sectorul cerealelor reprezinta primul sector care a facut obiectul PAC, si au fost luate in considerare si produsele rezultate din prima transformare : faina, arpacas, gris, amidon, produse pe baza de cereale. Reglementarile comunitare intervin in stabilirea urmatoarelor elemente de referinta: PRETURILE INSTITUTIONALE *Actualmente, se utilizeazapreturi de interventie (pana in anul agricol 1995-1996, s-au folosit preturi indicative si preturi prag). *preturile de interventie sunt stabilite de Consiliul de Ministri al Uniunii Europene, pentru graul panificabil, orz, secara graul tare etc. Graul furajer nu beneficiaza de interventii . Preturile de interventie constituie suportul de calcul determinat de organismele de interventie pentru cumparatori . Preturile reale sunt determinate de conditiile pietei. *Campania de comercializare a cerealelor se desfasoara intre 1 iulie, anul curent, si 30 iunie anul urmator . *Reforma OAC din anul 1992 a stabili scaderea preturilor de interventie cu cca. 35% in mod esalonat, pe o perioada de 3 ani . *Se acorda comensarea pierderilor de venituri de catre producatori prin plati compensatorii, acordate la ha, a caror marime variaza in functie de regiune . *Preturile de interventie sunt stabilite de catre fiecare sta membru UE, pentru anumite suprafete . SUPRAFETELE DE BAZA REGIONALE Metodologia de stabilire a suprafetelor de baza pe regiuni, pentru care se asigura plati compensatorii este urmatoarea: *plati compensatorii se acorda numai pentru o suprafata de baza (regionala); *o regiune poate ocupa teritoriul diferitelor tari ; *fiecare stat stabileste suprafata regionala ; *suprafetele regionale pot reprezenta media suprafetelor unor regiuni sau suprafete medii de producatori; *daca suprafetele totale pentru care se solicita plati compensatorii sunt mai mari decat suprafetele de baza regionala stabilita, se recurge la reducerea acestora, proportional cu depasirea pe regiuni.

PLATILE COMPENSATORII *platile compensatorii/ha pentru cereale se obtin pentru regiunea respective, prin inmultirea sume de baza /to cu randamentul mediu la cereale in regiunea respective ; *sunt utilizate doua tipuri de plati compensatorii: - plati in regim general, cu scoaterea din cultura a unor suprafete ; - plati in regim simplificat fara scoaterea din cultura beneficiaza producatorii a coror productie nu depaseste 92 to cereale ; *urmatoarele categorii de personae pot beneficia de plati compensatorii : - producatorii individuali ; - grupuri de persoane fizice, indiferent de statutul juridic, cu conditia ca exploatatiile juridice sa se gaseasca pe teritoriul Comunitatii; *primirea platilor compensatorii de catre producatori, se realizeaza in anumite conditii : - producatorii trebuie sa fi semanat suprafata respective; - producatorul trebuie sa depuna o cerere autoritatilor nationale competente, cel tarziu pan ape data de 15 iunie; - producatorul trebuie sa intretina culturile, cel putin pana la inceputul inflorii, si in conformitate cu regulile tehnologice locale . *platile compensatorii sunt varsate intre 16oct. si 31 dec., dupa recoltare. RETRAGERE DIN CULTURA A SUPRAFETELOR *procentul de retragere din cultura a fost stabilit la 17,5%, si are caracter UNIC; *solicitarea unei plati compensatorii de catre un producator agricol, necesita retragerea din cultura a unui anumit procent din suprafata sa intre 15 ianuarie si 31 august a aceluiasi an ; *procentul suprafetei retrase se determina pentru toata suprafata pentru care sunt solicitate platile compensatorii la culturile cerealiere, oleaginoase, leguminoase ; *conditii ce trebuie indeplinite de un teren pentru a putea fi retras din cultura : - sa fie eligibil la platile compensatorii; - sa fie cultivat anul precedent in scopul obtinerii unei recolte sau retras cu titlul de regim compensatoriu; - sa aiba o suprafata egala sau mai mare de 0,30 ha cultivata intr-o singura parcela si o latime mai mare de 20 m . *pentru fiecare suprafata retrasa din cultura se poate solicita o plata compensatotie pentru numarul de hectare cultivate in aceeasi regiune. CRITERIILE CARE TREBUIE INDEPLINITE INAINTE DE DESCHIDEREA NEGOCIERILOR DE ADERARE Conform deciziei adoptata de Consiliul Eupopean de la Helsinki, in decembrie 1999, singurul criteriu care trebuie indeplinit inaintea deschiderii negocierilor este CRITERIUL POLITIC, ce presupune: - existenta unor institutii democratice stabile; - respectarea drepturilor omului si protejarea minoritatilor . - indeplinirea criteriilor de natura : -economica; -legislativa; -administrativa. CE NEGOCIAZA ROMANIA? OBIECTIVUL FINAL - este aderarea la UE , dobandirea statutului de membru cu drepturile si obligatiile aferente.

