Acest articol este att de socant, c multora nu le vine s cread, c Mircea Geoan este un rechin att de mare.

i asigur ns pe cititori, c am toate documentele (cu numr de nregistrare, data, cine le-a semnat etc.) despre cele scrise n acest articol. Tatl beizadelei a fost General de Securitate sub Comunisti. Academia Catavencu a publicat fotografia Generalului Geoan umr la umr (ca s folosesc expresia din A.C.) cu Generalul trdtor Pacepa. Generalul Geoan n-a fost ns un oarecare general de securitate. Se bucura de atta ncre-dere din partea membrilor CPEx, nct i se acordau misiunile cele mai delicate. Revista Historia, anul 2, nr. 30 din mai 2004, publica, in documentarul Revolutia romana, stenograma emisiunii Nasul, de la postul de televiziune B1Tv, la care au participat Victor Athanasie Stanculescu, Radu Moraru si Ion Cristoiu. Dumitru Burlan, locotenent-colonel in Directia V Securitate si Garda, declara in interviul-fluviu Eu am fost sosia lui Nicolae Ceausescu, acordat lui Viorel Patrichi, publicat in revista Lumea magazin si editat ulterior ca volum cu acelasi titlu: De toate adaposturile se-crete raspundea generalul Geoana, tatal lui Mircea Geoana, ministrul de Externe. (vezi Lumea magazin, numarul 10, 2001, Politica si servicii secrete). Contactat la telefon pe 22 mai, locotenent-colonelul Burlan a reafirmat cele declarate in interviu. Deocamdat att despre Generalul de Securitate Ioan Geoan, tatl beizadelei Mircea Geoan, scumpul si frumosul (dar gunosul, pe dinuntru) Ministru de Externe. ntrun alt articol voi scrie despre crimele acestui tat de beizadea n timpul asa zisei revolutii cnd el era custodele tuturor tunelelor secrete de legtura ale lui Ceausescu, att cele care deserveau cldirile oficiale, ct si cele personale.

n 1996, la propunerea lui Nstase, Mircea Geoan a fost trimis ca ambasador la Washington, n locul lui Aurel-Dragos Munteanu. Din curiozitate, m-am dus la Washington s-l cunosc personal pe noul ambasador. Un tip fr sare si fr piper, ce nu stia s lege dou cuvinte, gngvit, bleg si lipsit total de cultur general. Am vorbit englezeste cu el, s vd ce stie. M-a bufnit rsul. Vorbea o englez de balt ca tiganul din Cotroceni. Ambasada Romniei are o vil frumoas si un apartament mare pentru resedinta ambasadorului. Beizadelei nu i-a plcut apartamentul n care au stat toti ambasadorii dinnaintea lui si a nchiriat un amartament si mai mare n zona rezidential de lux a Washingtonului, pentru care a pltit tot timpul o chirie de 150.000 $ pe lun!! Stiti censeamn asta? Cu 150 de mii de dolari ti poti cumpra n orice Stat sau oras o cas pentru intreaga familie, cu 7-8 camere, bazin de not, gradin n spatele casei si iarba special si flori n fata casei, cum au toate casele familiare n America. Escrocul de Geoan n-a dat banii din punga lui. Nu-l durea sufletul de cei multi nemncati, desculti si dezbrcati de acas. Beizadeaua fcea parte din esalonul de vrf comunist. S-a nscut la Spitalul Coltea, a copilrit n zona Primverii cu alte beizadele de nalti demnitari comunisti. Si habar navea ce-i aia s te duci s mprumuti o oal de mlai dela vecini, sau s strngi de pe cmp, dup ce tranii si luau recolta, un pumn de

