- Reac(ia anafilactic (anaIilaxia): o reactie sever de hipersensibilitate generalizat si sistemic, ameninttoare de viat. Se maniIest prin dezvoltarea rapid a strii de amenintare la viat, legat cu dereglrile permiabilittii cilor respiratorii si/sau a respiratiei, si/sau a circulatiei, ca de obicei se asociaz cu semnele cutanate si mucoase (European Academy oI Allergology and Clinical Immunology Nomenclature Committee).
- Reac(ia anafilactic ($ocul anafilactic): un sindrom clinic reprezentat de o reactie alergica sever, brutal, acuta, IgE mediat sau nu, care se declanseaz de Iactorii etiologici multipli si apare imediat, n cteva minute dup administrarea antigenului speciIic. Se maniIest prin mare varietate de simptome si poate pune n pericol viata persoanei sensibilizate. Socul anaIilactic se produce atunci, cnd sistemul imunitar reactioneaz violent la contactul cu un alergen. Sintetizarea de mediatori chimici in timpul anafilaxiei determin scderea brusc a tensiunii arteriale si ngustarea bronhiilor, provocnd diIicultti respiratorii sau chiar pierderea constientei si moartea subit. Reactia anaIilactic poate s apar n cteva secunde sau minute de la contactul cu un alergen (veninul de albin sau ingestia de arahide).
FACTORII E RISC: Sexul masculin. Timpul scurt de la instalarea reactiei alergice anterioare. Administrarea repetat de antigen. Astmul bronsic.
CAUZELE: In socul anaIilactic IgE mediat: Antibioticele: penicilin si derivatele sale. Alimentele, aditivele alimentare: legume, nuci, scoici, ou, lapte. Agentiile terapeutice: extracte alergizante, relaxanti mus culari, steroizi, anestezice locale, vaccine, antiseruri (gamaglobulin antilimIocitar), streptochinaz. Proteinele heterogene: insulin, vasopresin, parathormon, Lasparaghinaz, protamine, ACTH. Enzimele: tripsin, chemotripsin, penicilaz, Ser heterogen. Venin de insecte. Latex. n socul anaIilactic nemediat de IgE (cauzat de complexe imunologice, complement, produse de metabolizare a acidului arahidonic, eliberare de histamin): Substantele roentghenocontrastante, dehidrocolat de sodium. Snge si produsele derivate din snge. Acid salicilic, benzoate, antiinIlamatoare nestreroidene. Opiacee, anesteticele locale: procain, lidocain. Vitaminele: tiamin, acid Iolie. Curare si dtubocurarine. Pentamidin. Metotrexat si alte remedii chimioterapice. Extractele de polen: ambrozie, ierburi, pomi. Extractele nepolenice: praI de acarieni, pr de pisic. AnaIilaxia indus de exercitii Iizice, care ar putea Ii sau nu asociat cu ingerarea preliminar de alimente. Reactiile induse sau isterice ar putea Ii admisibile. AnaIilaxia idiopatic este un diagnostic de excludere.
CLASIFICAREA: n Iunctie de pronuntarea maniIestrilor clinice sunt descrise 4 grade de severitate a socului anaIilactic (dup Dr. P. Ewan): Gradul I: Form usoar (modiIicri cutnate localizate). Gradul II: Form de gravitate medie (modiIicri cutnate generalizate). Gradul III: Form grav (modiIicri din partea vocii/wheezing). Gradul IV: Form extrem de grav (detres respiratorie/ colaps). .455 Variantele dup prevalenta sindroamelor: Hemodinamic. AsIixie. Cerebral. Abdominal. Tromboembolic.
PROTOCOL DE DIAGNOSTICARE: Istoria medical: Alergii preexistente. Istoricul astmului atopic. Se instaleaz subit si maniIestarea simtomelor se dezvolt rapid. Primul simptom este senzatia de ru general pe care o ncearc pacientul. Examenul clinic obiectiv: Semnele ameninttoare de viat: Caile respiratorii: edem, rguseal (disIonie), stridor. Respiratia: tahipnee, wheezing, Iatigabilitate (obosel), cianoz, Sa02 92, stop respirator. Circulatia: paliditate, diaIorez (transpiratii), hipotensiune arterial, lipotemie/sincop, stop cardiac. Semnele cutanate si mucoase: eritem partial sau generalizat, eruptie cutanat rosu, urticrie, prurit. Status mental: agitatie, conIuzie, dezorientare, senzatie de moarte iminent, somnolent/com. Semnele gastrointestinale: dureri abdominale, great, vom, diaree, incontinent a urinei. Pulsoximetrie: .456 Sa02 92. ECG: Aritmiile cardiace critice. Semnele de ischemie acut global.
