12/26/2011

Login nregistrare Descoper.ro Descoper Travel Maratoanele Descoper DEXcoper Foto Concursuri

Cum au uitat romanii un mileniu de isto

Descoper.ro
caut ...

Aboneaz-te la newsletter Prima pagin D:News tiin Cultur Natur Lumea digital Sporturi Descoper n Romnia
Conspiraii Anul 2012 Apocalipsa Personaje istorice Mistere Extrateretri Religie Paranormal

FB Twitter RSS Newsletter

Prima pagin Cultur

vezi toate articolele din Cultur Cultur

Cum au uitat romanii un mileniu de istorie

Like 25

Trimite pe email Adrian Nicolae | 30.05.2008 | 248 Comentarii + zoom Cum au uitat romanii un mileniu de istorie

Galerie foto (1)

descopera.ro//2672794-cum-au-uitat-

1/5

12/26/2011
frantura de istorie, asa cum s-a intamplat cu adevarat.

Cum au uitat romanii un mileniu de isto

Faptul ca nici la ora actuala nu exista un consens cu privire la evolutia populatiei daco-romane si la originile poporului roman se datoreaza, spun istoricii, unei asa numite taceri a surselor istorice, motiv invocat, in special, de catre adeptii teoriei migrationiste care sustin ca teritoriul Daciei a ramas o Terra deserta odata cu retragerea administratiei romane de la nordul Dunarii. Si cu toate acestea, continuitatea proto-romanilor pe teritoriul Daciei este atestata, fara putinta de tagada, de izvoarele arheologice locale, de culturile dezvoltate pe tot teritoriul fostei Dacii si de , mai mult sau mai putin, rarele inscrisuri istorice din perioada secolului al III-lea si pana in secolul al XIII-lea, odata cu intemeierea Tarii Romanesti sub Basarab I.

Despre retragerea aureliana si continuitatea daco-romanilor

Invaziile triburilor germanice si carpice, in valuri succesive, in provinciile dunarene, au silit administratia romana sa abandoneze Dacia, aceasta retragandu-se strategic in sudul Dunarii. De altfel, nici revoltele dacilor ocupati nu au constituit un element de ignorat pentru romani, acestea luand amploare, mai ales, dupa moartea imparatului Traian fapt ce vine sa contrazica scrierile secretarului personal al acestuia, care mentiona, la sfarsitul razboaielor dacice, ca intreaga populatie autohtona fusese redusa la maxim 40 de indivizi. Data retragerii romane din Dacia nu poate fi stabilita cu certitudine, in literatura stiintifica, cei mai multi specialisti optand pentru anii 267-268 din vremea domniei lui Gallienus sau pentru anul 271, in timpul imparatului Aurelian. Faptul ca provincia intemeiata de Traian nu a fost parasita de intreaga populatie este evident, autoritatile evacuand numai armata si administratia, la care se adaugau clasele instarite, in special cele din zonele urbane, proces care se va repeta intocmai si in alte provincii romane. Continuitatea daco-romanilor la nordul Dunarii este dovedita de singura copie a unei harti romane, unica, de altfel, pastrata pana in zilele noastre, Tabula Peutingeriana. Harta, realizata dupa anul 330 d.H., an in care imparatul Constantin cel Mare muta capitala imperiului de la Roma in Bizant, fosta asezare pescareasca de pe malul Bosforului, arata chiar si dupa retragerea aureliana, nu mai putin de 88 de localitati cu rezonanta daco-geta atat la nordul cat si la sudul Dunarii. Importanta acesteia este cu atat mai mare cu cat, fara doar si poate, Tabula Peutingeriana este o harta realizata in scopuri comerciale, dovedind asadar o stransa legatura economica a romanilor cu populatia ramasa in fosta provincie dacica. Curios este faptul ca istoricii greci si bizantini continua sa ii numeasca pe localnici daci sau geti, denumire folosita in Bizant pana aproape de secolul al X-lea, data la care incepe sa fie folosit termenul de valah. Istoricul grec Zosimos mentioneaza, de asemenea, in secolul al V-lea, conflictul dintre Imperiul Roman de Rasarit si tribul carpo-dacilor de la nordul Dunarii, conflict soldat cu infrangerea celor din urma. Mai mult, imparatul Constantin cel Mare, initiaza construirea unui pod peste Dunare, care sa faca legatura cu fosta provincie romana, precum si o campanie de la care isi va trage titlul de Dacicus, lucru pe care il va repeta si imparatul Justinian. Desi, practic, administratia romana disparuse din fosta provincie Dacia, teoretic, aceasta continua sa existe in structurile Imperiul Roman. Astfel erau create provinciile Dacia Ripensis si Dacia Mediterranea, intalnite si sub numele de Dacia Aureliana in literatura secolului al XII-lea, un argument in plus in fata continuitatii numelui de Dacia dar si al celui de dac. Curios este faptul ca, desi exista multi adepti ai teoriei migrationiste, teorie care spune ca poporul roman s-ar fi format alaturi de cel albanez la sudul Dunarii, urmand ca apoi sa migreze iarasi in nord, nu exista nici macar o singura mentiune a unei asemenea trasmutari de amploare, fapt mai mult decat neobisnuit in canoanele vremii. De fapt, singura mentiune a unei migratii a populatiei este una in sens invers, de la nord la sud, mentiune care se refera, cel mai tarziu, la secolul al XIV-lea. Nu trebuie uitat nici imparatul Galerius (293-311), imparat roman de oricine dacica, nascut, se pare, la sudul Dunarii, din tata trac si mama transdanubiana, termen referitor la fosta populatia daca din provincia cu acelasi nume. Mai mult, Galerius era poreclit de catre cei apropiati, Armenterius Ciobanul referire mai mult decat evidenta la vechile sale ocupatii, specifice, de altfel, populatiei romane de origine daco-getica. La fel de important, pentru sustinerea ideii de continuitate a populatiei dacice sau daco-romane, este si imparatul Maximinus Thrax (imparat de origine traca), cel care incepand cu anul 236 se afla in razboi cu dacii liberi si cu sarmatii.