MOMENTUL INCEPERII NEGOCIERILOR DE CATRE ROMANIA Din experienta anterioara a UE in procesul de negociere, din momentul adoptarii deciziei inceperii acestui process cu un stat candidat, mai dureaza cateva luni, pana cand cele doua parti il demareaza in mod efectiv. In intervalul de timp aferent, cele doua parti cad de acord asupra ordinii de negociere a diferitelor capitole. De regula, se incepe cu capitolelemai usoare, in permiterii realizarii unor progrese necesare crearii unui climat de incredere intre cele duoa parti. Capitolele care prezinta dificultate sunt negociate in faze mai avansate ale negocierilor, in momentul in care ambele parti au o viziune de ansamblu asupra pozitiilor de negociat. Statul candidat isi prezinta pozitia de negociere in cadrul unui DOCUMENT DE POZITIE, proces precedat de evaluarea bilaterala a aquisu-lui comunitar in domeniul respectiv, in vederea identificarii domeniilor in care statul respectiv are dificultati in aplicare la momentul aderarii raspunsul UE la Documentul de Pozitie este cunoscut drept POZITIA COMUNA. Demunirea provine de la necesitatea adoptarii in unanimitate a pozitiei de negociere de catre toate statele membre. Comisia Europeana se preocupa de pregatirea proiectului de pozitie comuna. CAPITOLELE DE NEGOCIERE 1.LIBERA CIRCULATIE A BUNURILOR; 2.LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR; 3.LIBERA CIRCULATIE A SERVICIILOR; 4.LIBERA CIRCULATIE A CAPITALULUI; 5.DREPTUL SOCIETATILOR COMERCIALE ; 6.POLITICA DE CONCURENTA; 7.AGRICULTURA; 8.PESCUITUL; 9.POLITICA IN DOMENIUL TRANSPORTURILOR; 10.IMPOZITAREA; 11.UNIUNEA ECONOMICA SI MONETARA; 12.STATISTICA; 13.POLITICA SOCIALA SI DE OCUPARE A FORTEI DE MUNCA ; 14.ENERGIE; 15.POLITICA INDUSTRIALA; 16.INTREPRINDERILE MICI SI MIJLOCII; 17.STIINTA SI CERCETARE; 18.INVATAMANT SI FORMARE PROFESIONALA; 19.TELECOMUNICATII; 20.CULTURA SI AUDIOVIZUAL; 21.POLITICA REGIONALA ; 22.MEDIUL INCONJURATOR; 23.PROTECTIA CONSUMATORILOR ; 24.COOPERAREA IN DOMENIUL JUSTITIEI SI AFACERILOR INTERNE; 25.UNIUNEA VAMALA; 26.RELATIILE ECONOMICE INTERNATIONALE; 27.POLITICA EXTERNA; 27.POLTICA EXTERNA SI DE SECURITATE COMUNA; 28.CONTROLUL FINANCIAR; 29.PREVEDERILE FINANCIARE SI BUGETARE;

30.PARTICIPAREA LA INSTITUTIILE U .E.; 31.ALTELE. INSTITUTIILE UE CU CARE SE NEGOCIAZA ADERAREA Procesul de negociere se deruleaza cu urmatoarele institutii: 1. Consiliul Uniunii-care este alcatuit din ministrii de resort ai statelor membre si, 2. Comisia Europeana, Directia Generala de Extindere. Procesul oficial de negociere are loc in cadrul unei Conferinte de nogociere la care participa negociatorul tarii candidate si Consiliul UE . Fiecare dintre parti isi prezinta pozitiile de negociere asupra diverselor capitole ale acquis-ului. In cazul in care nu exista diferente de opinii asupra capitolului negociat , acesta se poate inchide provizoriu. In caz contrar, chestiunea ramane in discutie, pana cand se gaseste o solutie. In cazul in care un stat candidat solicita o concesie, aceasta este acceptata, doar cu acordul minin al tuturor statelor membre. CONCESIILE PE CARE LE POATE SOLICITA ROMANIA ROMANIA , ca orice alt stat candidat poate solicita, in cazul in care intampina dificultati reale in aplicarea acquis-ului comunitar, urmatoarele TIPURI DE CERERI: 1)PERIOADE DE TRANZITIE, AGREATE DE CELE DOUA PARTI, IN SCOPUL: a)adoptarii economiei noului membru la cea a UE; b)permiterii UE sa-si adapteze politicile pentru a tine cont de prezenta unui alt stat membru; c)acordarii unei perioade de timp pentru noul stat membru , necesara punerii in aplicare a unor dispozitii ale aquis-ului comunitar, crearii institutiilor necesare aplicarii si asigurarii respectarii dipozitiilor respective. ADAPTARI SPECIALE ALE AQUIS-ULUI Acestea pot fi agreate numai in cazul in care statul candidat convinge UE ca o anumita parte a acquis-ului comunitar nu este suficient de evoluata, comparativ cu legislatia din statul respectiv, si este nevoie de o modernizare a acquis-ului comunitar din domeniu, sau intra in contradictie