DREPT PENAL SPECIAL

STUDENT: ARHIRE ALIN-CATALIN FACULTATEA DE DREPT AN: -III-, SEM. 1 I.D. BARLAD

1.Evidentiaza in cateva fraze: a)elementele constitutive ale infractiunii de tradare; Infrac iunea const n fapta cet eanului romn sau a persoanei f r cet enie, domiciliat pe teritoriul statului romn, de a intra n leg tur cu o putere sau cu o organiza ie str in ori cu agen i ai acestora, n scopul de a suprima sau tirbi unitatea i indivizibilitatea, suveranitatea sau independen a statului, prin ac iuni de provocare de r zboi contra rii sau de nlesnire a ocupa iei militare str ine, ori de subminare economic sau politic a statului, ori de aservire fa de o putere str in , sau de ajutare a unei puteri str ine pentru desf urarea unei activit i du m noase mpotriva siguran ei statului. Pentru realizarea infrac iunii nu se cere realizarea scopului, fiind suficient ca acesta s existe n momentul intr rii n leg tur . b)caracteristicile subiectului activ al infractiunii de subminare a puterii de stat; Subiect activ poate fi, de regul , orice persoan . Subiectul activ este calificat prin calitatea de cet ean romn sau de persoan f r cet enie domiciliat pe teritoriul statului romn, n cazul infrac iunilor de tr dare (art. 155 C. pen.), tr dare prin ajutarea inamicului (art. 156 C. pen.) i tr dare prin transmitere de secrete (art. 157 C. pen.), respectiv de cet ean str in sau de persoan f r cet enie care nu domiciliaz pe teritoriul statului romn, n cazul infrac iunilor constnd n ac iunile du m noase contra statului (art. 158 C. pen.) i spionaj (art. 159 C. pen.). Divulgarea secretului care pericliteaz siguran a statului, n modalit ile prev zute de art. 169 alin. (1)-(3) C. pen., nu poate fi s vr it dect de un func ionar care are atribu ii de serviciu n leg tur cu p strarea documentelor sau datelor ce constituie secrete de stat. Participa ia penal este posibil , de regul , sub toate formele. Coautoratul nu este posibil la infrac iunile prin care se consacr o obliga ie cu caracter strict personal, cum ar fi nedenun area (art. 170 C. pen.), precum i la infrac iunile care presupun o pluralitate de f ptuitori, cum ar fi subminarea puterii de stat (art. 162 C. pen.) i complotul (art. 167 C. pen.). c)aspectele legate de latura obiectiva a infractiunii de complot. Actul de executare al infrac iunii de complot se realizeaz prin ac iunile alternative de ini iere, sau constituire a unei asocia ii sau grup ri, de aderare sau sprijinire a unei asocia ii sau grup ri, n scopul prev zut de lege. Ini ierea nseamn propunerea de a se constitui o asocia ie sau grupare, adresat uneia sau mai multor persoane, atragerea de persoane n vederea constituirii asocia iei sau grup rii preconizate. Ac iunea de ini iere poate fi realizat de un singur f ptuitor sau de mai mul i. Constituirea nseamn nfiin area, crearea efectiv a asocia iei sau grup rii, implicnd participarea mai multor persoane (cel pu in dou ) care iau decizia de a ntemeia asocia ia sau gruparea, mp rt indu-i scopul i convenind asupra unei anumite organiz ri a acesteia. Aderarea const n intrarea unei persoane ntr-o asocia ie sau grupare deja constituit . Aceasta implic dou manifest ri de voin concordante: solicitarea acelei persoane de a adera,