Continuitatea crestina si culturile de la nordul Dunarii

Conform istoricului Victor Spinei, locul de formare al poporului roman ramane inca o problema controversata. Chiar daca protoromanii supravietuiesc, ei ies treptat, incepand cu a doua parte a mileniului I, din atentia cronicarilor, a istoricilor vremii si din atentia autoritatilor romane. Izvoarele arheologice dovedesc insa, mai presus de orice banuiala, continuitatea populatiei autohtone in spatiul nord dunarean. Inca din secolele III-IV, se remarca asa numita cultura Santana de Mures, conturata cu precadere in arealul triburilor gotice, triburi ce continua circulatia monetara romana. Cultura Santana este urmata de cultura Ipotesti Candesti (secolele V-VII), ce apartine unor comunitati sedentare, de sine statatoare, ale caror indeletniciri (agricultura, cresterea animalelor, ceramica de traditie romana) sunt caracteristice populatiilor proto-romanesti. Totodata se remarca si continuitatea comertului cu Bizantul, o dovada in plus a legaturilor dintre Imperiul Roman de Rasarit si populatiile de la nordul Dunarii. Influenta valului migrator slav se observa pe teritoriul fostei provincii romane prin cultura Dridu, cultura remarcabila din care iese in evidenta ceramica lucrata la roata, ceramica ce poarta numele culturii respective. Aceasta se va raspandi si la sudul Dunarii, un rol important avandu-l Primul Tarat Bulgar, desi componente ale sale sunt observate si in spatii ce depasesc autoritatea bulgara. Secolele XI-XII aduc o alta cultura, Raducaneni, caracterizata prin prezenta cuptoarelor rectangulare, ceramica lucrata la roata si obiectele care vadesc prezenta unei populatii sedentare. Cultura Raducaneni este cu atat mai importanta cu cat raspandirea asezarilor umane depaseste zona montana sau deluroasa si se apropie de campie, fapt ce se datoreaza si cresterii demografice. Deosebit de importanta este continuitatea crestina a populatiei autohtone. Majoritatea istoricilor sunt de acord astazi ca romanizarea si crestinarea comunitatilor dace au reprezentat activitati sincrone si complementare, marturii ale unei vieti crestine datand fara intrerupere inca din secolul al III-lea. Mai mult, incepand cu secolul al IV-lea, se inmultesc, pe langa obiectele cu caracter religios si mormintele de factura crestina. Cum nici unul dintre popoarele migratoare, care au ajuns pe teritoriul fostei Dacii, nu era crestin, obiectele liturgice si mormintele nu pot apartine decat populatiei autohtone, de sorginte daco-romana. Aparitia unor necropole de incineratie sau chiar birituale sunt considerate, astazi, ca apartinand slavilor si bulgarilor. In Dobrogea, procesul de contopire a populatiei dace cu cea romana este si mai evident, primul nume romanesc Petre, fiind descoperit intr-o inscriptie de pe un vas de lut datat in secolul III, vas descoperit in fostul castru roman de la Capidava. Nu mai putin importanta este marturia ambasadorului bizantin, Priscus Panites, la curtea regelui hun Atilla. Acesta mentioneaza pe langa prezenta hunilor in Pannonia si populatia autohtona, pe care o numeste barbara: :"[...] De acolo am calatorit pe un drum neted, asezat intr-o campie, si am trecut peste mai multe rauri navigabile dintre care cele mai mari, dupa Istros, erau asa numitul Drecon, apoi Tigas si Tifesas. Pe acestea le-am trecut in barci monoxile, de care se foloseau locuitorii de pe malurile raurilor, iar pe celelalte le-am trecut pe plute, pe care barbarii la poarta in carute, deoarece locurile sunt mlastinoase. Prin sate ni se aducea de mancare, si anume in loc de grau, mei, in loc de vin, mied, dupa cum il numesc localnicii. Slujitorii care ne insoteau aveau si ei mei si o bautura preparata din orz, barbarii o numesc camos...Apoi, dintr-o regiune plina de dealuri am ajuns intr-o campie impadurita. Acolo ne-au primit luntrasi barbari in