cu realitatile obiective ce tin de identitatea nationala a statului candidat. Eventualele schimbari care se aduc acquis-ului comunitar sunt incluse in anexele TRATATULUI DE ADERARE semnat da statele membre ale UE si de statul candidat. SCOPURILE CONCRETE ALE NEGOCIERII *Modificarea legislatiei derivate UE, in sensul aplicabilitatii ei in noile state membre; *Stabilirea perioadelor de tranzitie ; *Stabilirea contributiei noului stat membru la bugetul UE, si a alocarii pe care o va primi din acest buget; *Stabilirea conditiilor participarii noului stat in aplicarea politicilor commune ale UE si a modificarilor necesare. DURATA NEGOCIERILOR DE ADERARE Variaza de la o tara la alta ,in functie de gradul de apropiere a aquisu-lui comunitar, si de nivelul de pregatire . Ex.: Austria, Finlanda si Suedia au avut nevoie de 16 luni pentru a negocia aderarea lor la UE . Portugalia i-au fost necesare 80 luni. Cand partile se pun de accord asupra tuturor capitolelor de negociere, procesul de negociere se considera incheiat . Principiul general de negociere este urmatorul: NIMIC NU ESTE CONVENIT, PANA CAND TOTUL NU ESTE CONVENIT.

Daca intre timp survin modificari in aquis, capitolul, care initial fusese aprobat, poate fi redeschis pe parcursul negocierilor. MOMENTUL IN CARE SE PRECONIZEAZA CA ROMANIA VA DEVENI MEMBRA A UE Trebuie specificat ca incheierea negocierilor nu asigura aderarea la UE. Ex. Norvegia a negociat de doua ori aderarea, si de fiecare data, aceasta a fost respinsa de populatie in referendumurile nationale cerute de Constitutia tarii, pentru ratificarea Tratatului de Aderare la UE. Incheierea negocierilor si aderarea propriu-zisa necesita parcurgerea urmatoarelor etape: *redactarea si convenirea Tratatutului de Aderare de catre UE si statul candidat, tratat international care prevede drepturile si obligatiile partilor, in scopul dobandirii calitatii de membru al UE; *exprimarea consimtamantului Parlamentului European prin adoptarea Tratatului de Aderare ; *semnarea Tratatului de Aderare de catre toate statele membre ale UE si de catre Romania; *ratificarea tratatului de catre toate Parlamentele nationale ale statelor memebre si de catre Parlamentul Romaniei, precum si prin organizarea unui referendum(acolo unde este necesar). CE INSEAMNA SI DE CE VREM SA NE INTEGRAM IN UNIUNEA EUROPEANA ? B.IMPORTANTA ADERARII, AVANTAJE Importanta aderarii Romaniei la UE este data de forta si coerenta structurilor europene in sfera economica, politica si sociala . AVANTAJE: -oportunitatile legate de cresterea economica; -participarea la cea mai mare piata unica din lume ; -crearea de locuri de munca si siguranta la locul de munca ; -protectia sociala ; -accesul la Fondurile structurale destinate regiunilor mai putin prospere ale UE. In ceea ce priveste AGRICULTURA aderarea la UE confera urmatoarele avantaje principale: -stabilirea veniturilor exploatatiilor agricole ; -asigurarea compensarii pierderilor de venituri de catre producatori, prin plati compensatorii, acodate la hectar/animal, a caror marime variaza in functie de regiune ; -crearea unor posibilitati alternative de venit , si angajarea pentru producatorii agricoli si familiile lor; -preturi rezonabile pentru consumatori; -preturi rezonabile pe filiera de produs ; puterea de decizie apartine celui care produce; -adaptarea productiei pana la nivelul cererii manifestate pe piata; -accesul nerestrictionat al produselor alimentare romanesti la piata comunitara; -accesul preferential al produselor agroalimentare romanesti la pietele tarilor terte cu care UE are, sau va avea incheiate acorduri de tip preferential; -acordarea unor subventii tarilor membre, datorita necesitatii de a tine cont de realitatile agricole (obtinerea dupa aderare, de resurse financiare de la Fondul European de Orientare si Garantare Agricola-FEOGA-si alte fonduri structurale, pentru acordarea de ajutaore producatorilor agricoli); -promovarea, ca membru al UE a intereselor Romaniei in negocierile internationale privind sectorul alimentar.