precum i acceptarea primirii sale n asocia ia sau gruparea respectiv . Manifestarea voin ei de aderare i de acceptare a ader rii se pot realiza fie n mod expres, fie n mod tacit. Sprijinirea nseamn acordarea de ajutor material sau moral asocia iei sau grup rii, putndu-se realiza sub orice form . Prin asocia ie se n elege o reunire de mai multe persoane prin acord de voin i unitate de scop, avnd o anumit structur organizatoric i un program de activitate. Gruparea reune te un num r mai mic de persoane i are o organizare mai simpl dect asocia ia. Urmarea imediat const n toate cazurile ntr-o stare de pericol pentru securitatea statului. Producerea urm rii rezult din ns i faptul comiterii ac iunii i nu trebuie dovedit , dup cum nici existen a raportului cauzal. 2.Evidentiaza continutul constitutiv al infractiunii de omor. In latura obiectiv elementul material se realizeaz , din punct de vedere obiectiv, prin uciderea unei persoane, adic prin orice activitate material careadic material are ca rezultat moartea unui om. Elementul material poate consta ntr-o ac iune ntre(comisiune) sau ntr-o inac iune (omisiune); n oricare din ipotezelentriune men ionate, aceasta se refer la incriminare, nu la fapta concret , fiind vorba deionate,refer concret un act care s posede o anume for distructiv , adic , s fie apt obiectiv s for s provoace moartea persoanei n condi iile date. O asemenea for distructiv condi iilefor exercitat asupra victimei se poate manifesta sub forma unor acac iuni fizico-mecanice (sugrumare, lovire, t iere, mpu care, n epare, electrocutare etc.), ac iuni chimice (otr vire), ac iuni psihice ( ocuri psihice) etc. Aceea i for distructiv este prezent i n cazul inac iunii, atunci cnd f ptuitorul avea obliga ia (legal , contractual , social etc.) de a face sau a ndeplini ac iunea prin care s-ar fi putut mpiedica sau nl tura desf urarea unor procese de natur s provoace moartea victimei, ceea ce a dat posibilitatea s ac ioneze procesele naturale care au condus la moartea victimei. Urmarea imediat ,in cazul infrac iunii de omor, rezultatul face parte din descrierea ac iunii (din elementul material al laturii obiective) i constituie consecin a, urmarea acesteia; rezultatul face parte, mpreun cu ac iunea (inac iunea) din descrierea faptei incriminate i se nf i eaz n cazul infrac iunii de omor, sub forma unei modific ri a substan ei obiectului material: moartea unei persoane. Infrac iunea de omor fiind o infrac iune de rezultat, se cere deci producerea unui rezultat determinat, indiferent dac moartea s-a produs chiar n timpul efectu rii activit ii de ucidere, imediat dup aceasta sau mai trziu. Leg tura de cauzalitate,intre activitatea desf urat de f ptuitor i moartea victimei trebuie s se dovedeasc existen a unui raport de cauzalitate. n descrierea faptei de omor nu apare o expresie anume care s sugereze leg tura cauzal , ns aceasta rezult , implicit, din descrierea ac iunii (fiind o ac iune cu rezultat comprimat). De exemplu, substantivul derivat dintr-un verb uciderea folosit n descrierea faptei de omor, arat nu numai n ce const ac iunea incriminat , dar i rezultatul i, implicit, poten ele cauzale ale ac iunii.

In latura subiectiv ,omorul se s vr e te cu inten ia de a suprima via a unei persoane, adic , fie cu inten ie direct , atunci cnd f ptuitorul a prev zut rezultatul ac iunii sale (moartea victimei) i a urm rit producerea acestuia, fie cu inten ie indirect , cnd f ptuitorul a prev zut rezultatul ac iunii sale i f r a-l urm ri, a acceptat totu i posibilitatea survenirii acestuia. Pentru existen a omorului simplu este indiferent mobilul s vr irii faptei. n schimb, s vr irea omorului din interes material, de pild , este o mprejurare care atribuie infrac iunii caracter calificat [art. 175 lit. b) C. pen.]. Omorul nu este condi ionat, n forma sa simpl , nici de s vr irea faptei ntr-un anumit scop. Un anumit scop care, potrivit aprecierii legiuitorului, confer un grad de pericol social mai ridicat omorului, este prev zut ca circumstan agravant [art. 175 lit. g) i h) C. pen.]. 3.Delimiteaza infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte de infractiunea de omor. Omorul, asa cum apare definit n art. 174 C. pen., consta n uciderea unei per-soane. Acest mod de exprimare nu reprezinta altceva dect o explicare mai precisa a denumirii marginale a infractiunii (omorul), fara a reprezenta o descriere explicita a tuturor elementelor constitutive ale infractiunii. Omorul a fost incriminat n toate legislatiile, deoarece asemenea fapte au adus dintotdeauna atingere celui mai important atribut al persoanei, viata; punerea n pericol sau suprimarea vietii persoanei au fost combatute nu numai din punctul de vedere al intereselor victimei, dar mai ales pentru ca asemenea fapte prezentau un pericol pentru ntreaga societate; fara respectarea vietii persoanei nu poate fi conceputa existenta nsasi a colectivitatii si convietuirea pasnica a membrilor acesteia. Infrac iunea de loviri sau v t m ri cauzatoare de moarte const , potrivit art. 183 C.pen., n s vr irea vreuneia dintre faptele prev zute n art. 180-182 C.pen.,dac aceasta a avut ca urmare moartea victimei.De i infrac iunea de loviri sau v t m ri cauzatoare de moarte este n realitate o infrac iune contra vie ii persoanei, includerea ei n grupa infrac iunilor contra integrit ii corporale sau a s n t ii persoanei i nu n aceea a infrac iunilor de omucidere se explic prin faptul c n cazul de fa moartea victimei survine ntotdeauna ca rezultat mai grav, imputabil f ptuitorului cu titlu de culp , al unei fapte inten ionate dintre cele ndreptate mpotriva integrit ii corporale sau a s n t ii. 4.Evidentiaza elementul material al laturii obiective a infractiunii de viol . Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-un act sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex care are loc fara ca victima sa fi consimtit la acel raport sexual. Din redactarea normei juridice se observa ca elementul material al acestei infractiuni consta ntotdeauna ntr-o actiune si niciodata ntr-o inactiune. Legea are n vedere att raportul sexual normal ntre doua persoane de sex opus ct si orice alta actiune de satisfacere a nevoilor sexuale cu o alta persoana indiferent de sexul acesteia. Astfel prin dispozitiile alin. 1, legiuitorul a incriminat nu numai raportul sexual ci si orice alt act sexual savrsit potrivit alin. 1 prin constrngerea victimei sau profitnd de imposibilitatea