descopera.ro//2672794-cum-au-uitat-

2/5

12/26/2011

Cum au uitat romanii un mileniu de isto

Aparitia valahilor pe scena istoriei

Originile termenului de valah se regasesc cu mult inainte de aparitia proto-romanilor, mai precis la populatiile de origine germanica in ale caror idiomuri, walha desemna celtii din triburile vecine, una dintre dovezile in acest sens fiind denumirea straveche a vechilor celti din sudul Britaniei, galezii sau Welsh. Odata cu ocuparea Galiei de catre Roma, denumirea isi schimba sensul, definind acele populatii romanizate. De abia odata cu venirea slavilor in Europa, sensul de valah se va aplica strict populatiei de la nordul Dunarii, ca o recunoastere a descendentei acesteia din Imperiul Roman. Cronicile bizantine, incepand cu secolul al X-lea, vor defini comunitatile de pe teritoriul fostei provincii Dacia cu acest apelativ. La fel se va intampla si cu celebra cronica ungara a notarului Anonymus, care pomeneste in repetate randuri prezenta valahilor, vlahilor, valohilor sau a blascilor in Transilvania si la nordul Dunarii.

FACTS
Printre alte mentiuni ale prezentei valahilor in zona nord dunareana se numara: Scrierile cartografului armean Chorenatsi, cel care in secolul a IX-lea pomeneste prezenta Tarii Balakilor (Blahilor) in nordul Dunarii; Scriitorul bizantin Kinnamos, care in 1167 vorbeste despre valahi ca despre colonistii romani; Preotul Goderfius von Viterbium, cel care in 1120, in Gesta Henrici, pomeneste Blachina Tara Blahilor printre cuceririle Romei; Literatul persan Gardizi, care in secolul al XI-lea mentioneaza prezenta unui popor crestin de origine latina, situat intre neamurile rusilor, bulgarilor si ungurilor; Cronica imparatului german Friederic Barbarossa, cel care aminteste existenta unei tari numite Walahia intre Muntii Carpati si Dunare; Cronica turceasca din secolul al IX-lea, Ogusmane, care mentioneaza existenta unei tari a valahilor, situata la nordul Dunarii si la nordul Marii Negre, pana la Nipru; Mentiunea din cronicile khazare a Tarii Ardil Ardeal nume preluat de triburile ungare si transformat in Erdely

Material realizat cu sprijinul Muzeului National de Istorie a Romaniei Multumim doamnei muzeograf si specialist in arheologie medievala, Dr. Irina Ene

Citeste vinerea viitoare despre invazia ungurilor in Pannonia si Transilvania si prezenta principilor valahi in spatiul fostei Dacii, conform Cronicii Notarului Anonimus

Tag-uri: daco-romani | Imperiul Roman | valah | vlah | blasc | ungur | Attila | Maximinus Trax | Bizant | cronicar | proto-roman
Like Send 25 people like this. Be the first of your friends.