cartofi rmasi pe brazd. Dar s revenim la aventurile de pe timpul cnd era ambasador la Washington. Guvernul Monstruoasei Coalitii a ncheiat un contract cu firma CASE, una dintre cele mai mari com-panii din Statele Unite, ce fabric masinrii si utilaje agricole, ca s aduc n romnia smnt selec-tionat, masinile si echipamentele necesare, s nvete tranii romni metodele americane, la fata locu-lui, adic s cultive ei nsisi cu oamenii lor americani, ca tranii nostri, s vad cum se lucreaz pmntul. S-i nvete pe inginerii agronomi managementul n agricultur. Contractul ncheiat avea o valoare de 160 de milioane de dolari. Alfred H. Moses, ambasadorul american la Bucuresti, auzind de un asa gheseft i-a telefonat imediat, prietenului su Mircea Geoan la Washington.. Ambasadorul Romniei i-a spus lui Moses s ia de ndat legtura cu Ionut Costea, cumnatul lui, care era Secretar de Stat n Ministerul de Finante. Toti trei, mpreun cu alte cozi de topor, Ioan Avram Muresan, Min-istrul Agriculturii, Remus Opris, Secretarul General al Guvernului, si altii, au lucrat mpreun si au anulat contractul cu CASE. Moses a vrut initial s treac contractul pe numele firmei, Covington & Burling, din Washington, D.C., unde el era actionar. Era ns o firm de avocatur, si banda de hoti, sftuindu-se mpreun, au ajuns la concluzia c se vor face de bsclie. O firm de avocatur din Washington, s fac agricultur n Romnia. Ar fi rs si curcile. Dup cum spune Human Rights Report scris de Vera Munteanu, si Mihai Albulescu, Ionut Mircea Costea a fost principalul om de lobby din Guvernul Romaniei care a sustinut consecvent ideea semnarii contractului intre corporatia americana TransChem Finance & Trade Corporation, profilata pe activitati legate de agricultura, si SNIF (Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare). Cu doi ani inainte, in 1995, TransChem derulase un contract similar in Ucraina, soldat cu un esec rasunator, care a generat un puternic scandal de presa. La acea vreme, insa, Ministerul Finantelor al carui demnitar era si Costea, nu a tinut cont de situatia de peste granita de nord, ci a acceptat sa fie garantul unui credit de 80 milioane de dolari pentru contractul incheiat intre unitatea din subordinea Ministerului Agriculturii si TransChem fiindc Alfred Moses avea interese personale n aceast firm. Pe hartie, obiectivele contractului erau: modernizarea sistemului de irigatii, asigurarea parcului agricol cu utilaje de mare capacitate, re-ducerea costurilor la lucrarile agricole, implicarea furnizorilor de utilaje, intr-o etapa ulterioara, la producerea acestora in Romania. Din momentul semnarii contractului, derularea acestuia a intrat intr-un con de umbra. Nu au existat rezultate palpabile in teren, proportionale cu valoarea investitiei. De altfel, suspiciunile au planat inca de la inceputul semnarii contractului. Potrivit acestuia, Tran-sChem a demarat o mega-afacere cu un numar de unitati agricole private, iar pe suprafetele de teren astfel obtinute au luat fiinta asa zisele ferme de tip american. Asociatiile agricole mixte trebuiau sa ramburseze creditul din surplusurile de recolta obtinute. In schimbul lucrarilor executate, compania americana nu a primit si nu a vandut nici un stiulete de porumb sau vreun bob de grau. Bun de plata a ramas doar