EXEMPLE DE DIAGNOSTIC PREVENTIV: Reactia anaIilactic la penicilin. Soc anaIilactic (4.03.09). Reactia anaIilactic la venin de albin. Soc anaIilactic (10.03.09). Reactia anaIilactic cu etiologie nedeIinit (6.03.09).
COMPLICATIILE: Imediate: Hipoxemia sever. Stopul respirator. Moartea subit cardiac. ntrziate (peste 24 48 ore): GlomeruloneIrit. Hepatit. Necroz hepatic. Miocardit. Hemoragiile digestive severe. InIarct pneumon i i. Hemipareze.
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL: Diagnosticul diIerential n reactie anaIilactic se Iace cu: Astm bronsic, ameninttoare de viat, mai ales la copii. Soc septic. Reactiile vasovagale. Atac de panic. Episoade de apnee la copii. Urticrie si edem Quincke idiopatice (nonalergice). PROTOCOL DE MANAGEMENT: Protectia personalului. Pozitia pacientului n pat: In caz de evolutie usoar: Pozitia decubit dorsal. .457 n caz de insuIicient respiratorie si cardiac moderat: Pozitia cu redicarea extremittii ceIalice la 40 In caz de insuIicient respiratorie acut si hipotensiune sever: Pozitia antiTrendelenburg (ridicarea extremittii inIerioare la 30 si extremittii ceIalice la 40). n caz de sincop sau pacient inconstient: Pozitia lateral de sigurant. n caz de sarcin: Pozitia semidecubit lateral stng. Protectia termic. Examenul primar. Protocol ABC. ntreruperea contactului cu alergenul, oprirea administrrii remediului medicamentos suspectat ca alergen. Fluxul de Oxigen 10 1/min (Sa02 ~90). n caz de necesetate: Apel urgent la serviciul asistenta medical de urgent sau la echipa de reanimare, Monitorizarea: TA, pulsoximetrie, ECG. Tratamentul de standard: EpineIrin 500 pg/0,5 ml i.m., (0,1; 0,18 1 ml de 1:1000), n caz de necesitate, se repet aceiasi doz la Iiecare 5 min pn la stabilizarea TA. In caz de hipotensiune critic (TA sistolic sub 80 mmHg), dup obtinerea liniei venoase si n prezenta echipei cu pregtire special (de ex. echipa de reanimare): EpineIrin 50 pg/0,5 ml i.v. n bolus, n caz de necesitate, rebolus 50 pg/0,5 ml peste 5 min. Dac hipotensiunea arterial persist si este necesitate de administrare a EpineIrinei intravenos: EpineIrin 110 pg/min n perIuzie pn la stabilizarea TA. Compensarea volemic: Hidroxietilamidon 5001000 ml i.v. n perIuzie sau Clorur de sodiu (Ser Iiziologic) 0,9 5001000 ml i.v. n perIuzie. Antihistaminice: Cloropiramin 20 mg i.v. lent sau i.m., sau 458 1 DiIenhidramin 1020 mg i.m. sau 2050 mg cu ser Iiziologic 75100 ml i.v. n perIuzie, sau ClorIenamin: 10 mg i.m. sau i.v. lent. Corticosteroizi: Hidrocortison 100200 mg i.v. n bolus, rebolus, la Iiecare 4 ore (maxim 2g/24 ore) sau Metilprednisolon 100500 mg i.v. lent, sau Prednisolon 12 mg/kg i.v. n bolus, rebolus, la Iiecare 6 ore (maxim 1020 mg/kg/24 ore). n caz de administrarea programat a betablocantelor, n loc de EpineIrin: Glucagon 12 mg i.m. sau 5150 pg/kg i.v. n perIuzie cu viteza 15 mg/or pn la stabilizarea TA. n caz de edem laringian: EpineIrin 2 mg intratraheal, deluat cu Clorur de sodiu 0,9 3 ml. n prezenta bronhospasmului: Salbutamol spray 0,1 mg/l doz 12 puIuri, se poate de repetat la Iiecare 20 minute. TeoIilin 56 mg/kg i.v. lent, timp de 2030 min, urmat 0,5 mg/kg/or i.v. n perIuzie. SulIat de magneziu 40 mg/kg i'timp de 20 min (maxim
n prezenta semnelor de detres vital:
Intubatie endotraheal si ventilatie mecanic dirijat. n caz de bradiaritmii cardiace: Atropin 0,51 mg i.v. n bolus. n caz de insuIicient cardiac si tahiaritmii cardiace, n loc de EpineIrin: Dobutamin 520 pg/kg/min i.v. n perIuzie. n caz de stop cardiorespirator: Protocol de RCRC. Tratamentul complicatiilor. Consultatia specialistului de proIil.
