LINGVISTICA NUMELUI

Stud. mast.: Niu (Gheorghe) Cornelia Mirela Anul I, Limba romn actual struct., dinam., funcionalitate

SUBSTANTIVE PROVENITE DIN LIMBA SLAV

CONTEXTE-

Este de notorietate faptul c relatiile lingvistice romno-bulgare s-au manifestat cu o intensitate variabil n diferite momente istorice. Rezultant a contactului lingvistic este receptarea de ctre fiecare dintre ele a unui numr de cuvinte, de mprumuturi, desemnnd obiecte i notiuni, pe care le-a integrat, fiecare n parte, n registrele corespunztoare ale sistemului lexical propriu. a) OBIECTE: 1. nc dou spitale, aflate n judeele Botoani i Alba, vor fi transformate n cmine de btrni, dup ce guvernul a aprobat, miercuri, hotrrea privind desfiinarea respectivelor uniti sanitare, aflate n subordinea autoritilor administraiei publice locale, potrivit NewsIn. (http://www.romanialibera.ro/stil-de-viata/sanatate/inca-doua-spitaletransformate-in-camine-de-batrani-vezi-care-sunt-acestea-223631.html). 2. Ceasurile romneti cu cuc sunt ca Daciile vechi, ncearc o comparaie ceasornicarul ardean Claudiu Burlan. Oraul e unul de referin pentru ceasornicria romneasc, datorit fabricii "Victoria", care a produs cndva milioane de ceasuri - unele reuite, altele nu prea -, dar acum pstreaz o legtur timid cu lumea orologeriei.( http://www.evz.ro/detalii/stiri/ceasul-cu-cuc-o-treaba-nemteasca-in-care-s-au-varat-siromanii-949174.html). 3. Un ciocan este o unelat de lovire, care n forma de baz const dintr-un mner i un "cap" de o anumit greutate.( http://ro.wikipedia.org/wiki/Ciocan).

4. Utilizarea combinat a unui multimetru digital cu un clete de curent faciliteaz msurarea precis i analiza curenilor de sarcin. (http://www.electronicaazi.ro/articol/3437). 5. i Dumnezeu i-a adus aminte de Noe si de toate fiarele i de toate dobitoacele i de toate pasarile si de toate vietatile miscatoare cate erau cu el in corabie; i a adus Dumnezeu vant pe pamant i apele s-au potolit. (http://www.crestinortodox.ro/biblia/Facerea/Incetareapotopului-Noe-iese-din-corabie-si-I-aduce-jertfa-lui-Dumnezeu/). 6. Un clopot este un obiect/instrument muzical idiofonic care este originar din Orientul Apropiat. n Europa clopotul a ajuns prin anul 600 d.H. adus din Cartagina n Italia de sud. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Clopot). b) PRI ALE CORPULUI: 7. Raceala, boala cea mai cunoscuta, dar si cea mai banala, se manifesta prin dureri in gt, dureri de cap, stranut, infundarea nasului, respiratie greoaie, uneori febra.( http://www.interferente.ro/Remedii-naturiste-pentru-tuse-si-dureri-in-gat.html). 8. Fata cea de mprat nici nu se apropie de fereastra, ci gri cu glas nelept: - Mergi pe calea pe care ai venit: flori s-i creasc n cale i spini s-i rmn pe urm. (http://www.povesti-pentru-copii.com/ioan-slavici/ileana-cea-sireata.html). 9. Obrazul tau mi-i soare; gndirile-s sageata;/Dorinta - foc. Cu astfel de arme-Amor e gata/Sa-mi ia vederea, sa ma aprinda si strapunga. (http://www.cerculpoetilor.net/poeziide-dragoste.html) c) ALIMENTE: 10. Este nevoie de timp si de vointa, pentru a recapata placerea de a ne bucura de cruditati si de a le aprecia la adevarata lor valoare. Aceasta hran este un medicament zilnic, care ne intareste sistemul imunitar, aparindu-ne de viroze si de alte boli. (http://www.121.ro/articole/art2189-hrana-vie-iti-poate-prelungi-viata-ii.html).