statul roman. Investitia totala a americanilor s-a ridicat la aproximativ 11 milioane de dolari. Numai ca, esecul care se intrezarea nu le starnea motive de ingrijorare. Indiferent de rezultate, pentru ei afacerea avea un profit de 800 la suta. In HG nr. 686/1997, Ministerul Finantelor, pe atunci condus de Mircea Ciumara si de Costea, a fost autorizat sa garanteze, in numele statului, dobanzile, comisioanele, spezele bancare, primele de asigurare, precum si alte cheltuieli aferente creditului garantat. Imprumutul extern, in valoare de 160 de milioane de dolari, a fost acordat de Citybank N.A. SUA. Jumatate din suma a fost aruncata pe fereastra de pagubosul program ROMAG 98. Reprezentanta TransChem in Romania a fost firma TransAG Production Company. Teapa a inceput sa se con-tureze prin 1998, cand s-a constatat ca societatea mentionata, care avea obligatia sa importe utilajele agricole, nu adusese nici unul in tara. In actionariatul TransAG figurau unsprezece cetateni americani. Impreuna, nu detineau nici macar 1% din firma. In schimb, 99,8916% erau in proprietatea firmei T-AG Limited, cu sediul in Limassol, Cipru. SNIF nu a detinut nici o actiune in societatea care a implementat programul ROMAG 98. Conform HG686 /1997, aceasta ar fi trebuit sa fie SC Agroserv Consult SRL, care, in proportie de 49%, apartinea SNIF. Numai ca, dupa sosirea sa din SUA, Ioan Avram Muresan, ignorand actul normativ, a desemnat firma TransAG sa aplice programul. Nerespectarea obligatiilor contractuale de catre TransAG in proiectul romano-american nu l-a impiedicat deloc pe ministrul Muresan sa concesioneze acestei firme si lucrari la SC Insula Mare a Brailei SA. TransAG a incasat valoarea prestarilor de servicii, dar a uitat sa mai vireze vreo suma catre SNIF. In prezent, TransAG se afla in reorganizare judiciara. Escrocheriile de proportii au fost scoase la iveala de un control recent al Corpului de Control al MAPAM. In paralel, Curtea de Conturi a efectuat o alta verificare. De data aceasta, rezultatele au fost tratate cu discretie desavarsita. Anul trecut, efectele nefaste ale programului ROMAG 98 au fost evaluate. In mai 2003, Guvernul a emis ordonanta de urgenta 42/2003, privind preluarea de catre AVAB a creantelor SNIF. In nota de fundamentare a actului normativ se argumenteaza: Datorita schimbarii structurii de proprietate a pamantului, fata de 1997 cand ROMAG98 a fost aprobat, actiunea de identificare a terenurilor care sa indeplineasca conditiile cerute de Program este foarte dificila. Printr-o coincidenta sau nu, agricultura nationala a Georgiei se afla tot in mana TransChem, aceast firm fantom si plin de escroci si rechini internationali. Georgia face parte si ea din aria de responsabilitati ale directorului zonal al BERD, Ioan Mircea Costea, cruia cumnatul su, Mircea Geoan, i-a aranjat un post cldut de milioane de dolari. Sunt tare curios cum o va scoate la capt Ionut Mircea Costea cu Mihail Saakasvili, Presedintele Georgiei, care este un nationalist si un patriot desvrsit. Cred c va veni cu coadantre picioare, dac nu va face nchisoare pe celelalte maluri ale Mrii Ne-gre, adic pe latura de Rsrit.

O alta situatie catastrofala pentru statul roman, in care s-a implicat fostul secretar de stat Ioan Mircea Costea, a fost asa-zisa recuperare a unui miliard de dolari, bani trecuti la datoria publica. Potrivit unui raport al Curtii de Conturi, redactat la acea vreme, imensa suma a provenit din angajarea unor plati din fondurile publice pentru importul de titei si dotarea cu echipamente si utilaje ale unor mari rafinarii. Mai multi reprezentanti ai Bancii Nationale, ai defunctului FPS si ai MFP s-au constituit intr-un Comitet de Coordonare, al carui presedinte era chiar Costea. Rambursarile au inceput timid, dar totul s-a incheiat foarte repede si intr-o nebuloasa totala. Interesele demnitarilor din acea vreme, legate de recorelarile datoriilor anumitor rafinarii, au primat in fata peticirii unui buget national faramitat. Pomposul Comitet de Coordonare nu s-a dovedit a fi decat un bluf guvernamental. Faptele patriotice ale lui Costea au o istorie bogata. La sfarsitul mandatului, guvenul Isarescu a aprobat (HG 1043/2000) un contract de cesiune incheiat intre statul roman si SC Argirom International SA, firma baronului PSD, Iosif Armas. Obiectul contractului era vanzarea de catre Ministerul Finantelor firmei lui Armas a creantelor Romaniei rezultate din activitati de comert exterior in Angola, pana in 1989. Datoria tarii africane catre noi se ridica la aproximativ 18,7 milioane de dolari. Conform documentului, Argirom incasa intreaga datorie, iar statul se alegea cu praful de pe toba, adica doar cu 15% din suma. Cu alte cuvinte, bugetul nu s-ar fi rotunjit din toata aceasta afacere decat cu 2,8 milioane de dolari, din aproape 19 milioane. Dar despre acestea si multe alte fapte de vitejie ale cumnatilor Mircea Geoan si Ionut Costea, altdat. Fiindc Redactorul Sef este un om foarte strict, nu pot s scriu n acest articol mai multe amnunte, dar v promit c voi reveni. Pn atunci v rog s v delectati cu cteva rspunsuri de scoal primar ale Domnului Ministru de Externe, date D-nei Valeria Sercan dela Evenimentul Zilei.

