Lucrare practica nr.

10 FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL

I. II.

METODE DE EXPLORARE A APARATULUI GENITAL I A HORMONILOR SEXUALI. INVESTIGATII HORMONALE IN SARCINA

I. EXPLORAREA FUNCIONAL A APARATULUI GENITAL I. 1. Explorarea funcional a testicolului

Spermatogeneza Hormonogeneza (la nivelul celulelor Leyding)

- cel mai important este testosteronul n proporie de 95%. I. 1. 1. Explorri indirecte

1. Cariotipul

- la brbai sunt 22 perechi cromozomi autosomi i 2 gonosomi (X,Y). - cromozomul Y induce formarea testiculelor.
2. Testul Barr Bertram

- celule mucoasei bucale i neutrofilele la barbatii normali, nu prezint corpuscul Barr (corpuscul cromatinian nuclear). - corpusculul apare doar in prezenta a cel putin doi cromozomi X
3. Morfograma

- se refer la raportul dintre diametrului biacromial fata de cel bitrohanterial precum i al distantei vertexpube fa de pube-sol
4. Vrsta osoas

- este accelerat sub aciunea osteogenetic a androgenilor.

I. 1. 2. Explorari directe 1. Spermograma - indic funcia spermatogenetic a testicolului n condiiile n care epididimul, canalele deferente i uretra nu prezint infecii i leziuni. - recoltarea se face dup cteva zile de abstinen i se examineaz n prima or de la recoltare, dupa lichefierea sa - n mod normal numrul spermatozoizilor este de 50-100 mil/ml, atunci cnd avem 20-40 mil/ml se poate vorbi de sterilitate. - sub 20 mil/ml este hipostermia sever. - astenospermia - diminuarea mobilitii spermatozoizilor. Carecterisiticile spermei:
-

cantitate : 2,5 - 6 ml pe ejaculare culoare : alb opalescent mobilitate : peste 60%(in prima ora) 80% au form normal pH: 7,35-7,5

2.Testosteronul - este principalul indicator al hormonogenezei testiculare, se face determinarea testosteronului plasmatic total i a testosteronului glucuronid urinar.
a) Tesosteronul plasmatic total -

se determin radioimunologic la brbai 260 1440 ng/ml la femei 20 120 ng/ml prepubertal 40 50 ng/ml apare n concentraii mari n tumorile de celule Leyding, n pubertatea precoce i n testiculul feminizat.
b) Testosteronului glucuronid urinar se determin ocazional.

3. 17 cetosteroizii urinari (17 CS) -

30% i au originea n testicul 70% n glanda suprarenal valoarea lor scad discret n hipogonadism i crete n sindromul adrenogenital suprarenal.

4. Gonadotropii hipofizari FSH i LH seric si urinar - difereniaz leziunile testiculare primare n care nivelul este crescut de hipogonadismul secundar n care valoarea rmne normal sau scade. 5. Testul de stimulare cu gonadotropi cu dozarea testosteronului
-

se administreaz ntre 10 000 15 000 U.I. de hormoni gonadotropi/ sptmn, timp de 1-3 sptmni dup 7 zile la normali, testosteronul seric sau urinar crete cu 3 derivaii standard fata de valorile bazale la copii dup 3 sptmni volumul testiculului crete lipsa creterii valorii acestora indic leziuni primare testiculare.

6.Biopsia testicular superficial - permite explorarea direct a liniei spermatice, se execut ambulatoriu i necesit 2 zile de repaos, se indic n sterilitatea cu azospermie. I. 2. Explorarea funcional a ovarului Ovulaia Hormonogeneza

- secreia hormonala ovariana are un caracter ciclic determinat de ritmul activitii hormonilor hipotalamici - durata de viata a corpului galben este fixa de 14 zile, perioada in care se secreta mari cantitati de progesteron I. 2. 1. Ovulaia - ovulul triete 72 ore dup ovulaie i este explorat indirect I. 2. 1. 1. Teste indirecte ale prezenei ovarului 1. Cariotipul - n cariotipul la femei - exist 22 perechi cromozomi autosomi i 2 gonosomi (X,X) - n agenezia ovarian cariotipul este 45 XO, iar in testiculul feminizat 46 cu XY 2. Testul Barr Bertram - este prezent corpusculul Barr la nivelul celulelor mucoasei bucale i a neutrofilelor n 70% din cazuri, n agenezia ovarian testul Barr este negativ.

I. 2. 1. 2. Teste ale ovulatiei bazate pe aparitia secreiei de testosteron 1.Nivelul complexului pregnandiol urinar postovulator - este de 2-8 mg/24 ore iar al progesteronului seric 0,2 12 ng% - deterimarile au valoare maximala fie la 7 zile dupa testul la clomifen (50 sau 100mg/os 5 zile), care poate declana ovulaia, fie dupa o stimulare combinata cu gonadotrop de tip FSH, urmata de gonadotrop de tip LH - daca apare secreia de progesteron n cantitate mare inseamn ca s-a declanat ovulaia i s-a format corpul galben. 2. Biopsia de endometru - preovulator endometrul are aspect proliferativ, - postovulator aspect secretor, cu glande ramificate. 3.Frotiul citovaginal - preovulator in prezenta secreiei maximale estrogenice, frotiul este curat cu indici acidofili si picnotici maximali - postovulator in prezenta secreiei estrogenoprogesteronice frotiul este cu celule bazofile, intermediare plicaturate, in placarde cu bacterii si leucocite (aspect murdar). Din punct de vedere histologic mucoasa este format din: 1. strat bazal, are doua randuri de celule

strat bazal profund un singur rand de celule strat bazal extern, parabazal doua randuri de celule.