12. Smntna este produsul rezultat prin separarea i extragerea grasimii din lapte. Din punct de vedere chimic ea contine toti componentii laptelui, dar in proportii diferite. (http://www.tnuva.ro/nutritie/ce-spun-oamenii-de-stiinta-a2/smantana-o-sursa-gustoasa-deproteine-calciu-si-vitamina-b2-48). d) RELAII DE RUDENIE: 13. Cu siguran pe vremea bunicii nu se pomenea de SPA, GYM, implanturi cu silicoane, unghii false sau multe alte minunatii de acest gen, care astazi sunt obligatorii apanajului femeii moderne. Grija ei, odata devenita nevast i mam, era s se dedice total gospodariei, in general, neglijndu-se pe sine ca imagine. (http://www.intreprietene.ro/articole/femeia_de_invidiat_nevasta_ideala,_mama_exemplara.php). e) PLANTE, ANIMALE: 14. In Uniunea European, productia de bumbac se concentreaza aproape n totalitate in anumite regiuni din doua tari mediteraneene Grecia si Spania. (http://www.gazetadeagricultura.info/plante-tehnice/2421-bumbacul-in-europa-si-inlume.html). 15. O alt modalitate este pstrarea ultimul snop (mpletetit sub diferite forme), deoarece se crede c aici se afl spiritul bobului care adun n el mana pmntului i rmne n cereal pn n anul urmtor. n ara Oltului i Mrginimea Sibiului ultimele spice mpletite poart denumirea de Buzdugan. (http://www.agero-stuttgart.de/REVISTAAGERO/ISTORIE/Secerisul%20de%20JMC.htm). 16. n mitologia slav, stejarul era considerat arborele adevrului. Se credea c primul brbat a aprut din acest arbore. Din carnea mistreilor, care se hrnesc cu ghind, ar fi luat natere preoii, lideri spirituali ai vechilor slavi. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Stejar). 17. De asemenea i un levit, ajungnd n acel loc i vznd, a trecut pe alturi. Iar un samarinean, mergnd pe cale, a venit la el i, vzndu-l, i s-a fcut mil, i, apropiindu-se, i-a legat rnile, turnnd pe ele untdelemn i vin, i, punndu-l pe dobitocul su, l-a dus la o cas

de oaspei i a purtat grij de el. (http://www.credo.ro/Duminica-25-Rusalii-Samarineanulmilostiv.php). 18. Odinioar rspandit pe intregul continent european si chiar si in Asia, cocoul de munte a fost cea mai mare pasare salbatica vanata in Marea Britanie, motiv pentru care a fost poreclita calul din padure". (http://www.animalutul.ro/pasari/pasari-exotice/cocosul-demunte-tetrao-urogallus/1615/). 19. Scoica face parte dintr-o familie numeroas i ramificat, cea a molutelor. Aceast familie reprezint, dup artropode, a doua mare grup de nevertebrate (animale fr schelet), existnd peste 50.000 de astfel de specii. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Scoic %C4%83). 20. Vrbiile de cmp sunt native din Europa, Africa i Asia, iar americanii i australienii au importat cteva specii care s-au adaptat rapid la noul stil de via, "nscnduse" astfel vrbiile urbane. (http://www.animalutul.ro/pasari/comportament/pasariantropofile-vrabia/322/). f)NOIUNI DE MEDIU: 21. 22. Sa traim Vreme Si-ntr-un tcnd trece, veac vreme fara fiindc vine,/Toate-s cuvinte, totul e ca vechi doi si cai noua fara toate. de s/

(http://www.mihaieminescu.ro/opera/poezia/glossa.htm). iubirea, tacere. (http://www.versuri-si-

creatii.ro/poezii/p/adrian-paunescu-8zudtnc/veac-de-tacere-6zunocp.html). 23. Astfel, pe 25 octombrie 1944 a fost eliberat Careiul de sub ocupaia horthyst. Sau, aa cum se spunea prin vechile manuale de istorie, a fost eliberat ultima brazd de pmnt romnesc aflat sub dominaie strin. (http://militar.infomondo.ro/actualitate/lamulti-ani-armata-a-romaniei.html). g) ABSTRACIUNI: 24. De as grai in limbile oamenilor si ale ingerilor, iar dragoste nu am, facutu-m-am arama sunatoare si chimval rasunator. Si de as avea darul proorociei si tainele toate le-as cunoaste si orice stiinta, si de as avea atata credinta incat sa mut si muntii, iar dragoste nu am,