acesteia de a se apara ori de a-si exprima vointa, aspect sub care infractiunea de viol se deosebeste de relatiile sexuale ntre persoane de acelasi sex, fapte care n noua reglementare au fost dezincriminate, precum si de actele de perversiune sexuala incriminate n art. 220 Cod penal, acte care presupun spre deosebire de viol consimtamntul partilor si care dupa noua reglementare pentru a constituii infractiune trebuie sa ntruneasca doar conditia de a fi savrsite n public nu si pe cea prevazuta n vechea reglementare ci anume aceea de a provoca scandal public. Legea penala nu defineste termenul de act sexual iar literatura de specialitate nu a adus nca o clarificare n acest sens. Totusi, n doctrina s-a sustinut ca sub incidenta textului incriminator ar intra att actele sexuale firesti, ct si cele nefiresti, asa nct nu numai prin actul sexual cu o persoana de sex feminin, ci si prin actul sexual cu o persona de acelasi sex, de orice natura ar fi acesta, s-ar putea savrsi delictul de viol, daca sunt ndeplinite si celelalte conditii prevazute de lege. Prin notiunea de "act sexual" nu se ntelege si actul de perversiune sexuala, deoarece acesta din urma chiar daca se nfatiseaza ca un mod nefiresc de satisfacere a instinctului sexual, nu face parte din categoria actelor sexuale, ntruct pe de o parte, prin actele de perversiune sexuala se urmareste numai provocarea excitatiei sexuale si satisfacerea instinctelor sexuale prin procedee artificiale, iar pe de alta parte, prin act sexual se urmareste satisfacerea dorintei sexuale prin folosirea organelor sexuale, astfel ca n context nu este vorba de o pluralitate de texte ntre cele de la delictul de viol si delictul de perversiune sexuala. Cele doua norme au sfera lor proprie de aplicare, distincta, aspect ce rezulta att din mentinerea incriminarii perversiunii sexuale si noua reglementare la art. 220 Cod Penal, ct si din mprejurarea ca, daca la infractiunea de viol avem de-a face cu un act sexual fiziologic, la infractiunea de perversiune sexuala avem de-a face cu acte nefiresit, anormale n legatura cu viata sexuala asa cum apar ele in art 220 alin.6 Cod Penal. Prin notiunea de "act sexual de orice natura" se ntelege satisfacerea instinctului sexual n orice mod, prin contactul organelor sexuale sau prin atingerea numai a unuia dintre aceste organe astfel rezultnd un raport sexual realizat printr-un contact anal, bucal ori manual, folosind constrngerea acelei persoane sau profitnd de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa. Nu poate exista infractiunea de viol daca nu a avut loc un act sexual "de orice natura" ci numai o simpla atingere a organelor sexuale, n cel mai rau caz n aceasta situatie daca subiect pasiv este o minora, atunci fapta va avea ncadrarea juridica a infractiunii de Coruptie sexuala prevazute la art. 221 Cod penal. Pentru existenta infractiuni nu intereseaza nici vrsta pe care o are victima, doar n situatia n care aceasta nu mplinise vrsta de 15 ani, situatie n care se va retine forma agravanta din alin. 3 lit.d).Situatia n care victima mai mica de 15 ani este chiar fiica faptuitorului iar infractiunea de viol se realizeaza printr-un act sexual normal fapta va constituii att infractiunea de viol ct si cea de incest care sunt n concurs ideal datorita savrsirii lor prin aceeasi actiune. Infractiunea necesita realizarea unui act sexual, de orice natura, cu o persoana de orice sex fara consimtamntul acesteia. Lipsa consimtamntului se poate realiza n doua modalitati: una