CERINTELE SI RESPONSABILITATILE CE REVIN SECTORULUI AGROALIMENTAR DIN ROMANIA ,IN VEDEREA APROPIERII DE EXIGENTELE UE Se impune apropierea agriculturii de standardele europene, prin: -definirea structurilor de proprietate ; -formarea si consolidarea structurilor viabile de organizare economica din agricultura cu accent pe infiintarea cooperativelor agricole si a grupurilor de producatori. Principalele avantaje ale producatorilor agricoli , care detin sau administreaza exploatatiile agricole, dimensionate comercial, sunt : -beneficiaza de subventii pe produs din partea statului ; -facilitati financiare pentru investitii ; -ajutoare de depozitare (in conditiile legii); -ajutoare de productie de la procesatori pe baza contractelor incheiate ; -credite ipotecare; De asemeni, se va pune accent pe achizitionarea si dezvoltarea tehnologiilor moderne, infiintarea, organizarea si functionarea de forme asociative pentru servicii in agricultura, cum sunt: -eliminerea restrictiilor cantitative ; -alinierea la standardele sanitar-veterinare, de ambalare si marcare a produselor agricole, conform normelor UE; -constituirea unor organisme de certificare a calitatii si asigurarea sigurantei in exploatare ; -existenta unui organism de control al produselor obtinute si comercializate. Alte cerinte se refera la : -convergenta preturilor agricole, ce presupune apropierea preturilor marfurilor agroalimentare de nivelul preturilor comunitare . In majoritatea tarilor candidate, preturile principalelor produse agricole sunt inferioare preturilor comunitare,in medie cu 40-50%. De asemenea sunt necesare : -crearea cadrului de gestionare si control al pietei agricole ; -privatizarea totala a industiei alimentare pana la momentul aderarii; -dezvoltarea schimburilor agricole reciproce. Pietele de produse agricole din UE si tarile Europei Centrale si de Est se gasesc deja intr-un process de integrare consolidat de recentele acorduri dublu zero. Potrivit acordului dublu zero, Romania poate: -exporta in UE 89% din marfuri cu taxe vamale zero sau reduse; - 43% din exporturile de produse agricole ale statelor membre pot intra pe piata romaneasca, in conditii similare; - liberalizarea comertului bilateral, urmand sa aiba loc gradual, pentru a evita producerea de stocuri. UNELE MASURI CE URMEAZA A FI ADOPTATE IN SECTORUL AGROALIMENTAR, IN PERIOADA DE PREADERARE Romania accepta in intregime cerintele comunitare, privind CAPITOLUL 7 AGRICULTURA, apreciindu-se ca infrastructura institutionala necesara implementarii acestora, va fi completa si functionala la data aderarii Romaniei la UE. Data de 1 ianuarie 2007 a fost asumata unilateral de Romania ca ipoteza de lucru, pentru aderarea la UE.

ROMANIA SOLICITA: 1)Perioada de tranzitie de 5 ani, pana la data de 31.12.2011, in care sa poata adopta masuri de salvgardare la importul sau de produse agricole din unul sau mai multe state membre, daca aceste importuri produc sau ameninta sa produca perturbari ale pietei de produse agricole; 2)Perioada de tranzitie de 4 ani, pana la data de31.12.2010, pentru inventarierea plantatiilor viticole si organizarea unui registru comunitar al acestora; 3)Perioada de tranzitie de 8 ani, pana la 31.12.2014, pentru eliminarea din cultura a viilor de hibrizi direct producatori; 4)Perioada de tranzitie de 3 ani, pana la data de 31.12.2009, pentru a putea implementa la nivel national politica de nevaccinare pentru pesta porcina clasica; perioada de tranzitie de 3 ani, pana la data de 31.12.2009, pentru modernizarea si retehnologizarea unitatilor de taiere si procesare a carnii, in conformitate cu cerintele comunitare ; 5)Perioada de tranzitie de 3 ani, pana la data de 31.12.2009, pentru modernizarea si retehologizarea unitatilor de procesare a laptelui, precum si pentru organizarea centrelor de colectare si a celor de standardizarea laptelui, in conformitate cu cerintele comunitare ; 6) Perioada de tranzitie de 3 ani, pana la data de 31.12.2009, pentru a se conforma cerintelor comunitare cu privire la fermele de animale de lapte si la calitatea laptelui crud obtinut . Pentru culturile arabile (cereale, oleaginoase, culturi proteice), Romania accepta cerintele comunitare in acest domeniu si nu solicita perioade de tranzitie. Romania solicita o suprafata totala de 6. 891.100 ha, ca suprafata de baza, pentru care sa beneficieze de schema platii directe . Incepand cu anul 2002, exploatatiile agricole au beneficiat de facilitate financiare, similare celor practicate in UE, prin acordarea de subventii pe produs . Romania solicita o cota de zahar de 500 mii to/an zahar alb, reprezentand necesarul de consum intern anual, ce asigura un venit sigur producatorilor de sfecla de zahar din zonele de cultura specializate . De asemenea, Romania solicita o coata de productie de lapte de 7500 mii tone pentru anul 2007. Incepand cu data aderarii, producatorii nationali se vor incadra in criteriile comunitare de acordarea primei la lapte, stabilite pe an calendaristic, pe exploatatie, si pe tona de cantitate individuala de referinta, eligibila la prima si disponibila in exploatatie. Romania solicita acordarea anuala, incepand cu data aderarii, a platilor suplimentare si plati pe suprafata pe hectar de pasune permanenta. MASURI DE INTEGRARE A AGRICULTURII ROMANIEI IN U.E. MINISTERUL AGRICULTURII = a adoptat urmatoarele masuri: A. CULTURI ARABILE (cereale, oleaginoase, culturi proteice, orez, in, canepa): -preluarea in intregime a aquisu-lui comunitar ; -reglementarea pietelor cerealelor si a altor produse agricole si sistem de sprijin bazat pe suprafete pentru producatorii culturilor arabile; -armonizarea legislative; continuarea procesului de instruire si pregatire a personalului ; -dotarea cu echipamente la nivel central si local . Implicatiile majore asupra integrarii agriculturii in UE, are asigurarea subventionarii in procesul corespunzator a inputurilor necesare realizarii unor tehnologii moderne, care sa conduca la obtinerea unor productii competitive cu cele realizate in UE.