nimic nu sunt. Si de as imparti toata avutia mea si de as da trupul meu ca sa fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseste. (I Corinteni) (http://diespapadies.astasunt.eu/2010/10/15/daca-dragoste-nu-am-nimic-nu-sunt/). 25. n opinia unor cretini care cerceteaz viitorul pe baza escatologiei cretine, Marele Necaz este o perioad relativ scurt de timp pentru oamenii care vor urma pe Dumnezeu, acetia vor experienta persecuia din ntreaga lume i vor purificai i ntrii de aceasta. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Marele_necaz). 26. Noroc are mai multe nelesuri, de exemplu n limba german inseamn i o stare de fericire, de fapt i n limba romn un om norocos este n acelai timp i fericit, a doua nsemntate ar fi din ntmplare, i nemeritat (nemuncit) se ajunge ntr-o situaie avantajat material sau spiritual. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Noroc). h) DENUMIRI RELIGIOASE:

27. Apostolul este trimisul lui Iisus Hristos pentru a propvadui Evanghelia i adevrul despre Mesia, cel rstignit pentru mntuirea noastr. (http://ro.orthodoxwiki.org/Apostol). 28. Icoana Maicii Domnului Prodromita se afla in Schitul Prodromu, in Sfantul Munte Athos. Intre icoanele nefacute de maini omenesti se numara si aceasta icoana a Maicii Domnului ce se cheama "Prodromita", zugravita in chip minunat in anul 1863, in Tara Romaneasca. (http://www.crestinortodox.ro/diverse/maica-domnului-icoanele-facatoareminuni-sfantul-munte-athos-88348.html). 29. n Bisericile cretine ierarhice, mitropolitul este, n mod tradiional, episcopul unei metropole, adic al unui ora-capital a unei provincii eclesiastice sau a unei regiuni, biserica episcopal fiind frecvent o catedral. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Mitropolit). 30. i de asta le plcea printele Trandafir poporenilor si; cu atta ns popa nu se mulumea. (http://ro.wikisource.org/wiki/Popa_Tanda).

31. ntr-o mnstire de sine, uneori numit lavr, clugrii duc o via monastic semi-anahoretic, adic nu slujesc cu toii mpreun toate slujbele, nu mnnc mpreun la toate mesele, ci doar n duminici i srbtori. (http://ro.orthodoxwiki.org/M%C4%83n %C4%83stire). 32. Sfntul este o persoan care din punct de vedere religios este considerat foarte apropiat de Divinitate i fr pcate. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2nt).

OBSERVAII: 1. Substantivele provenite din limba slav prezentate n contextele de mai sus aparin vocabularului reprezentativ (de baz, fondului principal) al limbii romne. 2. Cele mai multe s-au pstrat n stilul bisericesc, predominant conservator, unde au cptat ulterior i valoare de mrci distinctive ale limbajului Bisericii Ortodoxe fa de cele ale altor Biserici Cretine. 3. Dei nu depesc 10% din vocabularul limbii romne, aceste cuvinte sunt vechi, de ntrebuinare zilnic (prieten, mil, sil, scump, primesc). Vechiul mprumut munc nsemna, la nceput, chin, iar odihn semnifica a respira. Avem falc din latin, dar pe obraz venit din slav l folosim mai des. Asemntor este cazul lui timp (<latin), n raport cu vreme (<slav). n aceste dublete, fiecare cuvnt s-a specializat pentru a semnifica ceva, ntr-un context anume: spunem, mai cu seam, nu am timp azi, dar vremea afar e bun. 4. Sunt mprumutate i pstrate din limbile slave sunetele (a plti, grdin, ran), (a nvrti, al crui prim neles era a dansa, a juca la hor), h (hran), precum i nazalizarea lui a din ran, hran. Tot mprumutate din variantele slave sunt i prefixarea: cu po-, din a ponegri, cu pre-, din a preface, cu r-, din a rsfira (fir), dar i felul de a pronuna pe este iniial, din cuvinte precum el este (iel ieste). 5. Chiar dac am vorbi un idiom slav, la o analiz puin mai atent, se observ imediat c orice fraz spus n romn se structureaz n jurul unei gramatici de origine latin, independent de acele trsturi de pronunare cu influen slav.