care mbraca forma constrngerii, care la rndul ei poate fi de natura fizica sau psihica, si o a doua modalitate care presupune profitarea faptuitorului de neputinta victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa. Constrngerea fizica trebuie sa fie efectiva iar nu aparenta. Ea presupune ntrebuintarea unor acte de violenta si nu numai, poate fi vorba de orice alt fel de acte care presupun forta fizica care trebuie sa paralizeze total sau partial rezistenta victimei. Aceasta forta fizica trebuie sa ramna n limita unor actiuni manifestate prin violenta care sa nu depaseasca ncadrarea juridica prevazuta la art. 185 Cod penal, loviri sau alte violente, precum si cea prevazuta la art. 186 Cod penal, vatamare corporala, pentru ca n cazul n care i s-au provocat victimei vatamari corporale grave n sensul art.187 Cod penal se va retine forma agravanta a violului prevazuta la alin.2 lit. e. Forta fizica de constrngere se apreciaza n fiecare caz n parte n functie de mprejurarile n care s-a exercitat asupra victimei alaturi de analiza posibilitatilor reale pe care victima le-a avut n vederea opunerii de rezistenta. Este important ca din comportamentul victimei care nu a opus rezistenta sa rezulte refuzul categoric de a avea relatii sexuale cu faptuitorul. Daca nsa, opunerea victimei a fost doar de circumstanta si nu una efectiva si categorica, constrngerea nu poate fi retinuta ceea ce atrage neexistenta infractiunii, nefiind ndeplinita conditia ca actul sexual, de orice natura, sa fie savrsit prin constrngere. Daca victima opune rezistenta iar faptuitorul nu reuseste realizarea actului sexual fapta va constituii tentativa la infractiunea de viol. Rezulta ca actele de violenta, forta fizica, trebuie sa preceada sau sa fie concomitente cu actul sexual, deoarece daca ar fi exercitate asupra victimei dupa savrsirea actului sexual, nu poate fi vorba de infractiunea de viol deoarece nu a ntrunit conditia constrngerii nsa acestea n functie de gravitatea lor vor putea fi ncadrate ca vatamari corporale simple ori grave, infractiuni care nu pot intra n concurs cu cea de viol deoarece nefiind ndeplinita conditia constrngerii aceasta infractiune nu exista, ele fiind savrsite ca infractiuni distincte. Constrngerea morala presupune savrsirea de catre faptuitor a unor acte de amenintare a victimei cu producerea unui rau ndreptat n mod nemijlocit asupra ei sau a altuia si care sa nu poata fi nlaturata dect prin acceptarea de catre victima a raportului sexual. Nici legea si nici literatura de specialitate nu arata sfera de ntindere a notiunii "a altuia" lucru care ne determina a aprecia ca aceasta sintagma care desi nu este prevazuta n norma de incriminare, dar care poate fi dedusa, trebuie apreciata de la caz la caz, avnd de cele mai multe ori semnificatia data de prevederile articolului 164 Cod penal referitor la rudele apropiate si a articolului 165 Cod penal referitor la membrul de familie si, nu n ultimul rnd, de raporturile de afectiune existente ntre victima si terta ori tertele persoane. Daca victima a ajuns la concluzia ca pentru evitarea raului care a facut obiectul amenintarii este necesar ca ea sa accepte raportul sexual, si nu a opus nici un fel de rezistenta, atunci cerinta referitoare la constrngerea morala a fost ndeplinita si deci ne aflam sub incidenta infractiunii de viol. Constrngerea fizica sau morala poate fi exercitata de barbat sau de femeie, de autorul violului ori de catre un complice al acestuia.

Prin intermediul urmarii imediate se produce o grava ncalcare a libertatii vietii sexuale a persoanei, a dreptului acesteia de a dispune de corpul sau dupa bunul plac n materia vietii sexuale. n plan secundar se poate produce si o ncalcare a dreptului persoanei la viata sau cauzarea unor vatamari corporale simple sau grave. ntre actiunea inculpatului si urmarea imediata trebuie sa existe o legatura de cauzalitate, care va fi demonstrata n fiecare caz n parte. Infractiunea de viol absoarbe n continutul sau, n mod natural, lipsirea de libertate n mod ilegal prevazuta la art. 201 Cod penal, necesara realizarii actului sexual prin constrngere. Daca dupa consumarea violului victima este retinuta n continuare, atunci infractiunea de lipsire de libertate n mod ilegal va intra n concurs cu infractiunea de viol.