B. HORTICULTURA -elaborarea unor acte normative privind producerea si valorificarea legumelor de camp, de sera, a florilor si plantelor ornamentale de sera ; -fabricarea siropului si/sau sucului natural de piersici, a sucului de pere ; -sprijin pentru infiintarea organizatiilor de producatori si a organizatiilor interprofesionale ; -reguli de organizare comuna a pietei in conformitate cu normele UE; -sprijin pentru organizarea cooperativelor de marcheting. C. SECTOR VITICULTURA -acordarea de ajutor pentru stocajul la producator al vinului de masa ,al mustului de struguri ; -acordarea primei de abandon producatorilor pentru abandonul definitive al suprafetelor de vita de vie hibrida (mai mari de 0,10 ha ) ; -utilizarea mustului concentrat de struguri in unele practice oenologice; -sustinerea cu pana la 50% a pretului de cumparare a materialului saditor viticol; -fabricarea sucului de struguri ; -reducerea suprafetelor cultivate cu hibrizi direct producatori in favoarea celor cu soiuri nobile. D.AGRICULTURA ECOLOGICA *mai buna informare a consumatorilor despre produsele ecologice ; *promovarea unor campanii promotionale pentru consum in vederea cresterii cererii interne de produse ecologice ; *subventionerea perioadei de conversie prin Masura 3.3 din cadrul Programului SAPARD(metode agricole de productie proiectate sa protejeze mediul si sa mentina peisajul rural ); *incurajarea infiintarii asociatiilor de agricultura ecologica; *crearea unor piete ale produselor ecologice vegetale si de origine animala ; *crearea organismelor de inspectie si certificare romanesti. Agricultura ecologica este una dintre caile pentru dezvoltarea durabila a agriculturii, in stransa legatura cu protectia mediului si conservarea resurselor naturale si cu contributii majore la dezvoltarea spatiului rural. PRODUCTIA ZOOTEHNICA A)SECTORUL CARNE BOVINE *introducerea sistemului comunitar de clasificare a carcaselor si corelarea platii acestora; *mediatizarea sistemului comunitar de comercializare a bovinelor prin organizarea de seminarii, intalniri, intalniri, publicatii in reviste de specialitate; *imbunatatirea calitatii materialului biologic a carnii de bovine ; *cresterea productiei destinate pietei; *stimularea interesului crescatorilor pentru dezvoltarea fermelor specializate, viabile si eficiente in ingrasarea animalelor ; *cresterea veniturilor crescatorilor care livreaza bovine pentru carne. B)SECTORUL CARNE DE PORC *introducerea sistemului comunitar de clasificare a carcaselor de porc si de plata a porcilor ,in conformitate cu acest system ; *elaborarea,adoptarea si implementarea legislatiei referitoare la bunastarea animalelor; *elaborarea unui plan national de restructurare si modernizare pentru unitatile de procesare a carnii,in concordanta cu conditiile sanitar-veterinare comunitare; *mediatizarea sistemului comunitar de comercializare a porcinelor prin organizarea de seminarii, intalniri, publicatii in reviste de specialitate.