REMEDIILE MEDICAMENTOASE FOLOSITE N VRSTA PEDIATRIC: EpineIrin 0,1 1 mg/l ml de 1:1000, i.m.: .459 sub 6 luni: 150 Ixg (0,15 ml), 6 luni6 ani: 150 pg (0,15 ml), 6 ani12 ani: 300 pg (0,3 ml), peste 12 ani: 500 pg (0,5 ml) sau 300 pg (0,3 ml), dac copilul este slab sau prepubertar. EpineIrin 0,1 1 mg/l ml de 1:10000, i.v., n bolus: 1 pg/kg corp (maxim 50 pg). EpineIrin 0,11 pg/kg/min i.v. n preIuzie. Hidrocortison: sub 6 luni: 25 mg i.m. sau i.v. lent, 6 luni6 ani: 50 mg i.m. sau i.v. lent, 6 ani12 ani: 100 mg i.m. sau i.v. lent, peste 12 ani: 200 mg i.m. sau i.v. lent, Saibutamol injectabil: o lun5 ani: 5 pg/kg si 518 ani 15 pg/kg (maxim 250 pg) i.v., timp de 5 min, urmat 15 pg/kg/min i.v. n perIuzie (200 pg/ml solutie). Saibutamol spray: sud 5 ani: 2,5 mg; 512 ani: 2,55 mg; 1218 ani: 5 mg, se poate de repetat la Iiecare 2030 min. TeoIilin 5 mg/kg i.v., timp de 20 min, urmat 1 mg/kg/or i.v. n perIuzie. ClorIenamin: sub 6 luni: 250 pg/kg i.m. sau i.v. lent, 6 luni6 ani: 2,5 mg i.m. sau i.v. lent, 6 ani12 ani: 5 mg i.m. sau i.v. lent, peste 12 ani: 10 mg i.m. sau i.v. lent Clorur de Natriu 0,9 20 ml/kg i.v. n perIuzie, timp de 2030 min. CRITERIILE DE STABILIZARE A BOLNAVULUI: Ameliorarea strii generale a bolnavului. Bolnavul: constient, linistit, rspunde adecvat la ntrebri. Normalizarea indicilor hemodinamici: stabilizarea tensiunii arteriale sistolice la nivelul 90100 mraHg si mai sus la hipertensivi. Stabilizarea ritmului cardiac n limitele 50110/min. Stabilizarea Irecventei respiratorie n limitele 1225/min. Temperatura corporal central este n limitele normale Diureza peste 5070 ml/or. .460 RECOMANDRILE PRACTICE: EpineIrin si oxigen sunt cei mai importanti agenti terapeutice n managementul a reactiei anaIilactice. EpineIrin (Adrenalina) este remediu de prima linie n eIectuare a asistentei medicale de urgent n caz de reactie anaIilactic. Prin eIectele sale o`adrenegice, epineIrin previne si amelioreaz edemul laringian si colapsul circulator, iar prin actiunea sa p,adrinergic induce branhodilatatie si reduce eliberarea histaminei si altor mediatori. EpineIrin se administreaz intramuscular: partea anterolater a l a treimei de mijlociu a coapsei. n caz de necesitate a administrrii de epineIrin repetat, remediu se ntroduce n locuri diIerite ale coapsei. n caz de eIectuare a terapiei intensive EpineIrin se administreaz i.v. n bolus si n perIuzie. n bolus EpineIrin se administreaz numai cu raport 1:10000, adic 1 ml de EpineIrin se dilueaz cu 10 ml de Clorur de sodiu 0,9. Administrarea i.v. a EpineIrinei se eIectueaz numai n prezenta echipelor de reanimare si terapie intensiv. Dac nu exist calea venoas solutiile si remediile medicamentoase se administreaz intraosos. Dup recomandrile European Academy oI Allergology and Clinical Immunology Nomenclature Committee, adminisrarea epineIrinei subcutanat sau prin inhalare nu este recomandat. Reactiile adverse la epineIrin se intelnesc n caz de administrare tardiv a remediului sau la pacientii care primesc progamat betablocante. Administrarea de epineIrin este contraindicata: la gravide (reduce circulatia placentar), la vrstnici (poate