Ce stiti despre cabana Sipa de Busteni care se invecineaza cu terenul detinut de socrul
dumneavoastra? Nu stiu ce-i cu ea. Eu stiu ca acolo au ei niste constructii, dar nu stiu altceva. Nu am idee. Nu, nu stiu. In declaratia de avere ati trecut ca detineti 50 la suta dintr-un apartament. Nu eu, sotia mea. Este 50 la suta din apartamentul parintilor ei, care este detinut impreuna cu fratele ei. Pe ce strada este acest apartament? S-a schimbat denumirea strazii. Uruguai se numeste acum. Este pe undeva pe linga piata Charles de Gaulle. Acolo au stat mult timp parintii ei, nu noi. Noi am descoperit un apartament ce va apartine, pe strada dr. Felix Iacob. Acolo a fost locuinta noastra inainte sa plecam in America. Acolo am stat de cind ne-am casatorit. Al e trecut in declaratie. cui este apartamentul? Cred ca este Nu stiu. Nevasta-mea stie. E al nostru. Nu e trecut in declaratie? Eu stiu ca

Nu este trecut, din moment ce apare doar 50 la suta dintr-un apartament despre care spuneti ca apartine sotiei dvs. Inseamna ca acolo este. Nu stiu. Efectiv nu stiu. Cu scuzele de rigoare. Sa o intreb pe sotie. Nu e o chestiune de Daca ma sunati in cinci minute va spun, caci ea e sefa cu lucrurile astea. V amintiti c un fermier spunea c are attea ou c nu le poate numra? Domnul Ministru de Externe are attea case si apartamente c nici el nu le poate numra. Cand el, sotia lui si mama soacr, Margareta Costea, mpreun cu alte rude si prieteni se vor ntelege si vor mprti cine ce are, ne vom da seama cine este proprietarul celor 3 vile n Primverii, vreo 6 apartamente de lux, cabane, locuri intravilane etc. Sic transit gloria mundi!! Si nc un amnunt, de mai mic important: Domnul Ministru a trecut n declaratia de avere c are conturi n strintate n valoare de 195 mii dolari. Domnul ministru a fcut o mic eroare: a uitat s adauge cele trei zerouri dela sfrsit. Domnia Sa are nu 195 de mii, ci 195 de milioane de dolari. n declaratia de avere, Domnul Ministru a spus ca are doar o masina Volkswagen si un teren de 1000 mp. Si un amnunt politic. Cnd Monstruoasa Coalitie a venit la putere, domnului ambasador i tremurau genunchii c va fi mturat. S-a sftuit cu sotia lui si i-a trimis o telegram de felicitare lui Emil Constantinescu, numindu-l pe Ion Iliescu ,,cancerul democratiei romnesti, ca s se linguseasc pe lng noul presedinte. n 1997, la sugestia cumnatului su, Ionut Costea, membru PNTCD, secretar de Stat la Finante (unde era ministru vicepresedintele PNTCD Mircea Ciumara), Mircea Geoan se nscrie n secret n PNTCD si si confirm atasamentul fat de Guvernul Ciorbea si presedintele Emil Constantinescu. Cnd PSD a furat alegerile n 2000 si a venit la putere, tot n secret a rupt carnetul de partid PNTCD si s-a nscris la PSD unde este vicepresedinte! (Va urma)