Toate acestea vor conduce la : -cresterea efectivelor de porcine si imbunatatirea calitatii zootehnice a acestora; -cresterea productiei de carne de porc destinata industralizarii si comercializarii; crearea de ferme comerciale viabile si profitabile, trecerea de la autoconsum la productia comerciala si mentinerea in functiune doar a abatoarelor care respecta cerintele sanitar-veterinare comunitare. C)SECTORUL CARNE DE PASARE *armonizare standarde comercializare pentru carnea de pasare; *armonizare standarde comercializare pentru oua de incubatie si pui de ferma; *armonizare standarde comercializare pentru oua de consum ; *implementarea sistemului de import-export pentru carne de pasare RCE nr. 1372/95; *imbunatatirea sistemului genetic disponibil pentru productie de carne de pasare si oua in unitatile mari, specializate si in exploatatiile familiare; *imbunatatirea calitatii produselor si a competitivitatii acestora; *dezvoltarea pietelor de desfacere a produselor. D)SECTORUL CARNE DE OVINE *preluarea in intregime a aquis-ului comunitar; *introducerea sistemului comunitar de clasificare a carcaselor ; *reglementarea organizarii pietei de carne de oaie si capra; *monitorizarea preturilor correlate cu sistemul European de clasificare a carcaselor; *cresterea efectivelor totale de ovine; *cresterea valorii zootehnice a efectivelor de ovine; *cresterea numarului de exploatatii care sa indeplineasca criteriile eligibile de acordare a primelor(R 2529/2001); *cresterea canititatii totale de carne destinata consumului intern si export la indici de calitate similari UE; *cresterea cantitatii totale de lapte, inclusiv a productiei livrate pentru industrializare. DICTIONAR DE TERMENI COMUNITARI 1)ACORD DE COORERARE = denumirea corecta a acestui tip de cord este ACORD DE COOPERARE ECONOMICA SI COMERCIALA. El implica nu doar prevederi comerciale, cum ar fi acordarea reciproca a clauzei natiunii cele mai favorizate si a unor cote sporite la export, ci si consultarea si cooperarea in domeniile: economic, stiintific si tehnic. 2)ACORD EUROPEAN = aceast tip de acord este cel mai complex dintre toate actele bilaterale internationale incheiate de CE cu state terte. Baza sa juridica o formeaza simultan art. 133, 308 si 310 TCE, acordurile europene fiind de fapt acorduri de asociere de nivel superior, special concepute pentru statele din Europa Centrala si de Est, si avand drept obiectiv final aderarea acestora la UE. Incheiate, incepand cu anul 1991, ele au ca obiectiv sa permita acestor tari aflate in tranzitie sa participle la procesul de integrare europeana in plan politic, economic si comercial. Acordurile prevad, intre altele, crearea unei zone de liber schimb pentru produsele industriale intr-un interval de zece ani si eliminarea barierelor protectioniste din calea circulatiei marfurilor. 3)ACORD COMERCIAL SECTORIAL MULTILATERAL = prin intermediul acestor acorduri s-au stabilit reglementari speciale multilaterale cu privire la comertul cu anumite produse.

4)AQUIS-UL COMUNITAR = este totalitatea normelor juridice ce reglementeaza activitatea institutiilor UE, actiunile si politicile comunitare, care consta in : - continutul, pricipiile si obiectivele politice cuprinse in Tratatele originare ale Comunitatilor Europene (CECO, CEE, CEEA) si in cele ulterioare (Actul Unic - legislatia adoptata de catre institutiile UE pentru European,Tratatul de Maastricht si Tratatul de la Amsterdam); punerea in practica a prevederilor tratatelor (regulamente, directive, decizii, opinii si recomandari - jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatii Europene; - declaratiile si rezolutiile adoptate in cadrul Uniunii Europene; - actiuni commune ,pozitii commune, conventii semnate, rezolutii, declaratii si alte acte adoptate in cadrul Politicii Externe si de Securitate Comuna(PESC) si al cooperarii din domeniul Justitiei si Afacerilor Interne(JAI); - Acordurile Internationale la care CE este parte (iar nu UE, deoarece aceasta nu are personalitate juridica), precum si cele incheiate intre statele membre ale UE cu referire la activitatea acesteia. 5)ADERARE = Tratatul de la Amsterdam stabileste in art. 49 T.U.E.(art. O in Tratatul de Maastricht si fostul art.237 CEE), ca orice stat European, care respecta principiile enumerate la art.6(1) TUE-UE este fondata pe principiile libertatii democratiei, respectarii drepturilor omului,a libertatilor fundamentale si statului de drept, principii care sunt commune statelor membre ale UE . Procedura de a solicita sa devina membru al UE, prevede adresarea unei cereri de aderare catre Cosiliul UE , care decide cu unanimitate de voturi, dupa consultarea Comsiei Europene si dupa primirea avizului favorabil al Parlamentului European dat cu majoritate absoluta a membrilor sai(este asa-zisul aviz conform). 