induce ischemie), la cardiaci (poate induce inIarct miocardic acut). Administrarea pipolIenului si a clorurei de calciu n caz de reactie anaIilactic este contraindicat. Dup datele ghidurilor internationale nu este recomandat administrarea dexametazonului n caz de soc anaIilactic. Prognosticul evolutiv depinde de grad de severitate a socului anaIilactic, vrsta bolnavului, boli asociate, rapiditate si calitate a asistentei medicale de urgent. .461 Risc crescut de instalarea mortii subite cardiace este n prezenta: hipotensiunei arteriale severe, bradicardiei, bronhospasmului sustinut, rspuns neadecvat la administrarea epineIrinei, insuIicientei suprarenale, astmului bronsic si cardiopatiei ischemice. In Iormele Iulminante prognosticul ntotdeauna este neIavorabil. Cu ct mai trziu se instaleaz simptomele reactiei anaIilactice cu att mai putin sever este reactia. Complicatia cu inIarct miocardic acut altereaza prognoza revenirii totale. In Iormele severe, de gravitate medie si usoar prognosticul este Iavorabil la initierea imediat a terapiei de urgent adecvate si poate Ii neIavorabil cnd aceasta a ntrziat cu 30 min. Anularea reactiei anaIilactice are loc pe parcursul a ctorva ore sau mai mult, bolnavul necesitnd spitalizare pentru cteva zile. Vrsta pediatric. La copii sunt descrise 5 variante de soc anaIilactic: tipic, hemodinamic, varianta cu asIixie, cerebral si abdominal. Reactiile si bolile alergice la copiii de pn la un an sunt preponderent de origine alimentar si se ntlnesc la 4060 din copii. Se consider, ca unele cazuri de moarte subit la sugari pot Ii legate cu socul anaIilactic, cauzat de intoleranta laptelui matern. La copiii mari, ca si la adultii tineri, cauza socului anaIilactic este administrarea de antibiotice si pe primul loc este penicilina, urmeaza sulIanilamide, vitamine, remedii antihistaminice, vaccine, yglobulin. Socul anaIilactic prin alergie alimentar la aceast categorie de copii se ntlneste mai rar si mai este vorba de o intolerant a laptelui, pestelui, oulor. Principiile de tratament ale socului anaIilactic la copii sunt aceleasi ca si la maturi, respectnd dozele remediilor medicamentoase la kg /masa corporal /24 ore, recomandate la copii. Spre deosebire de maturi, copiii cu reactie sistemic limitat la tegument, au mai putine sanse de maniIestri severe, respiratorii sau vasculare. Vrsta geriatric. La pacientii vrstnici reactiile alergice se dezvolt mai rar si evolueaza cu maniIestrile clinice mai slab pronuntate, preponderent sub Iorm de dermatite alergice. n tratamentul socului anaIilactic la adulti trebuie evitate reme .462 diile adrenergice, care agraveaza bolile asociate acestei vrste (cardiopatie ischemic, hipertensiune arterial, diabet zaharat, glaucom). Sarcina. La Iemeile gravide socul anaIilactic se poate suscita, inclusiv de remedii medicamentoase enumerate, mai ales dac acestea au patologii asociate digestive, renale, gestoze, stare de rezusconIlict. n aceste cazuri se dezvolt Iormele severe de soc cu prognostic neIavorabil care creste mortalitatea Ietal si matern. n tratamentul socului la gravide sunt contraindicate remediile adrenergice.