2. stratul intermediar format din mai multe straturi de celule, care variaza n funcie de faza ciclului menstrual i de sarcin. 3. stratul supeficial format din mai multe straturi de celule, mai subtiri decat stratul intermediar, se imparte in: stratul profund de cheratinizare a lui Dierks cu stratul superficial propriu-zis.

Biologia mucoasei vaginale proliferarea - se face exclusiv n stratul bazal sub influena hormonilor ovarieni si corticosuprarenali diferentierea este un proces continu, se realizeaz sub influena hormonilor estrogeni. descuamarea - este un proces constant si continuu o descuamarea moderat h. estrogeni o descuamare masiv - progesteronul metabolismul glicogenic incarcarea celulelor vaginale cu glicogen (inductor al activitatii estrogenice) Examenul citovaginal se desfoar n 4 etape: 1. Recolatarea - la nivelul fundului de sac in 1/3 sup a peretilor laterali locul cel mai putin expus factorilor mecanici si de iritatie si in acelasi timp este cel mai receptiv la influentele hormonale 2. Fixarea - imediat dupa recoltare cu alcool eter(amestec in parti egale) 3. Coloraia 4. Interpretarea aspectul celulelor, afinitatea tinctoriala, aspectul si marimea nucleului, modul descuamarii - se numara 100-200 de celule si se face procentajul celulelor acidofile(IA) si bazofile - se numara toate celulele cu nucleu picnotic(IKP) gasite in 100 de celule numarate - se face raportul IA/IKP care in mod normal este < 1 Aspectul frotiului vaginal: Flora gradul 1 - format numai din bacil Doderlein (sunt gram pozitiv), imobili, aerobi, sensibili la antibiotice, antiseptice i mpiedic dezvoltarea altor germeni. Flora gradul 2 - apare i flor saprofit pe lng bacili Doderlein. Flora gradul 3 - numai flor saprofit. Flora gradul 4 apar micozele. Flora gradul 5 apare trichomonas(parazit)

Frotiul citologic Babe-Papanicolau: Clasa I: frotiu normal - absena celulelor anormale sau atipice. Clasa II: frotiu inflamator citologie anormala de tip inflamator Clasa III: frotiu suspect - citologia sugestiv, neconcludent. Clasa IV: frotiu suspect de leziune canceroas citologie sugestiva de malignitate prin prezenta abundenta de celule rare cu caractere nete de malignitate Clasa V: frotiu de leziune canceroas - citologie concludenta de malignitate prin prezenta abundenta de celule cu caractere nete de malignitate Clasa I si II frotiu negativ Clasa III frotiu suspect Clasa IV si V frotiu pozitiv 4. Mucusul cervical - preovulator este fluid, elastic, poate menine legtura dintre 2 lamele de sticl pe distana de 15-20 cm. datorita estrogenilor si poate lua aspectul de feriga daca este aplicat pe o lamela - postovulator mucusul este mai gros, mai vscos cauza progesteronul 5. Temperatura bazal - se ia dimineaa la sculare, rectal sau bucal, in prezenta progesteronului observm o ridicare a temperaturii. 6. LH seric si urinar - se dozeaz radioimunologic, zilnic sau la 2 zile, prezinta in momentul ovulatiei o hipersecretie de 3080mUI/ml ser(25-40 UI/urina din 24h) care dureaza 24h. I. 2. 2. Hormonogeneza ovarian I. 2. 2. 1. Explorri indirecte 1. Frotiul citovaginal.

I. 2. 2. 2. Explorri directe bazale 1. Estrogenii - scad n insuficien ovariana, si cresc in tumorile ovariene estrogenice 2. Progesteronul i complexul pregnandiol urinar - scad marcat n ciclurile anovulatorii si cresc in luteoame 3. Androgenii se determina testosteronul i 17 CS - 17 CS urinari la femei provin din androgenii suprarenalieni 70% si din androgenii ovarieni 30% - la menopauza secretia de androgeni ovarieni creste 4. LH i LSH hipofizar - cresc n leziunile primare ovariene. II. INVESTIGATII HORMONALE IN SARCINA 1. Estrogenii - la inceputul sarcinii estrogenii se produc si se excreta in aceeasi cantitate ca si in faza postovulatorie a ciclului menstrual - in a treia luna cresc usor pana la termen datorita placentei 2. Progesteronul - dup nidarea oului complexul pregnandiol (CPG) creste i se menine la un nivel uor ridicat ca valoarea, peste cel din faza secretorie a ciclului menstrual - din luna a 3-a de sarcin excretia sa crete pn n a 6-a lun cand atinge un maximum - CPG reprezinta acum, doar 20% din productia de progesteron - urmeaza o scadere usoara si un nou varf secretor cu cteva sptmni nainte de natere. - inainte de parturiie nivelul estrogenilor si progesteronului scade 3. Gonadotropii corionici HCG - asigur persistena i funcia corpului galben in timpul gestatiei, ceea ce explica amenoreea din cursul sarcinii - producia crete rapid, aproape dupa nidare, astfel incat in sapt. a 6-a a gestatiei valoarea HCG urinar este mai mare decat dupa nidare, apoi scade treptat si continuu pana la termen - testele de sarcin din primele luni se bazeaza pe excretia unei cantitati mari de gonadotropi corionici.