6. AGENDA-2000 = document cadru prezentat de Comisia Europeana in luna iulie 1997, prin care se stabilesc perspectivele de dezvoltare a UE si politicile comunitare pentru perioada 2000-2006. AGENDA 2000evalueaza impactul pe care procesul de largire a UE, il va avea asupra evolutiei acesteia, si prezinta perspectivele bugetare si financiare al UE pe perioada de referinta. Aceasta contina, de asemeni, si opiniile, avizele Comisiei Europene, cu privire la cererile de aderare depuse de cele 10 tari central si est-europene, printre care si Romania. Consiliul European de la Berlin, din 24-25 martie 1999, a adoptat acest document al Comisiei, care a devenit astfel, elemental de baza pentru dezvoltarea UE in urmatorii 7 ani. 7. ARMONIZAREA LEGISLATIVA = proces prin care legislatiile tarilor membre si a celor ce doresc sa adere la UE, se aliniaza normelor dreptului comunitar. Armonizarea legislative este necesara pentru buna functionare a Pietei Unice Comunitare, a politicilor UE, a economiei statelor membre si pentru transpunerea in practica a principiilor democratiei si statului de drept, care stau la baza edificilui comunitar . In cazul concret al Romaniei, armonizarea legislatiei nationale cu normele UE se face prin preluarea si transpunerea aquis-ului comunitar. 8.CODECIZIE = procedura de codecizie a fost introdusa prin tratatul de la Maastricht, in scopul cresterii gradului de participare a Parlamentului European la procesul legislativ comunitar. Codecizia da Parlamentului European dreptul de a respinge actul comunitar propus, cu votul majoritatii absolute a membrilor sai, daca nu reuseste sa ajunga la un acord cu Consiliul UE in cadrul unei proceduri de conciliere. 9.COMISIA EUROPEANA = institutie principala a UE care, alaturi de Consiliul UE si de Parlamentul European, alcatuieste triunghiul institutionalde decizie la nivel comunitar. 10.CONSILIUL EUROPEI = organizatie interguvernamentala fonadata in 1949, de catre 16 state europene, in scopul prmovarii unitatii si cooperarii pe continent prin apararea

si intarirea democratiilor pluraliste si a drepturilor omului, prin definirea unor solutii comune in probleme in problemele cu care se confrunta societatea contemporana si accentuarea constiintei valorilor identitatii culturale europene. 11.CONSTRUCTIE INSTITUTIONALA = reprezinta un ansamblu de masuri politice si administrative, luate de catre statele din Europa Centrala si de Est, cu sprijin financiar si expertiza din aprtea UE, pentru crearea pe plan intern, a institutiilor necesare gestionarii calitatii de membru al UE. 12.CONTINGENTE (CONTINGENTE TARIFARE) = sunt restrictii cantitative la operatiunile de import /export, destinate sa reglementeze oferta pe Piata. 13.CRITERII DE ADERARE = Consiliul European de la Copenhaga, din 1993, a stabilit un set de criterii pe care statele ce doresc sa adere la UE trebuie sa le satisfaca inainte de admiterea in structurile comunitare. 14.DIALOG SOCIAL = in dreptul comunitar, notiunea de DUMPING se aplica in present doar comertul cu state terte (intracomunitar poate exista doar in perioadele tranzitorii stabilite la aderarea la UE a unor noi membri) si priveste produsele de import, care se vand pe Piata Comunitara, la un prt inferior valorii normale unui produs similar. 15.EURO = numele monedei unice europene, ce a luat nastere la 1.01.1999, odata cu intrarea in faza III-a a Uniunii Economice si Monetare, deocamdata ca moneda de cont, dar care va circula , efectiv pe Piata, incepand cu 1.01.2002(la inceput in paralel cu monedele nationale ale tarilor membre, iar de la 1.07.2002 va ramane singura moneda a acestor state). 16.ECU = acronimul de la EUROPEAN CURRENCY UNIT(unitate monetara europeana). A functionat intre 1979-1998, fiind in acelasi timp unitate de cont si unitate monetara europeana pentru statele membre ale UE . ECU reprezinta un COS in care se introduce in proportii determinate, in virtutea unui accord anonim al statelor participante, diferitele monede ale tarilor UE, ce fac parte din SISTEMUL MONETAR EUROPEAN(SME). 17.FONDURI STRUCTURALE = fondurile strcturale ale UE sunt gestionate de catre Comisia Europeana, si au ca destinatie finantarea masurilor de ajutor structural la nivel comunitar, in scopul promovarii regiunilor cu intarzieri in dezvoltare, reconversia zonelor afectate de decline industrial, combaterea somajului de lunga durata, insertia profesionala a tinerilor sau promovarea dezvoltarii rurale. 18.FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALA (FEDER) = este destinat reducerii dezechilibrelor intre diferitele regiuni ale UE si a fost creat in 1975. 19.FONDUL EUROPEAN DE ORIENTARE SI GARANTIE AGRICOLA(FEOGA) = este instrumental de finantare a Politicilor Agricole Comune a UE(PAC). Misiunea sa este aceea, de a sustine Piata produselor agricole si de a promova restructurarea agriculturii comunitare . FEOGA are doua sectiuni: - sectiunea ORIENTARE-contribuie prin subventii la rationalizarea, modernizarea si ameliorarea structurilor din sectorul agricol, fiind parte a fondurilor structurale ; - sectiunea GARANTIE-care are si ponderea cea mai insemnata, finanteaza masuri de sustinere a preturilor si de restitutii la export, ce garanteaza agricultorilor stabilitatea preturilor, cu alte cuvinte, subventioneaza agricultura comunitara . 20. FONDURI DE PREADERARE (PHARE, ISPA, SAPARD) = ansamblul de resurse financiare alocate de UE pentru sprijinirea tarilor din Europa Centrala si de Est, candidate la aderarea la UE, in eforturile lor de satisfacere a criteriilor de la Copenhaga si Madrid .