Trimite pe email
0

Comenteaz Nume Email

Comentariu Introdu codul din imagine n cmpul de mai jos

Trimite comentariul

Comentarii (248) 1. Johann Berszan astazi, 22:48 Legiunile cu care a trecut Traian Dunarea au fost compuse din legionari evrei care cu timpul s-au

descopera.ro//2672794-cum-au-uitat-

3/5

12/26/2011
4. dan astazi, 19:35

Cum au uitat romanii un mileniu de isto

@TT cum iti explici matale ca haplogrupul meu pe linie paterna are o vechime de 45.000 de ani in Europa (am participat la proiectul Genographic al NatGeo, I fiind haplogrupul primilor HS care au populat continentul? (R1b e celtic, R1a slav) mizeriile voastre revizioniste nu tin cont de genetica, si genetica atesta ca neamul din care ma trag e aici de 45.000 de ani. Pe langa dovezile scrise care atesta prezenta populatiilor latine la Nord si Sud de Dunare prezentate in articol (la care adaug Strategikon), genetica nu va lasa loc de intors niciunui revisionist imbecil. Tough shit. Sunt Dac si asta e tara mea de cand lumea si pamantul. 5. irina 21 ianuarie 2009, 19:12 este remarcabila milenara rezistenta a romanilor in spatiul carpato-danubiano-po ntic,in calea tuturor navalitorilor si a tulburarilor de tot felul. 6. teodora 21 ianuarie 2009, 19:08 spre deosebire de unele semintii vremelnice,romanii au dovedit intodeauna o remarcabila rezistenta dealungul secolelor,pastrandu-si nealterate portul si traditiile din vremurile vechi. 7. mihai 21 ianuarie 2009, 19:01 statele feudale romanesti,constituite dupa un mileniu de vremuri tulburi,au stat de straja in avanpostul crestinatatii,si sa-au aflat in prima linie de rezistenta impotriva invaziilor ... 8. victor 21 ianuarie 2009, 18:36 au aparut in ultimii ani atlase si lucrari mai amanuntite despre dacia romana,ele sant disponibile in unele librarii de specialitate din marile orase,mai ales la cluj. 9. victor 21 ianuarie 2009, 18:27 dacia e plina de monumentele romanilor,e o abundenta uluitoare care trebuie prezentata mai pe larg,prin publicarea atat a studiilor de specialitate cat si acelor de popularizare. 10. MIRCEA CEL MARE 20 ianuarie 2009, 20:03 imparati pe care lumea nu putea sa-i mai incapa,au venit la noi in tara si-au cerut pamant si apa...si nu vreau ca sa ma laud,nici nu vreau sa va-nspaimant,cum venira se facura toti o apa si-un pamant... 1 2 3 ... 23 24 25 Concursuri BIBLIOTECA DESCOPER Ctig DVD-uri Discovery, colecia "Surprinztoare fenomene naturale"!

Vrei s afli ct mai multe despre lumea n care trim? S-i descifrezi misterele i s-i urmreti evoluia? citete mai mult
DESCOPERA.ro on Facebook
Like 66,016 people like DESCOPERA.ro.

F ederatia

Barciu

S tanciugelu

G urhan

C ristina

A nca

Ionut

Ioana

M onica

Roxana

F acebook social plugin

descopera.ro//2672794-cum-au-uitat-

4/5

12/26/2011
adresa ta de email Trimite

Cum au uitat romanii un mileniu de isto

Copyright 2007-2011 Mediafax Group | Contact | Termeni i condiii | Politic de confidenialitate MicareaFaceBine.ro

Cafeaua, un ajutor eficient n antrenamentul fizic Cafeaua a fost dintotdeauna un subiect controversat atunci cnd discutam despre beneficiile pe care Sportul n exces o alt form de bulimie Munca de birou pericol pentru sntate! Apropo.ro

"Painea lui Dumnezeu", acum in varianta toast Un barbat din Vermont, SUA, a dat lovitura de Craciun cu inventia sa, un toaster care imprima pe paine "Mr. Saxobeat", printre cele mai vizionate 100 de Radio Killer: "In afara tarii sustinem mult mai multe IntreFete.ro

Machiaj de Revelion machiajul pentru o seara speciala Machiajul de Revelion se incadreaza in look-urile cu totul speciale, abordate cu ocazia sarbatorilor Rochii de seara cu paiete, modele glamour de petrecere Rochii de seara pentru plinute - modele de ocazie HotCity.ro

Interviu Octavian Coifan: esente speciale de Sarbatori Pentru ca mai sunt doar doua zile pana la Craciun, va ofer un cadou menit sa va inspire si sa va bucure Barbatii si lehamitea pentru bradul de Craciun Craciunul se face langa copii Go4it.ro

Firefox 9, downloadeaz-l dac vrei vitez i

descopera.ro//2672794-cum-au-uitat-

5/5