21.GAT(OMC) = este prescurtarea de la GENERAL AGREEMENT ON TARRIFS AND TRADE(Acordul General pentru Tarife si Comert). El reprezinta un acord la care sunt parte in prezent 123 state, insumand peste 90% din comertul mondial . 22.JURNALUL OFICIAL AL COMUNITATILOR EUROPENE JOCE = constituie unica sursa completa de cunoastere a actelor normative comunitare . 23.LARGIREA UNIUNII EUROPENE = procesul prin care Uniunea Europeana isi extinde frontierele, prin admiterea de noi membri. 24.LEGISLATIE COMUNITARA = ordinea juridica comunitara, consecinta a faptului ca, UE este creata prin lege, este izvor de lege si reprezinta o ordine de drept. 25.MONOPOL = privilegiu exclusiv de care dispune o persoana fizica sau juridica, de a produce, vinde, exploata sau furniza anumite produse sau servicii. 26.NEGOCIERI DE ADERARE = admiterea de noi tari membre in UE se face in urma unei negocieri bilaterale de aderare, ce implica statele membre ale UE, Comisia Europeana si statul candidat. 27.ORGANIZATII DE INTEGRARE REGIONALA = la nivel European, astfel de organizatii s-au dezvoltat cu precadere dupa 1990, obiectivul lor constituindu-l crearea si consolidarea unui cadru de cooperare politica si economica, vizand unificarea continentului si dezvoltarea durabila a statelor europene. 28.PERIOADA DE TRANZITIE = stabilirea Pietei Comune, in cadrul careia bunurile, persoanele, serviciile si capitalurile circula liber, precum si aparitia unui numar mare de politici comune nu s-au putut realiza decat progresiv . Daca, dat fiind caracterul absolut nou al industriei nuclere, Tratatul CEEA viza eliminarea imediata a obstacolelor in calea schimburilor, si nu prevedea decat o perioada initiala pentru intrarea in functiunea institutiilor, Tratatele CEE si CECO comportau o serie de perioade de tranzitie datorita disparitatilor economice intre statele membre. Cu alte cuvinte, Piata Comuna nu urma sa intre in vigoare la 1.01.1958, odata cu Tratatul CEE, ci la capatul unei perioade de tranzitie, deoarece legislatiile nationale ce reglementau concurenta erau diferite, salariile si impozitele erau inegale, la fel si competitivitatea industriei, iar toate acestea faceau iluzorie realizarea imediata a uniunii vamale si uniunii economice, prevazute in Tratat. Aceasta este perioada de tranzitie originara, deoarece largirile successive ale Comunitatii Europene (azi UE) au impus deseori derogari temporare de la alocarea de catre nou - venitii integralitatii normelor comunitare. Acestea sunt insa, mai degraba simple masuri tranzitorii, caci, potrivit unui principiu esential al admiterii de noi membri in Uniune, negocierile de aderare nu pot fi deschise, decat daca, statele candidate accepta acquis-ului comunitar in totalitatea sa. 29.RECUNOASTEREA RECIPROCA A LEGISLATIILOR = presupune echivalenta dispozitiilor sau calificarilor profesionale, ce au acelasi scop in diferite state membre ale UE. Cu titlu, de exemplu, in baza acestui principiu, orice produs fabricat legal si pus in circulatie, intr-un stat membru, poate fi comercializat fara restrictii in tot spatiul comunitar . 30.TWINNING = termen in limba engleza, care in limbaj comunitar se traduce prin infratire institutionala. Twinningul reprezinta un mecanism introdus prin Parteneriatele pentru aderare in scopul realizarii unor proiecte in domeniul constructiei institutionale. Prin aceasta infratire institutionala, administratiile din statele candidate (in primul rand ministerele) sunt puse sa lucreze impreuna cu omologii lor din tarile UE, pentru aplicarea unor proiecte clar definite de transpunere, implementare si urmarire a aplicarii acquis-ului comunitar in domeniile lor de competenta.